Medicamentele antiepileptice si antiparkinsonieneMedicamentele antiepileptice si antiparkinsoniene influenteaza functiile motorii ale SNC.Antiepilepticele= anticonvulsivantele - sunt capabile sa opreasca convulsiile si sa scada frecventa de aparitie a convulsiilor, indiferent daca apar n epilepsie sau n alte conditii (convulsii febrile, meningitice, etc.).Medicamentele antiepileptice ntrerup criza si scad frecventa de aparitie a crizelor:- scad frecventa de descarcare a excitatiei.- mpiedica extinderea excitatiei n restul creierului.Tratamentul cu antiepileptice este de lunga durata; la oprire, foarte frecvent boala reapare. Un astfel de tratament este nsotit de reactii adverse. Exista reactiiadverse comune tuturor antiepilepticelor:- efecte sedative - nu toate antiepilepticele au efecte la fel de sedative; sedarea si efectele antiepileptice se produc prin mecanisme diferite, astfel nct se dezvolta toleranta la efectul sedativ , fara a se dezvolta toleranta si la efectul antiepileptic.- afecteaza capacitatea de nvatare si de memorare, produc lentoare n activitatea psiho-intelectuala; acestemedicamente nu mpiedica activitatea sociala, dar este necesar un efort crescut pentru adaptare.- sunt de obiceiinductoare enzimatice si cresc metabolismul altor medicamente; frecvent creste si metabolizarea vitaminelor, astfel nct cei aflati sub tratament cu antiepileptice pot avea hipovitaminoze sau avitaminozeDe exemplu, 10 % dintre bolnavi au deficit de vitamina B12si acid folic ceea ce le produce o anemie megaloblastica.1. FENITOINA Mecanism de actiune: blocheaza canalele de Na, avnd efect antiepileptic (nu se mai depolarizeaza asa de usor membranele neuronale).2. CARBAMAZEPINA - seamana cu medicamentele antidepresive triciclice, avnd mecanism de actiune asemanator: blocheaza canalele de Na. Carbamazepina este activa n convulsiile tonico-clonice si n marele rau epileptic; poate agrava micul rau epileptic.Mai este eficace n durerile neurologice: nevralgia de trigemen.Este la fel de eficace, dar mai bine suportata ca Fenitoina. Poate produce reactii adverse digestive si neurologice (la fel ca Fenitoina).3. FENOBARBITALUL - este activ n convulsiile tonico-clonice si n marele rau epileptic, fara a fi activ micul rau epileptic. Este cel mai puternic inductor enzimatic, fiind contraindicat n boli genetice enzimatice (de ex. porfirii).4. PRIMIDONA - actioneaza prin blocarea canalelor de Na. Prin metabolizare se transforma rapid n fenobarbital. Are efectele Fenitoinei si Carbamazepinei si reactiile adverse ale Fenobarbitalului.5. Acidul VALPROIC - este activ pe "marele rau epileptic" si pe "micul rau epileptic". De obicei se folosesc sarurile acidului valproic, deoarece persista mai mult n organism.6. BENZODIAZEPINELE - Diazepamul - este eficace pentru oprirea convulsiilor tonico-clonice si n starea de rau epileptic. Administrat injectabil este medicamentul de electie pentru oprirea crizei convulsive.Alte medicamente:VIGABATRINA - inhiba GABA-transaminazacreste disponibilul de GABA la nivelul sinapselor GABA-ergice, fiind eficace n convulsiile tonico-clonice si n marele rau epileptic. Nu are efect n micul rau epileptic.GABAPENTINA - creste eliberarea de GABA n fanta sinaptica, fiind eficace n convulsiile tonico-clonice, iar spre deosebire de Vigabatrina, agraveaza micul rau epileptic.Medicamente ce actioneazan "micul rau epieptic"ETOSUXIMIDA - are un spectru foarte ngust, actionnd numai n micul rau epileptic, neavnd nici un efect n marele rau epileptic.CLONAZEPAMUL - este eficace n micul rau epileptic, dar are un efect sedativ important. Administrat pe termen lung da tulburari de memorie.Din punct de vedere clinic se folosesc:- n marele rau epileptic si convulsiile tonico-clonice:Fenitoina,CarbamazepinasiAcidul valproic.-n micul rau epileptic:Etosuximida-n ambele:Acidul valproic

