mediul ambiant - rec

Mediul ambiantnu are culoare politică

Nr. 3 – 2010

Ediţie trimestrială dedicată protecţiei mediului

continutbuletin informativ Nr.3-2010 buletin informativ Nr.3-2010

editorial 1

Republica Moldova se află în pragul unor schimbări de mare amploare, ca, de altfel, în toţi anii de după destră-marea URSS. Jocul politic devine tot mai sofisticat, dar și mai complicat pentru a fi înţeles de oamenii simpli. Cu toate acestea, valorile pe care mizează actorii politici în campaniile electorale rămîn a fi aceleași: salarii, pensii, burse, creștere economică, bunăstare etc.

Dar permiteţi-mi să întreb: oare un mediu sănătos de viaţă nu ar asigura aceste valori? Ba mai mult chiar, nu ar fi un mediu natural, curat și sănătos fundamentul pentru dezvoltarea durabilă, care ne-ar asigura atît nouă, cît și generaţiilor viitoare un trai decent?

Am putea asemui valorile promovate în campaniile electorale cu simptomele unei boli. Da, putem cumpăra medicamente și putem face tratamente din cele mai scumpe pentru a nu mai avea aceste simptome, însă boala va reveni odată cu încetarea investiţiilor. În plus, ar putea reveni cu complicaţii, cum se întîmplă de obicei.

Oare nu e mai bine să tratăm cauza bolii (în cazul nostru mediul) și să investim în menţinerea sănătăţii?

Să nu-mi ziceţi că este nevoie să explic de ce un mediu ambiant sănătos poate aduce bunăstare, creștere eco-nomică, salarii, pensii, burse etc. Cred că nu e nevoie. În ziua de azi pînă și moș Ion știe despre DDT, nitraţi, gaura de ozon, chiar și despre schimbarea climei – că doar vede moșul cum s-au schimbat iernile, primăverile, verile și toamnele.

Indiferent de culorile politice ale viitorului guvern și parlament, trebuie înţeles faptul că natura este apolitică și trebuie respectată, tratată și protejată atît de unii, cît și de alţii. Că doar ne bucurăm cu toţii de păduri, rîuri, văi și dealuri, faună și floră. Respirăm același aer, bem aceeași apă, lucrăm același sol… trăim pe același pămînt. Natura nu cunoaște discriminarea după niciun fel de criterii!

Daniela PetrușevschiREC Moldova

Culoarea politică a mediului ambiant

pag. 14

pag. 24

pag. 5

ce mai e nou2 Îngheţăm ADN2 Lipsa fitoplanctonului ameninţă lanţul trofic global3 Atenţie! Arderea frunzelor!3 Parisul oferă apă carbogazoasă4 Peștele zburător – inspiraţie pentru avioane4 Un film care salvează delfinii și balenele5 Templu budist din sticle de bere

editorial1 Culoarea politică a mediului ambiant

reflecții ecologice6 Atitudinea și acţiunea nu sînt crime

despre om pentru om8 Bisfenol A

stop Deșeuri10 Soluţii reale pentru problema deșeurilor12 Bunele Practici pentru managementul deșeurilor

municipale solide14 Ștefan- Vodă fără deșeuri

Go Organic15 Bunele Practici pentru Reducerea Nutrienţilor

de la lume adunate20 Energie geotermală din ape uzate

speciile pierdute ale Terrei22 Gigantul african va fi legendă

mediul în imagini24 Accident ecologic în Ungaria 4.10.2010

SOS salvați rîulețele noastre17 Studiu de caz: rîul Cubolta

Foto copertă: http://apod.nasa.gov/apod/image/0709/sixrainbows_nordvik_big.jpg

ce mai e noubuletin informativ Nr.3-2010

2

buletin informativ Nr.3-2010

ce mai e nou 3

Atenţie! Arderea frunzelor!Ministerul Mediului solicită cetăţenilor să evite arderea frunzelor care, în această perioadă, cad intensiv, întrucît impurităţile nocive ce se elimină în urma arderii sînt periculoase pentru sănătate.

Potrivit ministerului, de obicei, impurităţile nocive care se elimină la arderea frunzelor (și resturilor vegetale) se acumulează în stratul inferior al atmosferei – zona de activitate umană intensă. În consecinţă, suferă atît sănă-tatea umană, cît și animalele și păsările de casă.

Astfel, în zilele cu aer umed și ceaţă microparticulele de fum interacţionează cu vaporii de apă, formînd smogul oxidant, care afectează îndeosebi organele de respira-ţie. Pe traseele naţionale aceasta creează și pericole de accidente. Aceeași situaţie se observă și în livezi, unde din lipsa posibilităţii și dorinţei de evacuare, cetăţenii ard totul, inclusiv deșeurile menajere.

O consecinţa gravă a arderii incomplete a frunzelor împreună cu alte deșeuri constă în faptul că celuloza for-mează combinaţii policiclice. Cea mai periculoasă acţi-une o are benzapirena, care este un cancerigen puternic.

Pentru evitarea poluării mediului, Ministerul Mediului recomandă locuitorilor capitalei și populaţiei rurale să depoziteze frunzele în gropi pe teren și să le acopere cu sol. În perioada rece a anului, frunzele vor fi suspuse unui proces de fermentare și se vor transforma în compost, care, primăvara, va putea fi folosit ca îngrășămînt natural pentru terenurile agricole.

Ecologul Vladimir Garaba susţine că folosirea frunzelor pentru prepararea compostului, cel mai bun îngrășămînt

organic, este o soluţie mult mai raţională și mai avanta-joasă. La Chișinău se constată zilnic 50-100 de cazuri de ardere a frunzelor căzute, dar poliţia identifică rar vinovaţii.

Ministerul Mediului

Parisul oferă apă carbogazoasăÎn lista ultimelor eforturi de a face Parisul mai „verde”, acum orașul le oferă rezidenţilor săi apă carbogazoasă gratuită, însă nu pentru a-i dezvăţa de a bea vin roșu, ci mai degrabă pentru a reduce consumul excesiv de butelii de plastic.

Inaugurată la 21 septembrie 2010 de Eau de Paris, com-pania publică de ape, “la pétillante” — “gazata” — este un izvor instalat într-o construcţie de lemn în Jardin de Reuilly, partea de est a Parisului, care oferă apă carbogazoasă.

“Răcim apa pînă la 6-8 grade Celsius,” a spus Philippe Burguière, purtătorul de cuvînt al Eau de Paris, “iar apoi injectăm bioxid de carbon în apa de robinet, pentru a o face ușor gazată și gustoasă.”

Noul izvor de apă este parte a unei operaţii “ce are drept scop promovarea apei din robinet în toată ţară, înrucît am investit foarte mult pentru a-i păstra calitatea,” a mai adăugat Dl. Burguière.

Ideea a fost preluată din Italia, unde este foarte popu-lară, a zis Dl. Burguière, acolo fiind deja instalate 215 atare izvoare în regiunea de nord a ţării.

Fiecare din acestea oferă în medie peste 3500 litri pe zi, „din care jumătate este apă carbogazoasă, ceea ce înseamnă peste 2300 butelii de plastic de 1.5 litri în fiecare zi” a declarat Eau de Paris said în comunicatul de presă.

http://www.nytimes.com

Îngheţăm ADNÎn 1972 la Grădina zoologică din San Diego, SUA, a fost pusă pe roate o nouă practică și, anume, colectarea mostrelor de piele de la animalele rare. Acestea fac parte din Grădina zoologică îngheţată, iar astăzi aceasta deţine mostre de la peste 8 400 animale, conţinînd ADN-ul, lichid seminal, ovare, embrioni și sînge.

Cînd a fost pornit proiectul Frozen Zoo (Grădina zoolo-gică îngheţată), nu se știa exact cum vor fi folosite aceste mostre, deoarece tehnologia genetică era abia la bunele sale începuturi. În zilele noastre s-a avansat mult în domeniu, însă mai este pînă la a se reuși clonarea specii-lor rare sau a celor dispărute.

