1

1_DREPT_4_ML

DREPT Medicina legala 1

MULTIPLE CHOICE

1) Medicina legală este: 1. o disciplină socio-juridică;2. o stiintă medicală de sinteză;3. o materie specifică învătământului juridic.

2) Scopul medicinei legale este: 1. de a sprijini competent justitia prin elemente medico-biologice;2. de a stabili împrejurările comiterii faptei în conformitate cu elementele procesului verbal3. de a identifica făptuitorii şi a contribui la stabilirea vinovăŃiei.

3) Domeniul de activitate al medicinei legale cuprinde – printre altele: 1. tanatologia medico-legală;2. clinica medico-legală terapeutică;3. numai autopsia judiciară.

4) Activitatea specifică de medicină legală se poate desfăsura în cadrul:

1. institutelor de medicină legală;2. laboratoarelor exterioare de medicină legală;3. birourilor de medicină legală.

5) Conform principiului competentei teritoriale:

1. institutele medico-legale sunt arondate unui seviciu de medicină-legală judetean;2. serviciile de medicină legală judetene se află în structura unui cabinet de medicină legală;3. serviciile de medicină legală judetene, în structura organizatorică a cărora se află cabinetele de

medicină legală, sunt arondate unui institut medico-legal.

6) Comisia medico-legală de control si avizare functionează în cadrul: 1. unui serviciu de medicină legală judetean;2. unui institut de medicină legală;3. numai la nivelul I.N.M.L. „Mina Minovici” Bucuresti.

7) Comisia superioară de medicină legală îsi desfăsoară activitatea:

1. în cadrul oricărui institut de medicină legală;2. numai la nivelul I.N.M.L. „Mina Minovici” Bucuresti; 3. la nivelul institutelor si serviciilor judetene de medicină legală.

8) Comisia superioară de medicină legală întocmeşte:

1. un aviz;2. un raport de nouă expertiză;3. o constatare medico-legală sau un raport de expertiză.

9) Legătura de cauzalitate si raportul de cauzalitate, din punct de vedere medico-legal, sunt: 1. sinonime;2. două noŃiuni diferite;3. sintagme care semnifică modul de constituire a lanŃului tanatogenerator.

2

10) Când între traumatism si deces nu se interpune nimic se poate stabili:

1. o legătură de cauzalitate directă – conditionată;2. un raport de cauzalitate – direct;3. o legătură de cauzalitate directă – neconditionată

11) Când între traumatism si consecinŃa posttraumatică, reprezentată prin deces sau vătămare corporală , se interpun factori preexistenŃi, care agravează efectele traumatismelor din punct de vedere medico-legal se stabileste:

1. un raport de cauzalitate indirect;2. o legătură de cauzalitate directă – conditionată;3. o legătură de cauzalitate directă – complementară.

12) Autopsia medico-legală, sau judiciară, este considerată:

1. o autopsie demonstrativ-stiintifică;2. o autopsie anatomo-patologică;3. o autopsie oficială sau judiciară.

13) Spre deosebire de alte tipuri de autopsii, necropsia medico-legală trebuie să fie: 1. axată pe patologia preexistentă;2. completă;3. centrată pe leziunile traumatice.

14) Autopsia medico-legală este obligatorie: 1. când decesul s-a produs într-o unitate sanitară;2. în caz de moarte patologică;3. în caz de moarte violentă.

15) Necropsia medico-legală este efectuată de:

1. medicul legist;2. medicul anatomo-patolog;3. orice medic astfel încât să poată fi elucidată cauza mortii.

16) Etapele morŃii organismului uman sunt: 1. coma, moartea aparentă, moartea clinică;2. preagonia, moartea biologică, sincopa;3. agonia, moartea clinică, moartea biologică.

17) Criteriul mortii organismului uman îl constituie:

1. moartea cordului - aparatul cardio-vascular;2. moartea creierului;3. moartea aparatului cardio-vascular si a aparatului respirator.

18) În urma efectuării autopsiei medicul legist poate stabili dacă:

1. moartea a fost violentă sau neviolentă:2. este vorba despre o moarte suspectă de a fi violentă;3. moartea s-a produs în circumstanŃele unui accident.

19) Infiltratul sanguin reprezintă: 1. un semn vital;2. o reacŃie vitală de certitudine;3. o reacŃie supravitală sau postvitală.

