Medicina legala17.03.2015Curs 4

b. Semnele tardive Aceste modificari se numesc tardive pentru ca apar dupa 24 ore de la instalarea decesului. Aceste modificari se clasifica in 3 categorii:1. Modificarile distructive -> cea mai importanta este putrefactia; distructia cadavrelor de catre animale, fauna, flora etc.2. Modificarile conservative naturale (conservarea naturala a cadavrului): Mumificarea Lignificarea Adipoceara Inghetarea (congelarea naturala)3. Modificarile conservative artificiale (conservarea artificiala a cadavrului) pompe funebre;Conservarea artificiala se poate face chimic (cu solutie de formol), o alta tehnica fiind imbalsamarea cadavrelor neautopsiate (introducerea de solutie de formol in arborele circulator) si tehnica congelarii.

1. Putrefactia e o modificare cadaverica distructiva care determina descompunerea substantelor organice in substante anorganice. Aceasta modificare se realizeaza sub actiunea florei microbiene (bacteriilor) fie endogene (sursa principala), fie exogene. Exceptand unele zone din corp, corpul uman nu este aseptic, ci este septic. In primul rand, tot tubul digestiv este septic; aici se gasesc microbi, mai ales in intestine. Daca nu ar exista acesti microbi, omul nu ar putea consuma carne. Din zona intenstinului gros, cantitatea cea mai mare de microbi se gaseste in cec (prima portiune a intestinului gros). Sub actiunea florei mircrobiene, se produce degajare de hidrogen sulfurat care difuzeaza prin peretii intesntinului in peretele abdominal anterior si, la acest nivel, se combina cu hemoglobina din sange si se formeaza prima modificare vizibila la examenul extern: pata verde de putrefactie. Pata verde de putrefactie se formeaza initial in fosa iliaca dreapta. Se formeaza la circa 48-72 ore de la deces. Ulterior se formeaza si in fosa iliaca stanga, apoi se extinde pe intreg peretele abdominal. Daca exista o plaga infectata (microbi patogeni) sau atunci cand in profunzimea corpului exista o colectie de puroi (se numeste abces cand e bine delimitat sau flegmon), pata verde se formeaza initial fie in dreptul focarului purulent, fie in jurul plagii suprainfectate. In decesele prin septicemie, putrefactia are o evolutie foarte rapida, debuteaza chiar inainte de 24 ore si determina treptat o coloratie verzuie a intregului organism, pornind de la organele interne, apoi este afectata musculatura si in final tegumentul; in aceste situatii se vorbeste de cadavre verzi. In cadrul putrefactiei se produce o putrefiere a sangelui din reteaua venoasa superficiala si sangele putrefiat difuzeaza prin peretii vaselor si imbiba tesuturile adiacente retelei venoase superficiale, incat prin transparenta pielii apar niste dungi care seamana cu o retea venoasa evidenta. La aceste dungi culoarea e cafenie, verde si apoi neagra. Aceasta modificare se numeste circulatie postuma. In evolutia putrefactiei, prin degajare masiva de gaze se produce o tumefiere progresiva si uneori foarte accentuata a cadavrului; fata devine practic de nerecunoscut, ridicand uneori probleme de identificare. Apoi, pe tegumente apar niste vezicule subepidermice ce contin un lichid spumos si tulbure; in evolutie, aceste vezicule se sparg, lichidul se elimina si se produce defapt desprinderea epidermului (uneori pe suprafete foarte mari) ramanand initial zone rosietice care apoi devin verzui. Abdomenul devine foarte voluminos, prin presiune exercitata de gaze asupra organelor interne, se produce eliminare de materii fecale si la femeile decedate in stare de graviditate se produce expulzia produsului de conceptie nastere in sicriu. Se produce apoi o lichefiere progresiva a tuturor partilor moi care se transforma intr-o pasta brun-verzuie si apoi negricioasa-verzuie (se degaja amine/ptomaine cadaverice miros extrem de puternic). In evolutie, partile moi dispar si ramane scheletul. In mod obisnuit, se scheletizeaza complet in minimum 5 ani (5-10 ani, in medie la 7 ani). 2. Modificarile conservative naturale sunt modificari particulare care apar in conditii particulare, conditii care incetinesc sau unele dintre ele chiar impiedica procesul de putrefactie. Acestea sunt:

