7/22/2019 Medicamentul este o substan simpl

1/8

Medicamentuleste o substansimpl, o asociere de substane sau un produs complex capabil sa

producun efect terapeutic, fiind prezentat intr-o formcare spoatfi folositde bolnav urmnd

un anumit mod de utilizare.

Medicamentul poate fi definit i in alte moduri:

Medicamentul este o substansau un produs destinat sau utilizat pentru studierea sau modificarea

unui sistem fiziologic sau unei stri patologice,n interesul subiectului cruia i se administreaz

OMS.

Medicamentul este o substansau preparat destinat sau utilizat pentru diagnosticarea, prevenirea,

ameliorarea sau vindecare unei suferine.

Medicamentul are urmatoarele semnificaii:

a) orice substansau combinaie de substane prezentatca avnd proprieti pentru tratarea sauprevenirea bolilor la om;

b) orice substansau combinaie de substane care poate fi folositsau administratla om, fiepentru restabilirea, corectarea sau modificarea funciilor fiziologice prin exercitarea unei aciuni

farmacologice, imunologice sau metabolice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical.

Medicamentele se obin pornind de la substane chimice sau de la produse de orgine vegetal, animal

sau uman; acestea sunt transformate in medicamente cu ajutorul unor operaii farmaceutice.

Aspirina, sau acidul acetilsaliciliceste un medicament antiinflamator non-steroidian din familia

salicilailor, folosit n general ca un analgezic minor, ca antipiretic, sau ca antiinflamator.

Bolile ce necesit administrarea asmipirinei:Cancerul de colon Sindromul Reye Infarct miocardic acut Ischemia acuta Angina pectorala instabila Reumatismul Durerile de muschi Febra reduce semnificativ riscul declansarii unei complicatii cardiovasculare, un studiu britanic arata ca barbatii si femeile de varsta mijlocie, care iau cate o aspirina in

fiecare zi, sunt mai putin suspusi riscului de atac de cord decat persoanele de aceeasi varsta care

nu urmeaza o terapie cu aspirina pe termen lung.

poate declansa diverse alergii. Aspirina poate declansa alergii, manifestate prin mancarimi,eruptii cutanate si senzatie de sufocare. In lipsa ingrijirilor medicale, aceste alergii pot duce chiar

la deces.

Aspirina este ieftina si eficienta. Consultantul Institutului European de Oncologie, prof. GordonMcVie, afirma ca pretul modest al aspirinei ar fi principalul atu al consumarii acestui

medicament.

Favorizeaza retentia apei. Aspirina care duce la umflarea picioarelor si la hipertensiune arteriala.Un alt efect secundar care trebuie luat in calcul este faptul ca aspirina creste riscul hemoragiilor.

7/22/2019 Medicamentul este o substan simpl

2/8

7/22/2019 Medicamentul este o substan simpl

3/8

7/22/2019 Medicamentul este o substan simpl

4/8

-n cazuri rare, antibioticele pot duce la formarea pietrelor la rinichi (sulfonamidele) sau a

cheagurilor de snge (cefalosporinele).

Nimesil

De droguri este,in general,bine toleral in timpul utilizarii pe termen lung,dar in curs precoce atratamentului,iar la doze mai mari,nu poate fi exclusa o varietate de efecte secundare.

Tulburarea poate fi de urmatoarele sisteme: - sistemult nervos central.Este o durere de

cap,ameteli,encefalopatie,somnolenta,nervozitate,anexietate,cosmaruri.Daca ati reduce drastic

doza si de a creste in viitor,in usor,atunci datele vor fi tulburare.

- sistemul cardiovascular.Acest hipertensiune arteriala,tahicardie,hemoragia,inrosireafetei.Aceste evenimente sint destul de rare.

- organele tractului gastro-intestinal.Greata,varsaturi si diaree sunt rare.Dispersie,ulcere,scaunezabovi,hemorogii gastro-intestinale si perforatii ale stomaculuieste foare rara.Uneori poate fi

cazul flatulenta,constipatie sau gastrita.

- senses.Foarte rar afectata vederea. - sistemul respirator.De asemenea,pot sa apara foarte rar bronhspasm si dispnee. - piele.Nu pot fi reactii giperegicheskie,cum ar fi eruptii cutanate,mincairme,roseata si

,transpiratie excesiva posibil.Rareori apare dermatita,eritem,si foarte rar-umflarea diverse.

- sistemul de biliare si hepatice.Poate creste performanta enzimelor hepatice,icter rar,hepatitasi colestaza.

