NESECRET

C U P R I N SPag.

CAPITOLUL I Mediul nuclear, biologic şi chimic ………………………………. 7SECŢIUNEA 1 Contextul strategic......................................................................... 7SECŢIUNEA a 2-a Ameninţarea NBC.................................................................... 8SECŢIUNEA a 3-a Apărarea NBC şi protecţia forţei............................................. 10SECŢIUNEA a 4-a Componentele funcţionale ale Apărării NBC.......................... 11SECŢIUNEA a 5-a Impactul atacurilor cu ADMNBC asupra operaţiilor............. 14

CAPITOLUL II Planificarea acţiunilor de Apărare NBC………………………… 16SECŢIUNEA 1 Pregătire şi responsabilităţi.......................................................... 16SECŢIUNEA a 2-a Responsabilităţile comenzii .................................................... 17SECŢIUNEA a 3-a Informaţiile ............................................................................. 18SECŢIUNEA a 4-a Efectele reziduale ale ADMNBC asupra trupelor................... 19

CAPITOLUL III Fundamentele acţiunilor de Apărare NBC…………………....... 21SECŢIUNEA 1 Factori............................................................................................ 21SECŢIUNEA a 2-a Conducerea operaţiilor într-un mediu contaminat................. 21

CAPITOLUL IV Susţinerea logistică a acţiunilor de Apărare NBC……………… 24SECŢIUNEA 1 Consideraţii privind planificarea................................................... 24SECŢIUNEA a 2-a Principiile logisticii pe linia Apărării NBC............................. 25SECŢIUNEA a 3-a Consideraţii privind logistica Apărării NBC .......................... 26SECŢIUNEA a 4-a Sprijinul medical ..................................................................... 28

CAPITOLUL V Dispoziţii finale………………………………………………….. 31ANEXE: Anexa nr. 1 EFICACITATEA ADMNBC ................................................ 33

Anexa nr. 2 GLOSAR CU ABREVIERI.................................................... 34Anexa nr. 3 SURSE BIBLIOGRAFICE .................................................... 35

NESECRET5 din 35

NESECRET

NESECRET6 din 35

NESECRET

CAPITOLUL IMediul nuclear, biologic şi chimic

SECŢIUNEA 1Contextul strategic

Art.1.- (1) Lumea contemporană este confruntată cu ameninţări şi riscuri de natură NBC cum sunt:

a) proliferarea şi diseminarea necontrolată a tehnologiilor şi materialelor NBC, a mijloacelor de distrugere în masă, a armamentelor şi altor mijloace letale neconvenţionale;

b) expansiunea reţelelor şi activităţilor teroriste şi a crimei organizate transnaţionale (criminalitate economico-financiară, trafic transfrontalier ilegal de persoane, droguri, materiale radioactive şi strategice, de armament şi muniţie etc.);

c) degradarea mediului ambiant, prin nerespectarea normelor ecologice, precum şi existenţa în proximitatea frontierelor naţionale a unor obiective cu grad ridicat de risc;

d) pericolul declanşării unor conflicte militare locale ca măsură punitivă extremă împotriva unor regimuri dictatoriale din state care încalcă prevederile convenţiilor şi tratatelor internaţionale în domeniul armelor de distrugere în masă NBC (ADMNBC), dezvoltând în ascuns programe militare nucleare, biologice şi chimice, care acordă sprijin unor organizaţii teroriste şi a căror politică de sfidare şi şantaj reprezintă, prin consecinţele posibile, o ameninţare în creştere la adresa liniştii şi vieţii popoarelor.

(2) Proliferarea armelor nucleare, biologice şi chimice continuă în întreaga lume, în special în ţările mici şi mijlocii, în ciuda eforturilor susţinute de control al acestora. În viitor este posibil ca Forţele Terestre să acţioneze în zone unde există pericolul utilizării ADMNBC/al producerii emisiilor altele decât atacul (EADA), desfăşurând operaţii militare în situaţii deosebit de complexe, fie pe teritoriu naţional, fie ca partener în operaţii multinaţionale sau de coaliţie.

(3) Comandanţii trebuie să protejeze pe lângă personalul şi echipamentele militare, obiectivele de interes militar şi populaţia (necombatantă) din zona acţiunilor.

(4) Impactul produs de ameninţările şi utilizarea ADMNBC, reprezintă doar unul dintre pericolele existente la adresa operaţiilor militare.

(5) Ameninţarea NBC poate avea un efect psihologic negativ iar un atac executat, în special asupra unor trupe slab pregătite, poate paraliza cursul operaţiilor.

