medierea litigiilor comerciale în instanţele de judecată ... · similare de drept civil, şi ca...
TRANSCRIPT
! 1!
Medierea litigiilor comerciale în instanţele de judecată din Republica Moldova CEDR International Dispute Resolution Centre/Centrul de Soluționare a Litigiilor St. Fleet 70 Londra EC4Y 1EU Tel +44 (0)20 7536 6000 Fax +44 (0)20 7536 6001 E-mail [email protected] www.cedr.com
! 2!
Sumarul Executiv al Recomandărilor Cadrul legislativ Consiliul de mediere
Revizuirea capacității Consiliului de Mediere de a îndeplini rolul prevăzut în proiectul legii privind medierea.
Normele de procedură penală
Trebuie să fie analizată posibilitatea aplicării unui mecanism CPC de referire spre mediere pentru judecători.
Implicarea părţilor interesate Sistemul judiciar
Conştientizarea medierii urmează să facă parte din dezvoltarea profesională continuă a judecătorilor și curriculum pentru judecători stagiari.
Avocați
O campanie intensivă de ridicare a gradului de conștientizare a avocaţilor despre beneficiile medierii pentru ei şi clienții acestora trebuie să fie întreprinsă, nominalizând susținerea campionilor de profil înalt din cadrul comunității juridice.
Business
O campanie semnificativă de sensibilizare pentru întreprinderi despre beneficiile medierii şi nominalizarea campionilor cheie din sector cu asistența din partea camerelor de comerț și industrie americane şi din Republica Moldova.
Publicul Ar trebui analizată necesitatea organizării unei campanii mai largi de ridicare a gradului de conştientizare al publicului larg şi potențialilor participanți la litigii/dispute. Consolidarea capacităţii şi capabilităților Formarea abilităților mediatorului
Trebuie să fie analizată posibilitatea standardizării unui curriculum privind medierea bazat pe formarea interactivă a competenţelor; și standardizarea criteriile de evaluare pentru formatorii în mediere.
i
! 3!
Dezvoltarea Profesională Continuă (DPC) trebuie să fie obligatorie pentru mediatorii calificaţi în conformitate cu toate sistemele de evaluare pentru asistență în crearea unei propuneri de calitate pentru mediatorii din Republica Moldova.
Consiliul de Mediere pentru promovarea unui forum de membri pentru mediatori ca un mijloc de încurajare a dezvoltării profesionale.
Dezvoltarea unor cadre de formatori (obiectiv pe termen mediu).
Administrarea programului pilot.
Personal separat ar trebui să fie angajat pentru programul pilot de mediere în cazul în care acest lucru este posibil. Trebuie, de asemenea, să fie examinată posibilitatea nominalizării unei persoane fizice cu un statut mai înalt în calitate de purtător de cuvânt oficial pentru schema pilot de mediere, astfel încât să existe un punct focal pentru implicarea părţilor sale interesate şi activităţile de marketing. Persoanele fizice responsabile de administrarea cazurilor trebuie să fie instruite în managementul cazurilor de mediere.
Strategia pentru programul pilot de mediere Domeniul de aplicare şi oportunitatea cazului
Programul de mediere din cadrul instanței de judecată ar trebui să se concentreze doar pe cazurile de natură comercială.
Relaţia cu instanţele de judecată Modelul care urmează să fie utilizat ar trebui să fie un program regulat de mediere de pe lângă instanța de judecată. Voluntar vs. obligatoriu
Medierea din instanțele de judecată din Republica Moldova trebuie să fie un proces voluntar, în care ambele persoane participante la litigiu trebuie să ajungă la un acord, pentru ca aceasta să poată avea loc.
Stimulente pentru mediere
Instanţa de judecată urmează să examineze ce stimulente şi sancţiuni pot fi utilizate pentru încurajarea părţilor la mediere.
Judecătorii urmează să fie stimulați pentru a referi cazurile spre mediere prin intermediul recunoaşterii acestor cazuri, în datele sale statistici privind soluționarea.
ii
! 4!
Funcționarea programului pilot Screening/selectarea şi transmiterea/referirea cazurilor
Ar trebui să existe o prezumţie de referire spre mediere pentru majoritatea cazurilor de natură comercială, judecătorul alocând cazul prin luarea deciziei finale privind transmiterea/referirea spre mediere la revizuirea dosarului, cererii şi apărării.
Numirea mediatorului
Mediatorii inițial ar trebui să fie numiți din cei care sunt mediatori acreditați CEDR prin intermediul proiectului BERD. Instanţa de judecată ar trebui să elaboreze un set de criterii minime pentru programul de formare a abilităților de mediator din care vor fi acceptați mediatori în panel în viitor. Judecătorii care examinează cazul nu trebuie să medieze cazurile din programul de mediere. Un onorariu convenit trebuie să fie achitat mediatorilor ca parte a programului pilot.
Procesul de mediere
Următoarele trebuie să reprezinte structura amplă a procesului de mediere din programul de mediere al instanţelor de judecată din Republica Moldova:
6.1 Părțile trebuie să aibă la dispoziție 60 zile de la trimiterea spre mediere pentru soluţionarea
cazului. Aceasta ar putea fi prelungită cu încă o luna cu acordul ambelor părți.
6.1 Ar trebui să existe o perioadă de 30 de zile de la invitaţia la mediere a părților care sunt de acord cu medierea. Dacă nu se ajunge la nici-un acord privind medierea în această perioadă, dosarul trebuie să fie retrimis înapoi în instanţa de judecată pentru listarea pentru proces.
6.1 Sesiunea de mediere trebuie să dureze 3-4 ore, însă nu trebuie să existe nici-o limită a
numărului de sesiuni, care ar trebui să fie lăsat la discreția mediatorului. 6.1 Medierile vor avea loc într-un sediu desemnat potrivit de către instanța de judecată. Minim 4
camere trebuie să fie disponibile pentru mediere. 6.1 Un acord de mediere va trebui să fi întocmit, care trebuie să fie semnat de către părți în ziua
primei sesiuni de mediere. 6.1 Pentru confirmarea soluționărilor în mediere, trebuie să existe o metodă simplă și
efectivă pentru transformarea soluționărilor de litigii în decrete privind consimțământul.
iii
! 5!
Conținutul)
!
1! Introducere!........................................................................................................................................!7!
2! Crearea!unui!mediu!adecvat!..............................................................................................................!8!
Cadrul!legislativ!......................................................................................................................................!8!
Reglementarea,!organizarea!şi!administrarea!medierii!.....................................................................!9!
Formarea/instruirea!mediatorilor!...................................................................................................!10!
Codul!de!Procedură!Penală!..............................................................................................................!10!
Implicarea!părţilor!interesate!..............................................................................................................!11!
Sistemul!judiciar!..............................................................................................................................!12!
Avocații!............................................................................................................................................!12!
Business/Companiile!.......................................................................................................................!13!
3! Consolidarea!capacității!și!capabilităților!........................................................................................!15!
Formarea!abilităților!mediatorilor!.......................................................................................................!15!
Administrarea!programului!pilot!.........................................................................................................!16!
4! Strategia!pentru!programul!pilot!de!mediere!..................................................................................!17!
Domeniul!de!aplicare!și!caracterul!oportun!al!cazului!.........................................................................!17!
Relația!cu!instanțele!de!judecată!.........................................................................................................!18!
Voluntar!vs.!obligatoriu!.......................................................................................................................!19!
Stimulente!pentru!mediere!.................................................................................................................!20!
5! Funcționarea!programului!pilot!.......................................................................................................!20!
Procesul!de!administrare!.....................................................................................................................!20!
ScreeningQul!şi!referirea/transmiterea!cazurilor!..............................................................................!21!
Numirea!în!funcție!a!mediatorului!...................................................................................................!22!
Procesul!de!mediere!............................................................................................................................!23!
Cadrul!de!timp!pentru!referire/trimitere!........................................................................................!23!
Cadrul!de!timp!pentru!mediere!.......................................................................................................!23!
! 6!
Durata!şedinţelor/sesiunilor!............................................................................................................!23!
Numărul!de!sesiuni!..........................................................................................................................!23!
Locaţia!medierii!...............................................................................................................................!24!
Documentaţia!necesară!...................................................................................................................!24!
Rezultatele!medierii!.............................................................................................................................!24!
Caracterul!executoriu!al!deciziilor/soluţiilor!....................................................................................!24!
NeQsoluționarea!...............................................................................................................................!25!
6! Concluzii!...........................................................................................................................................!26!
Anexa!A!....................................................................................................................................................!27!
Anexa!B!....................................................................................................................................................!29!
!
! 7!
1) Introducere)
1.1 Prezentul raport a fost elaborat ca parte a unui proiect finanţat de către Banca Europeană
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru oferirea asistenţei la Reforma Sectorului Justiţiei din Republica Moldova, în mod special prin consolidarea sistemului de soluţionare alternativă a litigiilor (SAL) din Republica Moldova şi promovarea utilizării acestuia, în special în comunitatea de afaceri.
1.2 Scopul acestui raport constă în elaborarea recomandărilor pentru structura optimă de mediere a litigiilor comerciale în instanţele de judecată din Republica Moldova, inclusiv elaborarea unui program pilot pentru o schemă de pe lângă instanţele de judecată.
1.3 Acesta a fost întocmit de către consultanţii Centrului pentru Soluţionarea Eficientă a Litigiilor (CEDR) care reprezintă o organizaţie specializată de management al conflictelor şi soluţionare a litigiilor cu sediul la Londra, Marea Britanie. Pe parcursul anilor, CEDR a oferit consultanţă multor jurisdicţii şi a colaborat cu mai multe instanţe de judecată din diferite părţi ale lumii la crearea unor programe de mediere de pe lângă instanţele de judecată.
1.4 Consultanţii CEDR au fost susţinuţi de către consultanţi juridici din Republica Moldova din cadrul compania ACI Partners.
1.5 În timpul activităţii de cercetare care a dus la prezentul raport, consultanţii CEDR şi ACI au
avut întrevederi cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, Institutului Naţional al Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea de Apel, două Camere de Comerţ şi Consiliul de Mediere. Toate grupurile au oferit o cunoştinţă valoroasă privind modul cel mai bun în care medierea poate fi integrată în Republica Moldova.
1.6 De asemenea, am participat la Masa Rotundă privind Medierea organizată de Ministerul Justiţiei.
1.7 Dorim să aducem mulţumiri pentru modul constructiv şi angajat al tuturor participanţilor şi recunoaştem scopul comun de lansare a procesului de planificare a unui sistem de succes de mediere.