A. Mumificarea naturala rara in zona noastra geografica, deoarece ea se realizeaza in conditii cu temperaturi foarte ridicate, cu umiditate foarte redusa si cu ventilatie buna. Singura posibilitate in care se poate produce mumificarea in zona noastra geografica reprezinta situatia urmatoare: in cazul existentei cadavrului in case cu acoperis de tip vechi, cadavrele aflandu-se in podul casei pe timpul verii, de obicei.B. Lignificarea apare la cadavre care stau mult timp in mlastini cu reactie intensa acida sau in medii bogate in turba. Cadavrul se deshidrateaza, pierde in volum, tegumentul devine brun-inchis (va avea aspectul de piele tabacita).C. Adipoceala proces de saponificare a grasimilor de la suprafata cadavrelor. Acest proces are loc in cazul cadavrelor care stau foarte mult timp in ape neaerate (fantani parasite) sau in balti si in cazul cadavrelor inhumate in sol argilos si foarte umed. In aceste conditii, grasimile se descompun in acizi grasi si glicerina (produs resorbabil) iar acizii grasi se combina cu saruri de calciu si de magneziu rezultand sapunuri insolubile care protejeaza cadavrul de efectul distructiv al putrefactiei. Din punct de vedere morfologic, zonele sunt foarte caracteristice, usor de recunoscut: au o culoare albicioasa galbuie/cenusie, sunt initial de consistenta moale (sapun amestecat cu apa), dar dupa scoaterea cadavrului la aer, intr-un timp relativ scurt, zonele se usca si devin prafoase, sfaramicioase.D. Inghetarea apare in conditii de temperatura mult scazuta (zonele polare, subpolare, altitudini mari). Estimarea momentului mortiiIntervalul de timp este fundamentul de la care porneste anchetatorul. Estimarea momentului mortii are in vedere incadrarea intr-un interval, care poate fi de ore, de zile sau chiar mai mare.Estimarea este cu atat mai apropiata de realitate cu cat timpul scurs de la momentul decesului pana la primul contact al expertului legit cu cadavrul este mai scurt.In estimarea momentului mortii se utilizeaza mai multe criterii:1. Cel mai utilizat este aprecierea stadiului in care se gasesc modificarile cadaverice. In primul rand se iau in vedere lividitatile, apoi rigiditatea, stadiul putrefactiei si putin din deshidratare.2. Modificarile oculare dintre acestea, pata lui Liache (apare la 6-8 ore postmortem). Daca pata nu s-a format, suntem in primele 6 ore. Tot aici, uneori rezultate foarte importante se obtin prin studiul reactiei pupilare la substante care dilata pupila sau care o micsoreaza (mioza); substante folosite: atropina (dilatare) si pilocarpina (la mioza). Reactia pupilara la atropina persista circa 4 ore si la pilocarpina circa 8 ore.3. Examinarea continutului gastric se face doar la autopsie, nu la fata locului. In functie de gradul de digestie a alimentelor gasite in stomac, se pot face aprecieri. Astfel, se estimeaza intervalul de supravietuire de la consumarea ultimului pranz - pana in momentul in care examinam continutul gastric. In lucrari de specialitate exista anumite tabele cu majoritatea alimentelor posibile cu timpul de digestie a lor. Organul de ancheta trebuie sa reconstituie date exacte referitoare la ultimul pranz: ora (intervalul orar in care a fost consumata) si in ce a constat pranzul. Importante sunt metodele de tanatochimie.

Clasificarea medico-legala a mortii:1. Moartea violenta= se datoreaza actiunii brutale/bruste a unor factori traumatici externi care pot fi de natura mecanica, de natura chimica (toxici), fizici (caldura, frig, electricitate), biologici (venin de reptile, de exemplu), trauma psihica (adrenalina in cantitate foarte mare).Ca forma judiciara, moartea violenta imbraca 3 aspecte de baza, si anume: omuciderea, sinuciderea si accidentul. La acestea se mai adauga doua: executia si eutanasia (in UE: eutanasia este legala in Olanda si Belgia). O forma particulara si extrem de rara de moarte violenta este moartea prin inhibitie. Este moartea care se produce prin stimulare mecanica, de intensitate foarte mica a unei zone zise reflexogene (= mici corpusculi in sistemul vascular/plexuri in sistemul nervos (receptori). Plexul solar anatomic, nu exista, dar el e zona de proiectie a stomacului epigastru, aici existand terminatii vegetative = plexul solar. Plexurile sunt foarte sensibile, stimularea minima mecanica a unui astfel de plex declanseaza un reflex inhibitor puternic ce duce la stop cardio-respirator care poate fi ireversibil. Sinsusul carotidian o alta zona reflexogena.2. Moartea neviolenta= se produce datorita unor factori intrinseci organismului. Exista 2 forme principale:a. Moartea patologica = consecinta patologiei (bolilor)b. Moartea naturala = cei care sustin ideea de moarte naturala o definesc ca si uzura pronuntata a organismului, la varste foarte inaintate.De cele mai dese ori, moartea va fi datorata cauzelor patologice, nu vor fi cazuri de moarte naturala.Moartea suspecta CPP prevede obligativitatea autopsiei medico-legale (expertiza pe cadavru care include si autopsia medico-legala) in cazuri de moarte violenta si in cazuri de moarte suspecta.= termenul moarte suspecta nu este un termen medical, ci juridic si ori de cate ori intalnim o moarte suspecta, va atrage obligatoriu o activitate de ancheta judiciara + expertiza pe cadavru. In general, moartea suspecta include defapt decese inexplicabile, produse in imprejurari necunoscute, in locuri neobisnuite, la persoane in stare de sanatate aparenta. Prevederile CPP sunt preluate si in legislatia medicala norme procedurale -> termenul de moarte suspecta este definit exhaustiv. Include, practic, toate decesele.

Moartea subita= e o moarte de natura patologica care explica decesul, survenita brusc la persoanele in stare de sanatate aparenta, dar si la bolnavi. Cauzele mortii subite sunt foarte variate si cea mai frecventa este afectiunea cardio-vasculara (+ complicatiile grave ale alterosclerozei, infract miocardic, accidente vasculare cerebrale), apoi sunt afectiunile respiratorii (inflamatiile respiratorii grave pneumonie), apoi afectiunile digestive (formele grave de inflamare a pancreasului pancreatita). Dintre afectiunile genitale feminine, pe primul plan ca si cauza de moarte subita o constituie sarcina extrauterina rupta. La copiii pana la varsta de 1 an (sugarii) cele mai frecvente sunt inflamatiile aparatului respirator si displaziile grave.