Mecanismele de aparare

definitii...1.Apararea este un mecanism psihologic inconstient,utilizat de individ pentru a diminua angoasa generata de conflictele interioare intre exigentele instinctuale si legile morale si sociale.2.Mecanismul de aparare inglobeaza toate mijloacele la care eul recurge pentru a stapani ,controla,si canaliza pericolele interne si externe.3.Mecanismele de aparare sunt definite ca fiind ansambluri de sentimente ganduri sau comportamente relativ involuntare,care apar ca raspuns la perceperea unui pericol psihic .Aceste mecanisme au drept scop sa mascheze perceperea unui pericol ori sa atenueze conflictele sau factorii de stres care genereaza anxietatea.4.Mecanismele de aparare sunt definite ca fiind acele procese psihologice automate care protejeaza individul de anxietate,de perceperea unor pericole sau de factorii de stres(interni si externi).5. Mecanismele de aparare constituie niste strategii prin care indivizii reduc sau evita anumite stari negative cum sunt conflictul,frustrarea,anxietatea si stresul.

Mecanismele de aparare sunt desemnate ca:-procese(psihologice automate,inconstiente)-operatii-strategii-mijloace-mecanisme psihologice

definitiile mecanismelor...

1.Agresiunea pasiva:raspuns la conflictele emotionale si la factorii de stres interni si externi printr-o agresiune impotriva celuilalt,exprimata in mod indirect necombativ.

2.Autoobservarea:subiectul trateaza conflictul emotional sau factorii de stres interni sau externi procedand la o reflectie asupra gandurilor,sentimentelor,motivatiei si comportamentului sau si raspunzand in mod corespunzator.

3.Blocajul:inhibitia(de obicei temporara)a afectelor,care pot fi si ele legate de ganduri si pulsiuni.Blocajul constituie un proces defensiv apropiat,ca efect,de refulare,insa este mai scurt ca durata si implica o senzatie incipienta de tensiune pe care o produce reprimarea afectului,gandului sau pulsiunii,ceea ce presupune imposibilitatea lor de a se manifesta.

4.Compensatia: incercarea inconstienta de a gasi substitute pentru pierderile sau inadecvarile reale sau imaginare.Punerea in miscare a acestui mecanism implica o exagerare a aspectelor pozitive ale persoanei.

5.Complezenta(sau complianta):Utilizarea supunerii pasive in vederea evitarii conflictelor si a factorilor de stres .

6.Condensarea:caracteristica gandiri inconstiente ,condensarea se regaseste in vise,acte ratate,jocurile de cuvinte sau alte formatiuni ale inconstientului .

7.Conduita contrafobica:aparare specifica impotriva fobiei,subiectul utilizand in act in domeniul specific al fobiei sale.

8.Controlul: incercarea de a gestiona sau dirija in mod exagerat evenimentele si obiectele din mediul inconjurator pentru a reduce anxietatea si a rezolva conflictele interne.

9.Controlul prin gandire: Acest mecanism se caracterizeaza printr-o nevoie de a cunoaste toate detaliile intr-un mod pe cat posibil complet.Continutul situatiei ce provoaca spaima nu este vizat,dar subiectul incearca,printr-un proces indelungat de familiarizare ce permite anticiparea pericolului,sa se pregateasca si sa-si diminueze astfel anxietatea.

10.Controlul omnipotent asupra obiectului:se dezvolta ca aparare impotriva angoasei depresive,a culpabilitati si a pierderii,aparare ce se sprijina pe o relatie cu obiectele caracterizata prin dominare,control,dispret.

11.A te crampona de obiect: a te atasa de obiecte in mod exagerat ,a nu fi dispus sa rupi legatura cu obiectul sau sa renunti la acesta.

12.Depersonalizarea: Perceptia de sine si perceptia afectelor pare ireala,subiectul are senzatia ca aceasta apartine altcuiva si traieste un sentiment de indepartare fata de sine.