1
! 8!
2) Crearea)unui)mediu)adecvat)
2.1 Medierea din Republica Moldova are mulţi susţinători de nivel înalt, inclusiv fiind puternic
susţinută atât de actualul Ministru al Justiţiei cât şi de către Preşedintele Republicii Moldova, jurist și fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii din Republica Moldova.
2.2 Guvernul Republicii Moldova a elaborat o Strategia de Reformă a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011-2015 (Strategia), elaborată cu asistență din partea Uniunii Europene și a Consiliului Europei. Strategia reprezintă o abordare comprehensivă şi integrată care cuprinde întreg sectorul a provocărilor cu care se confruntă Guvernul Republicii Moldova în administrarea justiţiei. Aceasta stabilește un cadru comun pentru toate eforturile de reformă din sectorul justiţiei din Republica Moldova, integrând diverse concepte şi elemente de acţiune care urmează să fie realizate în perioada de reformă.
2.3 Unul dintre şapte piloni ai Strategiei este rolul justiţiei în dezvoltarea economică, în cadrul căruia mai multe măsuri sunt luate în consideraţie în vederea îmbunătățirii eficienţei sectorului judiciar şi astfel influenţând creşterea economică. O astfel de măsură este destinată consolidării sistemului SAL în Republica Moldova şi promovării utilizării acestuia, în special în comunitatea de afaceri.
2.4 Implementarea sistemelor ADR, în mod special medierea, apare ca o prioritate pentru creşterea accesului la justiţie, majorarea încrederii în sistemul justiției, diminuarea dependenţei de instanţele de judecată şi promovarea activă a investiţiilor străine directe.
2.5 Cu toate acestea, pentru ca ADR să prospere, este esenţial ca acesta să funcţioneze într-un mediu propice legal și comercial.
Cadrul'legislativ''
2.6 Pe parcursul interviurilor cu părțile noastre interesate, a avut loc o discuție importantă despre
existența necesității amendamentelor legislative şi procedurale pentru încurajarea şi/sau acordarea unui cadru mai încurajator, unde medierea ar putea deveni de succes.
2.7 În prezent, Republica Moldova are o lege nr. 134 din 14.06.2007 privind medierea, însă în timpul Mesei Rotunde privind Medierea găzduită de Ministrul Justiţiei, a existat un consens general precum că această lege nu este eficientă. În timpul unei discuţii, un fost judecător de la Judecătoria Comercială (Curtea Economică) a proclamat că în cei patru ani de la introducerea legii medierii iniţiale ”nu am văzut nici un caz care să treacă prim mediere.”
2.8 Adițional, în timpul reuniunii de la Masa Rotundă privind Medierea, Ministrul Justiţiei a fost citat ca afirmând că ”99% din persoanele chestionate au fost de acord cu faptul că scopul legii privind medierea nu a fost realizat. ”
2.9 În timpul întrevederilor cu părțile interesate, diferite opinii au fost oferite drept motive din spatele acestei lipse de utilizare a medierii în Republica Moldova:
o În timpul unei întrevederi cu reprezentanții sectorului de afaceri la Camera Americană de
Comerţ, aceştia au declarat că există o lipsă generală de conştientizare atât în sectorul juridic cât şi în cel de afaceri despre mediere si chiar cei care au fost conştienți, în prezent, nu văd nici-o valoare în aplicarea acesteia;
o De asemenea, în timpul întrevederilor cu diverși membri ai sistemului judiciar, aceștia au
menționat că ar fi necesară o mai mare conştientizare;
! 9!
o În timpul întâlnirilor cu judecătorii şi instanţele judecătoreşti, a fost exprimată îngrijorarea cu privire la lipsa mecanismelor practice de referire în cadrul instanţelor de judecată şi eficienţa executării deciziilor;
o Multe părţi interesate au subliniat lipsa actuală de stimulente şi/sau sancţiuni pentru
mediere, ambele fiind considerate esenţiale pentru încurajarea utilizării acesteia;
o Reprezentanții comunităților juridice şi de afaceri au exprimat o îngrijorare privind lipsa unui program de instruire standardizat în cadrul jurisdicției.
2.10 Reflectând această experienţă, o noua Lege privind medierea a fost elaborată, fiin în mod clar
bine cercetată şi făcând referire la un număr de documente de politică, inclusiv Legea Model UNCITRAL privind concilierea comercială Internațională, Directiva Comunității Uniunii Europene 2008/52/CE și Recomandările Consiliului Europei. În mod evident, cei din cadrul Ministerului Justiţiei care au elaborat legea au ținut cont de legile privind medierea şi practica din alte jurisdicţii similare de drept civil, şi ca rezultat, legislaţia propusă, în general, pare să fie bună și consecventă cu normele internaţionale1.
2.11 Proiectul Legii privind medierea conturează următoarele:
o Capitolul 1: Definiţii Generale
o Capitolul 2: Consiliul de Mediere
o Capitolul 3: Mediatorul Certificat. Organizarea medierii
o Capitolul 4: Principiile medierii
o Capitolul 5: Procedura de mediere
o Capitolul 6: Prevederi speciale privind medierea în cadrul litigiilor de drept civil și comercial
o Capitolul 7: Prevederi speciale privind medierea în cauzele penale
o Capitolul 8: Susținerea medierii de către Stat.
2.12 Această lege cuprinde multe articole, care sunt utilizate în cele mai bune practici din lume și care trebuie să ofere o bază solidă pentru ca medierea să crească în Republica Moldova. Proiectul de lege în mod specific abordează probleme cum ar fi reglementarea şi organizarea medierii şi formarea mediatorilor.
2.13 CEDR are mai multe comentarii imediate pe ambele domenii.
Reglementarea,)organizarea)şi)administrarea)medierii))
2.14 Conform Capitolului 2 al proiectului de lege, Consiliul de Mediere devine instituţia centrală
pentru promovarea, organizarea şi administrarea medierii în cadrul jurisdicției.
2.15 Proiectul de lege oferă detalii cu privire la şapte membri ai Consiliului, şi precizează că un secretariat tehnic poate fi creat, însă în caz contrar, nu menționează nimic despre metodologia în care Consiliul urmează să se ocupe de activitatea sa şi, în special, nivelul infrastructurii de suport care poate fi necesară.
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1!Deşi, întru evitarea dubiilor, nu facem nici-un comentariu privind Capitolul 7 din proiectul de lege, care se referă la
medierea în cazurile penale şi, prin urmare, depă�e�te domeniului de aplicare a acestui proiect.!
! 10!
2.16 2.16 În experienţa CEDR, dezvoltarea, reglementarea și promovarea de succes a medierii într-o jurisdicție poate deveni un angajament substanţial, care va necesita resurse corespunzătoare. Secretariatul Consiliului va necesita o bază formală şi toate considerentele logistice necesare pentru un birou operaţional, şi poate necesita, de asemenea, inputuri din partea unei varietăți de abilități profesionale, inclusiv, în mod special, profesionişti în marketing. Este importantă crearea și funcționarea Consiliului ca o organizaţie profesională, şi nu doar ca un comitet format din membri distinși.
2.17 2.17 Pentru cimentarea rolului său de organizaţie pilot pentru elaborarea medierii până la
cultura juridică şi de afaceri din Republica Moldova, se recomandă în mod special ca Consiliul să aibă o voce cheie în timpul reuniunilor inter-departamentale în ceea ce priveşte varietatea de abordări care urmează să fie adoptate în procesul de implementare politicilor aferente medierii.
Recomandare: Revizuirea capacității Consiliului de Mediere de
îndeplinire a rolului prevăzut în proiectul legii privind medierea.
Formarea/instruirea)mediatorilor)
2.18 În capitolul 3, există trimitere la dezvoltare profesională iniţială şi continuă pentru mediatori, nu
există detalii cu privire la natura acestei instruiri decât durata minimă de 40 ore specificate în Articolul 6 (4).
2.19 Acest accent pe durată și nu pe abordarea față de instruire este, în experiența CEDR, o
greşeală comună făcută la etapele incipiente ale dezvoltării medierii. Deşi în mare parte funcţionează într-un context juridic, instruirea eficientă în domeniul medierii necesită o abordare foarte diferită de educaţie juridică – normele de mediere pot fi învăţate într-un format formal de clasă, însă provocarea cheie de dezvoltare a aptitudinilor profesionale "soft", precum comunicarea, interogarea, ascultarea şi ghidarea negocierii pot fi dezvoltate prin formarea competenţelor, care are un element foarte puternic de practicare, feedback şi coaching/îndrumare (adică a învăţa exersând, nu a învăţa doar ascultând ce ți se spune).
2.20 Recomandări mai specifice pentru dezvoltarea instruirii abilităților mediatorilor sunt prezentate în
capitolul 3 de mai jos.
Codul)de)Procedură)Penală))
2.21 Dificultatea privind încrederea într-o nouă lege privind medierea sau amendamentele la
legislaţia actuală constă în faptul că este necesar timp pentru a naviga prin procesul de promulgare. O tracţiune mai mare poate fi atinsă în cazul în care programul de pe lângă instanţele de judecată urmează să fie accesat prin amendamente la Codul de Procedură Civilă. Acest amendament ar facilita introducerea medierii în baza instanţelor de judecată pentru oferirea judecătorilor unui mecanism eficient pentru transmiterea efectivă a cazurilor, permiterea promovării medierii prin comunicarea cu părţile, şi reglementarea rolului şi statutului mediatorului. O mai mare atenţie asupra sistemului de referire de pe lângă instanțele de judecată este acordată în secţiunea 4.
2.22 Orice modificări a CPC referitoare la implementarea unui sistem pe lângă instanțele de judecată
trebuie fie lăsate până după implementarea sistemului pilot, din motiv că nu va exista infrastructură suficientă pentru extinderea acestuia la toate instanţele de judecată în special la
! 11!
prima etapă. Cu toate acestea, poate fi necesar ca Ministerul Justiţiei sau Consiliul Superior al Magistraturii să emită un decret privind organizarea unui sistem pilot în instanţele de judecată desemnate din motiv că sistemul pilot ar trebui să fie corelat cu reglementările existente.
Recomandare: Trebuie să fie examinat mecanismul de trimitere/referire
spre mediere din CPC pentru judecători. Recomandare: Trebuie să fie analizate toate condiţiile necesare în care
sistemul pilot va activa.