Sursă: http://www.mnn.com

Lipsa fitoplanctonului ameninţă lanţul trofic globalFitoplanctonul a înregistrat un declin accentuat în ultimul secol, probabil din cauza fenomenului de încăl-zire globală, ameninţînd astfel întregul lanţ trofic din oceanele planetei, potrivit unui studiu publicat în revista „Nature”, informează Mediafax.

Fitoplanctonul, alcătuit din organisme microscopice vegetale care plutesc în apa, a scăzut, în medie, cu 1% pe an, au anunţat cercetătorii Universităţii „Dalhousie” din Canada.

Aceste microorganisme vegetale se află la baza lanţului trofic oceanic, hrănind atît microorganismele ce alcătu-

iesc zooplanctonul, cît și peștii, pasările marine și marile mamifere precum balenele.

"Fitoplanctonul este carburantul ecosistemului marin. Declinul lui afectează întregul lanţ alimentar, pînă la oameni", a declarat Daniel Boyce, coordonatorul studiului.

Această tendinţă are un caracter mult mai pronunţat în emisfera nordică după anul 1950, scăderea fiind de circa 40%.

Încălzirea globală a oferit deja anumite indicii, oamenii de știinţă constatînd o corelaţie între declinul fitoplanc-tonului și creșterea temperaturilor la suprafaţa mărilor și oceanelor.

"Fitoplanctonul joacă un rol crucial în ecosistemul pla-netei. El produce 50% din oxigenul pe care îl respirăm, reduce gazul carbonic și este important pentru indus-tria pescuitului. Un ocean cu mai puţin fitoplancton va funcţiona diferit", a declarat Boris Worm, coautor al studiului.

Sursa: http://planetgreen.discovery.com

www.eaudeparis.fr

www.ecy.wa.gov

http://howisearth.files.wordpress.com

ce mai e noubuletin informativ Nr.3-2010

4


ce mai e nou 5

Templu budist din sticle de bere.În anii 60, directorul general al companiei producătoare de bere Heineken, Alfred Heineken, își petrecea vacanţa în Caraibe. Acolo a văzut plajele pline de sticle de bere, inclusiv sticle de la Heineken, dar și o lipsă acută de locu-inţe accesibile. Soluţia sa? Producerea sticlelor de bere în formă de cărămidă.

După cîteva încercări s-a ajuns la forma ideală a sticlei-cărămidă. Au fost construite doar cîteva case, unele din acestea mai pot fi văzute în statul Heineken.

În Thailanda poate fi văzut un templu budist construit în întregime dintr-un milion de sticle de bere reciclate. Inspiraţi de istorioara de mai sus, monahii budiști au construit templul Wat Pa Maha Chedi Kaew în provincia Sisaket din Thailanda din sticle Heineken și Chang Beer.

Sursă: http://greenopolis.comPeștele zburător – inspiraţie pentru avioaneDin vremurile antice, oamenii încercau să se inspire de la natură pentru a-și face existenţa mai ușoară. Mașinile zburătoare, de exemplu, au apărut ca rezultat al inspira-ţiei, de regulă, legate de păsări. Aceste minunate vietăţi ne-au învăţat foarte multe despre ce putem și ce nu putem face, însă iată că inginerul mecanic din Coreea de Sud, Haecheon Choi (Universitatea Naţională din Seoul),consideră că peștii zburători au fost neglijaţi.

Citindu-le copiilor săi despre peștii zburători, Haecheon Choi a realizat cît de minunate sînt aceste creaturi. Dar literatura știinţifică în domeniul aerodinamicii nu a explo-rat pe deplin fenomenul acestor pești. Astfel, împreună cu Hyungmin Park, un coleg de la Universitatea Naţională din Seoul, Dr. Choi a pornit spre descoperiri.

Într-adevăr, peștii zburători sînt mai buni la zburat decît s-ar fi așteptat mulţi. Unii pot să meargă pe apă mai mult de 40 secunde, pe o distanţă de peste 400 m, cu o viteză în jur de 70 km/oră. Poziţionarea și aplicarea aripioarelor lor la fel prezintă un interes deosebit, datorită aerodinamicităţii pe care o creează și care, de asemenea, nu a fost explorată.

Dr. Choi speră că ceea ce se poate învăţa de la peștii zburători va putea fi aplicat pe viitor în construcţiile de avioane, pentru a mări capacitatea acestora

Sursa: www.treehugger.com

Un film care salvează delfinii și baleneleCîștigătorul Premiului mare al Academy Award pen-tru cel mai bun film documentar al anului 2009, THE COVE (Golful), prezintă o echipă de activiști, producători de film și scufundători de elită care pleacă într-o misiune sub acoperire pentru a descoperi un îndepărtat și ascuns golf în Taiji, Japonia, și a face cunoscut un secret întunecat și sîngeros.

Filmul descoperă omorul a peste 20 000 de delfini și balene mici pe coasta Japoniei în fiecare an, dar și faptul transmiterii cărnii acestora, care conţine doze înalte de mercur, spre comercializare în Japonia și Asia, deseori etichetată drept carne de balenă. Lumea nu știe despre aceste crime împotriva mediului.

Datorită filmului The Cove și a campaniei de acţiune socială întreprinse pentru respectivul film, s-a reușit creșterea nivelului de conștientizare a problemei, dar și a pericolelor pe care le prezintă pentru sănătate pro-dusele mării cu nivel înalt de mercur. Pînă în prezent, campania a adunat peste 1 milion de semnături și con-tinuă să le adune. Filmul, care a fost interzis în Japonia, a fost totuși prezentat la Festivalul de Film din Tokyo la cererea insistentă a publicului, iar după vizionare...

Aflaţi mai multe pe adresa: http://www.takepart.com/thecove

http://4.bp.blogspot.com

http://blog.segd.org

http://greenupgrader.com http://greenupgrader.com

www.motherplanet.com

reflecții ecologicebuletin informativ Nr.3-2010

6


reflecții ecologice 7

Conform Ghidului ONG-rilor de Mediu din Moldova, elaborat de REC Moldova (2008), la nivel de republică avem 113 organizaţii nonguvernamentale de mediu, care au diverse scopuri, dar o ţintă unică - îmbunătăţirea situaţiei ecologice din Republica Moldova.

Cifra 113 este impresionantă dacă am putea fi siguri că toate aceste ONG-uri activează și cu adevărat tind să amelioreze problemele de mediu ale ţării noastre. Cu părere de rău sîntem nevoiţi să recunoaștem că doar un mic procent din ONG-rile noastre activează în bunul sens al cuvîntului. O mare parte încep o activitate fru-moasă și eficientă, iar în cele din urmă, descurajîndu-se, nu mai întreprind nimic.

Înţeleg că a-i atrage pe oameni într-o campanie bene-volă de curăţare a unui rîu sau parc este mult mai dificil decît a le propune să facă bani. Însă un mediu protejat este o afacere profitabilă.

Oamenii ce luptă pentru un mediu sănătos se confruntă cu o problemă copleșitoare și dureroasă, și anume: indi-ferenţa prietenilor, semenilor, concetăţenilor.

Este extrem de dificil să vezi cum oamenii rămîn reci la problemele care ne pun propriile vieţi în pericol. Dar, pe semne, asta e firea omului: pînă problema nu-i intră în propria casă, nici nu-i va recunoaște existenţa.

Pentru o ţară atît de mică ca Republica Moldova, avem mult prea multe probleme ecologice și, bineînţeles, nu dispunem de suficiente resurse financiare pentru a le

soluţiona. Însă dispunem de ceva mult mai important – de oameni. Moldova e bogată în oameni, care, în pofida oricăror greutăţi și dificultăţi, continuă să se mîndrească cu Codrii Orheiului, cu Nistrul și Prutul, cu stejarul și cîmpia... Sîntem bogaţi în oameni muncitori și iubitori de frumos. Neajunsul ar fi doar lipsa interesului și frica.