- sistemul urinar si rinichi.Disurie,retentie urinara,hematurie si sunt rare,si,oligurie insuficientarenala ,nefrita interstitiala-foarte rare.

- sistemul de singe.Rar eozinofilie si anemie.Fenomene, cum ar fi pancitopenie,trombocitopeniesi purpura sunt rare.

Nimesil prescris pentru:

Sindroame durere de origine diferita(dureri de cap,dureri de dinti,menstruale,traume,durereetc)

Boli infectioase si inflamatorii Boli urologice,ginecologice si vasculare Boli insotite de febra

Supradozaj

Cu o supradoza de droguri devin reactii adverse mai pronuntate.Simptome evidente:greata,letargie,sonolenta,varsaturi,singerari gastrointestinale mai putin.Antidot specific pentru

acest caz,nu.Pentru a rezolva supradozaj efectua lavaj gastric si administrarea de carbine activat.

Daca este necesar,este de sustinere si tratament simptomatic.

7/22/2019 Medicamentul este o substan simpl

5/8

Paracetamol

IndicatiiCombaterea simptomatica a febrei de cauza infectioasa. Tratamentul simptomatic al durerilor

de intensitate medie: cefalee, nevralgii dentare, dureri sciatice; artralgii nereumatismale,

dismenoree, dureri dupa uneleinterventii chirurgicale,entorse, fracturi si luxatii.

Reactii adverse

Pot sa apara reactii alergice, manifestate sub forma unor eruptii cutanate insotite de urticarie.

Orice tip de reactie alergica impune oprirea administrarii paracetamolului. Nu exista o alergie

incrucisata cu derivatii salicilati. S-au semnalat cazuri de agranulocitoza, anemie, dermatita si

trombocitopenie. Utilizarea cronica a unor doze mari de paracetamol poate duce la o reactie

hepatotoxica sau la o insuficienta renala grava.

Paracetamol sinus: datorate clorfeniraminului: somnolenta, sedare, intoleranta digestiva, efecte

atropinice (uscaciunea gurii, tulburari de acomodare, constipatie, retentie urinara). La

persoanele in varsta pot aparea fenomene de excitatie centrala si confuzie mentala. Datorate

pseudoefedrinei: rareori insomnie, halucinatii, retentie urinara la barbati, eruptii cutanate.

Voltaren

Voltarenretardapartine unui grup demedicamentenumite"medicamenteantiinflamatoarenesteroidiene" (ains), care sunt utilizate pentrutratamentul

dureriisi inflamatiei.

Voltarenretardamelioreazasimptomeleinflamatiei, cum sunttumefactiasidurereasi, de

asemenea, reducefebra.El nu are efect asupra cauzelor inflamatiei saufebrei.

Voltarenretardpoate fi utilizat pentrutratamentulurmatoarelor afectiuni:

-dureri articularereumatice (artrite)

-dureri de spate,umar blocat,cotulde tenismen si alte tipuri dereumatism

-luxatii,entorsesi alteleziuni

-dureresitumefactiedupainterventie chirurgicala

- afectiuniinflamatoriidureroase in sfera ginecologica, incluzandciclurile menstruale.

Daca aveti orice intrebare despre cum actioneaza Voltaren Retard si de ce v-a fost prescris acest

medicament, intrebati medicul dumneavoastra.

Reactii adverseCa toate medicamentele, Voltaren Retard poate avea reactii adverse, desi nu apar la toata

lumea.

Unele reactii adverse rare sau foarte rare ce pot fi grave:

- hemoragii sau vanataineobisnuite

- febra mare sau durere in gat persistenta

- reactiealergica cu umflarea fetei, buzelor, gurii, limbii sau gatului, asociata adesea cueruptii

cutanatesimancarimi,ce pot determinadificultatila inghitire, hipotensiunearteriala (presiune

scazuta asangelui), lesin.respiratie suieratoaresi senzatia de apasare acutiei toracice(semne

aleastmului).

