Reprezentarile

Mecanismele reprezentarii mintale

Autori: Goleanu Amalia Cioc Victor Seria 1, Grupa 2

Universitatea Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

REPREZENTARILE

Sistemul cognitiv al omului a evoluat permanent si daca la un moment dat si-a elaborat o serie de mecanisme capabile sa faca fata solicitarilor impuse de mediu (in conditii favorabile), cu timpul acesta a fost nevoit sa evolueze si sa se adapteze, in vederea permiterii realizarii functiilor psihice si in conditii nefavo- rabile. Dupa cum arata si Shepard(1984) sistemul cognitiv a evoluat astfel incat sa poata face fata nu doar situatiilor prezente, dar si celor absente (cand informa- tia nu este sau nici nu a fost prezenta). Omul poate cunoaste spatiul din spatele unei porti inchise, spatiul care va urma dupa o curba a drumului sau poate cunoas- te obiectele disparute. Daca activitatea umana nu s-ar putea desprinde de acel obsedant “aici” si “acum”, viata ar fi dificila, chiar imposibila. Tocmai de aceea omul trebuia sa isi elaboreze un nou mecanism, o noua capacitate, una avantajoasa, ope- rativa si productiva. Este vorba despre capacitatea organismului de a avea o experienta psihica in lipsa contactului actual cu obiectul. Noul mecanism psihic ce permite reflectarea si cunoasterea obiectului in absenta lui, dar cu conditia ca acesta sa fi actionat candva asupra organelor de simt, poarta nu- mele de reprezentare.

Reprezentarea apare in doua situatii: 1)atunci cand unul sau mai multe obiecte se ga- sesc re-exprimate sub forma unui nou obiect ai atunci exista o legatura intre obiectul de la care s-a pornit si imaginea rezultata, aceasta pastrand in ea anumite relatii existen- te in obiectul initial. De aici ne putem da seama de doua lucruri: ca reprezen- tarea NU este o simpla reproducere a obiectului, ea chiar angajeaza o oarecare transfor mare a obiectului de la care s-a pornit. 2)Doi, transformarea obiectului nu este radicala, in reprezentarea perseverand structura de informatii din obiectul reprezentat. Caci daca transformarea ar fi radicala, atunci nu ar mai fi vorba de reprezentarea obiectului, ci de imaginarea sau crearea lui. Dupa Shepard, ideea potrivita careia experienta asociata la un stimul poate fi evocata in absenta acelui stimul isi gaseste expresia in interiorizarea ciclului circadin. Periodicitatea legata de succesiunea zilelor si noptilor se interiorizeaza si continua sa functioneze chiar si atunci cand conditiile obiective se schimba. Reprezentarea implica interiorizarea expe- rientei perceptive la un nivel superior, chiar abstract. Ea nu este o simpla reproducere a unei experiente perceptive particulare in absenta stimulului corespunzator. Ceea ce se interiorizeaza sunt constrangerile care, intr-un spatiu euclidian tridimensional, guverneaza proiectiile si transformarile posibile ale unui obiect.(Morais, 1987)

Despre… ritmul circadian si spatiul euclidian… … este un ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice sau comportamentale aparținând entităților vii, inclusiv plante, animale, ciu- perci sau cianobacterii. Termenul de circadian, inventat de Franz Halberg,pro- vine din latinescul “circa” (în jurul), si “diem” sau “dies”, (zi) , si înseamna aproximativ o zi. “Ceasul biologic" al fiecărei persoane corespunde în mare aproximație cu ciclul unei zile. Ciclul de veghe si somn este strâns legat de temperatura corpului: cu cat temperatura este mai mare, cu atat suntem mai activi; de partea cealalta, cu cat temperatura scade, starea de somnolenta începe sa apara. Ritmurile corpului par a se baza pe două perioade de somn în fiecare zi: una lungă pe parcursul nopții și una scurtă, la amiaza, cand multi oameni obișnuiesc sa doarma sau cel putin sa se odihneasca, oprindu-se din alerta obișnuita celor- lalte momente ale zilei. Cercetătorii au aflat că atunci cand oamenii sunt îndepartați de orice sursă a timpului exact (ceasuri, lumina solara etc.), "ceasul" lor intern pare să funcționeze pentru o zi de aproximativ 25 de ore. Dacă "ceasul biologic" se desincronizează cu cel al societății, încep să apară probleme legate de somn.