Interesul de a înţelege, de a ști, interesul de a face ceva mai mult din proprie iniţiativă, interesul de a-i ajuta pe alţii, de a contribui la o dezvoltare durabilă a societăţii și a mediului. Frica de a protesta cînd nu sîntem de acord cu anumite situaţii, frica de a nu fi înţeleși de la bun început, frica de a acţiona , de a-și spune propria părere. Am pierdut multe din cauza acestui neajuns, și vieţi, și demnitate.

Ar merita să depunem un efort pentru ceea ce ne dorim cu adevărat și s-ar putea să reușim să trăim altfel, mai bine. E timpul să înţelegem că atitudinea și acţiunea nu sînt crime, ci mai degrabă forţe motrice, spre curat, spre sincer, spre frumos.

Toate acestea continuă în fiecare zi, în condiţiile în care tot în fiecare zi, avem tot mai multe și alarmante semnale că ne apropiem cu mare viteză de cel de-al 12-lea ceas. Ar fi timpul să deschidem ochii și să nu mai privim cu indiferenţă la spasmele lumii ce ne înconjoară pentru că, mai tîrziu, dacă îi vom mai deschide, va fi oricum inutil. Nu va mai fi nimic de văzut. Nimic de făcut.

Cristina PaliiColegiul de Ecologie

Muncim, visăm, studiem, realizăm, creăm... Ne stabilim obiective pe care ulterior tindem să le atingem. Fiecare din noi este o forţă... Deci sîntem puternici.

Cu toate acestea, forţa noastră rămîne în interiorul fiecă-ruia din noi. Dacă am exterioriza-o, am trăi într-o lume mai bună, poate chiar mai cinstită, mai curată, mai sănătoasă.

De ce atunci cînd vedem o companie poluînd rîul din apropiere, ne revoltăm doar în sinea noastră și asta doar dacă ne afectează direct? De ce, cînd vedem defrișîndu-se ultimul petic de pădure din localitate, ne întrebăm doar pe noi înșine „de ce?” De ce ne este frică să facem o obser-vaţie cînd cineva aruncă jos o hîrtie, un muc de ţigară sau un ambalaj? De ce nu ne gîndim și la generaţiile care vin?

Probabil nu sîntem suficient de curajoși pentru a pune astfel de întrebări cu glas tare. Preferăm să ne vedem de viaţa noastră, iar celelalte - fie cum or fi.

Atitudinea și acţiunea nici nu mușcă, nici nu sînt crime. Atunci cînd nu sîntem de acord cu ceva, trebuie să reacţionăm și să nu așteptăm să vină cineva să rezolve problema. E de datoria noastră să avem grijă de pămîn-turile, rîurile, de pădurile noastre, care, de fapt, repre-zintă viitorul nostru.

Organizaţii nonguvernamentale, grupuri de iniţiativă, cluburi de tineri și copii, astfel de structuri au un rol esenţial în soluţionarea problemelor de orice gen, care apar la nivelul comunităţii.

www.tehnika-tin.com

www.ca.uky.edu

http://beachchairscientist.files.wordpress.com

Atitudinea și acţiunea nu sînt crime

despre om pentru ombuletin informativ Nr.3-2010

8


despre om pentru om 9

Efectele asupra sănătăţiiÎn 2009 Societatea Endocrinologilor a emis un comuni-cat știinţific în care-și exprima îngrijorarea privind expu-nerile curente ale oamenilor la bisfenol A.

În urma cercetărilor, s-a depistat faptul că Bisfenol A (BPA) poate provoca avorturi spontane și dezvoltarea la copii a diverse anomalii, inclusiv sindromul Down. În plus, Bisfe-nol A poate cauza cancer mamar la femei, influenţează negativ dezvoltarea și funcţionarea organelor genitale masculine, acestea datorîndu-se faptului că substanţa în cauză imită efectul hormonului feminin estrodiol.

Alte efecte ale bisfenolului A: Obezitate; Probleme neurologice; Blocarea funcţiilor tiroidiene; Creșterea riscului de cancer mamar, de prostată; Neuroblastomă; Poate provoca schimbări epigenetice; Afectează sistemul reproductiv și comportamentul sexual.

Oamenii de știinţă preîntîmpină: Folosirea de mai multe ori și spălarea frecventă a recipientelor de plastic activizează la maxim Bisfenolul A din acestea! O atenţie deosebită a publicului trebuie acordată faptului că pînă și cele mai mici cantităţi de atare substanţă (de exemplu, în băuturile turnate în buteliile de plastic) pot influenţa negativ funcţi-ile de reproducere! Bisfenoului A poate nimeri și în produ-sele care se păstrează în plastic, iar cel mai grav este că are capacitatea de a se acumula în organismul uman în timp.

În conformitate cu calculele oficiale aproximative, anual, la nivel mondial, pentru ambalajele produselor alimen-tare și a băuturilor se produc 2.8 milioane tone de BPA. Pînă nu demult chiar și produsele alimentare pentru copii mici erau abmalate sau plasate în recipiente care conţineau aceste substanţe.

Unele ţări deja au refuzat folosirea Bisfenolului. De exemplu, producătorii britanici nu mai folosesc amba-laje cu conţinut de BPA. În 2002, Comisia Uniunii Europene pentru securitatea alimentară a redus conţinutul maxim admisibil de Bisfenol A în produsele alimentare de 5 ori.

Daniela Petrușevschi, REC MoldovaSurse folosite: http://en.wikipedia.org

http://www.grunwald.ru

http://tinytapir.files.wordpress.com

http://whizbit.files.wordpress.com

Bisfenol A (BPA) – un compus organic, folosit în calitate de adaos la produsele alimentare și cele cosmetice. BPA se mai folosește și la producerea maselor plastice, cu care sînt acoperite suprafeţele interioare ale cutiilor de conservare pentru produsele alimentare, dar și pentru producerea recipientelor folosite în industria cosmetică și a produselor alimentare.

Această substanţă face parte din familia fenolilor, aceștia fiind carbohidraţi aromatici produși artificial și se folo-sesc în medicină și veterinărie în calitate de dezinfectant și antiseptic. Toţi fenolii, inclusiv Bisfenol A, au un efect puternic iritant și se absorb foarte ușor în sînge, ceea ce poate duce la intoxicare generală.

Bisfenolul A, la fel ca și alte tipuri de bisfenol, este, de asemenea, materia primă pentru obţinerea unor tiuri de rășină, polieteri nesaturaţi ș.a., care se folosesc pe larg la producerea CD-lor, pieselor pentru automobile, la producerea diferitor tipuri de suprafeţe, a cleiurilor și materialelor de construcţie care înlocuiesc metalul, sticla și lemnul și îmbunătăţesc caracteristicile acestora.

Identificarea în masele plasticeTipul 7 de mase plastice cuprinde „toate celelalte” plas-tice, iar unele din acestea, precum policarbonaţii (uneori marcate cu „PC” lîngă simbolul de reciclare), sînt produse din monomerul bisfenol A. Unele mase plastice de tip 7 pot elibera bisfenol A.

Masele plastice flexibile de tip 3 pot elibera bisfenol A, aceasta însă nu e valabil pentru ţevile PVC.

www.bonjourbaby.com

Un studiu a depistat că 40% din bonurile de casă primite în fiecare zi de cumpărătorii din SUA sînt contaminate cu cantităţi excesiv de mari și pericu-loase de bisfenol A .

În baza raportului eliberat luna trecută de Grupul de Lucru pe Mediu al SUA, aceste 40% de bonuri de casă contaminate vin din unităţile de afaceri precum McDonalds, CVS, Whole Foods, Wal-Mart, Safeway, chiar și Serviciul Poștal al SUA. Bisfenolul A este folo-sit la hîrtia termală pe care se tipăresc bonurile de casă și datorită conţinutului mare, dar și caracteristi-cilor specifice, este absorbit cu ușurinţă prin piele.