3

20) ReacŃia vitală, în medicina legală, permite:

1. diferenŃierea între o leziune traumatică produsă în timpul vieŃii şi una produsă post-mortem;2. stabilirea datei morŃii;3. cuantificarea reacŃiei de apărare a organismului uman aflat în agonie.

21) Saponificarea reprezintă: 1. o modificare intravitală, dar ogonală;2. un semn real, tardiv de moarte;3. o reacŃie vitală diminuată.

22) Diagnosticul de certitudine al morŃii se stabileste în funcŃie de: 1. semnele pozitive, precoce sau tardive de moarte;2. semnele negative de viată;3. semnele vitale.

23) Stabilirea distanŃei de tragere în cazul armelor de foc cu glonŃ se face în funcŃie de: 1. urmele induse de factorii terŃiari;2. mărimea zonei de pseudotatuaj;3. urmele/leziunile provocate de factorii secundari.

24) Zona de tatuaj si zona de pseudotatuaj, în împuşcare: 1. sunt produse de factorii primari ai împuşcării;2. sunt diferite, fiind produse de factorii secundari, respectiv de factorii terŃiari ai împuscării;3. sunt diferite fiind caracteristice, cea de tatuaj împuşcării cu glonŃ iar cea de pseudotatuaj,

împuşcării cu alice.

25) Stabilirea distanŃei de tragere în împuşcarea cu alice se face în funcŃie de:

1. grosimea zonei de tatuaj ori, după caz, a celei de pseudotatuaj;2. gradul de dispersie al alicelor si zona de tatuaj;3. urmele induse de factorii suplimentari.

26) Inelul de contuzie, în împuşcare:

1. este situat în jurul orificiului de intrare;2. apare numai în împuşcarea cu glonŃ, vitală;3. poate fi produs, în unele cazuri şi de factorii terŃiari.

27) Asfixiile mecanice semnifică, în medicina legală: 1. scăderea acentuată a O2 în aerul expirat;2. anoxiile anoxice de cauze violente;3. anoxiile histotoxice sau cele stagnante.

28) Spânzurarea este considerată tipică, atunci când: 1. laŃul este dintr-un material moale şi formează o dublă circulară completă în jurul gâtului;2. cadavrul atârnă, fără sprijin, în laŃ;3. nodul laŃului este situat la ceafă.

29) Spânzurarea este considerată completă, atunci când: 1. cadavrul, suspendat în lat, nu atinge nici o suprafată de sprijin;2. moartea este consecutivă spânzurării;3. latul formează o singură circulară, completă, în jurul gâtului

4

30) Ştrangularea şi sugrumarea: 1. sunt două forme distincte de asfixie mecanică prin comprimare;2. sunt identice, fiind produse cu mâna;3. reprezintă două modalităti de producere a unor vătămări corporale grave.

31) Sufocarea este o formă de asfixie mecanică produsă prin: 1. comprimarea gâtului cu mâinile sau cu un snur;2. astuparea orificiilor buco-nazale cu diverse obiecte moi;3. împingerea si menŃinerea feŃei pe un plan dur.

32) Înecarea ca formă de moarte violentă este sinonimă cu: 1. submersia;2. imersia;3. aspiratul gastric.

33) Ciuperca de spumă, de la cadavrele scoase din apă, semnifică: 1. împreună cu petesiile asfixice, că moartea s-a produs prin submersie;2. o modificare de putrefactie;3. o modificare produsă prin flotarea cadavrului sau datorită manevrelor de reanimare.

34) Strangularea sau sugrumarea semnifică, din punct de vedere criminalistic: 1. omuciderea;2. sinuciderea;3. morti violente în împrejurări incerte.

35) În medicina legală prin traumatism se întelege: 1. leziunea produsă de un agent traumatic;2. actiunea unui agent traumatic asupra organismului uman;3. orice agent traumatic care, actionând asupra organismului uman viu, produce o leziune traumatică.

36) Infirmitatea este:

1. o consecintă posttraumatică definitivă;2. o deficientă functională ce afecteză capacitatea de muncă;3. o modificare lezională posttraumatică care poate beneficia de tratament medico-chirurgical

reparator.

37) Slutirea este: 1. o vătămare corporală ce necesită peste 60 de „zile de îngrijire medicală”;2. o vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 C.pen.;3. o consecintă posttraumatică ce alterează aspectul estetic pe o perioadă mai mare de 20 zile.