Spatiul euclidian… Un spațiu euclidian este omogen și izotrop, structura lui metrică fiind independentă de distribuția materiei în spațiu. Mecanica clasică presupune existența unui spațiu euclidian absolut și a unui timp ab solut, ce este independent de structura spațiului. Deoarece spațiul euclidian este omogen și izotrop, nici o poziție sau orientare nu poate fi privilegiată, deci niciun sistem de coordonate nu poate fi privilegiat. Pentru a măsura scurgerea timpului într-un punct dat putem folosi un fenomen periodic uniform.

Mecanismele reprezentarii Analiza specificului imaginii mintale impune o tratare a mecanismelor care conduc la aceasta. Tocmai din acest motiv, inainte de a trece la tema propriu-zisa a proiectului, am ales sa vorbim si despre imaginea mintala. Pentru inceput trebuie sa precizam ca intregul continut informational se transpune in interioritatea subiectiva a individului sub forma de imagini. O buna definire a imaginii este aceea ca, “imaginea este forma ideal-subiectiva sub care se reflecta continutul informational in spiritul individului”. Existenta imaginii in reprezentare a fost evidentiata prin intermediul unor experimente, dintre care foarte sugestive sunt cele bazate pe ROTATIILE MINTALE si pe PRIVIREA LOR RAPIDA. De aceasta problema a specificului imaginilor din reprezentare s-a interesat si psiholo- gia contemporana; constatarile lor putand fi grupate in 3 categorii: 1)Prima categorie este formata din cei care confirma in totalitate presupunerile mai vechi, ale lui Ebbinghaus. 2)Aici intervin acele constatari potrivit carora diverse caracteristici ale perceptiei se reali- zeaza maximal tocmai in cadrul reprezentarilor. 3)Nu intotdeauna imaginile din reprezentari sunt mai palide, mai instabile sau mai fluctu- ante. Cercetarile au evidentiat ca daca reprezentarile corespund unor motivatii puternice, atunci ele pot fi neobisnuit de bogate si stabile, pana ajung la fixatie obsesionala.

Existenta imaginii in reprezentare

Rotatia mintala a literelor Stimul folosit in cercetarile lui Kosslyn

Mecanismele reprezentarii mintale Reprezentarea este un proces complex, aflat intr-o pozitie intermediara intre procesa- rea directa senzoriala si cea cognitiv-intelectuala. Din acest motiv se vorbeste despre o dubla natura a ei: una intuitiv-figurativa si alta operational-intelectiva. La baza aces- tei duble naturi stau urmatoarele mecanisme: -Perceptive; -Mnezice; -Cognitive; -Verbale; -Imagistice; -Reglatorii;

A) Mecanismele perceptive… -sugereaza rolul definitoriu al experientei perceptive in reprezentare. Informatia oferi- ta de analizatori este integrata de procesul perceptiv intr-o imagine unitara cu atribu- te de integralitate. Formele complexe ale perceptiilor conduc la forme corespunza- toare ale reprezentarilor astfel incat putem vorbi despre reprezentari spatiale, tridi- mensionale, reprezentarea timpului sau a miscarii. O serie de trasaturi definitorii ale perceptiei isi vor pune amprenta asupra reprezentarii: integralitatea, structuralitatea, figurativitatea. In manualele de psihologie in definirea reprezentarii, se utilizeaza paralela intre ea si perceptie. Daca sub aspectul continutului informational acestea se aseamana, caci capteaza si proceseaza informatii concret-intuitive(forma, culoare, marime), din punct de vedere al produsului se constata diferente semnificative. Daca imaginea perceptiva este bogata in continut, cea din reprezentari este mai saraca, schematica, prezentand doar insusirile relevante, semnificative, caracteristice. Daca in pe ceptie sunt redate atat culorile fundamentale cat si nuantele cromatice, in imaginea mintal din reprezentare sunt redate doar culorile fundamentale, lipsind nuantele cromatice. Daca imaginea perceptiva este contextuala, in cazul imaginii din reprezentare, aceasta se deta- seaza de fond. Daca in perceptie se ajunge la elaborarea unor imagini complexe, in repre- zentare imaginea este schematica, saraca in continut, insa intruneste anumite atribute de generalitate pentru ca face trimitere la o categorie intreaga de obiecte sau fenomene. Scenov, le definea ca “ansambluri medii de perceptii diferentiate”.