Cercetătorii spun că unele bonuri de casă au can-tităţi de bisfenol A de la 250 pînă la 1000 mai mari decît cantitatea ce poate fi găsită în alimentele conservate în recipiente prelucrate cu bisfenol.

În Moldova hîrtia termală se folosește atît la tipărirea bonurilor de casă, cît și pentru a transmite mesaje prin fax. A cercetat cineva problema? Poate e cazul?

Daniela Petrușevschi, REC Moldova

Bisfenol A

CH3 CH3

HO OH

stop Deșeuribuletin informativ Nr.3-2010

10


stop Deșeuri 11

Consiliul raional Fălești împreună cu partenerii săi - Primăria or. Fălești, AO „Cutezătorul”, Centrul Regional de Mediu din Moldova (REC Moldova), Consiliul Judeţean Iași, Fundaţia „Corona” Iași, România finalizează implementarea proiectu-lui „Stabilirea managementului adecvat al deșeurilor mena-jere solide în raionul Fălești”, finanţat în cadrul Programului de Vecinătate România – Moldova - Phare CBC 2006.

Acest proiect este, de fapt, o continuare firească a altui proiect implementat de către Primăria orașului Fălești în 2006 privind îmbunătăţirea managementului deșeurilor menajere solide în orașul Fălești. Proiectul în curs de implementare extinde aria de stabilire a managemen-tului corect a deșeurilor menajere solide în alte localităţi ale raionului Fălești. Localităţile selectate pentru partici-pare în cadrul proiectului sînt: satele Risipeni, Scumpia, Călugăr, Musteaţa, Făleștii Noi, Sărata Veche, Pînzăreni, Ilenuţa, Egorovca și or. Fălești.

Activităţile practice au început la 14 septembrie 2008 la Fălești, unde a avut loc întîlnirea partenerilor proiectului, în cadrul căreia a fost semnat acordul de colaborare între toţi partenerii, au fost concretizate încă odată responsa-bilităţile și s-a prezentat și completat planul de acţiuni pentru implementarea proiectului, precum și calendarul de desfășurare a activităţilor proiectului. Principalele rezultate ale acestui proiect sînt:

Aprobarea schemei de amplasare și construcţia platformelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere solide în localităţile selectate: Fălești - 15 platforme, Călugăr - 5, Scumpia - 5, Musteaţa - 4, Făleștii Noi - 4, Risipeni - 4, Sărata Veche - 5, Ilenuţa - 4, Pînzăreni – 4.

Elaborarea traseului și adoptarea schemei de trans-portare a deșeurilor din localităţile rurale la depozitul

Soluţii reale pentru problema deșeurilor

AO „CUTEZĂTORUL”

centralizat al or. Fălești, care constă din următoarele trei trasee:1. or. Fălești - Sarata Veche - Făleștii Noi – Călugăr -

depozitul centralizat;

2. or. Fălești - Scumpia – Risipeni – Musteaţa –depozitul centralizat;

3. or. Fălești – Pînzăreni – Ilenuţa – Egorovca – Fălești - depozitul centralizat.

În localităţile Năvîrneţ și Hiliuţi au fost selectate locaţiile și amenajate două depozite de deșeuri menajere solide, în conformitate cu cerinţele sanitare și ecologice.

În satul Năvîrneţ au fost construite și amenajate, conform cerinţelor sanitare și ecologice, la recomandarea gru-pului de implementare a proiectului, în baza studiului privind situaţia deșeurilor organice în raionul Fălești, două platforme pentru compostarea deșeurilor organice.

În scopul creșterii conștientizării și schimbării men-talităţii cetăţenilor privitor la colectarea selectivă a deșeurilor menajere solide în raionul Fălești, au fost organizate o serie de seminare informative, publi-cate diverse materiale informative, ghiduri, pliante și plasate panouri informative.

A fost procurat un camion specializat pentru trans-portarea deșeurilor menajere solide.

Pe parcursul a doi ani de implementare a proiectului au fost organizate mai mult de 70 de seminare, mese rotunde, dezbateri și întruniri informative atît în localităţile implicate în proiect, cît și în alte localităţi ale raionului Fălești. Un ele-ment important a fost conștientizarea și informarea tine-rilor în acest domeniu. În acest context au fost organizate seminare și instruiri la liceele teoretice „Mihai Eminescu”, „Ion Creangă”, gimnaziul internat din orașul Fălești, liceele, școlile și gimnaziile din localităţile raionului Fălești.

Considerăm că implementarea acestui proiect, susţi-nut financiar de către Comisia Europeana, a contribuit substanţial la rezolvarea unor probleme de mediu din raionul Fălești și la îmbunătăţirea substanţială a manage-mentului deșeurilor menajere solide în Moldova.

Victor Cotruţă, REC Moldova

Această rubrică este realizată cu asistenţa Uniunii Europene în cadrul proiectului „Stabilirea managementului adecvat al deșeurilor menajere solide în raionul Fălești”. Opiniile exprimate nu reflectă necesar punctul de vedere al Uniunii Europene




12


stop Deșeuri 13

Problema deșeurilor nu este străină pentru nicio localitate nu numai din Republica Moldova, ci și din întreaga lume. Mentalitatea consumatoristă caracteristică secolului în care trăim contribuie la formarea unui volum tot mai mare și mai mare de deșeuri, pe cînd gestionarea lor devine tot mai dificilă. Termenii de „societate de consum”, „avalanșă de deșeuri” și „criză a deșeurilor” sînt doar cîteva exem-ple care permit elucidarea problemelor create din cauza gestionării inadecvate a deșeurilor, probleme cu care se confruntă mediul înconjurător de astăzi. Apariţia unui spectru atît de larg de produse a schimbat radical menta-litatea oamenilor. „Am cumpărat, am folosit, am aruncat” – așa gîndesc majoritatea consumatorilor de astăzi, fără a se preocupa de mormanele de gunoi create ca rezultat. Mai mult decît atît, revoluţia industrială a facilitat fabri-carea pe scară industrială a unor ambalaje comode și rezistente, care permit păstrarea produselor alimentare în condiţii adecvate pentru perioade îndelungate de timp. Evoluţia este în folosul omenirii, însă care este tributul pe care trebuie să-l plătim? În prezent problema deșeurilor ia proporţii atît de alarmante, încît dacă nu se vor lua măsuri urgente de atenuare a acesteia, riscăm să rămînem lipsiţi de resurse, pe o planetă înecată în gunoi.

REC Moldova implementează proiectul ”Îmbunătăţirea managementului deșeurilor menajere solide în raionul

Slobozia”, realizat cu asistenţa programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, finanţat de Comi-sia Europeană și implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Scopul acestui proiect este promovarea colectării sepa-rate a deșeurilor menajere solide. Deșeurile municipale solide conţin o mare parte de hîrtie, sticlă și plastic, acestea fiind materiale care pot fi reciclate și reutilizate. Problema principală în realizarea acestui scop este conștientizarea și schimbarea mentalităţii populaţiei pri-vind deșeurile. Un prim-pas în soluţionarea problemelor deșeurilor menajere solide ar fi promovarea și aplicarea așa-numitei Reguli 3R, care presupune Reducerea, Reuti-lizarea și Reciclarea deșeurilor.

Reducerea sau „reducerea la sursă” presupune preve-nirea formării deșeurilor prin reducerea consumului de produse alimentare și industriale. Acesta înseamnă că înainte de a procura ceva, trebuie să ne gîndim bine cît de necesar este obiectul în cauză. Cînd facem cumpără-turi, trebuie să ne orientăm după principiul durabilităţii.

Reutilizarea presupune utilizarea repetată a bunurilor. Înainte de a arunca un obiect stricat, ar trebui să verificăm dacă acesta poate fi reparat. Multe bunuri care nu ne mai sînt de folos pot fi donate sau vîndute la un preţ mai mic.

www.wrs-uk.co.ukwww.commons.wikimedia.org

Această rubrică este realizată cu asistenţa Uniunii Europene în cadrul proiectului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”.