Art.2.- (1) În timp ce Războiul Rece s-a sfârşit şi ameninţarea cu un război nuclear global şi-a pierdut importanţa lumea rămâne instabilă. Există un număr în creştere de conflicte regionale şi de angajare a mijloacelor asimetrice de către forţe non-statale, grupări teroriste şi extremiste. În ciuda eforturilor susţinute în domeniul controlului armamentelor, există evidenţe solide privind continua proliferare şi dezvoltare a ADMNBC şi a sistemelor de întrebuinţare a acestora în întreaga lume. În acelaşi timp, expansiunea urbanizării şi distribuţia globală a industriilor şi materialelor nucleare, biologice şi chimice măreşte posibilitatea emisiilor de materiale toxice industriale

NESECRET7 din 35

NESECRET

(TIM) în mediu ca rezultat al neglijenţei, dezastrelor naturale, acţiunii deliberate sau distrugerilor colaterale în cadrul operaţiilor militare.

(2) În faţa superiorităţii forţelor armate în capabilităţi militare convenţionale, adversarii pot căuta strategii şi tactici neconvenţionale, pentru a reduce acest avantaj folosind agenţii NBC şi TIM. Adversarii probabil se vor concentra asupra punctelor slabe şi vulnerabilităţilor percepute, cum ar fi sensibilitatea opiniei publice la pierderi, la constrângerile culturale, legale şi etice. Atentatele pot fi realizate pentru a angaja ameninţarea cu folosirea agenţilor NBC, pentru a limita regulile de angajare ale forţelor armate. Adversarii pot avea reticenţă cu privire la dreptul internaţional şi standardele etice, permiţându-le să angajeze ca ţintă deliberată chiar populaţia civilă.

(3) Depăşirea pragului critic în utilizarea ADMNBC implică consideraţii politice şi de strategie militară, mult diferite de cele asociate războiului convenţional1.

Art.3.- (1) Forţele Terestre trebuie să fie capabile să supravieţuiască şi să acţioneze sub ameninţarea sau în condiţiile rezultate din utilizarea ADMNBC.

(2) Pentru Forţele Terestre care execută operaţii în medii NBC sunt esenţiale menţinerea capacităţii de conducere şi a capabilităţilor operaţionale ale tuturor structurilor implicate, echiparea, antrenarea şi cooperarea continuă a forţelor pentru executarea corectă şi oportună a măsurilor de apărare NBC.

(3) Forţele Terestre nu trebuie doar să fie capabile să execute măsurile de apărare NBC, ci de asemenea, trebuie să fie capabile să se integreze din punct de vedere operaţional cu parteneri multinaţionali.

Art.4.- (1) Obiectivul apărării NBC în Forţele Terestre, constă în protecţia acestora faţă de impactul strategi, operaţional, tactic, psihologic şi politic determinat de întrebuinţarea ADMNBC şi TIM, în scopul de a supravieţui condiţiilor/ mediilor NBC, prin anticiparea folosirii acestora, asigurarea unei pregătiri şi înzestrări adecvate, dispersarea forţelor şi echipamentelor, menţinerea mobilităţii trupelor şi o planificare realistă care să conducă la o rapidă reorganizare.

(2) Forţele trebuie să realizeze o evaluare realistă şi continuă a ameninţărilor şi riscurilor NBC a nevoilor de organizare, echipare şi pregătire potrivită pentru ca apărarea NBC să fie eficientă.

(3) Capabilităţile de apărare NBC întrunite care vor rezulta trebuie să reflecte riscurile potenţiale şi consecventa nevoie de a fi capabile să supravieţuiască şi să desfăşoare acţiuni în condiţii NBC.

SECŢIUNEA a 2-aAmeninţarea NBC

Art.5.- (1) Sfârşitul războiului rece a redus pericolul izbucnirii unui conflict pe scară mare, totuşi capacităţile ADMNBC au rămas şi în unele cazuri chiar au proliferat în ultimii ani, unele state căutând să iasă de sub controlul organismelor internaţionale.

1 Convenţia de la Geneva, 1925; Tratatul de Neproliferare Nucleară, 1970; Convenţia împotriva armelor biologice, 1972; Convenţia privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora, 1993.

NESECRET8 din 35

NESECRET

(2) Utilizarea potenţială a ADMNBC devine mai dificil de prevăzut existând posibilitatea ca acestea să poată fi folosite într-o gamă largă de scenarii fără a se crea conflicte globale.

(3) În timpul operaţiilor de sprijin al păcii şi în timpul tuturor tipurilor de conflicte poate exista riscul emisiilor de agenţi chimici/radioactivi/radiologici proveniţi de la platformele industriale sau reactoarele nucleare rezultate în urma unui accident, acţiuni nelegitime sau în urma unei contaminări datorită utilizării anterioare a ADMNBC de către inamic.