Implicarea'părţilor'interesate'
2.23 O utilizare mai mare şi mai eficientă a medierii are o gamă de beneficii potenţiale. Pentru părțile
din cadrul litigiilor comerciale, aceasta oferă soluţionarea litigiilor care poate fi mai rapidă şi mai ieftină, cu rezultate mai adaptate necesităţilor, decât adesea este posibil în instanţele de judecată; aceasta eliberează fonduri care de altfel sunt alocate pentru litigiile neprevăzute. Pentru instanţele de judecată, medierea poate reduce substanţial poverile aferente volumului de cazuri pe rol, îmbunătăţirea ratelor de eliberare de sub învinuire, şi ameliorarea eficienţei administrării justiţiei; acest lucru poate permite statului să eficientizeze costurile administrative din sectorul justiţiei.
2.24 Cu toate acestea, pentru ca aceste beneficii să fie realizate în Republica Moldova, este esenţial
ca medierea comercială să devină o alternativă eficientă şi atractivă, care să fie bine înţeleasă de către potenţialele părţi participante la un litigiu. Acest lucru necesită ample activităţi pentru promovarea beneficiilor medierii. Amploarea acestei provocări nu poate fi subestimată - experiența programelor de dezvoltare ADR din întreaga lume indică faptul că crearea cererii pentru servicii reprezintă o provocare mult mai grea decât formarea mediatorilor sau consolidarea capacităţilor organizaţionale2.
2.25 Motivul cheie pentru dificultatea recurentă de majorare a cererii pentru serviciile de mediere
constă în faptul că o iniţiativă se confruntă cu două provocări:
o În primul rând, există necesitatea educării audienţei sale cheie în ceea ce are de oferit – acest lucru înseamnă adesea explicarea conceptului de mediere, subliniind beneficiile acesteia şi demonstrarea modului în care aceasta funcţionează.
o Cu toate acestea, acest lucru de ridicare a gradului de conştientizare nu generează nici-o iniţiere semnificativă de servicii, şi o campanie de vânzări mai bine direcţionată, prin urmare, este necesară, în general, pentru a convinge părţile şi consilierii acestora să cumpere o soluţie de mediere pentru orice litigiu în parte.
2.26 Această activitate de promovare a conceptului medierii este intensiv din punct de vedere al resurselor şi Consiliul de Mediere, prin urmare, ar trebui să fie atent pentru a înrola cât mai mulți colaboratori posibil în acest efort. Candidaţii adecvaţi ar fi avocații şi organizaţiile de afaceri lideri, precum şi Guvernul şi sistemul judiciar. Mediatorii individuali, odată instruiţi şi acreditaţi, de asemenea, ar trebui să fie încurajaţi să acţioneze drept campioni pentru această cauză.
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!2!”Lecţiile!cheie!învăţate!pentru!elaborarea!proiectelor!ADR.....!Crearea!cererii!este!mai!dificilă!decât!crearea!ofertei.!!Trebuie!să!fie!aplicate!stimulente.!!Pentru!diminuarea!lipsei!cererii,!atrageţi!cazurile!de!calitate!prin!instituirea!unui!mecanism!bun!pentru!selectarea!cazurilor!şi!sensibilizare...”!!Manualul!IFC!privind!Soluţionarea!Alternativă!a!Litigiilor:!Implementarea!medierii!comerciale,!pagina!80!
! 12!
2.27 Această recunoaştere a importanţei promovării medierii ca o formă alternativă de soluţionare a litigiilor, de asemenea, a apărut foarte clar în urma întrevederilor consultanţilor cu reprezentanții sistemului judiciar, Ministerului Justiţiei şi grupurilor de companii.
Sistemul)judiciar))
2.28 2.28 În vederea implementării celei mai eficiente a medierii în instanţele de judecată, este
important gradul ridicat de conştientizare a sistemului judiciar. Acest lucru este necesar nu doar pentru stabilirea rolului sistemului judiciar, dar, de asemenea, acesta va avea un impact asupra nivelului de utilizare a medierii - este bine stabilit că avocații sunt influenţaţi de atitudinile din sistemul judiciar.
2.29 2.29 Conştientizarea medierii pentru judecătorii ar putea fi adoptată prin intermediul formării lor
profesionale continue la Institutul Naţional de Justiţie, şi încorporată în curriculum-ul iniţial pentru programele de instruire pentru judecători.
2.30 2.30 Mesajele cheie care urmează să fie livrate sistemului judiciar se referă la avantajele sociale
în ansamblu ale proceselor. Acestea pot fi completate cu beneficii suplimentare de interes mai personal pentru sistemul judiciar – în special, utilizarea medierii poate duce la o reducere a volumului de muncă a instanţei de judecată, îmbunătăţind astfel eficienţa şi permiţând soluționarea mai multor cazuri în mai puţin timp.
Recomandare: Conştientizarea medierii urmează să fie parte componentă a formării profesionale continue a judecătorilor care participă la proces şi a curriculumului pentru judecătorii stagiari.
Avocații)
2.31 2.31 În multe jurisdicţii, medierea poate fi văzută ca o ameninţare pentru rolul avocaților în
procesul de judecată. Motivarea avocaților să încurajeze clienţii săi spre mediere şi nu blocarea trimiterilor la programul de mediere este un lucru esenţial pentru succesul oricărui program/pilot.
2.32 2.32 Avocații pot avea un efect multiplicator – în cazul în care o singură firmă de avocatură
poate fi convinsă să informeze toţi clienţii săi cheie din cazuri privind litigiile despre mediere, apoi un număr mai mare de organizaţii poate fi atins mult mai rapid decât dacă acestea ar fi abordate individual. Un campion ADR intern poate promova medierea mai eficient prin intermediul programului de marketing al firmei decât orice număr de publicitate simplă.
2.33 2.33 Prin urmare, o campanie intensă de conştientizare trebuie să fie întreprinsă cu avocații,
astfel încât aceştia să vadă beneficiile medierii pentru ei însuşi şi pentru clienţii lor. Nominalizarea suportului „campionilor” de profil înalt ai medierii din cadrul comunităţii juridice ar trebui în mod activ urmărită, pentru a servi ca un punct focal pentru încurajarea avocaților se trimită cazurile la mediere.
2.34 2.34 Mesajul-cheie pentru a fi livrat avocaților este că procesul este benefic pentru clienţii lor. La
fel de important este faptul că avocații trebuie să fie reasiguraţi că introducere tehnicilor mai noi, mai rapide şi cu costuri mai mici de soluţionare a litigiilor nu va pune în pericol propriile lor interese comerciale. Prin urmare, un mesaj cheie suplimentar pentru avocați este faptul că,
! 13!
medierea poate de fapt oferi o oportunitate pentru o afacere mai mare prin creşterea satisfacţiei clientului şi încrederea în abilităţile avocaților de obţinere a sluţiilor eficiente din punct de vedere al costurilor pentru litigiile în care sunt implicați, și nu reprezintă un pericol pentru viitoarele sale venituri.
Recomandare: O campanie intensivă de ridicare a gradului de conştientizare
a avocaților despre beneficiile medierii pentru ei şi pentru clienţii acestora trebuie să fie întreprinsă, menţionând suportul campionilor de profil înalt din comunitatea juridică.
Business/Companiile)
2.35 În prezent, deşi un serviciu de mediere este oferit de câteva instituţii, cum ar fi Camera de
Comerţ şi Industrie, puţine au fost întreprinse. Feedback-ul din partea reprezentanţilor comunităţii de afaceri la Camera Americană de Comerţ constă în faptul că lipsa conştientizării este un factor important. Prin urmare, este recomandabilă o campanie semnificativă de mobilizare pentru implicarea companiilor în acest proces.
2.36 În timpul promovării medierii, mesajul-cheie pentru a fi livrat companiilor este că procesul aduce
beneficii comerciale semnificative. În mod specific:
o Utilizarea medierii poate duce la economii semnificative în ceea ce ţine de timpul
necesar pentru rezolvarea litigiilor – o rezoluţie mai rapidă duce la reducerea incertitudinii şi, prin urmare, reduce riscul de afaceri.
o De asemenea, sunt posibile economii semnificative de costuri, nu doar reducând
comisioanele legale, dar, de asemenea, prin evitarea timpului irosit al managementului cauzat de distragerea litigiilor pe termen lung3.
o Procesele mai puţin formale, de asemenea, oferă oportunităţi de menţinere a relaţiilor de
afaceri individuale, care în caz contrar ar putea fi deteriorate în mod semnificativ de litigiile prelungite.
o Pe termen lung, o utilizare sporită a medierii de către companii are potenţialul de
îmbunătăţire a climatului de afaceri general, nu doar prin oferirea oportunităţilor pentru îmbunătăţirea dialogului şi soluţionării timpurii a litigiilor, dar şi prin eliberarea instanţelor, astfel încât acestea să-şi poată concentra resursele sale asupra câtorva probleme care necesită atenţia lor.
2.37 Diversitatea publicului corporativ înseamnă că este foarte dificil să le acceseze pe o bază
reciprocă de la unul la unul. În consecinţă, este, în general, mai eficient din punct de vedere al costurilor în cadrul unei piețe interne de lucrat prin intermediul organizaţiilor „multiplicator”, precum Camerele de Comerţ şi alte asociaţii industriale.
2.38 Spre exemplu, Camera de Comerţ Americană a indica deja că sunt de acord să pregătească și
să distribuie pliante şi materiale de marketing pentru promovarea medierii între membrii săi. 2.39 Astfel de organizaţii ar trebui să fie implicate în iniţiative specifice pentru promovarea medierii în
anumite sectoare. Sectoarele potrivite ar fi cele care sunt cunoscute drept având o incidenţă
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!3!Este important de subliniat acest al doilea element, economiile potenţiale a timpului managementului, nu doar pentru că
cercetările au demonstrat faptul că acest cost este de multe ori semnificativ mai mare decât taxele legale implicate într-un
litigiu ci şi pentru că este un mesaj mai atractiv pentru comunitatea juridică. !
! 14!
ridicată a litigiilor semnificative (spre exemplu: construcţiile şi dezvoltarea infrastructurii) şi/sau care sunt susceptibile să atragă implicarea semnificativă internaţională drept consecinţă a dezvoltării economice continue a Republicii Moldova.
Recomandare: O campanie de mobilizare semnificativă pentru companii
despre beneficiile medierii şi indicarea campionilor cheie ai sectorului cu suportul Camerelor de Comerţ şi Industrie Americane şi din Republica Moldova.