AntiparkinsonieneleLa nivel nigrostriat exista un control al musculaturii striate ce regleaza acuratetea, finetea si supletea miscarilor voluntare. Acest control este posibil datorita echilibrului ntre dopamina si acetilcolina la nivel nigrostriat.Dezechilibrul ntre cele 2 substante produce manifestari specifice:- scaderea cantitatii de dopamina sau a numarului de receptori dopaminergici, duce la cresterea cantitatii de acetilcolinaapare sindromul parkinsonian. Boala Parkinson reprezinta distrugerea, de cauza necunoscuta (distrugere idiopatica), a neuronilor dopaminergici.- cresterea cantitatii de dopamina - determina 2 feluri de miscari:1. Miscari ample si rapide, necontrolate si neprevizibilemiscari coreice.2. Miscari ample si lentemiscari ondulante=atetozice.Cele 2 tipuri de miscari se pot combinamiscari coreo-atetozice.n boala Parkinson exista 2 posibilitati de corectare:1. Administrarea de dopamina2. Blocarea receptorilor colinergici1. Administrarea de dopamina nu are efect pentru ca dopamina nu trece bariera hematoencefalica; de aceea se adminstreaza un precursor: Levodopa (din doza administrata, 1% ajunge n creier. Levodopa este transformata n dopamina de neuronii serotoninergici si colinergici (cei dopaminergici sunt distrusi n Parkinson).Pentru ca trece n creier doar 1 %, trebuiesc administrate doze mari. Cantitatea de Levodopa din periferie poate fi transformata de Dopa-carboxilaza fie n dopamina, fie n noradrenalina. Aceste substante produc reactii adverse noradrenergice: tahicardie, aritmii, hipertensiune arteriala. S-a gasit, nsa, substante care inhiba Dopa-carboxilaza:CarbidopasiBenserazida. Acestea inhiba enzima si nu strabat bariera hematoencefalica. Actiunea acestor 2 substante are 3 consecinte:- nu se sintetizeaza Dopa n periferie- creste cantitatea ce trece n creier (10%)- nu se formeaza noradrenalina.n boala Parkinson poate apare un fenomen bizar: fenomene On / Off = perioade de ameliorare/agravare ce apar ntre 2 administrari. Aceste fenomene dispar daca se administreaza cu o frecventa crescuta medicamente antiparkinsoniene, fara sa se depaseasca doza pe 24 de ore.Reactii adverse:- stare de greata si varsaturi - datorita stimularii neuronilor dopaminergici de la nivelul hipotalamusului; aceste efecte nu pot fi contracarate de antivomitive, pentru ca acestea blocheaza receptorii dopaminergici.- uneori sunt necesare doze maripot produce miscari coreo-atetozice- tulburari psihice - halucinatii, stari onirice.Bromocriptina- este un agonist partial. Are efect mai slab dect Levodopa, dar nu produce reactiile adverse ale Levodopei (nu este transformata n noradrenalina). Este mai putin folosita. De obicei, se foloseste la nceputul tratamentului. n rest, se foloseste n scaderea secretiei de prolactina.Selegilina- inhiba selectiv MAO B din creier. MAO B metabolizeaza dopaminacreste disponibilul de dopamina, avnd efect antiparkinsonian. Are aceeasi intensitate cu Levodopa. Nu se stie precis daca efectul ndelungat al Selegilinei se datoreaza cresterii disponibilului de dopamina, sau mpiedica distructia neuronilor dopaminergici. Efectul lung lasa impresia de stopare a evolutiei bolii.Amantadina- creste eliberarea de dopamina n fanta sinaptica. Are mai mica intensitate si eficacitate. Este medicamentul de rezerva cnd reactiile adverse ale celorlalte medicamente nu permite administrarea acestora.2.Trihexifenidil(Romparkin) - blocheaza receptorii colinergici si ar trebui sa echilibreze balanta ntre dopamina si acetilcolina. nsa Romparkinul creste supletea miscarilor, dar nu combate tremorul. Deci, nu este un medicament de prima intentie, ci mai degraba se asociaza cu altele. Este important n corectarea sindromului extrapiramidal produs de tratamentul cu neuroleptice. Este bine suportat, dar poate bloca si receptorii din periferieproduce glaucom, constipatie (efecte parasimpatolitice).