38) Criteriile medico-legale, directe si indirecte, sunt folosite de medicul legist în vederea:

1. stabilirii formei de vinovătie a faptuitorului;2. aprecierii gravitătii unui traumatism asupra persoanei;3. elucidării cauzelor si împrejurărilor în care a survenit decesul ori au fost produse leziunile

traumatice nemortale.

39) „Zilele de îngrijire medicală” reprezintă:

1. perioada de internare posttramatică într-un spital in vederea efectuarii tratamentului.2. timpul tratamentului recuperator;3. criteriul medico-legal direct, de evaluare posttraumatica.

5

40) În situatia în care o persoană consideră că evaluarea medico-legală posttraumatică, făcută de medicul legist într-un raport de expertiză, nu este obiectivă, poate solicita: 1. întocmirea unui certificat medico-legal;2. avizul Comisiei medico-legale de control si avizare;3. avizul Comisiei superioare medico-legale.

41) După un raport de nouă expertiză medico-legală, în aceeasi spetă, se poate solicita: 1. întocmirea unui raport de constatare medico-legala;2. avizul Comisiei superioare medico-legale;3. completarea sau suplimentul de expertiză.

42) Se consideră că o leziune traumatică este periculoasă pentru viata unei persoane:

1. atunci când în lipsa unui tratament medical adecvat, se produce decesul persoanei respective;2. indiferent de tratamentul aplicat, persoana decedează si se efectuează autopsia medico-legală;3. dacă nu se aplică tratamentul medico-chirurgical corespunzător, se produc sechele imposibil de

remediat ulterior.

43) Infirmitatea si slutirea reprezintă:

1. consecinte posttraumatice care desi, în timp, pot fi corectate, printr-o evolutie naturală ori prin interventie chirurgicală, generează totusi un prejudiciu corporal persoanei vătămate, pentru o anumită perioadă de timp;

2. modificări posttraumatice ce permit încadrarea faptei agresorului în conformitate cu prevederile art. 181 C.pen, ori la omorul din culpă;

3. criterii medico-legale indirecte de apreciere a gravitătii unui traumatism asupra unei persoane.

44) Agentii traumatici care pot produce leziuni traumatice elementare corpului uman pot fi: 1. mecanici, fizici, chimici;2. biologici, casnici, electricitatea;3. psihici, chimico-atmosferici, mecano-fizici.

45) Corpurile contondente fac parte din categoria agentilor traumatici: 1. fizici;2. mecanici;3. biologici.

46) Curentul electric si presiunea atmosferică sunt agenti traumatici: 1. cosmo-telurici;2. biochimici sau, dupa caz, mecano-fizici;3. fizici.

47) Din categoria agentilor traumatici chimici fac parte:

1. serpii, scorpionii, paianjenii;2. substantele toxice medicamentoase;3. proiectilele si radiatiile.

48) Prin sintagma ,,leziuni traumatice elementare sau primare” sunt desemnate leziunile traumatice care:

1. sunt situate la nivelul tegumentului fiind vizibile la examenul medico-legal extern;2. au fost produse prin mecanism direct la locul de impact;3. apar prin mecanismul de contralovitura.

6

49) Leziunile traumatice primare sau elementare cu solutie de continuitate sunt: 1. hematoamele si zonele excoriate;2. plăgile si eritemul posttraumatic;3. excoriatiile si plăgile.

50) Echimozele sunt leziuni traumatice elementare: 1. cu solutie de continuitate;2. fără solutie de continuitate;3. cu sau fără solutie de continuitate în functie de grosimea pielii.

51) Leziunile traumatice elementare apar, de regulă: 1. la locul de actiune al agentului traumatic;2. diametral opus fată de locul de actiune al agentului traumatic;3. ca o consecinta secundara a unei agresiuni fizico-mecano-chimice.

52) Se vindecă fără sechele cicatriceale:

1. leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate;2. plăgile situate la nivelul pielii păroase a capului;3. leziunile traumatice elementare fără solutie de continuitate.

53) Plăgile cu marginile netede si unghiurile ascutite semnifică faptul că au fost produse de un corp dur ascutit: 1. cu ambele muchii tăietoare;2. cu o muchie tăietoare si una netăietoare;3. ce a fost actionat de o fortă exterioară printr-o actiune de întepare, răsucire, extragere.