-durere toracica(semn alinfarctului miocardic)

- durere de cap brusca si severa, greata, ameteala, amorteala, incapacitate sau dificultate la

vorbire, paralizie (semne ale atacului cerebral)

- gat amortit (semn almeningitei virale)

- convulsii

http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/retard-mental_5960http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/retard-mental_5960http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/retard-mental_5960http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamator_2815http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamator_2815http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamator_2815http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/antiinflamatoarele-nesteroidiene-ains-si-ulcerul-gastroduodenal_536http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/antiinflamatoarele-nesteroidiene-ains-si-ulcerul-gastroduodenal_536http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/antiinflamatoarele-nesteroidiene-ains-si-ulcerul-gastroduodenal_536http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/tratamentul-durerii_5022http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/tratamentul-durerii_5022http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/tratamentul-durerii_5022http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/tratamentul-durerii_5022http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/retard-mental_5960http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/retard-mental_5960http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/retard-mental_5960http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/simptom_2370http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/simptom_2370http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/simptom_2370http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tumefactie_2538http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tumefactie_2538http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tumefactie_2538http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-sanilor/durerea-mamara-mastalgia_1106http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-sanilor/durerea-mamara-mastalgia_1106http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-sanilor/durerea-mamara-mastalgia_1106http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/febra_4949http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/febra_4949http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/febra_4949http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/febra_942http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/febra_942http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/febra_942http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/retard-mental_5960http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/retard-mental_5960http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/retard-mental_5960http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tratament_2506http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tratament_2506http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tratament_2506http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/durerea-cronica_1205http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/durerea-cronica_1205http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/durerea-cronica_1205http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/artrita-septica_2869http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/artrita-septica_2869http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/artrita-septica_2869http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-coloanei-vertebrale/durerea-de-spate-dependenta-de-tratament_1683http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-coloanei-vertebrale/durerea-de-spate-dependenta-de-tratament_1683http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-coloanei-vertebrale/durerea-de-spate-dependenta-de-tratament_1683http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/tratamentul-fracturii-cotului_1737http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/tratamentul-fracturii-cotului_1737http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/tratamentul-fracturii-cotului_1737http://www.sfatulmedicului.ro/Reumatisme-degenerative/reumatismele-degenerative-artroza-si-spondiloza_1653http://www.sfatulmedicului.ro/Reumatisme-degenerative/reumatismele-degenerative-artroza-si-spondiloza_1653http://www.sfatulmedicului.ro/Reumatisme-degenerative/reumatismele-degenerative-artroza-si-spondiloza_1653http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/luxatie_1710http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/luxatie_1710http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/luxatie_1710http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/entorsa_913http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/entorsa_913http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/entorsa_913http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-leziunile-oculare_1791http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-leziunile-oculare_1791http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-leziunile-oculare_1791http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/sapte-tipuri-de-durere-care-nu-ar-trebui-ignorate_1264http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/sapte-tipuri-de-durere-care-nu-ar-trebui-ignorate_1264http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/sapte-tipuri-de-durere-care-nu-ar-trebui-ignorate_1264http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tumefactie_2538http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tumefactie_2538http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tumefactie_2538http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/ghid-al-bolii-inflamatorii-pelviene_1113http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/ghid-al-bolii-inflamatorii-pelviene_1113http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/ghid-al-bolii-inflamatorii-pelviene_1113http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/ciclul-menstrual-normal_1068http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/ciclul-menstrual-normal_1068http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/ciclul-menstrual-normal_1068http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/afectiunile-cutanate_1369http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/afectiunile-cutanate_1369http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/afectiunile-cutanate_1369http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/afectiunile-cutanate_1369http://www.sfatulmedicului.ro/Candidoza-si-alte-infectii-micotice/pruritul-mancarimea-genital_1340http://www.sfatulmedicului.ro/Candidoza-si-alte-infectii-micotice/pruritul-mancarimea-genital_1340http://www.sfatulmedicului.ro/Candidoza-si-alte-infectii-micotice/pruritul-mancarimea-genital_1340http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-limbaj/dislexia-dificultatea-de-a-invata-cititul-si-scrisul_233http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-limbaj/dislexia-dificultatea-de-a-invata-cititul-si-scrisul_233http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-limbaj/dislexia-dificultatea-de-a-invata-cititul-si-scrisul_233http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analiza-biochimica-a-sangelui_1293http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analiza-biochimica-a-sangelui_1293http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analiza-biochimica-a-sangelui_1293http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/respiratie-suieratoare_6679http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/respiratie-suieratoare_6679http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/respiratie-suieratoare_6679http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cutie-toracica_772http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cutie-toracica_772http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cutie-toracica_772http://www.sfatulmedicului.ro/Astmul-bronsic/despre-astm_3919http://www.sfatulmedicului.ro/Astmul-bronsic/despre-astm_3919http://www.sfatulmedicului.ro/Astmul-bronsic/despre-astm_3919http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/durerea-toracica-tratament_1726http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/durerea-toracica-tratament_1726http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/durerea-toracica-tratament_1726http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/durerea-toracica-tratament_1726http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/durerea-toracica-tratament_1726http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/durerea-toracica-tratament_1726http://www.sfatulmedicului.ro/Astmul-bronsic/despre-astm_3919http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cutie-toracica_772http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cutie-toracica_772http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cutie-toracica_772http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/respiratie-suieratoare_6679http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/respiratie-suieratoare_6679http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/respiratie-suieratoare_6679http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analiza-biochimica-a-sangelui_1293http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-limbaj/dislexia-dificultatea-de-a-invata-cititul-si-scrisul_233http://www.sfatulmedicului.ro/Candidoza-si-alte-infectii-micotice/pruritul-mancarimea-genital_1340http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/afectiunile-cutanate_1369http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/afectiunile-cutanate_1369http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/afectiunile-cutanate_1369http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/ciclul-menstrual-normal_1068http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/ciclul-menstrual-normal_1068http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/ciclul-menstrual-normal_1068http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/ghid-al-bolii-inflamatorii-pelviene_1113http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tumefactie_2538http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/sapte-tipuri-de-durere-care-nu-ar-trebui-ignorate_1264http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-leziunile-oculare_1791http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/entorsa_913http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/luxatie_1710http://www.sfatulmedicului.ro/Reumatisme-degenerative/reumatismele-degenerative-artroza-si-spondiloza_1653http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/tratamentul-fracturii-cotului_1737http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-coloanei-vertebrale/durerea-de-spate-dependenta-de-tratament_1683http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-coloanei-vertebrale/durerea-de-spate-dependenta-de-tratament_1683http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/artrita-septica_2869http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/durerea-cronica_1205http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/durerea-cronica_1205http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/durerea-cronica_1205http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tratament_2506http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/retard-mental_5960http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/febra_942http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/febra_4949http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-sanilor/durerea-mamara-mastalgia_1106http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tumefactie_2538http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/simptom_2370http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/retard-mental_5960http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/tratamentul-durerii_5022http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/tratamentul-durerii_5022http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/tratamentul-durerii_5022http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/antiinflamatoarele-nesteroidiene-ains-si-ulcerul-gastroduodenal_536http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamator_2815http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/retard-mental_5960http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688

