mecanismele de coping 03-03-2015

7/23/2019 Mecanismele de Coping 03-03-2015

http://slidepdf.com/reader/full/mecanismele-de-coping-03-03-2015 1/27

StresulStresul ocupaţionalocupaţional

Mecanismele de copingMecanismele de coping



Strategii de coping privindStrategii de coping privindstresul ocupaţionalstresul ocupaţional

Conceptul deConceptul de ""coping"coping" a fost elaborat dea fost elaborat deLazarus şi Launtier în 1978, acestaLazarus şi Launtier în 1978, acesta desemnânddesemnândun ansamblu de mecanisme şi conduite peun ansamblu de mecanisme şi conduite pecare individul le interpune între el şicare individul le interpune între el şi

evenimentul perceput ca ameninţător, pentruevenimentul perceput ca ameninţător, pentru a stăpâni, a ţine sub control, pentru a toleraa stăpâni, a ţine sub control, pentru a tolerasau diminua impactul sau diminua impactul acestuia asupra stăriiacestuia asupra stăriisale de confort fizic şi psihic.sale de confort fizic şi psihic.

Termenul "Termenul "coping strategy"coping strategy" sausau "coping ability""coping ability" este utilizat în special în literatura anglosa!oneste utilizat în special în literatura anglosa!onîn timp ce "în timp ce "strat#gie d$a%ustement"strat#gie d$a%ustement" &'antc(e),&'antc(e),1989* 'antzer, 1989+ se utilizeaz1989* 'antzer, 1989+ se utilizeaz dede francezfrancezii



Mircea MicleaMircea Miclea dă o definiţie copingului, văzut dreptdă o definiţie copingului, văzut drept“ “ orice mecanism de prevenţie şi adaptare la stres,orice mecanism de prevenţie şi adaptare la stres,orice tranzacţie între subiect şi mediu în vedereaorice tranzacţie între subiect şi mediu în vederea

reducerii intensităţii stresului…adaptarea în acestreducerii intensităţii stresului…adaptarea în acestcaz vizează nu numai <<convieţuirea cu stresul>>,caz vizează nu numai <<convieţuirea cu stresul>>,asimilarea lui, ci şi înlăturarea lui printr-o acţiuneasimilarea lui, ci şi înlăturarea lui printr-o acţiunefermăfermă” ” .. În opinia sa, copingul vizează În opinia sa, copingul vizează ““toate modalităţile detoate modalităţile degestionare a stresuluigestionare a stresului””..

Mecanismele de coping pot intra in acţiune fieMecanismele de coping pot intra in acţiune fieanticipat, fie în momentul inducerii stresului sauanticipat, fie în momentul inducerii stresului saudupă acţiunea stresorului.după acţiunea stresorului.

M. MicleaM. Miclea grupeazagrupeaza mecanismele de copinmecanismele de copingg in treiin treimari categorii:mari categorii: comportamentalecom

portamentale: aproape orice comportament: aproape orice comportament

într-un anumit context poate do!ndi funcţie într-un anumit context poate do!ndi funcţieadaptativă sau profilactică "ex.:adaptativă sau profilactică "ex.: fua sau lupta,fua sau lupta,căutarea unui spri!in social, acţiunea planificată,căutarea unui spri!in social, acţiunea planificată,abandonarea în activităţile cotidiene,abandonarea în activităţile cotidiene,

perseverenţa perseverenţa etc.#.etc.#.



cognitiveco

gnitive: cuprind totalitatea mecanismelor de: cuprind totalitatea mecanismelor deprelucrare a informaţiei, care au funcţia de a diminuaprelucrare a informaţiei, care au funcţia de a diminuareacţia la stres.reacţia la stres.

$rganismul î%i reduce stresul oper!nd nu$rganismul î%i reduce stresul oper!nd nuasupra situaţiei stresante, ci asupra modului cumasupra situaţiei stresante, ci asupra modului cumeste ea percepută: este efectuata o evaluare primară,este ea percepută: este efectuata o evaluare primară,apoi una secundară, cărora le urmează un %ir de alteapoi una secundară, cărora le urmează un %ir de alteevaluări %i reevaluări.evaluări %i reevaluări.