54) Leziunile traumatice de apărare activă se întâlnesc, cu precădere, la nivelul: 1. capului si gâtului;2. membrelor pelvine;3. palmelor.

55) În situatia apărării pasive, leziunile traumatice vor putea fi constatate mai ales la nivelul: 1. mâinilor si gambelor;2. antebratelor;3. trunchiului si /sau membrelor pelviene;

56) Mecanismul activ de producere a leziunilor traumatice înseamnă:

1. lovire de corp dur;2. zgâriere sau tarare;3. lovire cu corp dur.

57) Mecanismul activ de producere a leziunilor traumatice este caracteristic: 1. agresiunilor;2. lovirilor de plan dur prin cadere;3. barotraumei.

58) Căderea, ca împrejurare de producere a leziunilor traumatice, înseamnă pierderea echilibrului s i lovirea de:

1. un plan situat inferior planului de sprijin;2. planul de sprijin;3. planul proxim vertical.

7

59) În precipitare leziunile traumatice sunt:

1. reduse, de gravitate mică, situate pe planul ventral al corpului, superficiale;2. unipolare, intersează extremitătile, nu pun în primejdie viata;3. diverse, multipolare, de regulă mortale.

60) Leziunea traumatică specifică, care diferentiază lovirea activă de cea pasivă, este: 1. leziunea traumatică produsă la locul de actiune al agentului traumatic;2. produsă prin mecanism direct, primar;3. leziunea de contralovitură.

61) Leziunile traumatice produse pietonului în împrejurările unui politraumatism de trafic rutier sunt mai grave dacă au fost determinate: 1. prin lovire – târâre;2. printr-un mecanism simplu de lovire– cădere – călcare;3. printr-un mecanism asociat de lovire – proiectare.

62) În precipitare, ca principală modalitate de sinucidere, rezistă:

1. viscerele toracice deoarece sunt protejate de cutia toracică;2. măduva spinării intrucat este situata in interiorul coloanei vertebrale;3. pielea.

63) Ca mecanism simplu de producere a leziunilor traumatice pietonului, călcarea cu roata de cauciuc (anvelopa) poate produce si leziuni specifice reprezentate prin:

1. echimoze în ,, zig-zag”, sub forma unor dungi frante , discontinui;2. zone excoriat-pergamentate cu lătimea mai mică cu 2 cm decât lătimea anvelopei;3. zdrobirea tesuturilor moi cu exceptia pielii, care rămâne sub forma benzii de excoriatie, generată

de banda de rulare.

64) Termoagresiunea la nivel local produce:

1. sincopa calorică;2. arsuri;3. marca electrică hipercalorica;

65) La nivel general, crioagresiunea poate determina: 1. socul caloric;2. degerături;3. hipotermie.

66) Arsurile si degerăturile sunt posibile manifestări locale ale: 1. temperaturii crescute sau scăzute, ca agent traumatic fizic;2. presiunii atmosferice hiperbare sau hipobare;3. actiunii agentilor traumatici biologici sau chimico-fizici.

67) Presiunea atmosferică scăzută este nocivă asupra organismului uman datorită scăderii concentratiei de O2 (N = 20-21% în aer) putând determina: 1. narcoza hiperbară si perforatii ale timpanului;2. boală de cheson;3. răul de munte sau răul de altitudine.

8

68) Presiunea atmosferică crescută, responsabilă printre altele de boala de cheson – embolia de ascensionare, actionează prin intermediul:

1. O2;2. CO2;3. N2.

69) Betia adâncurilor este determinată de:

1. crioagresiune;2. presiunea atmosferică scăzută;3. presiunea atmosferică crescută.

70) Radiatiile ultraviolete, naturale (soarele), sau artificiale (corpurile încălzite la temperaturi de peste 1500 °C), au ca principal efect nociv:

1. aparitia cancerului cutanat;2. actiunea bactericidă asupra solului;3. insolatia.

71) Radiatiile infrarosii pot produce:

1. miopie; 2. insolatie;3. hipo sau anacuzie.

72) Electrotrauma tehnic - industrială sau casnică poate fi evidentiată necroptic, macroscopic, prin:

1. marca electrică, arsura electrică, epidermoliză etc;2. excoriatii arborizate cu caracter vital;3. echimoze ovalar-alungite situate cu precădere la nivelul palmelor.