(4) Rezultă că sunt necesare capabilităţi de apărare NBC, chiar şi pe timp de pace, pentru a se putea interveni în caz de accidente sau evenimente terorist-diversioniste.

Art.6.- (1) Un inamic potenţial având la dispoziţie o capabilitate NBC poate întrebuinţa ADMNBC în orice etapă a campaniei, atât în operaţii de apărare cât şi în operaţii ofensive; sau le poate folosi ca o încercare disperată de evitare a înfrângerii sau chiar ca un act final de răzbunare; forma şi scara de utilizare vor depinde de capacitatea şi intenţia naţiunii implicate.

(2) Comandantul trebuie să reevalueze în mod continuu voinţa inamicului şi mijloacele potenţiale de angajare a ADMNBC în cadrul planificării operaţiei întrunite.

Art.7.- (1) Ameninţarea nucleară - în ciuda reducerii numărului de focoase nucleare pe plan mondial, totuşi există încă un stoc semnificativ de focoase nucleare; o grijă în plus o reprezintă ţările care posedă sau urmăresc în mod activ achiziţionarea unei capabilităţi nucleare.

(2) Riscurile suplimentare provin din utilizarea pe scară largă şi cu un ritm alert a surselor de radiaţie din mediile industriale, comerciale, medicale şi academice care în cazul eliberării emisiilor pot constitui riscuri pentru Forţele Terestre.

(3) Deşi armamentul nuclear strategic şi doctrinele întrebuinţării acestuia îşi menţin rolul de “descurajare globală”, existenţa armelor nucleare tactice în arsenalele unor state şi forţe autonome, poate duce la depăşirea pragului de descurajare şi la folosirea acestora în situaţii – limită.

Art.8.- (1) Ameninţarea biologică - un număr din ce în ce mai mare de ţări se află în posesia unor capabilităţi ofensive de război biologic sau au programe de dezvoltare a acestora aflate în diferite stadii.

(2) Capacitatea agenţilor biologici de a produce un număr mare de victime precum şi uşurinţa relativă în producerea şi întrebuinţarea acestora prezintă un risc semnificativ pentru Forţele Terestre.

(3) Are loc intensificarea cercetărilor pentru obţinerea de noi virusuri, himere (virusuri trataţi genetic) şi bacterii super-eficiente, care nu răspund la terapia medicamentoasă actuală, cât şi proliferarea unui fenomen care îngrijorează – terorismul biologic.

Art.9.- (1). Ameninţarea chimică – „Convenţia privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora”, care a intrat în vigoare la 29 aprilie 1997 (tratat ce se doreşte cu vocaţie universală), nu poate conduce la eliminarea dintr-o dată (în 10 ani, până în 2007) a stocurilor de muniţie chimică existente în arsenalele a cca. 30 de state.

NESECRET9 din 35

NESECRET

(2) Tehnologiile de producere a agenţilor chimici (supertoxici) tind să devină “duale” prin utilizarea acestora atât în scopuri civile cât şi, la nevoie militare, prefigurându-se utilizarea în conflicte a noilor generaţii de arme chimice binare cu efecte letale şi a unor agenţi chimici cu acţiune incapacitantă.

(3) În timp ce armele nucleare şi biologice sunt considerate a se întrebuinţa numai la nivel strategic, armele chimice pot fi întrebuinţate atât la nivel strategic, operaţional, cât şi tactic.

Art.10.- (1) Pericolele datorate materialelor toxice industriale (TIM) - apariţia materialelor toxice, incluzând compuşii radiologici (TIR), chimici (TIC) sau biologici (TIB), într-o varietate de utilizări industriale, comerciale, academice, medicale şi indigene creează posibilitatea ca forţele să fie expuse la pericole toxice industriale în urma eliberării accidentale sau deliberate a acestora în mediul ambiant; aceste riscuri nu intră propriu-zis în categoria pericolelor NBC, dar necesită multă atenţie.

(2) Coordonarea strânsă dintre serviciile informative, medicale şi statele majore este esenţială pentru realizarea unei imagini clare a impactului potenţial al pericolelor toxice industriale asupra operaţiilor întrunite.

Art.11.- Din punctul de vedere al disponibilităţii şi uşurinţei producerii ADMNBC prioritatea în ceea ce priveşte riscul o constituie armele biologice şi chimice urmate de cele nucleare.

Art.12.- Întrebuinţarea – ADMNBC pot fi angajate tactic, operaţional, strategic, coercitiv şi în secret/ paternitate neatribuită (Anexa nr. 1).

SECŢIUNEA a 3-aApărarea NBC şi protecţia forţei

Art.13.- (1) Apărarea NBC2 este o componentă a protecţiei forţei şi reprezintă totalitatea măsurilor destinate apărării împotriva atacurilor cu ADMNBC sau riscurilor rezultate din Emisiile Altele Decât Atacul (EADA) şi acţiunilor teroriste.