&xemplele de&xemplele de mecanisme de coping cognitivmecanisme de coping cognitiv

sunt foarte variate, de lasunt foarte variate, de la corectarea evaluărilorcorectarea evaluăriloriniţiale sau reevaluarea resurselor proprii, lainiţiale sau reevaluarea resurselor proprii, la planificarea rezolvării problemei, evaziunea in planificarea rezolvării problemei, evaziunea inimainar sau raţionalizarea eşecului imainar sau raţionalizarea eşecului etc.etc.

neuroiologiceneuroiol

ogice: reacţia la stres are o evidentă: reacţia la stres are o evidentăcomponentă iologică 'mi(loacele de optimizare acomponentă iologică 'mi(loacele de optimizare a

reacţiilor ioc)imice la stres pot fi generatereacţiilor ioc)imice la stres pot fi generate spontanspontan,,de către organism, ca reacţie de apărare "ex.:de către organism, ca reacţie de apărare "ex.: secreţia masivă de "ormoni secreţia masivă de "ormoni #, sau pot fi#, sau pot fi induseindusedelieratdelierat, de către suiectul insusi "ex.:, de către suiectul insusi "ex.: consumul deconsumul demedicamente, tutun, drouri medicamente, tutun, drouri ..#, sau de către terapeut..#, sau de către terapeut""te"nicile de rela#arete"nicile de rela#are#.#.



--)aluarea propriilor posibilit.i)aluarea propriilor posibilit.iîn raport cu situa.ia respecti) şiîn raport cu situa.ia respecti) şianume/anume/

evaluarea primarăevaluarea primară conduce laconduce la stabilirea stabilirea semnificaţiei semnificaţiei pentru pentruindi)id a factorului sau situa.ieiindi)id a factorului sau situa.ieistresante şi, în func.ie de aceasta, lastresante şi, în func.ie de aceasta, laemoţiiemoţii de o anumit intensitate*de o anumit intensitate*



evaluarea secundarăevaluarea secundară pornind de la pornind de laîntrebarea ce poate face indi)idul pentru aîntrebarea ce poate face indi)idul pentru a

pre)eni o pierdere, o amenin.are sau pentru pre)eni o pierdere, o amenin.are sau pentrua ob.ine beneficiul a%unge la a rspundea ob.ine beneficiul a%unge la a rspunde

prin/ prin/ schimbarea situaţiei, acceptarea ei, schimbarea situaţiei, acceptarea ei, fugă, evitare, căutarea unui plus de fugă, evitare, căutarea unui plus deinformaţii, a unui suport social, acţiuneinformaţii, a unui suport social, acţiuneimpulsivăimpulsivă etc 0trategiile alese sunt de douetc 0trategiile alese sunt de dou

tipuri/tipuri/ centrate pe emoţiicentrate pe emoţii/ au ca obiecti)/ au ca obiecti)reducerea tensiunii emo.ionale fr areducerea tensiunii emo.ionale fr asc(imba situa.iasc(imba situa.ia cest tip de strategie decest tip de strategie decontrol a stresului poate implicacontrol a stresului poate implica

comportamente de e)itare sau de refuz acomportamente de e)itare sau de refuz adeciziei &nderson, 2334+, pasarea decizieideciziei &nderson, 2334+, pasarea decizieila o alt persoan sau o preferin. crescutla o alt persoan sau o preferin. crescut

pentru pstrarea situa.iei curente sau pentru pentru pstrarea situa.iei curente sau pentruo alternati) uşor de %ustificat &Luce, 1998+o alternati) uşor de %ustificat &Luce, 1998+



centrate pe problemăcentrate pe problemă/ au ca obiecti)/ au ca obiecti)modificarea situa.iei, ac.ion5nd indirectmodificarea situa.iei, ac.ion5nd indirectasupra emo.iilor,asupra emo.iilor, adic emo.iile negati)eadic emo.iile negati)e

asociate stresorilor sunt depşite prin ceaasociate stresorilor sunt depşite prin ceamai bun rezol)are posibilmai bun rezol)are posibil6oti)a.ia de a ac.iona corect este adeseori6oti)a.ia de a ac.iona corect este adeseoriasociat cu o procesare a informa.iei maiasociat cu o procesare a informa.iei mai)ast rocesarea e!tins a informa.iei este)ast rocesarea e!tins a informa.iei estecel mai aproape indicator pentru sine şi celcel mai aproape indicator pentru sine şi celmai obser)abil pentru ceilal.i c cine)a estemai obser)abil pentru ceilal.i c cine)a estemoti)at s fie corect în decizia luat înmoti)at s fie corect în decizia luat înraport cu stresorul stfel, în loc de araport cu stresorul stfel, în loc de a