Recomandare: O campanie de sensibilizare mai largă orientată spre
publicul larg şi potenţialii participanţi la litigii ar trebui luată în consideraţie.
! 15!
3) Consolidarea)capacității)și)capabilităților)
Formarea'abilităților'mediatorilor'
3.1 Noua Lege propusă privind medierea prevede în mod clar dezvoltarea unui grup profesional
corespunzător de mediatori certificaţi şi organizaţii de mediere în Republica Moldova. Astfel, o atenţie anumită trebuie să fie acordată nu doar naturii instruirii/formării, dar, de asemenea, întrebării privind modul în care formarea şi abilităţile mediatorilor care aspiră urmează să fie evaluate şi monitorizate.
3.2 Istoric vorbind, au existat o varietate de abordări ale formării/instruirii în Republica Moldova,
fiecare bazate pe diferite programe. Această diversitate, şi lipsa unui standard acceptabil comun, a fost evidenţiată ca o preocupare de către reprezentanţii sectorului de afaceri. De asemenea, par să existe preocupări privind nivelul de formare oferită. Într-o serie de întâlniri cu consultanţii CEDR, participanţii şi-au exprimat îndoielile cu privire la abilităţile mediatorilor calificaţi în conformitate cu sistemele precedente. Cele mai caracteristice cursuri precedente au fost predate de psihologi şi profesori în drept şi oferind participanţilor o înţelegere aprofundată a teoriei medierii, însă puţină dezvoltare practică a competenţelor. Am înţeles, de asemenea, că aplicarea practică a acestor competenţe nu este, de obicei, evaluată în cadrul acestui tip de formare/instruire.
3.3 După cum a fost anterior remarcat, în baza experienţei de peste 20 de ani de pregătire şi
acreditare a mediatorilor, CEDR consideră că este esenţial ca:
o Formarea abilităților mediatorilor să conţină elemente semnificative de practică a abilităţilor, feedback şi coaching, în schimbul „studierii din manual” în clasă;
o În vederea încorporării învăţării în adulţi, adoptarea abilităţilor necesare de mediere eficientă
trebuie evaluată prin referire la un cadru clar de competenţă. 3.4 Având în vedere faptul că instanţa de judecată (şi, în practică, Statul) va fi în poziţia de a viza
efectiv mediatorii individuali prin implicarea acestora în sistemul judiciar, de asemenea, este important dintr-o perspectivă de politici publice, ca persoanele selectate să fie evaluate şi să fie confirmat faptul că posedă anumite abilităţi şi competenţe necesare.
3.5 Aceasta este abordarea pe care o adoptă CEDR în cadrul propriei formări a abilităţilor
mediatorilor din întreaga lume, şi care s-a dovedit a fi foarte eficientă în multe alte jurisdicţii. După cum este detaliat în Anexa A, cursul oferă delegaţilor oportunitatea de dezvoltare a abilităţilor sale prin jocul de rol şi apoi prin demonstrarea abilităţilor sale în evaluarea de către formatorii competenţi în mediere, care însuşi au practicat medierea.
3.6 Folosind acest lucru ca un punct de referinţă, CEDR recomanda o standardizare a abordărilor
cu un sistem robust de certificare supravegheată prin intermediul Consiliului de Mediere. Anexa B indică detaliile Cadrului propriu al CEDR privind evaluarea4.
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!4!Pentru evitarea dubiilor, această recomandare nu intenţionează să sugereze faptul că doar formarea CEDR trebuie să
fie aprobată. Mai degrabă, orice curs de formare poate fi aprobat cu condiţia că acesta îndeplineşte criteriile de
asigurare a obţinerii de către participanţi (şi demonstrează că au realizat) a competenţelor de bază necesare pentru
medierea eficientă. !
! 16!
3.7 Mediatorilor care au fost calificaţi în cadrul sistemului precedent, li se recomandă să treacă
cursul de dezvoltare profesională continuă (DPC) obligatoriu în aplicarea competenţelor lor. Adiţional, DPC ar trebui să fie obligatorie pentru mediatori calificaţi în baza sistemelor noi în proces de elaborare. În ambele cazuri, acest lucru nu ar asigura doar calitatea dar şi faptul că medierea este stabilită drept o profesie cu reputaţie în jurisdicţie.
3.8 Consiliul de Mediere, de asemenea, ar trebui să promoveze dezvoltarea unui forum cu titlu de
membru pentru mediatorii stabiliţi în scopul încurajării mentoratului acestora de mediatori pentru mediatorii noi acreditaţi şi, de asemenea, pentru crearea unei reţele de partajare a cunoştinţelor.
3.9 O necesitate finală, care a fost identificată în timpul întrevederilor cu Ministerul Justiţiei, este
faptul că există o lipsă actuală a formatorilor maeştri în mediere în Republica Moldova. Acest lucru nu poate fi o îngrijorare imediată, având în vedere propunerea ca cadrele iniţiale de mediatori pentru programul pilot propus să fie instruite de către CEDR ca parte a proiectului BERD. În termen mediu, totuși, va exista o necesitate clară de a dezvolta abilităţile formatorilor, în mod ideal, din grupul persoanelor care practică medierea.
Recomandare: A atenţie anumită trebuie să fie acordată standardizării unui curriculum
de mediere în baza competenţelor interactive de formare; și standardizarea criteriilor de evaluare pentru formatorii în domeniul medierii.
Recomandare: Dezvoltarea/formarea profesională continuă (DPC) să fie obligatorie
pentru mediatorii calificaţi în conformitate cu toate sistemele de evaluare pentru contribuirea la crearea unei propuneri de calitate pentru mediatorii din Republica Moldova.
Recomandare: Consiliul de Mediere urmează să promoveze un forum cu titlu de
membru pentru mediatori ca un vehicul pentru încurajarea dezvoltării profesionale.
Recomandare: Dezvoltarea unor cadre de maeştri formatori (obiectivul pe termen
mediu).
Administrarea'programului'pilot'
3.10 În scopul eficientizării programelor pilot propuse, va exista, de asemenea, o cerinţă de selectare
şi dezvoltare a capacităţilor personalului care să administreze aceste programe. 3.11 În general există două opţiuni privind modul în care programul de pe lângă instanţele de
judecată pot fi administrate, în special, pentru asocierea personalului existent din cadrul instanțelor de judecată pentru a se ocupa de cazuri, sau să aibă un personal separat în cadrul unui sistem pilot de mediere de pe lângă instanțele de judecată. Avantajele şi dezavantajele relative fiecărei abordări sunt după cum urmează:
o Personalul existent care se ocupă de toate cazurile
Acest lucru ar centraliza procesul şi ar permite uşurarea schimbului de informaţii între instanţa de judecată şi sistemul pilot de mediere. Personalul ar avea o largă înţelegere a proceselor şi astfel ar putea oferi un suport persoanelor implicate în litigii în cazul în care este necesar.
Cu toate acestea, folosind acelaşi personal, s-ar putea reduce capacitatea schemei de mediere de dezvoltare a propriei identităţi şi culturi. Instanţa de judecată s-ar putea să nu fie la fel de
! 17!
flexibilă în ce privește încadrarea cu personal, şi ar putea deveni confuz pentru utilizatorii sistemului pilot de mediere, în cazul în care personalul este acelaşi care lucrează pentru instanţa de judecată. Acest lucru ar putea adăuga, de asemenea, o povară de lucru suplimentar pentru personalul existent, cât şi va cere acestora să fie instruiţi în domeniul gestionării unui proces cu care nu sunt familiarizaţi şi destul de diferit de gestionarea cazurilor prin sistemul judiciar obişnuit.
o Personalul separat în cadrul Centrului
Această abordare ar oferi sistemul pilot de mediere posibilitatea creării propriei identităţi şi culturi; şi personalul ar putea oferi cunoştinţe de specialitate şi ghidare privind utilizarea centrului. Aceasta ar permite, de asemenea, un management mai eficient al cazurilor în cadrul programului de mediere.
Cu toate acestea, o astfel de abordare poate implica costuri suplimentare în ceea ce priveşte numărul de personal necesar. O atenţie anumită urmează să fie acordată, de asemenea, aspectelor practice ale managementului de caz şi tehnologiilor informaţionale - în mod clar în cazul în care cazurile atât pentru instanţele de judecată cât şi pentru programul pilot de mediere vor fi gestionate şi urmărite, folosind aceleaşi sisteme, ar putea fi operaţional mai convenabil de a partaja personalul. În astfel de situaţie, cu toate acestea, ar fi totuși important de promovat identitatea separată a serviciului de mediere, ori de câte ori este posibil.
3.12 În general, consultanţii CEDR recomanda ca personal separat să fie implicat în programul pilot
de mediere, în cazul în care acest lucru este posibil. Trebuie, de asemenea, să se țină cont de nominalizarea unei persoane fizice profesioniste în calitate de purtător de cuvânt oficial al programului pilot de mediere, astfel încât să existe un punct focal pentru implicarea părţilor sale interesate şi activităţile de marketing.
Recomandare: Persoanele fizice responsabile de administrarea
cazurilor trebuie să fie instruite în domeniul managementului cazurilor de mediere.
Recomandare: Ministerul Justiţiei sau Consiliul Superior al Magistraturii
trebuie să ţină cont de nominalizarea unei persoane fizice profesioniste în calitate de purtător de cuvânt oficial al programului pilot de mediere.
4) Strategia)pentru)programul)pilot)de)mediere)
4.1 Prezentul capitol stabileşte unele dintre problemele strategice care urmează să fie abordate ca
parte a proiectului pilot propus de mediere.
Domeniul'de'aplicare'și'caracterul'oportun'al'cazului''
4.2 4.2 Întrebarea privind ce cazuri sunt oportune pentru mediere adesea cauzează o mare parte
din discuţii. În acest caz, cu toate acestea, a existat un acord pe scară largă a tuturor participanţilor la atelierul de lucru precum că toate tipurile de cazuri comerciale identificate de studiul de diagnosticare ar fi potrivite pentru mediere.
4.3 4.3 În timp ce alte tipuri de cazuri pot fi, de asemenea, potrivite pentru mediere (spre exemplu
cauzele matrimoniale şi anumite cauze penale), acestea nu trebuie incluse în domeniul de aplicare al programului pilot propus.
! 18!