B) Mecanismele cognitive… -sugereaza implicatiile procesarii de tip descendent, indirect, cognitiv. J. Piaget, a aratat modul in care se impluca structurile operatorii ale inteligentei in geneza procesul repre- zentarii. Imaginea din reprezentare are atribute operational-intelective conferite de impli carea operatiilor gandirii. Pe aceasta cale se dezvolta generalitatea reprezentarii. Reprezentarile generale fac trimitere la o intreaga clasa de obiecte-fenomene, sunt ade- varate prototipuri implicate in gandirea umana. Reprezentarea nu este o reproducere fidela ci o imagine cu un anumit grad de conceptu- alizare.

C) Mecanismele mnezice… -se refera la rolul memoriei, ca suport neurofiziologic, in producerea imaginilor din repre zentari. Capacitatea sistemului nervos de a memora, de a fixa si de a stoca informatiile, constituie suportul fundamental al reprezentarii. Dar reprezentarea nu trebuie sa fie con- fundata cu o simpla reproducere din memorie, caci memoria este doar un suport, si nu o esenta. Definitoriu pentru memorie este reproducerea fidela a informatiilor stocate. Insa nu ace lasi lucru se poate spune despre reprezentare, caci ea se caracterizeaza prin actuali- zarea intr-o maniera intuitiva, figurativa si schematica. Astfel, sunt redate insusirile cele mai semnificative si sunt omise cele de detaliu, nesemnificative si nerelevante. Astfel, ceea ce valideaza reprezentarea este tocmai nivelul inalt de schematizare si ge- neralizare. Unele imagini din reprezentari sun generate de realitate, iar altele de memoria de lunga durata. Pe aceasta baza s-au efectuat mai multe cercetari, extragandu-se 3 concluzii. Prima se refera la existenta unor mecanisme cerebrale specifice, destinate generarii si mentinerii imaginilor din reprezentari. A doua concluzie arata ca imaginile generate si mentinute sunt “TRANZITORII”. Acest fap e demonstrat de datele din neuropsihologie care diferentiaza deficite afectand procesele de generare si deficite rezultand dintr-o deteriorare a memoriei de lunga durata. Ultima concluzie precizeaza ca procesele activatoare trebuie distinse de cele ce actionea- za asupra imaginilor, permitand afectarea diferitelor tipuri de tratari: explorari, rotiri, trans- formari.

D) Mecanismele verbale… -dupa cum le sugereaza si numele, fac referire la rolul cuvantului in formarea imaginii din reprezentare. Cu sprijinul lor, individul se implica in intelegerea unui discurs sau text scris, cuvantul substituindu-se atat obiectului, cat si imaginii acestuia. Legat de aceste reprezentari, doua situatii tipice au o mare importanta: cand individul nu detine nicio informatie despre subiectul vehiculat si situatia in care cunoaste foarte bine subiectul discutiei. In primul caz avem de-a face cu o veritabila “CONSTRUCTIE” a reprezentarilor, cu ge- nerarea unor noi reprezentari semantice sau a unor noi fragmente de reprezentari se- mantice,. In al doilea caz este vorba despre o “RECONSTRUCTIE” a reprezentarilor semantice. In primul caz acest fenomen este posibil ca urmare a interventiei a trei mecanisme: activarea si punerea in relatie, ierarhizarea si selectiile. In al doilea caz, mecanismele ce intervin, sunt mai simple: activarea globala, care actu- alizeaza instantaneu reprezentarea semantica, in totalitatea ei. Cuvantul are si un rol reglator caci poate activa, sustine, coordona si conduce procesu reprezentarii. Reglarea voluntara a reprezentarii se realizeaza prin cuvant. Prin acesta imaginile mintale sunt integrate, coordonate si devin modalitati de lucru ale activitatii in- telectuale.