(2) În accepţia generală, apărarea NBC se defineşte ca un proces în scopul conservării potenţialului de luptă desfăşurat al forţelor, prin reducerea ameninţării NBC survenite din partea adversarului, pericolelor naturale şi umane ori fratricidului.

(3) În sens larg, apărarea NBC cuprinde ansamblul activităţilor, măsurilor şi acţiunilor planificate, organizate, coordonate şi controlate la nivelul comandamentelor (comenzilor) pentru protejarea, menţinerea/refacerea capacităţii operaţionale şi amplificarea capabilităţii forţei în scopul îndeplinirii misiunilor în condiţii/medii NBC, ale producerii evenimentelor EADA şi teroriste.

Art.14.- Apărarea NBC privită ca o funcţie a protecţiei multidimensionale a forţei trebuie să fie condusă de următoarele principii:

a) Evaluarea precisă a ameninţării - evaluarea ameninţării se bazează pe o informare precisă şi oportună realizată de cercetarea convenţională, evaluare care trebuie să fie condusă ca bază de selecţie a măsurilor de protecţie a forţei.

2 SMA 50 026/2000 – „NBC-2, GLOSAR CU TERMENI ŞI DEFINIŢII NBC”, corespondent STANAG 2367 NBC.

NESECRET10 din 35

NESECRET

b) Managementul riscului – conceptul trebuie să se bazeze pe administrarea riscului şi nu pe eliminarea lui; pierderile sunt inevitabile în orice operaţie militară, iar dorinţa de evitare totală a acestora poate influenţa negativ îndeplinirea misiunii.

c) Operaţiile multinaţionale şi întrunite – deoarece operaţiile viitoare vor fi aproape sigur întrunite şi foarte probabil multinaţionale, apărarea NBC trebuie să includă toate forţele componente din cadrul zonei de operaţii şi să răspundă tuturor aspectelor ameninţării; trebuie făcut orice efort pentru a optimiza situaţia generală a apărării NBC prin armonizarea capacităţilor naţiunii atât la nivel operaţional cât şi la nivel tactic.

d) Prioritatea – în ciuda faptului că apărarea NBC trebuie să includă întreaga forţă este puţin probabil ca această capacitate NBC să existe şi să protejeze în aceeaşi măsură toate elementele componente ale forţei; trebuie să se acorde prioritate propriului centru de gravitate al forţei operaţionale, centru care poate fi tangibil (obiective de interes, mijloace ale forţelor de sprijin în luptă), sau intangibil (coeziunea coaliţiei sau voinţa politică funcţie de opinia publică).

e) Flexibilitatea - concepţia şi măsurile apărării NBC trebuie să fie flexibile şi capabile să răspundă în cazul unei ameninţări ce se schimbă foarte rapid.

SECŢIUNEA a 4–aComponentele funcţionale ale apărării NBC

Art.15.- Componentele funcţionale, prezentate mai jos constituie bazele apărării NBC care sunt interrelaţionate, având scop final managementul ameninţărilor riscurilor NBC şi monitorizarea lor pentru identificarea oricăror schimbări posibile

a) conducerea (în domeniul apărării NBC) acţiunilor de sprijin în luptă al forţelor;b) evitarea (prevenirea) NBC;c) protecţia NBC;d) decontaminarea RBC;e) mascarea cu aerosoli;f) întrebuinţarea sistemelor incendiare;g) participarea la operaţii de stabilitate;h) sprijinul medical NBC;i) logistica apărării NBC.Art.16.- Conducerea acţiunilor de sprijin în luptă al forţelor – cuprinde

ansamblul activităţilor ce se desfăşoară la nivelul comandamentelor/comenzilor, a compartimentelor şi specialiştilor NBC pentru elaborarea concepţiei operaţiei de către comandanţi, pentru: analiza şi evaluarea ameninţărilor/riscurilor NBC şi stabilirea măsurilor de apărare NBC adecvate; avertizarea/alarmarea şi raportarea NBC; integrarea acţiunilor de sprijin al unităţilor/subunităţilor de apărare NBC.