Opiniile exprimate nu reflectă necesar punctul de vedere al Uniunii Europene și al Naţiunilor Unite, inclusiv al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Actualmente, magazinele de produse de mîna a doua sau second hand devin din ce în ce mai populare. Reutilizarea bunurilor este mai convenabilă decît reciclarea acestora, fiindcă ele nu necesită o reprocesare, ceea ce implică consum suplimentar de energie și materie primă.

Reciclarea presupune reintroducerea deșeurilor în circuitul economic și transformarea acestora în resurse valoroase. Bunăoară, materiale ca sticla, metalul, plasti-cul și hîrtia sînt colectate, separate și reciclate în produse noi. Aceasta permite conservarea energiei și a materiei prime. Prin conservarea resurselor naturale și reducerea poluării, pe de o parte, precum și prin economisirea energiei, materiei prime și a spaţiilor de depozitare, pe de altă parte, reciclarea deșeurilor este avantajoasă nu numai din punct de vedere ecologic, ci și din punct de vedere economic. Nu în zadar această practică este atît de populară în ţările dezvoltate.

Pentru implementarea acestui principiu sînt necesare eforturi minime cu condiţia asigurării condiţiilor pentru colectarea separată. Aceste condiţii au fost asigurate parţial la Slobozia, unde au fost amenajate 18 platforme pentru colectarea separată a deșeurilor menajere solide. Este adevărat, urmează o muncă enormă și mai avem multe de făcut pentru a ajunge la nivelul la care tindem. Pentru implementarea regulii 3R se recomandă de urmat un șir de sfaturi utile, elaborate pentru fiecare din mate-riale: hîrtie, sticlă, plastic.

Hîrtia

Utilizarea la maxim a foilor de hîrtie, scriind pe ambele părţi sau folosind hîrtiile scrise pe o parte în calitate de ciornă.

Renunţarea pe cît posibil la cumpărarea produselor care se aruncă după folosire.

Abonarea la ziare, reviste în comun cu cineva.

Colectarea maculaturii și plasarea acesteia în contai-nere speciale sau transportarea la centrul de colec-tare a maculaturii.

Transmiterea revistelor vechi către centrele medicale, saloanele de frumuseţe sau clinicile veterinare.

Utilizarea cutiilor de carton pentru depozitarea și aranjarea lucrurilor.

Nu poate fi reciclată hîrtia care a fost în contact cu pro-dusele alimentare, hîrtia indigo și cartonul laminat.

Sticla

Procurarea, dacă este posibil, a produselor în recipi-ente de sticlă.

Procurarea băuturilor în sticle returnabile înseamnă economisirea banilor Dvs. și a producătorilor de sticlă.

Înainte de a pune sticlele în containere speciale, trebuie înlăturate în primul rînd capacele de plas-tic, dopurile de plută, etichetele și decoraţiunile de aluminiu sau plumb. Aceste materiale contaminează sticla, creînd dificultăţi în procesul de reciclare.

Nu pot fi reciclate cristalul, sticla refractară, tuburile luminiscente, sticla armată, lămpile incandescente și vata de sticlă.

Plasticul

Folosirea sacoșelor din bumbac sau alt material, în locul celor de polietilenă.

Evitarea procurării, pe cît posibil, a articolelor de unică folosinţă, în special a veselei.

Refolosirea containerelor și pungilor de plastic în măsura posibilităţilor.

Obiectele de plastic de care nu mai avem nevoie, cum ar fi, de exemplu, jucăriile vechi, pot fi transmise școlilor-internat și caselor de copii.

Cumpărarea produselor, de dorit, marcate cu simbo-lul reciclării. Optimală este totuși procurarea produse-lor în recipiente de sticlă.

Victor Cotruţă, REC Moldova

Bunele Practici pentru managementul deșeurilor municipale solide

www.offsetcarbonfootprint.org


14


Go Organic 15

După 15 ani de susţinere în regim continuu, GEF își încheie implicarea în domeniul reducerii conţinutului de compuși de azot și fosfor în regiunea Europei Centrale și de Est. Odată cu intrarea sau tendinţa de intrare în Uniunea Europeană a statelor din regiune, cu scopuri de producere agricolă și parametri politici asociaţi, odată cu expansiunea fermierilor din vest și a afacerilor agrare către ţările mai sărace din sud și est, devine din ce în ce mai importantă identificarea, adoptarea și promovarea practicilor, politicilor și strategiilor agricole durabile, care ţin cont de reducerea nutrienţilor. În plus, există o acută necesitate de replicare a celor mai bune practici de redu-cere a nutrienţilor, practici care, din păcate, au rămas în rapoarte și nu au fost răspîndite.

La sfîrșitul anului 2008 a fost lansat proiectul „Pro-movarea Replicării Bunelor Practici pentru Reducerea Nutrienţilor și Colaborare în comun a statelor Europei Centrale și de Est”, unul din obiectivele căruia era colec-tarea celor mai bune experienţe practice în domeniul reducerii nutrienţilor și la care participă, cu succes, și REC Moldova. Acest proiect face parte din Programul „Ape Internaţionale” al GEF, care promovează soluţii pentru reducerea nutrienţilor în Europa Centrală și de

Est și regiunea EECCA de mai bine de 15 ani. Astfel a fost acumulată o vastă experienţă de bune practici și lecţii învăţate de reducere a nutrienţilor, care pot fi și trebuie replicate în regiune, precum și la nivel mondial. Pen-tru colectarea acestora au fost analizate cîteva zeci de proiecte cu potenţial de reducere a poluării cu nutrienţi. În cele din urmă va fi creată o bază de date în care vor fi incluse descrierile proiectelor care au demonstrat efici-enţa experienţelor și practicilor de reducere a nutrienţi-lor. De asemenea, în cadrul proiectului au fost selectate și finanţate 4 proiecte-pilot ce ţin de replicarea celor mai bune practici în domeniul agriculturii și zonelor umede.

Mai jos găsiţi cîteva mesaje-cheie oferite de Chuck Chai-tovitz, managerul proiectului GEF, care pot servi drept bază pentru aplicarea de mai departe a măsurilor de reducere a nutrienţilor:

Implementarea celor mai bune practici trebuie să fie viabilă și din punct de vedere economic.

Nu există o „cea mai bună practică”, care să poată fi implementată oriunde și oricînd – fiecare zonă, fiecare tip de sol, structură hidrologică sau gospodărie diferă una de alta și necesită, fie chiar și cel mai mic, nivel de adaptare a măsurilor întreprinse la condiţiile locale.

www.growingpower.org

Bunele Practici pentru Reducerea Nutrienţilor

“NICIUN GUNOI ÎN CENTRUL SATULUI MEU” este gene-ricul acţiunii ecologice desfășurate într-o singură zi în toate cele 26 localităţi din raionul Ștefan-Vodă.

OT Ștefan-Vodă a MEM în parteneriat cu Ministerul Mediului, Consiliul raional, Inspecţia Ecologică Ștefan- Vodă, Centrul de Sănătate Publică, mass-media au reușit să mobilizeze factorii de decizie, instituţiile de business și cetăţenii la acţiunea de salubrizare a locurilor publice din centrele satelor în care locuiesc. Primari, funcţionari publici, profesori, elevi, lucrători tehnici, medici, agenţi economici, bibliotecari, pensionari și toţi cei ce nu sînt indiferenţi faţă de soarta localităţii au ieșit vineri, 15 octombrie a. c., la curăţarea centrului de gunoi.

Peste 6 000 de persoane, dintre care cei mai mulţi elevi, au depus eforturi pentru colectarea și lichidarea morma-nelor de gunoi, care erau o mare rușine pentru băștinași, imprimînd locurilor un aspect sumbru și neplăcut pentru oaspeţii veniţi în sat.