conduce la folosirea strategiilor simpliconduce la folosirea strategiilor simplisteste,,apelapelm la rezol)aea situa.iei ce includem la rezol)aea situa.iei ce include

procesare procesareaa e!tins a informa.ieie!tins a informa.iei reevaluareareevaluarea ce se refer la modificareace se refer la modificarea

percep.iei primare percep.iei primare



Lazarus si olman &198:+Lazarus si olman &198:+ impartimpartstrategiilestrategiile de copingde coping în strategiiîn strategiicentrate pecentrate pe problemă problemă ișiș centrate pecentrate pe

starea starea emotionalăemotională 0uls si letc(er &198;+ utilizeaza0uls si letc(er &198;+ utilizeaza

clasificarea/clasificarea/ strategii activestrategii active &cautare de informatii, sustinere&cautare de informatii, sustineresociala, planuri de rezol)are, etc+sociala, planuri de rezol)are, etc+

ișiș strategii pasivestrategii pasive &e)itare, fuga,&e)itare, fuga,negare, acceptare etc+negare, acceptare etc+



Criteriile de eficacitate a copinguluiCriteriile de eficacitate a copingului

sunt si ele multidimensionalesunt si ele multidimensionale

-stilul activ centrat pe rezolvarea-stilul activ centrat pe rezolvareaproblemei este mai eficace decât celproblemei este mai eficace decât cel

pasiv, centrat pe emotie;pasiv, centrat pe emotie;-în functie de caracteristicile situatiei, de-în functie de caracteristicile situatiei, de

durata si controlabilitatea ei:durata si controlabilitatea ei:••evitareaevitarea este eficace la un stres peeste eficace la un stres pe

termen scurt;termen scurt;••strategiile activestrategiile active sunt eficace la unsunt eficace la unstres pe termen lungstres pe termen lung;;••strategiile activestrategiile active nunu sunt eficace însunt eficace în

cazul unor situatii necontrolabile etccazul unor situatii necontrolabile etc



CopingulCopingul, mai mult dec5t o simpla reactie, mai mult dec5t o simpla reactiela stres, reprezinta o strategiela stres, reprezinta o strategiemultidimensionala de control, a careimultidimensionala de control, a carei

finalitate estefinalitate este schimbarea,schimbarea, fie afie a situatieisituatiei,,fie a prcep ieițfie a prcep ieiț subiecti)esubiecti)e

Car)er şi colaboratorii &1998+ au constatatCar)er şi colaboratorii &1998+ au constatatc, deşi e!ist mai multe strategii, indi)iziic, deşi e!ist mai multe strategii, indi)iziinu utilizeaz toate strategiile de control anu utilizeaz toate strategiile de control astresului, ci doar unele dintre el, cu carestresului, ci doar unele dintre el, cu caresunt obişnui.i 0e pot îns organizasunt obişnui.i 0e pot îns organiza

programe de training care s )izeze programe de training care s )izezeantrenarea oamenilor din organiza.ii santrenarea oamenilor din organiza.ii sutilizeze, cu mai mare frec)en., strategiileutilizeze, cu mai mare frec)en., strategiileadaptati)e de control a stresuladaptati)e de control a stresuluiui

ocupa.ionalocupa.ional



ntervenţiintervenţii în în managementmanagementuul stresuluil stresului

!n ciuda notorietăţii impactului negativ al!n ciuda notorietăţii impactului negativ alstresului asupra indivizilor şi organizaţiilor, volumulstresului asupra indivizilor şi organizaţiilor, volumul

atenţiei acordate de angaatori pentru a înţelegeatenţiei acordate de angaatori pentru a înţelegecauzele #sursele$ oboselii datorate muncii şi a modificacauzele #sursele$ oboselii datorate muncii şi a modificacondiţiile de muncă stresante este relativ miccondiţiile de muncă stresante este relativ mic..