Art.17.- (1) Evitarea (prevenirea) NBC – cuprinde următoarele procedee:a) detecţia şi identificarea NBC;b) avertizarea/alarmarea şi raportarea NBC.(2) Detecţia şi identificarea NBC (atac/EADA) includ:

NESECRET11 din 35

NESECRET

a) determinarea posibilităţilor inamicului de întrebuinţare a ADMNBC şi de producere a riscurilor EADA din zona de operaţie (responsabilitate);

b) controlul NBC: cercetarea NBC/EADA (observarea, descoperirea şi determinarea atacurilor/emisiilor chimice, biologice, radiologice şi a parametrilor exploziei nucleare; determinarea zonelor/raioanelor contaminate RBC; marcarea zonelor/raioanelor contaminate RBC); monitorizarea senzorilor staţionari şi/sau mobili prin cercetare periodică temporară ori permanentă; recercetarea periodică a zonelor/ raioanelor contaminate RBC;

c) prelevarea şi analiza probelor de agenţi chimici, biologici şi de produse radioactive.

(3) Avertizarea/alarmarea şi raportarea NBC (atac/EADA) au drept scop prevenirea oportună a trupelor despre iminenţa atacului sau descoperirea contaminării radioactive, biologice şi chimice ca urmare a întrebuinţării ADMNBC sau producerii evenimentelor EADA; se execută conform SMO 50009/1999 „Alarme în caz de pericol/urgenţă despre contaminare sau atac (numai atac NBC şi aerian)” prin SARNBC (SMO 50019/2000, NBC-4A, „Manual privind raportarea exploziilor nucleare, atacurilor chimice şi biologice, prognozarea şi avertizarea despre pericole asociate şi zonele de risc”).

Art.18.- (1) Protecţia NBC cuprinde: protecţia personalului şi a echipamentelor, protecţia individuală şi protecţia colectivă (PROCOL).

(2) Protecţia personalului şi a echipamentelor constă în măsurile luate de comandanţi pentru reducerea vulnerabilităţii trupelor proprii faţă de efectele atacurilor cu ADMNBC/evenimentelor EADA. Aceasta cuprinde măsuri pasive şi măsuri active.

(3) Măsurile pasive se referă la: instrucţia pentru apărare NBC; evitarea descoperirii (măsuri şi acţiuni de cercetare, siguranţă, mascare, mascare cu aerosoli, protecţie electronică, respectarea disciplinei radio etc.); amenajarea genistică şi folosirea proprietăţilor de protecţie ale terenului şi echipamentelor militare; dispersarea.

(4) Măsurile active vizează controlul contaminării, ocolirea zonelor/raioanelor contaminate RBC, executarea misiunilor în condiţii/medii NBC/EADA numai cu personalul şi echipamentele strict necesare, containerizarea/acoperirea echipamentelor şi materialelor, schimbarea raioanelor de dispunere/acţiune etc.

(5) Protecţia individuală cuprinde activităţile desfăşurate de către fiecare militar în condiţii/medii NBC în scopul menţinerii capabilităţilor proprii, care să-i permită îndeplinirea normelor şi cerinţelor operaţionale de bază pentru îndeplinirea misiunii.

(6) Protecţia colectivă (PROCOL) este concretizată în amenajarea/utilarea adăposturilor (fixe, transportabile), echipamentelor de luptă, facilităţilor etc., care asigură scăderea NOPINBC, crearea condiţiilor de acţiune (lucru), hrănire, odihnă şi igienă pentru personal.

Art.19.- (1) Decontaminarea RBC – constă în absorbţia, adsorbţia, distrugerea, neutralizarea sau îndepărtarea agenţilor chimici ori biologici, respectiv îndepărtarea depunerilor radioactive.

(2) Decontaminarea trebuie să răspundă la următoarele cerinţe: cât mai curând posibil; numai ceea ce este necesar; cât mai departe de contact; pe priorităţi.

(3) Decontaminarea este:

NESECRET12 din 35

NESECRET

a) imediată – cuprinde acţiunile imediate întreprinse de către individ, în scopul de a supravieţui, prin folosirea echipamentelor şi materialelor din dotare (decontaminarea pielii, a unor părţi din îmbrăcăminte şi/sau echipamentelor individuale);

b) operaţională – reprezintă acţiunea executată de un individ şi/sau o echipă/ echipaj/grupă, limitată la anumite părţi ale echipamentelor şi suprafeţelor de lucru, esenţiale pentru acţiunile militare, folosind echipamentele de decontaminare din înzestrarea subunităţilor şi unităţilor până la eşalonul batalion (similare) inclusiv, în scopul reducerii riscurilor de contaminare a personalului, ca urmare a mânuirii (manipulării) echipamentelor şi materialelor, evitarea transferului contaminării şi continuării acţiunilor; poate cuprinde continuarea decontaminării imediate a personalului, a părţilor esenţiale ale echipamentelor şi a unor porţiuni mici de teren;

c) totală – este acţiunea executată de către unităţi, cu sau fără sprijinul eşalonului superior, pentru reducerea contaminării personalului, echipamentelor, materialelor şi/sau raioanelor de dispunere/acţiune, la cel mai scăzut nivel acceptat, a face posibilă reducerea nivelurilor optime de protecţie individuală NBC (NOPINBC) şi continuarea acţiunilor cu eficienţă cât mai mare; poate include decontaminarea terenului şi necesită intervenţia subunităţilor specializate de apărare NBC.