Recomandare: Programul de mediere în cadrul instanţei de judecată ar trebui să se
concentreze doar pe cazuri de natură comercială.
Relația'cu'instanțele'de'judecată'
4.4 Unul din considerentele-cheie în orice program pilot de mediere de pe lângă instanţa de judecată
constă în întrebarea de poziţionare şi relaţia acestuia cu sistemul judecătoresc. Două abordări largi sunt disponibile:
o trimiterea/referirea spre mediere de către instanța de judecată
În cazul acestei abordări, centrul ADR are o relaţie de lucru strânsă cu sistemul judiciar, însă nu este neapărat să fie parte a acestuia. Persoanele implicate într-un litigiu pot accesa serviciile de mediere, fie printr-o referire din partea instanţei de judecată, sau prin o abordare directă (posibil chiar înainte de inițierea unei proceduri formale de litigiu).
Unul dintre avantajele cheie ale unui sistem de trimitere din instanţa de judecată este că centrul ADR este perceput ca activând separat de instanța de judecată şi va avea mai multă flexibilitate în abordare şi funcţionare. Prin propria definiţie, medierile care vor fi referite la centru vor fi voluntare, adică părţile vor fi libere să decidă dacă doresc să accepte sau nu această posibilitate. Această separare poate, totuși, prezenta și o provocare prin faptul că ar putea exista reticenţă din partea unei părți de a face trimitere la un centru care este în afara instanţei de judecată. De asemenea, părţile tind să creadă că instanţa de judecată oferă o rezoluţie imparţială a litigiilor. Tot ce se află în afara acestui loc ar putea fi privit cu suspiciune.
o Medierea de pe lângă instanța de judecată
În medierea de pe lângă instanța de judecată, acest serviciu este acordat de către instanță ca parte a aceluiași sistem judiciar şi instanţa controlează întregul proces. În cadrul acestui model, există două opţiuni pentru modul în care cazurile pot ajunge la mediere. În modelul ”obișnuit” de mediere de pe lângă instanța de judecată, cauzele merg în sistemul judiciar şi judecătorul ar fi cel care va transmite/referi cazul la ADR. Modelul alternativ, de obicei, numit "multiple uși", unde sistemul ADR încă este supravegheat de către instanța de judecată, însă nu se bazează pe cauze care intră direct în litigii. Mai degrabă, cazurile intră în sistemul judiciar şi apoi sunt alocate fie la ADR sau cursului de litigii, fie la alegerea părților participante la litigiu sau de către personalul instanței de judecată (deşi unele jurisdicţii plasează un panou de gestionare a litigiilor pe care este afișată informația cu privire la alocarea judecătorilor care urmează să ia astfel de decizii). În cazul în care medierea nu este de succes, cazul este ulterior transmis în procesul integrat de soluționare al litigiilor. 4.5 Discuţiile în timpul mai multor întâlniri ale consultanţilor s-au axat pe modelul care ar fi cel mai
potrivit pentru instanţa de judecată; şi a existat un consens larg că un sistem pe lângă instanța de judecată ar fi cel mai potrivit pentru Republica Moldova.
4.6 Faptul că programul de mediere ar face parte din structura instanței de judecată a fost
considerată ca oferind reasigurare justiţiabililor. Deşi există un sistem național de gestionare a cauzelor și un sistem IT de alocare a acestora, a existat o părere că judecătorii ar trebui să aibă un rol activ în determinarea cazurilor care ar trebui supuse medierii; şi din nou implicarea unui judecător ar trebui să contribuie la sporirea probabilității ca părţile să fie de acord la mediere. S-a recunoscut, totuși, că implicarea unui judecător în screening/selectarea cazurilor, de asemenea, trebuie să fie balansată cu necesitatea soluționării rapide a fiecărui caz, şi că procesul de screening nu trebuie să îngreuneze semnificativ sarcina administrativă a judecătorilor.
4.7 Având în vedere aceste puncte de vedere, CEDR consideră că modelul obișnuit de mediere
pe lângă instanța de judecată ar fi cel mai potrivit pentru instanța de judecată. Acest model obișnuit este recomandat, de asemenea, din motiv că permite cea mai mică schimbare a
! 19!
procesului actual de administrare a instanței de judecată, cu un proces de screening şi de referire care poate fi utilizat împreună cu ceea ce funcţionează cel mai bine în cadrul administrării actuale a instanței de judecată.
Recomandare: Modelul care urmează a fi utilizat trebuie să fie un program obișnuit de mediere de pe
lângă instanța de judecată.
Voluntar'vs.'obligatoriu'
4.8 În timp ce toți au fost de acord asupra faptului că medierea ar oferi sistemului judecătoresc
anumite beneficii adăugătoare, a existat un anumit dezacord privind faptul dacă medierea ar trebui să fie obligatorie sau voluntară, sau dacă acest lucru ar putea depinde de tipul de caz supus examinării (spre exemplu: toate cazurile de succesiune trebuie trimise spre mediere?). o Medierea voluntară
Într-un sistem voluntar, instanța de judecată/ judecătorul ar oferi părţilor posibilitatea de soluționare a litigiului prin mediere sau prin un alt model, lăsând părțile să decidă dacă participă sau nu. În mod tradițional, majoritatea programelor de pe lângă instanțele de judecată sunt voluntare.
o Medierea obligatorie Acest proces este obligatoriu numai din punct de vedere al intrării în proces, în care părţile trebuie să participe la mediere, însă nu în ceea ce ține de necesitatea unei rezoluţii a litigiului, din motiv că mediatorul nu poate forța părțile la o rezoluţie.
4.9 Există argumente în susținerea ambelor abordări şi fiecare dina cestea are avantaje şi
provocări. Indiferent dacă medierea este voluntară sau obligatorie, fiecare oferă o oportunitate pentru soluţionarea unui litigiu. În timp ce ratele de soluționare ale ambelor sisteme variază, beneficiul medierii a fost recunoscut şi s-a convenit că în cazul în care acesta ar putea oferi o satisfacţie pentru cel puţin 50% din cazurile din Republica Moldova, atunci acest lucru ar contribui la soluționarea problemelor aferente numărului enorm de cazuri pe rol care în prezent există în instanțele de judecată (aproximativ 54.000).
4.10 Însă, în acest caz, CEDR recomandă adoptarea unui model voluntar din motive practice.
Orice încercare de a face medierea obligatorie ar reprezenta o mare schimbare în modul de abordare al instanței de judecată, şi, fără îndoială, ar întâmpina rezistenţă din partea avocaților, care ar putea susține că dreptul clientului lor de a se adresa în instanța de judecată este limitat. Rezistenţa semnificativă a avocaților ar putea fi mai activă la etapele iniţiale, şi, din acest motiv, se recomandă începerea cu o abordare voluntară şi încercarea de a utiliza succesele pe care astfel de model le aduce pentru încurajarea lansării, decât de a merge pe calea obligatorie.
4.11 Un al doilea motiv este că o trecere la medierea obligatorie cel mai probabil ar necesita
modificări la Codul de Procedură Civilă şi, eventual, de asemenea, la legislaţia secundară. Toate aceste lucruri ar dura mult timp şi se vor confrunta cu rezistența din partea avocaților și a altora care se opun medierii.
Recomandare: Mediere în instanța de judecată din Republica Moldova ar trebui să fie
un proces voluntar, asupra căruia ambii participanți la litigiu trebuie să convină, pentru ca aceasta să aibă loc.
! 20!
Stimulente'pentru'mediere'
4.12 În unele jurisdicţii, instanțele de judecată încurajează părţile să medieze prin introducerea
stimulentelor sau impunerea sancţiunilor şi acestea pot include următoarele:
o stimulente pentru părţi:
• Plata completă sau parțială a taxei de stat/ instanței de judecată; • Suspendarea procedurii • Preferinţa pentru înregistrare la proces, dacă nici-o soluție nu este posibilă
o Stimulente pentru judecători:
• Recunoaşterea adițională pentru cauzele trimise spre mediere de către un judecător în
statisticile de finalizare a cazurilor. Spre exemplu, în Croaţia, ca parte a procesului de monitorizare judiciară, judecătorilor li s-a oferit 2 credite pentru finalizarea unui caz prin mediere, în timp ce finalizarea în judecată a primit 1 credit.
o Sancţiuni
• Adverse costuri impuse (cum ar fi Regulile de Procedură Civilă din Anglia şi Ţara Galilor).
Regula 44.3(2) din Regulile de Procedură Civilă din Anglia şi Ţara Galilor permite judecătorilor să penalizeze părțile care refuză nejustificat să încerce medierea, atribuind un nivel mai ridicat al costurilor pentru acestea, dacă pierd procesul în instanță, sau recuperarea unui nivel mai scăzut al costurilor, în cazul în care acestea au câștigat procesul.
4.13 Majoritatea participanţilor au fost de părerea că stimulentele ar putea fi aplicate în sistemul
judiciar din Republica Moldova întru promovarea utilizării medierii. În special, stimulentul judecătorilor pentru a trimite cazurile a fost privită ca o posibilitate, însă necesită în continuare să fie supusă discuţiei privind modul în care judecătorii vor face aceste trimiteri ale cauzelor spre mediere.
4.14 Au existat discuţii generale, că, în timp ce ordinele privind achitarea costurilor de judecată ar
putea fi aplicate în teorie, în practică, acest lucru nu ar funcţiona din motiv că judecătorii ar fi reticenţi în emiterea acestor ordine mai ales la această etapă iniţială de implementare. Cu toate acestea, CEDR totuși încurajează instanţa de judecată să analizeze mai pe larg faptul dacă stimulentele şi sancţiunile ar putea fi incorporate în program pentru a încuraja părţile să accepte medierea.
Recomandare: Instanța de judecată urmează să analizeze care stimulente şi sancţiuni
pot fi utilizate pentru încurajarea părţilor să medieze.
Recomandare: Judecătorii urmează să fie stimulați să trimită cazurile la mediere prin recunoaşterea acestor cazuri, în statisticile lor de finalizare a procesului de judecată.
5) Funcționarea)programului)pilot)
Procesul'de'administrare'
5.1 Mai jos, sunt prezentate etapele vaste de administrare a medierii prin intermediul unui
program pe lângă instanța de judecată:
! 21!