0tresul pare a fi o alt zon unde e!ist o prpastie0tresul pare a fi o alt zon unde e!ist o prpastieîntre teorie şi practic la ni)elul comportamentuluiîntre teorie şi practic la ni)elul comportamentuluiorganiza.ional ceast di)ergen. este cauzat, în primulorganiza.ional ceast di)ergen. este cauzat, în primul

r5nd, de percep.iile şi credin.ele pe care le au manageriir5nd, de percep.iile şi credin.ele pe care le au manageriicu pri)ire la/cu pri)ire la/<< impactul mediului de munc asupra ni)elului de stres alimpactul mediului de munc asupra ni)elului de stres al

anga%atului*anga%atului*<< cine trebuie s fie responsabil pentru managementulcine trebuie s fie responsabil pentru managementul

stresului la ni)elul anga%a.ilor*stresului la ni)elul anga%a.ilor*<< compara.ia între costurile asociate cu sc(imbareacompara.ia între costurile asociate cu sc(imbareacondi.iilor de munc şi costurile asociate programelor decondi.iilor de munc şi costurile asociate programelor deinstruire în care anga%a.ii în)a. s fac fa. mai bineinstruire în care anga%a.ii în)a. s fac fa. mai binestresuluistresului



-!ist mai multe-!ist mai multe tipuri detipuri de inter)en.ii utile în combaterea stresului legat de munc,inter)en.ii utile în combaterea stresului legat de munc,dup cum se poate obser)a în Tabelul 1dup cum se poate obser)a în Tabelul 1Tabel 1 6anagementul stresului = posibile inter)en.ii &adaptat dup Cooper, 'e>eTabel 1 6anagementul stresului = posibile inter)en.ii &adaptat dup Cooper, 'e>eşi ?@'riscoll, 2331, p189+şi ?@'riscoll, 2331, p189+



ceast abordare poate fi diferen.iat pe ni)ele deceast abordare poate fi diferen.iat pe ni)ele deinter)en.ie &primar, secundar sau ter.iar+, dup scopulinter)en.ie &primar, secundar sau ter.iar+, dup scopulacti)it.ilor de inter)en.ie, dup ni)elul de ac.iune şi dupacti)it.ilor de inter)en.ie, dup ni)elul de ac.iune şi dupobiecti)ele fiecrei inter)en.iiobiecti)ele fiecrei inter)en.ii

Interven Interven ţ ţ iileiile primare primare sese bazeaz bazeaz pe pe supozisupozi..iaia cc modulmodul celcel maimai eficienteficient dede combaterecombatere aa stresuluistresului esteeste eliminareaeliminarea sausau reducereareducerea surselor surselor dede stresstres dindin mediulmediul dede lucrulucru cest tip decest tip deinter)en.ie este considerat abordarea pre)enti) ainter)en.ie este considerat abordarea pre)enti) a

managementului stresului şi de)ine eficient c5nd semanagementului stresului şi de)ine eficient c5nd seimplementeaz sistematic, dup o e)aluare atent a surselorimplementeaz sistematic, dup o e)aluare atent a surselorde stres &Aure, 1994+ C5te)a e!emple de msuri specificede stres &Aure, 1994+ C5te)a e!emple de msuri specificeinter)en.iilor primare sunt/inter)en.iilor primare sunt/<< restructurarea departamentelor organiza.ieirestructurarea departamentelor organiza.iei**<< redefinirea responsabilit.ii posturilor, ce poate implicaredefinirea responsabilit.ii posturilor, ce poate implicamai mult autonomie şi control oferit anga%a.ilor în muncamai mult autonomie şi control oferit anga%a.ilor în muncalor*lor*<< rearan%area spa.iului de munc*rearan%area spa.iului de munc*

<< stabilirea unui sistem de recompense mai ec(itabilstabilirea unui sistem de recompense mai ec(itabil