Pe de o parte, lichidarea într-o singură zi a 89 de gunoiști spontane pe întreg teritoriul raionului este un fapt îmbucurător, deoarece demonstrează implicarea activă a populaţiei în acţiunile de lichidare a gunoiștilor nea-utorizate, iar pe de altă parte, e și unul rușinos pentru gospodarii din aceste localităţi, întrucît admiterea unui număr atît de mari de gunoiști reflectă un nivel scăzut de educaţie și cultură ecologică.

Printre cei mai activi trebuie menţionaţi locuitorii din satele Semionovca, Palanca, Cioburciu, Crocmaz, Carahasani, Slo-

bozia, Volintiri. Sentimente de bucurie și satisfacţie puteau fi surprinse pe feţele băștinașilor, care se implicau cu multă dăruire în acţiunile organizate de autorităţi (cu mături, sape, hîrleţe, lopeţi, greble, căldări, coșuri etc., aduse de acasă), în scopul de a scăpa de gunoiul din centru.

Cele trei echipe formate din reprezentanţi ai OT Ștefan- Vodă a MEM, Consiliul raional, Inspecţia Ecologică, Centrul de Medicină Preventivă și mijloacele mass-media, care au monitorizat organizarea și desfășurarea evenimentului, au menţionat în unanimitate că acţiunea e bine-venită, iar locuitorii sînt mulţumiţi ca li s-au pus la dispoziţie tractoare și motorină, avînd astfel posibilitatea să încarce gunoiul și să-l evacueze la gunoiștea autorizată.

S-a decis ca ziua de 15 octombrie a fiecărui an să fie con-siderată Ziua curăţeniei, în care toţi locuitorii raionului, de la mic la mare, vor ieși la salubrizarea localităţilor, mani-festînd astfel o atitudine responsabilă faţă de patrimoniul natural și bunul-simţ pentru starea mediului înconjurător.

Tatiana Marin, președintele OT Stefan-Vodă a MEM

Ștefan-Vodă fără deșeuri


OT Ștefan Vodă MEM

OT Ștefan Vodă MEM

Go Organicbuletin informativ Nr.3-2010

16


SOS salvați rîulețele noastre 17

Cubolta este un rîu cu o lungime de 102 km și nume-roase probleme care afectează starea ecologică a aces-tuia, lipsind astfel populaţia din regiune de posibilităţi de recreere, alimentare cu pește și irigaţie, apă potabilă, iar flora și fauna locală de un habitat natural sănătos.

Cele mai importante probleme identificate pe cursul acestui rîu, similare și valabile pentru majoritatea altor rîuri din ţară, sînt: staţia de pompare defectă a staţiei de epurare a spitalului raional Ocniţa, care poluează izvorul rîului și fîntînile de mină în com. Lipnic, gunoiștile situate de-a lungul rîului în cîteva localităţi din bazinul rîului Cubolta, sistemele de canalizare publice și private, care evacuează ape reziduale direct în Cubolta, sectoarele mlăștinoase (degradate) ale rîului în satele Hăsnășenii Mari și Maramonovca, abatorul de la Petreni, în urma activităţii căruia au apărut oseminte neînhumate chiar pe malul Cuboltei.

Vom menţiona și malurile erodate ale rîului, care deseori sînt lipsite de vegetaţie și necesită restabilirea fîșiilor de protecţie a rîului. Lipsa fîșiilor reprezintă unul dintre factorii care duc la înnămolirea rîului și ulterior scăderea cantităţii de oxigen dizolvat, provocînd astfel degradarea habitatului din rîu, inclusiv dispariţia peștelui. Ultima problemă, care trebuie inclusă aici și care are un impact semnificativ asupra rîului, este agricultura tradiţională intensivă, care are drept consecinţă spălarea solului și un grad înalt de înnămolire pe tot cursul rîului, acumu-lîndu-se astfel cea mai mare cantitate de nămol în partea inferioară a rîului.

Într-adevăr, aceste probleme au fost abordate de mai multe ori și de diferite părţi interesate, dar soluţiile aplicate nu au dat rezultate de lungă durată, care să prevină pe viitor reapariţia acestor probleme. Acest lucru se întîmplă din cauza nivelului scăzut de conștientizare a populaţiei și auto-

Studiu de caz: rîul Cubolta

Foto: Ina Coșeru

Există măsuri de bază care se conţin în orice practici bune și care trebuie implementate, într-un fel sau altul, pentru a atinge rezultatul dorit:

1. Folosiţi managementul nutrienţilor elaborînd un plan de management a nutrienţilor în contextul planului de management general al gospodăriei sau al afacerii în vederea aplicării nutrienţilor necesari, în cantităţi corecte și la timpul potrivit.

2. Stabilizaţi pămîntul ce poate fi erodat puternic promovînd creșterea ierbii pe cursurile rîuleţelor, stabilizarea malurilor corpurilor de apă etc.

3. Plantaţi material de acoperire a solului pentru tot anul, deoarece există culturi de acoperire care se potrivesc oricăror asolamente.

4. Instalaţi zone-tampon pe malurile bazinelor de apă, alegeţi și alte opţiuni de reţinere sau tratare a nutri-enţilor. De exemplu: restaurarea zonelor umede.

5. Promovaţi aratul fără întoarcerea brazdei, pentru a menţine structura solului și a promova creșterea biomasei.

Tehnologiile de felul injectarea de azot, agricultura calculată în bază de GIS1, monitorizarea în infraroșu a plantelor pentru determinarea exactă a necesităţilor acestora sînt măsuri scumpe, dar care devin din ce în ce tot mai aplicate.

Deși partajarea costurilor și alţi stimulenţi de acest gen facilitează adoptarea tehnologiilor și practicilor mai bune, majoritatea fermierilor implementează cele mai bune practici, chiar în lipsa unor stimulenţi, doar dacă din punct de vedere economic acestea sînt clare.

Pentru fermieri este preferabilă aplicarea voluntară a celor mai bune practici decît prin regulamente.

Un factor economic interesant îl constituie faptul că aratul fără întoarcerea brazdei necesită de la 3.5 la 5 litri combus-tibil per acru, în timp ce în aratul cu întoarcerea brazdei se folosește de cel puţin două ori mai mult combustibil.

Între 7 și 10 septembrie, la Chișinău a avut loc un semi-nar de schimb de experienţă, organizat în baza proiectu-lui-pilot „Reducerea Surselor de Poluare a Apei în Bazinul Rîului Prut prin Promovarea și Implementarea Celor mai Bune Practici Agricole”, aplicat în Slobozia Mare, Cahul, Moldova. La seminar au participat reprezentanţi din

diferite ţări: Armenia, Azerbaidjan, Georgia și SUA. Scopurile seminarului au fost următoarele:

Demonstrarea în teren a celor mai bune practici ino-vatoare de reducere a nutrienţilor, care au legătură cu investigaţiile anterioare ale GEF;

Elaborarea și adoptarea unei strategii de replicare de succes în ţările-cheie din regiune;

Asigurarea unui schimb de informaţii între politicieni, practicieni și posibili finanţatori ai activităţilor de redu-cere a nutrienţilor, care ulterior vor ajuta la creșterea capacităţilor și facilitarea replicării practicilor de redu-cere a nutrienţilor;

Formularea unor propuneri noi pentru procesul de dezvoltare a agriculturii din Europa Centrală și de Est și Asia Centrală.

Dl. Nebunu, managerul proiectului-pilot din Moldova, a menţionat că o mare parte din experienţa acumulată vine din proiectul GEF privind Controlul Poluării în Agri-cultură și se referă la compostarea și construirea platfor-melor pentru gunoiul de grajd și alte deșeuri agricole și de gospodărie. O atenţie deosebită a fost acordată necesităţii de a spori proce-sul de conștientizare a populaţiei.

Scopul proiectului-pilot a constat, de asemenea, în crea-rea unei grădini - un spaţiu de testare a îngrășămintelor pentru a putea observa diferenţele în producere și găsirea unor căi de utilizare a deșeurilor. O treime din grădina-test nu a fost tratată, iar 2/3 au fost tratate cu compost. În baza observărilor s-a determinat că partea tratată este mai rezistentă.