7/22/2019 Medicamentul este o substan simpl

6/8

-hipertensiune arteriala(presiune crescuta asangelui)

- piele rosie sau vanata (semne posibile ale inflamarii vaselor sanguine),eruptii

cutanatecuvezicule,vezicule pe buze, ochi sau in

gura,inflamareapieliicuexfolieresaudescuamare

-durere de stomacsevera,materii fecalecusangesau de culoare neagra.varsatura cu sange.

- ingalbenirea pielii sau a ochilor (semn al hepatitei)

- sange in urina, exces de proteine in urina, scaderea severa a cantitatii de urina eliminate

(semne ale tulburarilor renale).

Indicatii terapeutice:RENNIE SPEARMINTeste un antiacid, substanele active din componena sa neutraliznd

secreia acid gastric.RENNIE SPEARMINTamelioreaz rapid afeciunile i simptomele asociate

hiperaciditii gastrice, cum ar fi pirozisul, refluxul gastro-esofagian,Indigestia,indigestia din

perioada de sarcin, episoadele de gastralgie, senzaie de plenitudine gastric, balonare.

Spasmalgon

Particulariti farmacologice:Preparatul conine un analgezic antipiretic (metamizol sodic -analgin) cu aciune central i periferic, reduce procesele inflamatorii i formarea substanelor

algogene, stimuleaz sistemul antinociceptiv prin inhibiia sintezei prostaglandinelor; un

simpatomimetic (pitofenon) i un spasmolitic musculotrop i m-colinoblocant (fenpiverin

bromid) i este indicat ndeosebi n durerile provocate de spasmele organelor cavitare.

Indicaii:Spasmele musculaturii netezi, sindromul algic de orice provenien: colicile renale ialte fenomene spastice ale tractului urinar, colicile hepatice i dickinezia cilor biliare,

cercetrile radiologice ale organelor aflate n stare spastic, spasmele stomacale i intestinale,angina pectoral i infarctul miocardic, crizele de astm bronic uoare i moderate (administrare

i.v.), dismenoreea, migrena provocat de spasmul vascular.