73) Eritemul ramificat (figura de trăznet), ca efect caloric al electrotraumei atmosferice:

1. poate fi evidentiat necroptic macro si/sau microscopic;2. nu poate fi pus în evidentă la autopsie;3. poate fi pus în evidentă la autopsie prin tehnici speciale.

74) Simularea, latura inventiv-pozitivă a comportamentului duplicitar, semnifică încercarea constientă si premeditată a unei persoane:

1. de a ascunde unele tulburări morbide sau boli;2. de a imita, provoca sau exagera diferite boli psihice si/sau somatice;3. de a distorsiona realitatea prin prezentarea ca nereale a unor modificări obiective.

75) Simularea amplificatoare si suprasimularea sunt manifestări ale : 1. simulării exagerare;2. metasimulării;3. disimulării.

76) Leziunile traumatice autoproduse în simulare care, în cele mai multe situatii, nu sunt periculoare pentru viata persoanei respective si sunt situate în regiuni corporale accesibile propriei mâini, se însotesc, de regulă, cu:

1. leziuni de contralovitură;2. leziuni psiho-organice;3. leziuni de tatonare – ezitare.

77) Comportamentul simulant poate fi evidentiat prin:

1. expertiză medico-legală psihiatrică;2. expertiză medico-legală anatomo-patologică;3. expertiză medico-legală toxicologică – clinică sau paraclinica.

9

78) Expertiza medico-legală psihiatrică este efectuată de o comisie specială formată din: 1. trei medici legisti, un medic psihiatru si un medic neurolog;2. un medic legist si doi medici psihiatri;3. trei medici psihiatri dintre care unul din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

79) Discernământul este o stare: 1. de fapt;2. de drept;3. de fapt ori de drept în functie de natura procesului civil sau penal.

80) Este obligatorie expertiza medico-legală psihiatrică a făptuitorului in cazul infractiuni de: 1. vătămare corporala grava;2. omor din culpă sau calificat;3. pruncucidere.

81) Dacă în urma efectuării expertizei medico-legale psihiatrice discernământul persoanei supuse examinării este păstrat, aceasta echivalează, din punct de vedere juridic, cu: 1. iresponsabilitatea;2. responsabilitatea;3. responsabilitatea atenuată.

82) Instituirea măsurii de sigurantă, cu caracter medical, a internării medicale obligatorii se poate dipune în baza unei: 1. expertize medicale;2. expertize medico-legale psihiatrice;3. examinări psihiatrice efectuate prin internare într-un spital de specialitate din cadrul retelei sanitare

a A.N.P.

83) Caracterul penal al faptei este înlăturat de betia: 1. preordinată;2. circumstantială;3. accidentală.

84) Betia voluntară produsă de alcool sau alte substante:

1. înlătură caracterul penal al faptei;2. poate constitui o circumstantă agravantă sau atenuantă;3. este considerată infractiune în forma continuată.

85) Betia patologică este acea formă de betie caracterizată prin manifestări ample de betie la ingestia: 1. unor cantităti mici de alcool;2. unor cantităti mari de alcool in timp de cel mult 4 ore;3. unui amestec de băuturi alcoolice.

86) Alcoolul etilic este considerat o substantă toxică cu frecvente implicatii medico-legale datorită actiunii sale de:

1. a favoriza aparitia cancerului hepatic;2. a deprima activitatea sistemului nervos prin blocarea scoartei cerebrale;3. a produce o stare de excitatie sexuală.

87) Cantitatea/concentratia alcoolului în sânge, exprimată în g %o, se numeste:

1. alcoolurie;2. alcoolomanie;3. alcoolemie.

10

88) Cantitatea/concentratia alcoolului în urină, exprimată în g %o, se numeste:

1. alcoolurie;2. alcoolofilie;3. alcoolemie.

89) Pruncuciderea este considerată: 1. omor calificat;2. omor deosebit de grav;3. o formă atenuată de omor.

90) Ca variantă de specie a omorului, pruncuciderea trebuie realizată de mama: 1. genetică;2. gestatională;3. socială.