E) Mecanismele imaginatiei… -se manifesta abia dupa ce reprezentarea s-a maturizat si integrat in activitatea intele- ctuala. Din punct de vedere ontogenetic, reprezentarea constituie un suport extrem de important pentru imaginatie. Mecanismele imaginatiei sunt si ele implicate in dinamica reprezentarii Deseori, in activitatea intelectuala, reprezentarile sunt nevoite sa reproduca structuri informationale mult mai complexe si dinamice decat cele oferite de perceptie. Sunt procese si manifestari cu un inalt grad de dinamism si de autonomie mintala ce pot fi reproduse in virtutea implicarii mecanismelor imaginatiei. Cu alte cuvinte, sunt reprezentari care nu se revendica direct intr-o experienta perceptiva, ci sunt rezultatul unor constructii si reconstructii cognitive si imagistice. Este si cazul reprezentarilor transformative ce reproduc procese si transformari complexe, inaccesibile experien- tei perceptive. Uneori, rezultatele procesului imaginativ devin obiect si continut al reprezentarilor. De exemplu, visele sau alte constructii imagistice rezultate din reverie sau imaginatie re- productiva sunt reactualizate si supuse unor prelucrari cu ajutorul reprezentarilor

F) Mecanisme reglatorii… -sugereaza cel mai bine autonomia reprezentarii ca proces psihic. Reprezentarea poate fi declansata si sustinuta prin intermediul trebuintelor, motivelor, starilor de ne- cesitate, intereselor, preocuparilor, dar si cerintelor activitatii. Toate aceste mecanis- me reglatorii pot declansa si sustine dinamica elaborarii imaginilor mintale.

Completari… Caracteristic mecanismelor reprezentarii mintale este si “selectia”. Aceasta nu se face intamplator, ci reflecta semnificatia pe care subiectul o acorda anumitor insusiri sau se- mnificatia obiectiva pe care ele o au in raport cu practica sociala. Reprezentarea releva din obiecte mai ales insusirile lor functionale in care este inglobata experienta social- istorica a oamenilor. Un rol important in realizarea mecanismelor reprezentarii mintale, il are si activitatea in- dividului . Cu cat omul actioneaza mai mult cu obiectele, cu atat acestea sunt mai preg- nant raportate la necesitatile lui. Si tocmai aceasta activitate este cea care fixeaza si face posibila evocarea reprezentarilor. S-a demonstrat experimental faptul ca reprezen- tarea mintala a unei miscari este insotita de micromiscari, iar daca mana este impiedi- cata sa execute aceste miscari, se impiedica si aparitia reprezentarilor. Tot actiunea e cea care obliga la accentuarea selectivitatii. Actiunea determina condensarea congruen- ta a informatiei, fapt asemanator unei generalizari intuitive, prin constructiile sale mintale, individul putandu-se apropia de toate situatiile analoage posibile, depasind situatiile sin- gulare. Tocmai de aceea, actiunea a fost numita si “mediul de incubatie al reprezentarii”.

Interactiv… Sa incercam sa raspundem la o intrebare! Este posibila distinctia dintre realitate si reprezentarea ei???

Bibliografie 1) Fundamentele Psihologiei: Bucuresti, Editura Universitaral; Mihai Anitei

2) Psihologia Mecanismelor Cognitive: Iasi, Polirom, Mielu Zlate Mentionez ca pozele folosite in aceasta prezentare nu imi apartin si nu detin niciun fel de drept asupra lor, acesta apartinand autorilor acestora. Pozele au fost preluate dupa www.deviantart.com