Populaţia implicată s-a arătat interesată de aspectele de mediu și estetice ale proiectului. Satul vrea să devină mai curat și mai sănătos. Au prezentat interes și aspectele economice legate de excesul de nutrienţi și eutroficare, posibilităţile de vînzare a îngrășămintelor organice și beneficiile ecologice a acestora.

Un interes sporit a trezit în școli compostarea. Un agro-nom profesionist a fost implicat în calitate de manager pentru a oferi explicaţiile și indicaţiile de rigoare.

Daniela PetrușevschiREC Moldova

1 GIS – Sistem de Informare Geografică (engl. Geographic Information System)

SOS salvați rîulețele noastrebuletin informativ Nr.3-2010

18


SOS salvați rîulețele noastre 19

Secretariatul Tehnic al Consiliului de Bazin Cubolta va continua monitorizarea biologică a calităţii apei din rîu cu implicarea tuturor școlilor situate în bazinul lui. Organizarea acestor monitorizări a început din vara a.c. și va continua pînă toamna. Rezultatele vor fi plasate pe site-ul rîului Cubolta.

ONG-ul Ormax în cooperare cu Banca Mondială și REC Moldova va organiza un festival de protecţie a rîului Cubolta, în cadrul căruia vor fi prezentate rezultatele Programului de Granturi Mici, fiind invitaţi toţi factorii de

decizie la nivel local și naţional în domeniul protecţiei și managementului resurselor de apă.

Rezultatele proiectului le puteţi urmări pe site-ul rîului Cubolta www.cubolta.info, la radioul naţional în cadrul emisiunii radiofonice ”Eco-Terra” și în revista ”Natura”.

Autor: Ina CoșeruREC Moldova

Foto: Ina Coșeru

rităţilor publice locale, în ceea ce privește impactul acestor probleme asupra calităţii apei potabile din izvoarele și fîntînile de mină, dar și asupra sănătăţii umane.

Anul curent, în cadrul programului de granturi mici ”Rea-bilitarea ecologică a rîului Cubolta”, s-au întreprins urmă-toarele activităţi: localităţile Maramonovca, Șuri și Gri-bova implementează proiecte de lichidare a gunoiștilor neautorizate, care au mai rămas în aceste localităţi. Alte localităţi cum ar fi Plopi, Mîndîc, Chetrosu, Dominteni, Putinești reușesc să soluţioneze problema prevenirii apariţiei gunoiștilor neautorizate. Regretabil este faptul că localităţile Drochia și Baroncea, care la moment au cele mai mari gunoiști neautorizate, nu au manifestat interesul de a participa în programul de granturi mici implementat de REC Moldova în regiune.

În vederea sporirii nivelul de conștientizare și informare a administraţiei publice locale, a populaţiei din regiune și a altor grupuri de interes, REC Moldova va organiza

cîteva seminare în toamna anului curent pe teme ca: managementul deșeurilor menajere solide și organice, agricultura ecologică, metode de restabilire a rîurilor, elaborarea proiectelor și căutarea surselor de finanţare, administrarea lacurilor pe cursul rîului Cubolta.

Staţia de epurare a apelor uzate de la spitalul raional Ocniţa rămîne a fi o sursă de poluare a izvorului rîului și a fîntînilor de mină din localitatea Lipnic. Deși Fondul Ecologic Naţional a alocat surse financiare pentru ame-najarea acestei staţii, ea continuă să afecteze apele sub-terane și solurile din grădinile oamenilor din acest sat.

Realizarea tuturor proiectelor care prevăd crearea sau restabilirea fîșiilor de protecţie a rîului Cubolta și crearea parcurilor în regiune se va face în toamnă cu implicarea elevilor din școlile din localităţile situate în bazinul rîului Cubolta. Plantările vor fi de asemenea efectuate pe tere-nurile salubrizate în scopul prevenirii depozitării ulteri-oare a deșeurilor menajere solide pe terenurile curăţate.

Foto: Ina Coșeru

de la lume adunatebuletin informativ Nr.3-2010

20


de la lume adunate 21

rităţi; filtrele de nisip sau carbon activat îndepărtează rămășiţele de materie organică și paraziţii; lumina ultravioletă omoară orice bacterii rămase.

Din rezervorul imens apa este injectată într-un acvifer la 2,4 km în subteran. La 8 km sub suprafaţă se află o cameră de magmă care încălzește stratul de rocă de sub acvifer. Roca fierbinte aduce apa în stare de fierbere, iar aburii se ridică prin fisurile mici din roca de mai sus. Aburii colectaţi sînt canalizaţi spre o ţeavă care-i pom-

pează spre suprafaţă, unde se află o turbină care gene-rează electricitate. Apoi, aburii se condensează, iar apa formată revine în pămînt.

Acest proces generează 200 megawaţi de electricitate. Cu toate acestea, nu se emit gaze cu efect de seră sau poluanţi. Electricitatea este trimisă pînă în San Fran-cisco, peste 100 kilometri spre sud. Pe lîngă beneficiile de mediu, proiectul este stabil din punct de vedere financiar. Orașul nu mai are deversări de ape uzate în rîul Russian și nu are nevoie de construirea unui spaţiu de depozitare și tratare a apelor uzate. Rîul Russian își poate alimenta apele din bazinele subterane, revenind la un curs normal și oferind un habitat propice pentru diferite specii de pești.

Latura negativă a acestui proiect este creșterea numă-rului de cutremure în zonă, din cauza extragerii aburilor. Din 2003, rata cutremurelor a crescut cu 60%, acest lucru afectînd toate comunităţile din regiune, chiar și pe cele care nu se bucură de energia provenită din proiect.

Sursa: “Clean Energy from Filthy Water,” de Jane Braxton Little (articol în revista Scientific American, iulie 2010, Vol. 303, nr. 1, p 64-69).

Pregătit de Amy SamuelsonSursa: www.undp.md și www.undp.org

Orașul Santa Rosa, California, a găsit o cale de a trans-forma deșeurile în energie. Astfel, apele uzate tratate ale orașului sînt pompate în subteran pentru a genera energie geotermală pentru propriii locuitori și cîteva localităţi alăturate. Acest proiect a fost creat ca răspuns la cîteva probleme:

Prima: în anii 90, Santa Rosa avea probleme serioase din cauza vărsării apelor uzate în apropiatul rîu, numit Russian.

A doua: orașul nu-și putea permite construirea unui nou spaţiu de depozitare și tratare pentru apele uzate, care să corespundă cerinţelor statale de mediu.

Trei: centralele electrice ale Corporaţiei Calpine, o com-panie energetică situată în apropiere de Santa Rosa,

aveau un deficit de aburi deoarece goleau bazinele subterane mai repede decît reușea ploaia să le umple.

Santa Rosa și Calpine au găsit o soluţie creativă pentru problemele lor: transferarea apelor uzate acolo unde acestea puteau aduce un folos. Ei au implementat cel mai mare proiect de reciclare a apei la nivel global. În fiecare zi, 45 milioane litri de apă uzată tratată este pompată prin ţevile din Santa Rosa către vîrful munte-lui aflat la circa 65 kilometri de oraș. Ţevile trec pe sub străzile orașului și zonele rezidenţiale, apoi urcă 900 metri în munţii Mayacamas, iar acolo se depozitează într-un rezervor imens. Pe parcurs, apele uzate trec prin diferite procese de tratare: tratare fizică în rezervoare de sedimentare, unde se înlătură uleiurile și alte impu-

Energie geotermală din ape uzate

http://php.delawareonline.com

Pearl Jam lansează o campanie pentru protejarea oceanelor

Potrivit Ecorazzi, rockerii de la Pearl Jam și vechii prieteni ai mediului înconjurător lansează o campanie de atenţionare asupra necesităţii conservării oceanelor.