Carbine medical

Gsit de obicei n farmacii, sub form de capsule, crbunele medicinal are n compoziia sacrbune vegetal, despre care se tie c e folosit demai bine de dou secole la tratarea diverselor

afeciuni, de la intoxicaii cu otrav, boli digestive sau artrite i pn la alcoolism. Din acest

motiv, produsul nu trebuie s lipseasc din nicio cas, el fiind un instrument important n fiecare

trus de prim ajutor, mai ales c nu are efecte adverse.

Util n gastritCrbunele medicinal este o doctorie cu efecte recunoscute n lupta cu indigestia, dar i pentru

c trateaz crizele de gastrit. Poate fi luat fie preventiv, fie n momentul n care starea deru se

instaleaz. De asemenea, trateaz balonarea sau arsurile la stomac, situaii n care se impune

consumul a una-dou lingurie cu pulbere de crbune. Praful se umezete n puin ap, apoi se

ia cu 30 de minute naintea meselor principale. Crbunele e de ajutor i intoxicaiilor cu diverse

substane toxice, caz n care se amestec o linguri cu pulbere ntr-un pahar cu ap i se bea,

dup care se consum cel puin un litru de ap.

mprospteaz respiraian caz de miros neplcut al gurii se recomand fie administrarea unei pastile, fie se umezesc

degetele, se nmoaie n pulbere de crbune i se maseaz limba i obrajii cu aceasta, situaie n

http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analiza-biochimica-a-sangelui_1293http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analiza-biochimica-a-sangelui_1293http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analiza-biochimica-a-sangelui_1293http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/afectiunile-cutanate_1369http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/afectiunile-cutanate_1369http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/afectiunile-cutanate_1369http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/afectiunile-cutanate_1369http://www.sfatulmedicului.ro/Varicela-si-zona-zoster/veziculele-leziuni-tegumentare-cu-continut-lichid-basica-cu-lichid_1399http://www.sfatulmedicului.ro/Varicela-si-zona-zoster/veziculele-leziuni-tegumentare-cu-continut-lichid-basica-cu-lichid_1399http://www.sfatulmedicului.ro/Varicela-si-zona-zoster/veziculele-leziuni-tegumentare-cu-continut-lichid-basica-cu-lichid_1399http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inflamat_6664http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inflamat_6664http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-pielii/structura-pielii_1418http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-pielii/structura-pielii_1418http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-pielii/structura-pielii_1418http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/exfoliere_6103http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/exfoliere_6103http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/exfoliere_6103http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/descuamare_3112http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/descuamare_3112http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/descuamare_3112http://www.sfatulmedicului.ro/Colici-si-alte-tulburari-digestive-la-copii/dureri-abdominale-la-copii_243http://www.sfatulmedicului.ro/Colici-si-alte-tulburari-digestive-la-copii/dureri-abdominale-la-copii_243http://www.sfatulmedicului.ro/Colici-si-alte-tulburari-digestive-la-copii/dureri-abdominale-la-copii_243http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/materii-fecale_6507http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/materii-fecale_6507http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/materii-fecale_6507http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/hematemeza-varsatura-cu-sange_563http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/hematemeza-varsatura-cu-sange_563http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/hematemeza-varsatura-cu-sange_563http://www.sanafarm.ro/Indigestia-f-65.htmlhttp://www.sanafarm.ro/Indigestia-f-65.htmlhttp://www.sanafarm.ro/Indigestia-f-65.htmlhttp://www.sanafarm.ro/Indigestia-f-65.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/hematemeza-varsatura-cu-sange_563http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/hematemeza-varsatura-cu-sange_563http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/hematemeza-varsatura-cu-sange_563http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/materii-fecale_6507http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/materii-fecale_6507http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/materii-fecale_6507http://www.sfatulmedicului.ro/Colici-si-alte-tulburari-digestive-la-copii/dureri-abdominale-la-copii_243http://www.sfatulmedicului.ro/Colici-si-alte-tulburari-digestive-la-copii/dureri-abdominale-la-copii_243http://www.sfatulmedicului.ro/Colici-si-alte-tulburari-digestive-la-copii/dureri-abdominale-la-copii_243http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/descuamare_3112http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/exfoliere_6103http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-pielii/structura-pielii_1418http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inflamat_6664http://www.sfatulmedicului.ro/Varicela-si-zona-zoster/veziculele-leziuni-tegumentare-cu-continut-lichid-basica-cu-lichid_1399http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/afectiunile-cutanate_1369http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/afectiunile-cutanate_1369http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/afectiunile-cutanate_1369http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analiza-biochimica-a-sangelui_1293http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148

7/22/2019 Medicamentul este o substan simpl

7/8

care efectul va fi imediat. Acelai lucru se ntmpl i n caz de flatulen sau diaree. n plus,

pentru a preveni flatulena e bine s luai produsul nainte sau dup o mas n care consumai

alimente precum: fasole, mazre, soia, linte, ceap, varz, mere, prune uscate, nuci sau stafide.