B



Bn contrast cu inter)en.ia primar,Bn contrast cu inter)en.ia primar,intervenţiile secundareintervenţiile secundare se centreaz pese centreaz pemodalit.ile de antrenare a anga%a.ilor înmodalit.ile de antrenare a anga%a.ilor înmetode de management al stresului, pentrumetode de management al stresului, pentru

a putea face fa. cu succes factorilor dea putea face fa. cu succes factorilor destres din mediu organizastres din mediu organizațționalionalnter)en.iile secundare sunt cele mainter)en.iile secundare sunt cele maiutilizate forme de inter)en.ie pe careutilizate forme de inter)en.ie pe care

organiza.iile le aplic în tratareaorganiza.iile le aplic în tratarea problemelor generate de stresul problemelor generate de stresulorganiza.ional &'e>e, 199:+organiza.ional &'e>e, 199:+C5te)a e!emple de te(nici de inter)en.ieC5te)a e!emple de te(nici de inter)en.iesecundar sunt/ trainingurile de rela!are,secundar sunt/ trainingurile de rela!are,

restructurarea cogniti), managementulrestructurarea cogniti), managementultimpului şi strategii de rezol)aretimpului şi strategii de rezol)are aaconflictelor 'e asemenea, uneleconflictelor 'e asemenea, uneleorganiza.ii ofer anga%a.ilor acces la sli deorganiza.ii ofer anga%a.ilor acces la sli desport şi la programele sporti)e alesport şi la programele sporti)e alecompanieicompaniei



Di)elul Di)elul terţiar terţiar al inter)en.iiloral inter)en.iilororganiza.ionale asupra stresului seorganiza.ionale asupra stresului seconcentreaz asupra reabilitrii anga%a.ilorconcentreaz asupra reabilitrii anga%a.ilor

care au a)ut probleme de sntate cacare au a)ut probleme de sntate carezultat al stresului la locul de muncrezultat al stresului la locul de muncnter)en.ia la acest ni)el se bazeaz mainter)en.ia la acest ni)el se bazeaz maimult pe EtratamentF dec5t pe pre)en.ie şimult pe EtratamentF dec5t pe pre)en.ie şieste cel mai bine ilustrat de programele deeste cel mai bine ilustrat de programele deasisten. a anga%a.ilor care implic formeasisten. a anga%a.ilor care implic formede consiliere a anga%a.ilor în )edereade consiliere a anga%a.ilor în )edereaadaptrii acestora la condi.iile de stresadaptrii acestora la condi.iile de stresorganiza.ional 'e asemenea, se au înorganiza.ional 'e asemenea, se au în

)edere şi identificarea altor surse de stres,)edere şi identificarea altor surse de stres,care nu apar.in organiza.iei &de e!emplu,care nu apar.in organiza.iei &de e!emplu,stres marital sau dificult.i familiale+, carestres marital sau dificult.i familiale+, care

pot interfera cu performan.a în munc pot interfera cu performan.a în munc

&itariu G Hîrg, 2338+&itariu G Hîrg, 2338+



*+*+/ Ț/ Ț



Cauzele stresului profesionalCauzele stresului profesional

+erinte 'cunostinte si+erinte 'cunostinte siailitati- capacitatea deailitati- capacitatea deadaptareadaptare

+erinte+erinte

+unostinte+unostintesisi

*ilitati*ilitati

+apacitatea+apacitatea de adaptarede adaptare



S!M"#$M%&% S#'%S(&(!S!M"#$M%&% S#'%S(&(!

&ista de mai )os prezint* posibilele&ista de mai )os prezint* posibilelesimptome ale stresului pe caresimptome ale stresului pe careoamenii le pot avea din diferite cauzeoamenii le pot avea din diferite cauze

%ste necesar s* poat* fi cunoscute%ste necesar s* poat* fi cunoscutesc+imb*rile fizice, emoţionale etcsc+imb*rile fizice, emoţionale etccare pot indica starea de strescare pot indica starea de stres

(nele persoane au o reacţie(nele persoane au o reacţie acutăacută lala

stres, altele pot avea simptome înstres, altele pot avea simptome întimp, acestea fiind cumulate cutimp, acestea fiind cumulate cudiferite alte probleme de s*n*tatediferite alte probleme de s*n*tate



'eacţia imediat*'eacţia imediat* acutăacută este deeste de

panic*, anietate, creterea pulsului,panic*, anietate, creterea pulsului,

transpiraţie, senzaţie de usc*ciunetranspiraţie, senzaţie de usc*ciune în gur* sau tremur*turi în gur* sau tremur*turi