Art.20.- (1) Mascarea cu aerosoli se execută cu scopul:a) reducerii capacităţii de observare terestră şi aeriană a inamicului;b) inducerii în eroare a inamicului;c) acoperii manevrei şi activităţilor logistice (aprovizionarea, transportul), precum

şi a funcţionării sistemelor de comandă şi control;d) atenuării efectelor armelor energetice;e) reducerii acţiunilor sistemelor inamicului care dispun de senzori pentru auto-

dirijare la ţintă.(2) Acţiunile pentru mascarea cu aerosoli sunt:a) comune, prevăzute a se executa de către subunităţile de toate armele;b) specializate, prevăzute a se executa de către subunităţile de profil.(3) Trupele de toate armele dispun de mijloace individuale pentru mascarea

personalului şi a echipamentelor de luptă (grenade şi lumânări fumigene); subunităţile de profil acţionează cu generatoare de aerosoli montate pe vehicule; unităţile de artilerie şi tancuri dispun de echipamente şi materiale pentru mascarea cu aerosoli specifice.

Art.21.- (1) Întrebuinţarea sistemelor incendiare – constituie o misiune de luptă în spaţiul tactic având ca scop multiplicarea puterii de lovire în sprijinul forţelor terestre, în special, prin nimicirea inamicului care acţionează pe mijloace uşoare de luptă şi incendierea echipamentelor, materialelor etc.

(2) Acţiunile sunt:a) specializate, prevăzute a fi executate de către subunităţi de profil;b) de cooperare, prin acţiuni coordonate ale unităţilor/subunităţilor de diferite

arme.(3) În afara armamentului din dotarea subunităţilor specializate, există armament şi

muniţie incendiară pentru artilerie.Art.22.- Participarea la operaţii de stabilitate - acest tip de operaţii se reflectă

prin participarea unor elemente (structuri) specializate la acţiuni privind:

NESECRET13 din 35

NESECRET

a) controlul armamentelor;b) combaterea terorismului;c) sprijinul operaţiilor antidrog;d) asistenţă umanitară;e) asistenţă acordată altor naţiuni;f) operaţii de evacuare a necombatanţilor;g) sprijin militar acordat autorităţilor civile;h) sprijin acordat acţiunilor anti-insurgenţă;i) operaţiuni în sprijinul păcii;j) operaţiuni de recuperare (căutare, salvare, evacuare).Art.23. Sprijinul medical NBC3 - cuprinde următoarele măsuri şi acţiuni:a) măsuri de control antiepidemic;b) diagnosticare rapidă şi corectă;c) măsuri sanitaro-igienice şi profilactice speciale (vaccinări, imunizări, tratamente

preventive etc.);d) tratamentul personalului afectat (răniţilor contaminaţi RBC).Art.24.- Logistica apărării NBC cuprinde:a) aprovizionarea cu echipamente şi materiale pentru apărare NBC;b) transporturile de aprovizionare şi evacuare;c) mentenanţa echipamentelor şi materialelor specifice;d) asistenţa medicală şi sanitar-veterinară pe linia apărării NBC;e) asigurarea financiară;f) asigurarea căilor de comunicaţie;g) cartiruirea trupelor.

SECŢIUNEA a 5–aImpactul atacurilor cu ADMNBC asupra operaţiilor

Art.25.- (1) Impactul nuclear – atacurile cu armele nucleare vor produce multe pierderi şi importante pagube materiale; efectele radiaţiilor nucleare iniţiale pot varia de la boala de iradiere temporară, până la incapacitatea imediată şi chiar moartea personalului, în funcţie de doza de radiaţie primită; nivelul scăzut al radiaţiei ionizante nu are efect imediat asupra luptătorilor sau asupra conducerii operaţiilor, dar expunerea continuă la radiaţii ionizante poate produce îmbolnăviri grave de lungă durată; contaminarea radioactivă şi radioactivitatea indusă de neutroni va necesita o perioadă mai mare de timp şi resurse pentru monitorizare şi supraveghere, pentru controlul expunerii la radiaţii şi pentru executarea operaţiilor de decontaminare.

(2) Emisiunea de lumină va cauza orbirea temporară sau chiar permanentă a personalului; radiaţia termică poate cauza arsuri grave şi poate distruge echipamentele.