13.Deplasarea:

14.Deprecierea:Faptul de a-si atribui sau a-i atribui celuilalt defecte exagerate.

15.Desexualizarea: schimbarea calitatii unei pulsiuni dar nu si a obiectului acesteia,ceea ce inseamna o neutralizare a investirii libidinale sau agresiune a obiectului.

16.Detasarea: retragerea investirii libidinale sau agresive a unui obiect,asociata indeobeste unor elemente ale izolarii si ale clivajului

17.Disocierea: alterarea functiilor de integrare ale constiintei,ale memoriei ale perceptiei de sine sau ale mediului inconjurator ori ale comportamentului senzorio-motor.

18. Distorsiunea psihotica:distorsiunea importanta,care transfora realitatea externa pentru a o face conforma cu dorintele individului.In plus distorsiunea poate permite fuzionarea halucinatorie placuta cu oalta persoana.

19. Evitarea: deturnare activa a gandurilor ,obiectelor sau a situatiilor ce au potential de conflict.Bergeret mentioneaza evitarea doar ca aparare acesorie si subordonata refularii.

20. A face pe bufonul,a lua in deradere: utilizare excesiva sau frecventa a unor cuvinte de duh in vederea reducerii anxietatii,care este rezultatul unor situatii stresante sau al unor ganduri si afecte perturbatoare.

21. A fluiera pe intuneric: mecanism continand elemente de conduita contrafobica,de refuz si de formatiune reactionala si implicand indentificarea cu o persoana care nu cunoaste teama(ceea ce ar putea constitui o indentificare cu agresorul) 22. Forcluderea: mecanism ce consta in respingerea primordiala a unui semnificativ.Exemplul cel mai curent este respingerea falsului-ca sentiment al complexului de castrare-in afara universului simbolic al subiectului.

23. Idealizarea: subiectul isi atribuie lui insusi sau ii atrubuie celuilalt calitati exagerate.

24. Ipohondria: transformarea reprosurilor ce trebuie facute celorlalti(decurgand din necazuri sau pulsiuni agresive)la inceput in reprosuri adresate propriei persoane si mai tarziu in invocarea unor dureri a unei boli somatice,a unor idei de suicid sau a unei neurastenii.Ipohondria nu constituie o incercare de a obtine beneficii secundare decurgand din rolul de bolnav;ipohondrii se plang,dar resping ajutorul celorlalti.In centrul ipohondriei se afla un repros mascat.

25.A se imblonavi: subiectul face referire in mod curent, in scop de evitare si de regresie la bolile care sufera,exagerandu-le.Responsabilitatea poate fi evitata,culpabilitatea poate fi ocolita ,iar pulsiunile agresive si libidinale resimtite ca periculoase pot fi inlaturate.Exploatarea inconstienta a bolii ca aparare este aproape sigur asociata cu alte mecanisme,cum sunt regresia sau transformarea activitatii in pasivitate.

26.Limitarii ale functiilor eului: reducerea sau pierderea uneia sau a mai multora dintre functiile eului,in scopul de a evita anxietatea exagerata generata de conflictul cu tendinte instinctuale,cu supraeul ori cu fortele sau obiectele mediului inconjurator.Limitarea unei functii a eului poate fi relativ benigma,cu o slaba interferenta asupra eficacitatii globale a eului.Cu toate acestea,ea imbraca adesea forma unei inhibitii importante a functionarii eului,fiind uneori atat de patologica,incat devine simptom.

27.A manca si a bea: tendinta irezistibila de a ingera alimente,bauturi,medicamente,pt a-si mentine sau restaura integritatea de sine-mai ales imaginea corporala-si pentru a controla mediul inconjurator.Mecanismele de incorporare si de introiectie sunt si ele implicate aici.

28. Omnipotenta: raspuns la conflictele emotionale sau la factori de stres interni si externi in cursul caruia subiectul simte sau actioneaza ca si cum ar poseda capacitati sau puteri superioare celor detinute de altii.