ScreeningHul)şi)referirea/transmiterea)cazurilor)
5.2 Metoda de screening al cazurilor şi mecanismul de trimitere/referire a cauzelor în
programul de mediere reprezintă decizii esenţiale în procesul de implementare a oricărui program de pe lângă instanța de judecată. Din diferite mecanisme prezentate, a existat un acord privind faptul că ar trebui să fie unul care fiind utilizat ar face judecătorii şi alt personal al instanței de judecată să se simtă confortabil şi încrezător.
5.3 Principala întrebare care a fost examinată a fost: unde se produce screening-ul şi
referirea/trimiterea? 5.4 Din experienţa altor sisteme de pe lângă instanţa de judecată din întreaga lume, există
un număr de opţiuni diferite în această privinţă. Acestea sunt prezentate mai jos cu discuţia din timpul atelierului de lucru rezumate pentru fiecare:
o Referire/trimitere automatizată, în cazul unei categorii convenite de litigii – cu opțiunea de
neparticipare a părților În timp ce aceasta a fost atractivă pentru participanţi din motiv că facilitează trimiterile în procesul de mediere cu cea mai scăzută povară administrativă, îngrijorarea a fost că un astfel de sistem poate exclude participarea judecătorului la procesul de luare a deciziilor despre faptul dacă un caz este de fapt potrivit pentru mediere.
o Screening-ul de către personalul instanţei de judecată înainte de alocarea către un judecător
În timp ce s-a sugerat că personalul poate fi instruit în evaluarea corespunderii unui caz pentru mediere, au existat, de asemenea, discuţii precum că aceasta ar putea exista o disponibilitate limitată a personalului, care ar putea îndeplini această funcţie. Din nou, rolul judecătorului a fost văzut drept important în acest caz şi, prin urmare, s-a considerat că aceasta nu este o metodă adecvată pentru instanţele judecătoreşti din Republica Moldova.
o Selectate de către judecători la etapa preliminară a litigiului
! 22!
A existat o părere generală precum că judecătorii ar trebui să decidă în cele din urmă care cazuri trebuie să fie trimise spre mediere, şi acest lucru ar fi în concordanţă cu practica curentă. Judecătorii ar revizui cazul odată ce reclamarea şi apărarea au fost primite pentru a stabili oportunitatea acestuia pentru mediere. A existat, de asemenea, părerea că dacă judecătorul în un anumit caz a luat o decizie activă de a supune cazul medierii, atunci părţile ar putea fi mai dispuse să accepte medierea. Acest rol nu trebuie să creeze cu toate acestea, nici-o povară administrativă excesivă asupra judecătorului.
o Unitate specializată de urmărire a cauzelor creată pentru alocarea litigiilor spre mediere
O unitate specializată de gestionare a cauzelor a activat bine în mai multe centre, însă din nou acest lucru limitează rolul judecătorului şi a existat o convingere fermă că judecătorul trebuie să fie implicat în această situaţie.
5.5 Prin urmare, CEDR recomandă o abordare hibridă, care începe cu o prezumţie că
anumite categorii de cazuri vor fi trimise spre mediere. Acest lucru trebuie indicat pe dosar atunci când cazul este atribuit judecătorului; şi decizia finală privind faptul dacă un anumit caz este de fapt potrivit pentru mediere ulterior ar fi luată de către judecători imediat ce aceştia au revizuit pretenția şi apărarea.
Recomandare: Ar trebui să existe o prezumţie de referire/trimitere spre mediere pentru
majoritatea cazurilor de natură comercială, judecătorul căruia i s-a alocat cazul luând decizia finală privind trimiterea spre mediere la revizuirea dosarului, pretenției şi apărării. În vederea facilitării acestui lucru, poate fi necesar un decret emis de către Ministerul Justiţiei sau Consiliul Magistraturii care să prezinte detaliile privind procesul de trimitere/referire în instanța de judecată şi criteriile pentru aplicate pentru trimitere.
Numirea)în)funcție)a)mediatorului))
5.6 A existat un acord general asupra faptului că mediatorii instruiţi trebuie să fie utilizate în
programul pilot pentru asigurarea unei calităţi înalte a serviciului părţilor care participă în litigiu și pentru asigurarea succesului programului de mediere în soluţionarea litigiilor.
5.7 O soluţie posibilă pentru stabilirea panoului iniţial ar putea fi că toţi participanţii şi cei
care sunt cu succes acreditaţi prin intermediul cursului de formare a abilităţilor mediatorilor CEDR/BERD să fie eligibili să medieze în cadrul programului. (Consultaţi Anexa A pentru descrierea cursului şi o descrierea a conţinutului).
5.8 La o etapă ulterioară, nu este prevăzut faptul că instanţele de judecată vor găzdui o
instruire specifică a mediatorilor, însă aceştia şi/sau Consiliul de Mediere trebuie să stabilească criterii puternice pentru identificarea mediatorilor eligibili pentru panel în cadrul jurisdicţiei.
5.9 A existat dezbateri printre participanţi şi consultanţii CEDR despre faptul dacă judecătorii
care participă la şedinţe trebuie să fie utilizați în calitate de mediatori pentru programele de pe lângă instanțele de judecată. Deşi CEDR crede că judecătorii pot deveni mediatori excelenţi, pentru programul pilot se recomandă ca panelul de mediatori să nu includă judecători care participă la şedinţe.
5.10 În ceea ce priveşte remunerarea mediatorilor, cei care participă în cadrul programului pilot urmează să fie remuneraţi cu un onorariu pentru medierea acestor litigii, finanţată de proiectul BERD. În timp ce este recunoscut faptul că finanţarea pentru acest lucru este limitată, în experienţa CEDR, mediatorii pot fi bucuroşi să fie implicaţi în acest program pilot pe bază neremunerată, pentru a câştiga experienţă.
Recomandare: Mediatorii ar trebui să fie numiţi inițial din cei care sunt mediatorii
acreditaţi de CEDR prin intermediul proiectului BERD.
! 23!
Recomandare: Instanţa de judecată ar trebui să elaboreze un set de criterii minime pentru programul de formare a abilităților mediatorilor din care va accepta mediatori în panelul din viitor.
Recomandare: Judecătorii care participă la şedinţe nu ar trebui să medieze cazurile
din programul de mediere.
Recomandare: O taxă/onorariu convenit/ă trebuie să fie achitată mediatorilor ca parte a programului pilot.
Procesul'de'mediere'
5.11 Următoarele rezumă extrasele din discuţia privind modul în care procesul de mediere
trebuie să aibă loc pe larg în programul de pe lângă instanța de judecată:
Cadrul)de)timp)pentru)referire/trimitere)
5.12 CEDR a recomandat anterior în alte jurisdicţii că trebuie să se acorde aproximativ 15-30
de zile din momentul în care o invitaţie la mediere este trimisă părţilor pentru a răspunde ca fiind de cord cu medierea. După aceasta, în cazul în care nu se ajunge la nici-un acord, atunci dosarul trebuie automat transferat înapoi în instanța de judecată. Această perioadă ar trebui să ofere avocaților suficient timp pentru a analiza medierea şi a le sugera clienţilor săi să analizeze această opțiune; şi apoi avocații să revină la programul de mediere, notificându-i despre decizia clienţilor săi. În caz contrar, aceasta nu permite nici-o întârziere în cazul în care medierea nu este selectată.
Cadrul)de)timp)pentru)mediere)
5.13 Şedinţele de mediere trebuie să aibă loc într-o anumită perioadă de timp desemnată de
la acordul de mediere cu posibilităţi de extindere (dar limitat). În cazul în care medierea nu este finalizată în acest termen, atunci cazul trebuie trimis înapoi în procesul judecătoresc, cu excepţia cazului în care părțile convin altfel.
Durata)şedinţelor/sesiunilor)
5.14 În scopul gestionării eficiente a timpului instanței de judecată, fiecare şedinţă de mediere
trebuie limitată la 3-4 ore. Acest lucru va permite, de asemenea, mediatorilor să utilizeze termenii limită în avantajul lor. Instruirea pregătitoare pentru mediatori se va concentra pe abilităţile specifice necesare medierii în programele limitate în timp din instanța de judecată.
Numărul)de)sesiuni))
5.15 Numărul de sesiuni nu trebuie limitat şi ar trebui să fie la discreţia mediatorului. Cu toate
acestea, orice şedinţă ulterioare ar trebui să fie programată numai după consultarea personalului corespunzător al centrului despre intervalele de timp disponibile.
! 24!
Locaţia)medierii)
5.16 În mod ideal, ar trebui să fie cel puţin 4 camere disponibile pentru mediere, care ar
permite două medieri simultane (fiecare mediere folosind două camere). CEDR, totuşi, este conştient de faptul că există constrângeri semnificative privind disponibilitatea camerelor de mediere.
Documentaţia)necesară)
5.17 Un acord simplu de mediere va fi necesar pentru stabilirea acordului părţilor privind
acest proces. Acest lucru ar trebui să fie asigurat de către centru mediatorului în ziua semnării de către părți până la începerea primei şedinţe de mediere. Un set de mostre de acorduri de mediere utilizate în programele de mediere din instanțele de judecată din Marea Britanie sunt disponibile şi pot fi furnizate instanței de judecată.
Rezultatele'medierii'
Caracterul)executoriu)al)deciziilor/soluţiilor)
5.18 Au avut loc discuţii ample privind problemele de asigurare a caracterului executoriu al
acordurilor de soluţionare care au apărut ca urmare a medierii de succes, principalul risc perceput fiind faptul că părţile cad de acord asupra soluţionării litigiului cu ajutorul mediatorului şi ulterior îşi schimbă părerea.
5.19 Merită remarcat faptul că procesul de mediere în sine oferă anumite garanţii în acest
sens. În primul rând, deoarece orice soluţie se bazează numai pe un acord, majoritatea acordurilor de mediere sunt onorate fără a fi necesară vre-o acţiune de executare. Adiţional, un acord de soluţionare este în sine executoriu ca un contract.
5.20 Această îngrijorare cu privire la caracterul executoriu este, totuşi, prevalentă în multe
jurisdicţii în care medierea este în curs de dezvoltare, şi este, prin urmare, în general, se recomandă încercarea de a o soluţiona decât a permite o posibilă barieră la intrarea în proces. Abordarea obişnuită, prin urmare, constă în stabilirea aranjamentelor pentru ca instanţa de judecată să „aprobe” acordurile de soluţionare prin mediere, şi astfel să le transforme în decizii judecătoreşti mai formale, care ar trebui să fie relativ simplu de executat. Aceasta este o procedura bine utilizată în cadrul Codului de Procedură Civilă şi, prin urmare, nu trebuie să prezinte o barieră pentru aplicarea unui acord de soluţionare prin mediere.