(3) Unda de şoc va distruge clădirile, vehiculele şi echipamentul şi va ucide sau răni personalul; unda de şoc poate produce alunecări de teren, distrugerea conductelor subterane de gaze, petrol şi benzină, a liniilor de înaltă tensiune şi colapsul fundaţiilor clădirilor; impulsul electromagnetic şi efectele radiaţiei penetrante asupra aparaturii 3 Se aplică prevederile S.M.O. 50007/99, „Standard de eficienţă pentru apărare NBC”, Anexa H.

NESECRET14 din 35

NESECRET

electronice vor stopa sau vor distruge posibilitatea comunicării în funcţie de distanţa de lucru a acestora.

(4) Cu cât mărimea focoaselor nucleare va creşte, cu atât va fi mai dramatică raza pierderilor în personal datorită radiaţiilor, fără a avea acelaşi corespondent al razei distrugerilor materiale.

(5) Comandanţii de la toate nivelurile trebuie să implementeze măsuri pentru ca expunerea la radiaţii a personalului militar să fie păstrată la un nivel cât mai scăzut posibil.

Art.26.- (1) Impactul biologic şi chimic – efectele agenţilor biologici şi chimici pot varia de la incapacitate temporară la moarte, fie imediat după expunere sau după o anumită perioadă, atât în rândul personalului parţial protejat cât şi al celui expus (neprotejat); ameninţarea imediată, posibilitatea atacului sau nevoia de a acţiona într-un mediu contaminat va impune protecţia individuală a luptătorului, care inevitabil va avea ca rezultat şocul termic, stresul psihic, reducerea mobilităţii şi degradarea vederii, auzului, pipăitului şi comunicării în bune condiţiuni.

(2) Eficienţa operaţional-acţională a individului şi a unităţii va fi diminuată în cazul atacurilor bio-chimice.

Art.27.- (1) Contaminarea NBC – necesită executarea misiunilor de cercetare NBC pe spaţii extinse, măsuri de monitorizare şi de decontaminare a personalului, echipamentelor şi a unor porţiuni de teren şi/sau obiective (facilităţi) vulnerabile.

(2) Dispunerea în acelaşi loc a bolnavilor contaminaţi NBC şi a celor răniţi de armamentul convenţional va crea mai multe probleme sistemului de sprijin medical de la toate eşaloanele.

(3) Însumarea acestor efecte va avea un impact psihologic important asupra eficienţei luptătorului cât şi a unităţii, deşi aceste efecte pot fi micşorate printr-o combinare perfectă între instruire şi echipamentele de protecţie disponibile.

(4) Impactul asupra trupelor slab instruite sau echipate va fi foarte serios şi, astfel, poate fi ameninţată capacitatea acestora de a continua misiunea, chiar şi în raioanele unde acestea nu sunt direct afectate.

NESECRET15 din 35

NESECRET

CAPITOLUL IIPlanificarea acţiunilor de Apărare NBC

SECŢIUNEA 1Pregătire şi responsabilităţi

Art.28.- (1) Evitarea riscurilor NBC asociate cu efectele ADMNBC reprezintă un element esenţial al planificării operaţiilor, forţele trebuind să fie instruite şi echipate pentru a supravieţui ca să lupte în medii NBC; nu este doar suficient să supravieţuieşti unui atac NBC, ci unităţile trebuie să fie capabile să-şi continue îndeplinirea misiunii într-un mediu contaminat NBC.

(2) Pregătirea pentru apărare NBC vine în sprijinul protecţiei forţei, ajută la reducerea impactului fizic şi psihic asupra eficienţei în luptă şi se va intensifica pe măsura introducerii unor sisteme mult mai complexe de apărare NBC pentru a reduce ameninţarea NBC.

Art.29.- (1) Pregătirea pe linia apărării NBC trebuie să fie integrată cu toate aspectele de stat major, de instruire a unităţilor şi programelor de pregătire; impactul puternic al apărării NBC asupra tuturor aspectelor operaţiilor impune faptul ca pregătirea pe această linie să nu fie condusă în mod izolat.

(2) Accentul, în pregătirea pentru apărare NBC, trebuie pus nu numai pe capacitatea individului de a supravieţui în acţiunile imediate şi pe executarea decontaminării, ci şi pe susţinerea operaţiilor unităţilor pentru îndeplinirea misiunilor.

(3) Scenariile NBC trebuie să fie incluse la toate nivelurile de instruire, iar la cel individual şi colectiv, să se pună accent în particular pe perfecţionarea deprinderilor de folosire a echipamentelor individuale de protecţie NBC şi pe executarea decontaminării.

(4) Toate structurile trebuie să fie instruite în procedurile de identificare şi detecţie NBC, în particular pentru acele structuri care execută misiuni de cercetare NBC, iar pentru structurile de avertizare şi raportare NBC instruirea trebuie practicată la toate nivelurile.