29.A te orineta spre estetic: deplasarea interesului catre valoarea formala,estetica a obiectelor sau experientelor cu scopul de a evita constientizarea afectelor legate de sexualitate.

30. Plangere cuprinzand solicitarea unui ajutor si respingerea ajutorului: subiectul se plange sau solicita in mod repetat ajutorul(cu privire la unele simptome fizice sau pshilogice ori la unele probleme de viata),atitudini care disimuleaza,de fapt,anumite sentimente de ostilitate si unele reprosuri la adresa celuilalt.Aceste sentimente se exprima atunci cand subiectul respinge sugetiile,sfaturile sau ofertele de ajutor venite din partea altcuiva.

31.Proiectia deliranta: forma de proiectie in care subiectul abandoneaza de fapt,proba relitatii.In proiectia deliranta conflictele interne sunt exteriorizate,iar subiectul le atribuie o relitate tangibila.

32. A recurge la gandirea magica: a crede ca gandirea are putere de actiune ,permitand astfel satisfacerea unei nevoi sau evitarea unui pericol.In aceasta situatie,proba realitatii este abandonata.

33. Refuzul realitatii psihice: aparare maniaca ce se dezvolta asemenea controlului omnipotent asupra obiectului,in timpul pozitiei depresive,ca aparare impotriva angoasei depresive,culpabilitatii si pierdeii.Ea se intemeiaza pe un refuz absolut al realitatii psihice –realitatea mediului intern,care include pulsiuni si obiecte interne.

34. Refuzul psihotic: tip de refuz caracterizat printr-o alterare majora a aprecierii realitatii.

35. Reliefarea afectelor: faptul de a pune accent deosebit pe afect ori de al utiliza in mod excesiv,evitandu-se astfel intelegerea logica si explicatia rationala.Sentimentele sunt deci intensificate inconstient in scop defensiv.

36.Reparatia: mecanism vizand restaurarea unui obiect alterat de fantasmele distructive ale subiectului.Reparatia survine in cursul pozitiei depresive ca reactie la angoase si la culpabilitate (fenomene de ordin depresiv)daca reparatia functioneaza ca o parte a sistemului de aparari maniace,ea capata caracteristicile maniace ale refuzului,ale controlului si ale dispretului.

37.Ritualizarea: stabilirea unei anumite ordini sau”identitudini”a lucrurilor sau a comportamentului .Sensul dispare prin refulare ,dar apare implicit in forma sau ordinea incarcate de un sens magic .Formalizarea este precursoarea ritualizarii.

38. Sexualrizarea: a dota un obiect sau o functie cu o semnificatiei sexuala pe care nu o aveau anterior sau pe care o detineau in mai mica masura.toate acestea cu scopul de a preveni anxietatea legata de anumite pulsiuni sau reactii interzise.De multe ori ,sexualizarea isi face cunoscut efectul sub impactul deplasarii.

39.Somatizarea: mecanism prin care se vorbeste despre persoana care se preocupa de simptomele somatice in mod disproportionat la orice vatamare fizica reala.

1.Activism

definitie:gestionarea conflictelor psihice sau a situatiilor traumatice externe prin recurgerea la actiune,in locul reflectiei sau al trairii afectelor.

exemplu:jean are 30 de ani,fost alcoolic,el este acum abstinent si participa activ la o miscare nefalista-altfel spus de” bautori vindecati”.ASemenea tatalui sau,bunicului si celor patru socri succesivi,jean are un lung si incarcat isoric legat de consumul de alcool.Obisnuit demic sa cumpere vin pentru consumul familiei,Jean bea de la varsta de 10 ani.Cu toate

acestea ,el pune dependenta sa de acool pe seama perioadei serviciului militar ,cand era timid si rezervat .Parcursul sau profesional este haotic.In urma mai multor accidente de circulatie Jean este spitalizat in mod repetat si participa la cure de dezintoxicare ce nu schimba nimic refuzul sau cu privire la orice problema legata de alcool.Totusi,in spital,tanarul,pe atunci in varsta de 25 de ani,intra in