Se ine o cur timp de trei sptmniDei e greu de crezut - mai ales innd cont de faptul c produsul (consumat timp ndelungat)

poate cauza nchiderea la culoare a fecalelor i nnegrirea pielii n cazul rnilor directe -, el arecapacitatea de a albi dinii. Pentru aceasta l putei folosi cu ncredere ntr-o cur de trei

sptmni, timp n care nu numai c v vei albi dantura, dar aceasta va fi i mai sntoas.

Procedeul e simplu: dizolvai o lingur cu pulbere de crbune vegetal n 150 ml lapte cald i bei

de dou ori pe zi.

Eficient n astm n doar apte zilePersoanele cu probleme respiratorii sau cele care fac crize de astm e bine s bea un amestec

obinut din dou linguri cu crbune la un pahar cu ap sau o capsul de crbune medicinal. n

acest caz, tratamentul este recomandat s se urmeze apte zile consecutiv, timp n care

alimentaia trebuie s se bazeze mai mult pe fructe i pe pine i mai puin pe legume. Bolnavulnu are voie s fac micri brute i e indicat s aplice o compres cu crbune vegetal pe

abdomen, n zona ficatului.

Cataplasmele vindec rapid rnilePulberea de crbune medicinal poate fi folosit i atunci cnd avei de-a face cu nepturi de

insecte, rni, eczeme sau iritaii, situaie n care se amestec o lingur cu pulbere de crbune

medicinal cu o lingur cu ap i se aplic rezultatul pe zona afectat, iar deasupra se pune un

pansament. Atenie, ns! Cataplasma nu trebuie aplicat pe rni deschise.

Tot pentru cataplasme se mai poate folosi infuziile obinute din cte dou linguri cu plant

uscat de brusture i glbenele la cte o can cu ap i dou linguri cu crbune vegetal. Dup cese amestec totul se umezete o bucat de pnz i se aplic pe zona afectat.

Vine de hac alcoolismuluiCrbunele medicinal lupt cu succes i mpotriva alcoolismului. n acest caz e indicat s se bea

zilnic, timp de o lun, o jumtate de can cu ap n care s-a pus o linguri cu praf de crbune.

Pe lng aceasta, se mai pot consuma i trei-patru cni cu infuzie de cimbrior.

- Crbunele scade nivelul colesterolului; pentru aceasta se urmeaz o cur de aptezile.-n loc de crbune medicinal, cel mai bun crbune vegetal este cel obinut din lemn de tei sau din

smburi de struguri, semine de in ori ramuri de vi-de-vie.- Nu-l utilizai n combinaie cu alimente precum sirop, dulcea sau ngheat, pentruc i

pierde din eficien.

Almagel

Particulariti farmacologice Combinaie de hidroxizi de magneziu i aluminiu minuios echilibrat pentru a manifesta efect

antiacid i protector optim. Are i efect adsorbant, formeaz pansament gastric, reduce durer ile

din segmentul superior al tubului digestiv. Neutralizeaz aciditatea sucului gastric, adsoarbe

parial pepsina, aproape nu se absoarbe i nu are efecte sistemice. Hidroxidul de aluminiu areproprieti constipante, iar cel de magneziu laxative. Combinaia lor nltur aceste efecte

adverse.

7/22/2019 Medicamentul este o substan simpl

8/8

Indicaii Gastritele acute i cronice n faza acutizrii, normo- sau hiperacide, ulcerul gastric i duodenal

activ, hiperaciditatea, reflux-esofagita, hernia hiatal, pirozisul asociat cu toxicoza gravidelor i

discomfortul epigastric asociat cu greelile dietetice, consumul excesiv de cafea, alcool, nicotin

sau dup unele medicamente.

Efecte adverse Rar constipaie. n doze mari provoac somnolen. Tratamentul ndelungat poate conduce la

osteomalacie (n carena fosforic). La pacienii cu insuficien renal se mai pot observa edeme

ale membrelor, demen i hipermagneziemie (oboseal, nroire, astenie, slbiciune muscular

i reacii inadecvate).