5.21 Este, desigur, important ca acest proces prin care instanța de judecată aprobă acordurile
de soluţionare prin mediere să nu devină o audiere de către judecător a fondului cazului. Procesul ar trebui prin urmare, proiectat ca unul în care judecătorul confirmă acordul părţilor privind soluţia, fără a fi necesară o perioadă de timp pentru examinarea particularităților cazului.
5.22 Procesul sugerat de către CEDR ar permite părţilor să vină la procesul judecătoresc în
termen de o lună de mediere. Judecătorul ar confirma cu părţile faptul că acordul de soluţionare reflectă rezultatul convenit şi ar garanta semnăturile lor. De fapt, judecătorul ulterior ar confirma acordul de soluţionare ca o decizie judiciară.
! 25!
5.23 Îngrijorările posibile care apar în cadrul acestei abordări ar putea fi că o astfel de
întârziere ar putea fi problematică în ceea ce priveşte schimbarea părerii părţilor despre soluţie. Aceasta ar putea fi văzută ca majorând povara administrativă şi de timp asupra instanţelor de judecată şi a părţilor, având necesitatea de a organiza o altă şedinţă de audiere la care vor trebui să participe.
5.24 O posibilitate utilizată într-un alt program de pe lângă instanţa de judecată ar fi să avem
un Judecător al Medierii de gradă, care nu este programat să audieze cazurile, în timpul realizării medierilor. Părţile ar putea să se adreseze acestui judecător imediat după ce ajung la un acord pentru a-l transforma în decizie judecătorească. Alternativ, o altă abordare utilizată în Anglia şi Ţara Galilor este că decizia judecătorească este oferită doar la cererea avocaților și nici-o audiere nu este necesară pentru acestea.
NeHsoluționarea)
5.25 Ar putea exista ocazii când cazurile nu se rezolvă, şi în aceste situaţii, e nevoie de un
proces formal, prin care acestea sunt transmise înapoi în instanța de judecată şi suspendarea procedurii este anulată (în cazul în care a fost acordată). Acest proces trebuie să analizeze situația în care cazul ar reveni la judecătorul desemnat iniţial, precum şi o metodă potrivită de revenire în sistemul judiciar.
5.26 De asemenea, trebuie să existe mecanisme pentru asigurarea faptului că judecătorul
cărui i-a fost atribuit un caz care nu a fot soluționat în urma medierii nu primeşte nici-o informaţie despre ceea ce a avut loc în cursul medierii.
Recomandare: Următoarele trebuie să formeze structura vastă a procesului de
mediere din programul de mediere al instanţelor de judecată din Republica Moldova:
1. Părțile trebuie să aibă 60 zile de la referirea spre mediere pentru soluţionarea
cazului. Acest lucru ar putea fi prelungit cu o luna mai mult cu acordul ambelor părţi.
2. Ar trebui să existe o perioadă de 30 de zile de la invitaţia la mediere pentru
părțile care au ajuns la un acord privind medierea. Dacă nu se ajunge la nici-un acord de mediere în această perioadă, cazul trebuie reîntors în instanţa de judecată pentru a fi pus pe rol.
3. Sesiunea de mediere trebuie să dureze 3-4 ore, însă nu ar trebui să existe
nici-o limită privind numărul de sesiuni, care ar trebui să fie lăsată la decizia mediatorului.
4. Medierile vor avea loc în spaţiile special desemnate de către instanţa de
judecată. Minimum 4 camere trebuie să fie disponibile pentru mediere. 5. Un acord de mediere va trebui să fi întocmit, pe care părţile îl vor semna în
ziua primei sesiuni de mediere. 6. Pentru confirmarea soluţionării în mediere, trebuie stabilită o metodă simplă şi
eficientă de transformare a soluţiilor în decizii judecătoreşti.
! 26!
6) Concluzii)
6.1. Discuţiile şi recomandările precedente nu sunt menite să reprezinte un plan exhaustiv
pentru un program din cadrul instanțelor de judecată din Republica Moldova. Acesta mai degrabă este destinat să ofere unele recomandări cheie drept un cadru pentru inițierea elaborării unui program eficient pe lângă instanțele de judecată.
6.2. Toţi participanţii la atelierele de lucru au indicat faptul că acum este momentul potrivit
pentru introducerea medierii în sistemul judiciar, şi se speră că prezentul raportul va servi drept un model pentru Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în caz dacă va fi luată decizia privind implementarea unui program de mediere pe lângă instanțele de judecată.
Graham Massie Ranse Howell Director și Mediator Șeful Academiei de Negocieri și Leadership, Mediator Centrul pentru Soluționarea Eficientă a Litigiilor Centrul pentru Soluționarea Eficientă a Litigiilor
Aprilie 2013
! 27!
Anexa)A)
Prezentarea generală a cursului CEDR de formare a abilităţilor mediatorilor Conţinutul cursului Cursul constituie aproximativ din 50 de ore de predare timp de o perioadă de şase zile. Acesta este extrem de intens cu un început prompt la 08.30 şi finalizarea la 18.00. Delegaţii vor trebui să se pregătească temeinic pentru acest program exigent şi minim 16 ore pentru citire preliminară ar trebui să fie rezervate înaintea cursului. Manualul Mediatorului, studiile de caz şi instrucţiunile privind jocurile de rol trebuie să fie acordate cu o lună înainte şi beneficii maxime pot fi realizate doar dacă toţi delegaţii vor fi familiarizaţi cu aceste materiale cheie. Structura instruirii ar fi după cum urmează: Zilele 1, 2 şi 3 Alternând metodele de demonstrare şi practică delegații vor trece prin fazele instruirii în domeniul medierii din prima zi de curs. Abilităţile şi procesul sunt explorate, analizate şi aplicate în exerciţii practice. Studiile de caz, bazate pe medieri reale, sunt folosite pe tot parcursul cursului şi participanţii vor experimenta rolul de mediator, consilier si parte a procesului de mediere. Ziua 4. Aceasta este o "zi practica" de partajate a celor învăţate în pregătire pentru evaluare. În timpul acestei zile, fiecare participant va încerca rolul de Mediator, Parte în proces şi consilierul acestora. Fiecare grup va avea un instructor în fiecare sesiune, care pe parcursul zilei oferă ghidare şi contribuie pe măsură ce progresează jocul de rol. Întreaga zi este dedicată unui singur studiu de caz detaliat şi participanţii aplică în practică abilităţile la fiecare etapă de mediere. Formatorul ghidează grupurile mici de participanţi prin studiul de caz şi oferă feedback personal Mediatorului acelei sesiuni. Şedinţele de mediere sunt intercalate cu discuţii de grup, acoperind aspectele cheie cu care se confruntă mediatorul. Acest lucru se face pentru a pune accentul pe ceea ce merge bine pentru Mediator şi pe domeniile care trebuie dezvoltate în pregătirea zilelor de evaluare. Zilele 5 şi 6 (zile de evaluare) Fiecare participant mediază un caz simulat în fiecare zi. Un formator supraveghează fiecare sesiune şi evaluează performanţele în baza unui set de competenţe. Feedback-ul individual, învăţarea în grup şi discuţia continuă pe parcursul acestei evaluări. Coerenţa serviciului Un manual foarte detaliat CEDR al formatorilor a fost elaborat, care stabileşte, pentru fiecare parte a cursului, obiectivele de învăţare, metodologia de predare si punctele de informare pe scurt, pentru asigurarea menţinerii calităţii şi coerenţei serviciului. Demonstrarea pe viu a procesului de mediere CEDR nu utilizează prezentări video sau power point pentru explicarea procesului; folosim mai degrabă demonstrarea pe viu a fazelor de mediere, de către formatorii lideri ai CEDR cu experienţă. Deşi acest lucru este mai dificil şi mai mulţi formatori sunt necesari, este extrem de eficient atunci când se arată modul în care procesul de mediere funcţionează ceea ce permite participanţilor să interacţioneze şi să pună întrebări.
! 28!
Concentrarea asupra procesului şi abilităţilor în paralel Folosirea abilităţilor mediatorilor sunt strâns corelate cu diferite faze ale procesului de mediere. Din acest motiv, CEDR face legătura dintre instrucţiunea relevantă privind abilităţile cu examinarea fazelor de mediere. Implicarea activă prin jocul de rol Adulţii învaţă mai bine prin a face ceva, decât doar prin a vedea ceva, şi, prin urmare, cursul CEDR pune un accent pe practicarea de către participanţi a abilităţilor sale şi a procesului prin jocul de rol şi exerciţii. Coaching/Ghidarea extinsă a participanţilor În timpul jocului de rol, formatorii CEDR oferă ghidare mediatorilor practicanţi prin efectuarea unei referiri la un cadru formal definit şi bine testat de competenţă, care a oferit baza pentru procesul de evaluare (vezi în continuare). Acest lucru asigură coerenţa ghidării în grupuri şi maximizează oportunitatea de a fi acreditați cu succes pentru participanţi. Feedback-ul privat de la unul la unul Evaluările cursului din ultimii 20 de ani clasifică în mod constant feedback-ul individual de la unul la unul oferit participanţilor drept unul dintre aspectele cele mai valoroase ale cursului nostru. În timpul ultimelor 3 zile de curs, formatorii/evaluatorii au o şedinţă privată de 15 minute, unde oferă feedback specific pe domeniile care au lucrat bine şi care trebuie să fie dezvoltate. Acest feedback este dat într-un mod constructiv şi adecvat, folosind metodologia elaborată pe parcursul mai multor ani. Un manual CEDR de coaching şi feedback a fost elaborat pentru asigurarea coerenţei abordării şi serviciului de calitate. Trebuie remarcat faptul că, pentru a obţine coaching şi feedback la nivelul stabilit mai sus, formatorii trebuie să fie prezenţi în fiecare grup pe parcursul întregii şedinţe de mediere. În mod evident, întru menţinerea acestui nivel de calitate, există un impact asupra costului, din motiv că este nevoie de mai multe persoane pentru coaching.
Acreditarea CEDR Certificatul de acreditare se acordă participanţilor care demonstrează nivelul de competenţă pentru atingerea statutului de Mediator Acreditat CEDR. Este un curs foarte provocator, însă aproximativ 70% din participanţi obţin acreditare. Certificatul Cursului de Bază privind Abilităţile de Mediere este acordat pentru confirmarea participării celor care nu au obţinut acreditarea, şi unii participanţi ar putea avea oportunitatea de a fi reevaluaţi.