Starea de stres pe o durat* maiStarea de stres pe o durat* mai

îndelungată îndelungată poate cauzapoate cauza cefalee,cefalee,

ameţeli, tulbur*ri de vedere .vedereameţeli, tulbur*ri de vedere .vedere

înceţoat*/, dureri ale cefei i înceţoat*/, dureri ale cefei i

umerilor, mânc*rimi ale pieliiumerilor, mânc*rimi ale pielii etcetc



0imptome fizice0imptome fizice cefaleecefalee +ipertensiune+ipertensiune stare de oboseal*, lipsa rela*riistare de oboseal*, lipsa rela*rii indigestieindigestie palpitaţiipalpitaţii

dificult*ţi respiratoriidificult*ţi respiratorii stare de vom*stare de vom* iritaţii ale pieliiiritaţii ale pielii stare de leinstare de lein transpiraţie ecesiv*transpiraţie ecesiv* susceptibilitate la alergiisusceptibilitate la alergii constipaţie sau diareeconstipaţie sau diaree cretere sau sc*dere rapid* în greutatecretere sau sc*dere rapid* în greutate frecvente r*celi, gripe sau alte infecţiifrecvente r*celi, gripe sau alte infecţii

minoreminore



0imptome pe plan intelectual0imptome pe plan intelectual

dificult*ţi în luarea deciziilor dificult*ţi în luarea deciziilor tulbur*ri de memorietulbur*ri de memorie incapacitate de concentrareincapacitate de concentrare lips* de ordine în gândirelips* de ordine în gândire erorierori intuiţie sc*zut*intuiţie sc*zut* persistenţa gândirii negativepersistenţa gândirii negative gândire pe termen scurt mai mult decât pegândire pe termen scurt mai mult decât pe

termen lungtermen lung decizii pripitedecizii pripite dificult*ţi în vorbire . bâlbâial*, tremor aldificult*ţi în vorbire . bâlbâial*, tremor al

vocii/vocii/



0imptome pe plan emoţional0imptome pe plan emoţional nervozitate i iritabilitatenervozitate i iritabilitate anietate, sentiment de insecuritateanietate, sentiment de insecuritate proast* dispoziţieproast* dispoziţie sensibilitate mare la criticisensibilitate mare la critici mai mult* suspiciunemai mult* suspiciune deprimaredeprimare sentiment de încordare nervoas*sentiment de încordare nervoas* mai mult* îngri)orare f*r* motivmai mult* îngri)orare f*r* motiv lipsa entuziasmuluilipsa entuziasmului lipsa simţului umoruluilipsa simţului umorului mai puţin* satisfacţie în viaţ*mai puţin* satisfacţie în viaţ* lipsa motivaţieilipsa motivaţiei subestimare, pierderea încrederii în sinesubestimare, pierderea încrederii în sine lipsa satisfacţiei în munc*lipsa satisfacţiei în munc*



0c)imări de comportament0c)imări de comportament nelinite, agitaţienelinite, agitaţie

sociabilitate redus*sociabilitate redus* pierderea apetitului sau supraalimentarepierderea apetitului sau supraalimentare insomnieinsomnie consum mai mare de alcoolconsum mai mare de alcool

consum mai mare de ţigareteconsum mai mare de ţigarete continuarea lucrului acas*continuarea lucrului acas* prea preocupat de problemele de serviciuprea preocupat de problemele de serviciu

pentru a se relaa i a se ocupa de propriapentru a se relaa i a se ocupa de propriapersoan*persoan*

tendinţa de a minţi pentru a acoperi greeliletendinţa de a minţi pentru a acoperi greelile comportament necorespunz*tor .tendinţa decomportament necorespunz*tor .tendinţa de

a se certa, abuzuri verbale etc/a se certa, abuzuri verbale etc/ productivitate redus*productivitate redus* predispoziţie spre accidente de munc*predispoziţie spre accidente de munc*



&fectelestresului

profesional

ndividuale $rganizationale

Mintale-grait, stresat

-*uzat-1ervos

-2eprimat-1egli(ent

-oosit

&conomice-reducerea

performantei-cotrol scazutasupra calitatii

-mai putin creativ- &ficienta scazuta

0ociale-mai izolat social

-artagos si irasciil-+apacitate redusa

de a pastra sau de alega relatiile

3izice-mananca putin

-ea excesiv-nu are timp

de exercitii fizice-2oarme prost

-predispus infectii

*senteism4ipsa

0atisfactiei in munca5roductivitate scazuta

mecanismele de coping 03-03-2015

Documents