În efortul lor de a trage un semnal de alarmă privind salvarea oceanelor, aceștia au creat o pagină web numită “Oceans” (Oceanele) unde au postat și clipul lor „Amongst the Waves” (Printre valuri), a treia piesă de pe albumul „Backspacer”.

“Există un singur ocean pentru toţi și tot. Este o resursă limitată și preţioasă aflată sub o uriașă presiune economică și ecologică”, scriu membrii Pearl Jam pe website.

Alături de clipul lor dedicat oceanelor, rockerii au postat și o listă cu 11 lucruri care pot fi făcute pentru protejarea oceanelor planetei, de la încurajarea energiilor regenerabile și pînă la îndemnarea oficialilor guvernamentali să sprijine agricultura organică locală.

În 2009 trupa Pearl Jam a fost premiată, alături de Incubus, de Fundaţia Surfrider cu prestigioasa distincţie “Keeper of the Coast Award” , pentru contribuţia la conservarea și protejarea oceanelor planetei.

http://guestofaguest.com

http://dvice.com

speciile pierdute ale Terreibuletin informativ Nr.3-2010

22


speciile pierdute ale Terrei 23

Comerţul cu fildeș a atins cote alarmante. Spre exemplu, doar în urma unei capturi de fildeș ilegal, în 2002 au fost sustrase 6,5 tone de fildeș. În 2006 - 3,9 tone au fost capturate în Hong-Kong, fiind trimise din Cameroon. Toate astea se întîmplă indiferent de faptul că în anul 1989 comerţul cu fildeș a fost interzis la nivel mondial. Ţări dezvoltate precum China, SUA, Japonia rămîn a fi principalele pieţe de desfacere pentru fildeșul african. Cum se poate una ca asta ?

Semnăm convenţii pe care nu le respectăm, ne contrazi-cem mereu. Iar cînd oamenii de știinţă susţin că actuala rată de dispariţie a elefanţilor africani este de 8 %, cineva încearcă să infirme aceste date urmărind scopuri finan-ciare, dorind să demonstreze că lucrurile merg absolut altfel. Dar fluctuaţia preţurilor pe piaţa neagră reflectă cu totul o altă realitate. În 2004 preţul unui kilogram de fildeș de calitate înaltă era 200 dolari SUA, pe cînd în 2007 acesta crescuse la 750 dolari SUA (după www.msn.com), ceea ce înseamnă că animalele devin tot mai rare.

Samuel Wasser de la Universitatea Washington susţine că pierderea animalelor va avea un impact negativ atît

asupra ecosisitemelor, cît și asupra bunăstării oamenilor de pe continentul african. Și toate acestea, din cauză că s-ar micșoara veniturile ţării provenite din ramura turismului.

„Dacă acest trend continuă, nu vor mai fi elefanţi decît în ariile protejate, pentru a căror menţinere vor fi necesare forţe suplimentare”, suţine același profesor.

Trăim într-o lume în care la nivel de declaraţii mer-gem pe o cale corectă, în care se fac imbunătăţiri în diverse domenii, realizări tehnice și știinţifice, expediţii în cosmos etc. Ne lăudăm că civilizaţia umană a atins culmi nevisate acum 100 de ani, dispunem de focoase nucleare, care ar putea distruge Terra în doar cîteva ore, cheltuim miliarde în scopuri militare, dar nu putem salva speciile care vor dispărea în cîţiva ani.

Poate că Omul va dori să vadă adevărata faţă a lucrurilor. Dar se prea poate că va privi buimăcit în jur întrebîndu-se neputincios: Ce a dispărut? Cine a dispărut? Cînd a dispărut?

Cristina PaliiColegiul de Ecologie

http://www.alpha-random.com http://thundafunda.com

Se creează impresia că aceste cuvinte trec pe lîngă noi ca orice altă combinaţie de cuvinte, pe care o folosim zi de zi și asupra căreia cugetăm doar arareori. Mereu grăbiţi, mereu prea ocupaţi, nu găsim o clipă pentru a ne întreba ce se petrece în afara vieţii noastre. Iar cînd se spune cu fermitate că : ”Au dispărut”, ridicăm buimăciţi privirile întrebînd „Cine a dispărut?”, „Ce a dispărut?”, „Cum adică nu mai sînt?”.

Odată cu modernizarea rapidă, cu extinderea influenţei omului în procesele care au loc în comunitate și odată cu creșterea lăcomiei acestuia, de multe ori ne-am întrebat: „Cum adică nu mai sînt? Urmașiii mei nu vor mai vedea nici porumbelul călător, nici pinguinul- mare, nici bourul și nici lupul marsupial?”. Răspunsul e foarte simplu: „Nu vor mai vedea”.

Doar în astfel de momente susţinem că nu vom permite dispariţia speciilor, în timp ce specialiștii în domeniu luptă ani la rînd pentru semnarea unui acord sau a unei convenţii, care ulterior se dovedește a fi inutilă. Ne agi-

tăm. Ne enervăm. Dar, în fond, nu realizăm nimic, bietele specii stingîndu-se cu desăvîrșire.

Își așteaptă rîndul și elefantul african. Specialiștii susţin că dacă nu se vor lua măsuri, în 20 de ani nu vor mai fi elefanţi africani. Pare incredibil, dar dacă analizăm cifrele ne dăm seama că lucrurile, într-adevăr, s-au înrăutăţit grav.

În anii ‘80 populaţia elefanţilor africani atingea cifra de un milion. Datorită masacrului anual, în care circa 70 de mii de elefanţi dispăreau, în etapa actuală sîntem nevoiţi să constatăm că numărul elefanţilor africani e mai mic de 470 de mii.

Deși comerţul cu fildeș este interzis, continuăm să pir-dem anual peste 38 de mii de indivizi, acești giganţi fiind omorîţi pentru ca oamenii să-și facă clape pentru pian, bijuterii, articole pentru arme ș.a.m.d. Culmea ironiei, se pare că oamenii omoară cel mai mare și puternic mami-fer terestru doar pentru dinţiii acestuia!

Gigantul african va fi legendă

http://planetwild.org

mediul în imaginibuletin informativ Nr.3-2010

24


mediul în imagini

Surse poze: www.spiegel.de Accident ecologic în Ungaria 4.10.2010

Spargerea unui bazin de stocare a reziduurilor chimice

metri cubi de reziduuri chimice au inundat satul trei luni, erau din Kolontar iar echipele de salvare

Nivelul reziduurilor atingea doi metri în anumite

au fost inundate.

6.10.2010: 6.10.2010:

de deversarea de reziduuri toxice.

Aproape 90 de persoane au avut nevoie de îngrijiri

primarul din Devecser. Alimentarea cu gaz, energie

Buletinul Informativ REC Moldova este editat trimestrial de către Centrul Regional de Mediu Moldova. Este lansat cu scopul de a reflecta starea mediului la scară locală, naţională și internaţională, precum și de a pregăti publicul larg să participe la luarea deciziilor din domeniul protecţiei mediului. Prin articolele publicate în buletin, REC Moldova speră să aducă un aport important la rezolvarea problemelor ecologice și la promovarea societăţii civile din Republica Moldova.

REC Moldova a fost instituit cu scopul de a acorda asistenţă ONG-urilor, în efortul lor de a soluţiona problemele ecologice din ţara noastră și din statele învecinate cu ea. Această asistenţă se acordă prin promova-rea cooperării atît la nivel naţional, cît și la nivel regional, între ONG-uri, instituţii guvernamentale, comunităţi locale, reprezentanţi ai sectorului privat și între organizaţiile preocupate de protecţia și conservarea mediului înconjurător.

Orice comentarii, idei, păreri și întrebări sau articole sînt binevenite la adresa:

str. Alexei Mateevici 31 MD-2009, Chișinău, Republica Moldovatel./fax: (+373 22) 23-86-85 (+373 22) 23-30-17e-mail: [email protected]: www.rec.md

Responsabil de ediţie: Daniela Petruevschi design și tipar de IMAGO

mediul ambiant - rec

Documents