! 29!
)
Anexa)B)
Cursul CEDR de formare a abilităților mediatorilor – îndrumare pentru evaluare Evaluarea urmează să fie efectuată în baza a opt competenţe: Abilităţi de interacţiune 1. Creează un mediu propice pentru mediere. 2. Dezvoltă comunicarea şi interacţiunea cu fiecare participant individual. Abilităţi aferente procesului 1. Creează şi menţine o structură sigură şi eficientă de lucru. 2. Gestionează procesul şi activează prin fazele de mediere
Abilităţi privind conţinutul 1. Facilitează părţile în crearea unor soluţii funcţionale. 2. Contribuie la crearea momentului şi progres prin implicarea activă cu oamenii şi conţinutul. Abilităţi de scriere
1. Capabil să documenteze domeniile acordului dintre părţi. 2. Apt să înveţe prin conştientizare a propriilor puncte forte şi slabe.
Abilităţile de interacţiune, cele aferente procesului şi conţinutului sunt evaluate de către membrii CEDR prin supravegherea candidaţilor în situaţii simulate de mediere. Celelalte competenţe sunt evaluate prin lucru în scris efectuat după finalizarea cursului. Îndrumările în baza fiecărei competenţe identifică activităţile, abilităţile şi abordările care pot fi utilizate pentru demonstrarea competenţei. Îndrumarea în baza fiecărei competenţe este exact asta – orientare/ghidare. Este puţin probabil ca un candidat să aibă posibilitatea să expună toate punctele enumerate. Această listă nu este exhaustivă.
Categoriile de evaluare sunt după cum urmează:
O Remarcabil = Mediatorul demonstrează o abilitate mare aferentă acestei competenţe
C Competent = mediatorul este competent
W În lucru spre = mediatorul realizează careva atribuții și lucrează spre atingerea
nivelului necesar de competență N N = mediatorul nu ajunge la nivelul necesar de competență
I/E I/E = dovezi insuficiente. Nu a existat nici-o oportunitate pentru mediator de a demonstra competență în acest domeniu
! 30!
Abilităţi de interacţiune
1. Creează un mediu propice pentru mediere Stabileşte scena şi stabileşte tonul • transmite energie, entuziasm şi căldură personală; • pare relaxat, atent şi încrezător în proces, • utilizează bine mediul fizic, • grijuliu faţă de confortul şi necesităţile participanţilor, • motivează părțile şi reprezentanţii să participe
Creează încrederea şi siguranță
• stabileşte autoritatea mediator ului, • comunică într-un mod sigur, deschis, verbal si non-verbal • demonstrează neutralitate prin tratamentul egal al părţilor şi utilizează un limbaj care nu
judecă, • este bine pregătit şi apare bine pregătit, • recunoaşte problemele discriminării, egalităţii şi diversităţii şi gestionează orice,
dezechilibru de putere perceput, • atenuează tensiunea nefolositoare şi valorifică tensiunea constructivă, • este senzitiv la dinamica echipei si gestionează relaţiile din interiorul echipei, • se adaptează la culturi diferite individuale si corporative.
Atributele Personale Cheie: umanitate, integritate, vigilenţă şi vervă 2 Dezvoltarea comunicării şi interacţiunii cu fiecare participant în parte
• stabileşte un raport rapid cu părţile şi alte persoane prezente, • încurajează părțile să vorbească şi să exprime ceea ce contează pentru ei, folosind
întrebările deschise şi alte competenţe de comunicare, • ascultă atent, incită, parafrazează, şi reflectă în răspuns, • demonstrează înţelegerea situaţiei fiecărei părţi, perspectiva şi sentimentele lor despre
aceasta • utilizează tăcere pozitiv, şi menţine echilibrul bun a timpului acordat mediatorului şi
participanţilor • recunoaște, respectă şi răspunde la expresiile de emoţie, • permite părţilor să-şi exprime emoţiile pentru a permite progresul să aibă loc, • Utilizează cunoaşterea limbajului corpului, propriu şi al altora, pentru a îmbunătăţi
comunicarea, • recunoaşte semnificaţia problemelor şi aspectelor pentru părţi, • utilizează umorul în mod eficient • adaptează, readaptează şi foloseşte un limbaj flexibil pentru influenţarea participanţilor
în mod pozitiv Atributele Personale Cheie: omenirea si imaginația
Abilităţi privind procesul
1. Creează şi menţine o structură sigură şi eficientă de lucru Îşi asumă responsabilitatea pentru proces: principiile
• explică rolurile, responsabilităţile şi procedurile participanţilor, • demonstrează familiarizarea cu procedura, structura, regulile de bază şi
responsabilităţile din cadrul procesului de mediere, • respectă şi păstrează confidenţialitatea, • gestionează procesul cu încredere, • rămâne responsabil pe parcursul procesului • gestionează provocările procesului sau mediatorului calm şi cu autoritate, • este atent la orice dilemă etică şi le abordează în condiţii de siguranţă
Atributele Personale Cheie: integritate şi responsabilitate
2. Gestionează procesul şi lucrările prin fazele de mediere
! 31!
Îşi asumă responsabilitatea pentru proces: aspecte practice • deschide bine medierea, • activează complet de-a lungul procesului, • adoptă un ritm care este receptiv la necesităţile părților, • rezumă și verifică înainte de a merge mai departe, în special la sfârşitul întâlnirilor
private, • ia decizii cu privire la ordinea evenimentelor şi utilizează întâlnirile private şi comune,
corespunzător progresului realizat, • Prezidează şi participă la orice şedinţă comună într-o manieră care încurajează o
conversaţie productivă, • gestionează tranziţiile dintre sesiuni, • informează toţi participanţii cu privire la proces şi anticipează şi atenţionează alegerile
posibile din cadrul procesului, • ajută participanţii să folosească timpul în mod productiv prin stabilirea sarcinilor sau
crearea grupurilor de lucru, • face notiţe, după cum este necesar, în mod discret, • gestionează timpul bine, • foloseşte orice ajutoare vizuale sau flipchart, • gestionează propriul ritm, nivel de energie şi emoţiile proprii; îşi face timp pentru
meditare între reuniuni Atributele Personale Cheie: umanitate, rezistenţă şi vervă Abilităţi privind conţinutul 1 Facilitează părţile în crearea soluţiilor funcţionale
• motivează părţile şi reprezentanţii să îşi asume responsabilitatea pentru rezultatul medierii şi să ia propriile decizii,
• permite părților să determine conţinutul, • păstrează opţiunile deschise, evitând angajamentul prematur față de soluţii, • generează o atmosferă de rezolvarea creativă a problemelor şi păstrează un orizont de
soluţionare pentru toţi, • stabilește orice teren comun şi găseşte modalităţi practice pentru a corela scopurile
părţilor, • rămâne atent şi selectează domeniile suplimentare de atenţie - inclusiv aspectele legale,
comerciale şi personale, • ajută părţile să treacă de la accentul pe drepturi la un focus viitor pe interese, priorităţi şi
opţiuni pentru soluţie, • ghidează părţile în procesul de deplasare de la atenţia pe detalii şi conştientizarea imaginii
de ansamblu la sprijinirea progresului, • utilizează întrebările ipotetice şi alte tehnici care extind posibilităţile de soluţionare, inclusiv
elemente non-financiare, • ţine cont de orice ofertă anterioară privind soluţionarea, • evidenţiază orice lecţie care urmează să fie învăţată din cauzele litigiului care poate afecta
termenii propuşi de soluţionare, • utilizează strategii pentru depăşirea impasului, • atrage opţiunile într-un pachet coerent de soluţionare, • ajută părţile să examineze detaliile şi testează faptul ca o soluţie propusă să fie funcţională
Atributele Personale Cheie: determinare, rezistenţă, imaginaţie şi caracterul comercial 2 Contribuie la crearea momentului şi progres prin implicarea activă a oamenilor şi conţinutul
• identifică şi studiază problemele, • explorează poziţiile pentru dobândirea unei înţelegeri a intereselor, necesităţilor,
convingerilor şi priorităţilor care stau la baza, • creează oportunităţi pentru dialog şi fluxul de informaţii între părţi, • gestionează schimbul de informaţii în mod tactic pentru un efect bun,
! 32!
• foloseşte o gamă largă de tipuri de întrebări pentru a lucra cu conţinutul; pentru înţelegere, studiere şi provocare,
• permite părţilor să vadă situaţia dintr-o perspectivă mai largă, inclusiv punctul de vedere al celeilalte părți
• preia aluziile verbale şi non-verbale pentru promovarea progresului, • gestionează aşteptările părţilor, • lucrează bine cu cifrele, şi ajută părţile să formuleze propuneri pentru a avea un impact
pozitiv, • ajută participanţii să-şi păstreze imaginea sa şi reciproc între ei • recunoaşte şi activează cu diferite stiluri şi tactici de negociere, şi ghidează părțile pentru a
negocia în mod eficient, • încurajează părțile să re-evalueze propriile poziţii şi poziţiile altora, • provoacă şi testează realitatea pentru încurajarea progresul, păstrând în același timp
încrederea părților, • ajută părţile să reevalueze riscurile şi beneficiile anumitor rezultate, inclusiv nereușita de a
ajunge la un acord Angajamente în formă scrisă Următoarele competenţe sunt evaluate în baza unei lucrări în formă scrisă pe care participantul o trimite către CEDR după finalizarea zilei a cincea a cursului de formare a mediatorilor.
1. Abilitatea de a documenta domeniile de acord între părţi
• acoperă domeniile relevante în detaliu, • reflectă spiritul medierii în alegerea limbajului, • produce un acord în formă scrisă, care este clar, concis şi fără ambiguitate în termeni de limbaj.
2. Abilitatea de a învăţa prin conştientizarea propriilor puncte forte şi puncte slabe În ceea ce ţine de mediere:
• este dispus să evalueze propriile puncte forte şi puncte slabe în mod realistic, • identifică învăţarea specifică din experienţa precedentă (personală şi profesională), • oferă unul sau două exemple privind modul în care învăţarea a dus la schimbări în
comportament, • comentarii privind feedback-ul specific primit în timpul cursului (de la colegii şi/sau facultate), • identifică învăţarea specifică din experienţa de a fi mediator în timpul cursului, • identifică alte învăţări specifice, care au sporit gradului de conştientizare a punctelor proprii
forte şi slabe.