91) Pentru ca fapta mamei naturale, ca subiect activ nemijlocit si calificat, materializată în uciderea noului-născut, să constituie infractiunea de pruncucidere, trebuie să fie realizată datorită:

1. unei stări de tulburare psihică determinată de nastere;

2. faptului că sarcina nu a fost dorită si produce un impact social negativ;3. intoxicatiei acute cu alcool etilic ce a determinat o alcoolemie mai mare

de 1,5 g ‰ care anuleaza capacitatea de discernamant.

92) Se consideră că noul născut a fost născut viu dacă: 1. a fost alimentat si se constata prezenta laptelui in stomac;2. a avut o greutate mai mare de 1000 g si lungimea mai mare de 35 de cm;3. a respirat.

93) Durata vietii intrauterine a produsului de conceptie umană, se poate face în functie de:

1. perimetrul cranian si lungimea parului capilar;2. lungimea fătului;3. dimensiunile pupilei si dimensiunile unghiilor

94) Expertiza medico-legală pentru amânarea/întreruperea executării pedepsei privative de libertate este efectuată de o comisie medico-legală speciala formată din:

1. doi medici legisti, un medic din cadrul retelei sanitare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor si un medic psihiatru;

2. trei medici legisti, un medic psihiatru si un procuror;3. un medic legist, un medic din cadrul retelei sanitare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor si

unul sau mai multi medici de specialitate, ce apartin retelei sanitare a Ministerului Sănătătii Publice.

95) Noua expertiză medico-legală pentru amânarea/întreruperea executării pedepsei privative de libertate se poate efectua la nivelul:

1. cabinetului medico-legal;2. serviciului medico-legal judetean;3. I.N.M.L. ,, Mina Minovici” Bucuresti.

96) După efectuarea unui raport de nouă expertiză medico-legală pentru amânarea/întreruperea executării pedepsei privative de libertate o altă expertiză medico-legală cu aceleasi obiective pentru aceeasi persoană, poate fi făcută numai la nivelul: 1. I.N.M.L. ,, Mina Minovici” Bucuresti;2. unui institut de medicină legală teritorial;3. unui serviciu medico-legal judetean.

11

97) Prin boală care îl pune pe condamnat în imposibilitatea de a executa pedeapsa in regim penitenciar se întelege boala care:

1. necesită internare într-un penitenciar-spital;2. nu poate beneficia de asistentă medicală în cadrul retelei sanitare a Administratiei Nationale a

Penitenciarelor;3. impune control medical periodic, de specialitate, chiar dacă aceasta se poate realiza si sub pază

într-o unitate sanitară ce apartine Ministerului Sănătătii Publice.

98) Elementele caracteristice plăgii împuscate sunt: 1. plaga în seton si hemoragia în ,,T”subiacente tatuajului;2. orificiul de intrare, canalul si orificiul de iesire;3. pseudotatuajul si echimoza de impact (cu diametrul sub 0,5 cm).

99) Diferenta dintre o plagă împuscată si o plagă întepată se poate face, în functie de prezenta în jurul orificiului de intrare a: 1. inelelor (centuri sau gulerase);2. tatuajului, dacă tragerea s-a realizat în afara zonei de actiune a factorilor secundari;3. excoriatiei în ,,codită de soricel”.

100) Certificatul medical constatator al decesului poate fi întocmit si de medicul legist dacă acesta: 1. a efectuat examinarea externă a cadavrului la fata locului;2. a efectuat autopsia;3. a constatat decesul si există acordul expres al procurorului.

101) Printr-un certificat medico-legal traumatologic se poate atesta prezenta numai a leziunilor traumatice: 1. produse cu cel mult 10 zile anterior examinării daca sunt si documente medicale doveditoare;2. recente cu corespondent lezional traumatic ;3. produse în împrejurările unei heteroagresiuni, daca nu au trecut mai mult de 7 zile pana la

examinarea medico-legala.

102) Fată de un Raport de expertiză medico-legală, Certificatul medico-legal are o fortă probatorie: 1. mai mică; 2. mai mare;3. egală.

103) Raportul de expertiză medico-legală: 1. are caracter de urgentă;2. se poate dispune în oricare din fazele procesului penal;3. se întocmeste atunci când există pericolul schimbării unor stări de fapt sau disparitiei unor

mijloace de proba.

104) Raportul de constatare medico-legală se intocmeste:

1. in faza de judecata a procesului penal;2. când există pericolul disparitiei a unor mijloace de probă;3. la solicitarea persoanei sau a organelor de urmarire penala.