(5) Acordarea primului ajutor şi a tratamentului NBC personalului contaminat RBC trebuie să fie integrate cu pregătirea medicală; problematica contaminării NBC şi cea de apărare medicală NBC, iar problemele operaţionale şi logistice rezultate pe timpul pregătirii trebuie să fie evaluate pentru ca nivelurile de comandă şi stat major să răspundă realist la toate tipurile posibile de situaţii NBC.

Art.30.- (1) Atacurile NBC trebuie să fie simulate pe timpul desfăşurării exerciţiilor/aplicaţiilor pentru a se putea evalua eficienţa sistemelor de apărare, avertizare şi raportare NBC şi capacitatea unităţilor de a supravieţui şi acţiona în ambele medii, ne-toxic şi/sau contaminat.

(2) Modulele de pregătire NBC trebuie să ţină pasul cu dezvoltarea tehnologiilor jocurilor de război asistate de computer, iar pregătirea să se execute în simulatoare care să imite în mod realist efectele ADMNBC asupra personalului şi echipamentului.

Art.31.- (1) Standardele de eficienţă pentru apărare NBC sunt diferite în funcţie de roluri şi responsabilităţi.

NESECRET16 din 35

NESECRET

(2) Este fundamental ca tot personalul să fie capabil, după ce a descoperit prezenţa unui risc NBC, să ia măsurile de auto-protecţie astfel încât să fie capabil să supravieţuiască şi în consecinţă să contribuie la menţinerea eficienţei operaţional-acţională a unităţii.

(3) Pentru a îndeplini misiuni cum ar fi observarea NBC, cercetarea NBC/ supravegherea, decontaminarea, avertizarea şi raportarea NBC, personalul nominalizat va trebui să fie pregătit suplimentar, pregătire condusă la nivelul unităţii pentru a creşte eficienţa supravieţuirii.

(4) Personalul specializat în domeniul apărării NBC, al cărui rol principal operaţional este apărarea NBC şi personalul pregătit în domeniul apărării NBC din statul major va trebui să posede un nivel înalt de eficienţă pentru apărarea NBC şi trebuie să urmeze pregătirea specială în Şcoala de Aplicaţie pentru Apărare NBC.

(5) Comandanţilor li se cere să aibă cunoştinţe şi competenţe suficiente în domeniul apărării NBC pentru a le permite, ca dispunând de o consiliere adecvată (acolo unde se impune) să ia decizii care să le permită să planifice şi să execute operaţii în condiţii de ameninţare şi/sau risc NBC.

SECŢIUNEA a 2-aResponsabilităţile comenzii

Art.32.- (1) Componente funcţionale ale apărării NBC formează bazele responsabilităţilor comenzii, pe care comandantul va trebui să le ia în considerare în orice operaţie în care există o ameninţare NBC.

(2) Aceasta va fi reflectată în Anexa pentru Apărarea NBC la Ordinul de operaţii, şi va constitui baza conduceri de către statul major a estimării NBC detaliate, ca o contribuţie la Planul de operaţii al comandantului marii unităţi sau unităţii.

(3) Problematica esenţială prevăzută în Ordinul de operaţii urmăreşte:a) evaluarea ameninţării NBC;b) cererile de pregătire şi echipare pentru forţa desfăşurată în teatru;c) contramăsurile medicale (programele de vaccinări);d) cerinţele de protecţie şi de pregătire pentru apărarea NBC a civililor (salariaţilor

civili, personalului naţiunii gazdă şi altora din cadrul zonei de operaţii);e) sprijinul medical şi de evacuare;f) cerinţele pentru C4I din teatru;g) orice informaţie suplimentară (mijloace de specialitate NBC);h) capacităţile şi limitele forţelor.Art.33.- (1) Pre-conflict – abilitatea comandantului pentru stabilirea unei apărări

NBC eficiente, în completare la estimarea NBC, va depinde de următoarele cerinţe:a) stabilirea unei structuri NBC capabile să monitorizeze zilnic 24 de ore; în acest

caz structura va folosi procedurile de avertizare şi raportare bazate pe ATP-45 (B)4, STANAG 2103, şi Sistemul de Raportare şi Avertizare NBC (SARNBC);

b) organizarea pentru misiune a structurilor de apărare NBC;

4 ATP 45 (B) – Allied Tactical Publication 45 (B) – Publicaţie Tactică Aliată 45 (B);

NESECRET17 din 35

NESECRET

c) coordonarea şi legătura eficientă pe problemele de apărare NBC cu partenerii multinaţionali şi orice organizaţii ne-militare sau ne-guvernamentale implicate în operaţie;

d) dezvoltarea planului de susţinere pentru echipamentele, piesele de schimb şi consumabilele de apărare NBC (cu personalul din compartimentul logistic);

e) monitorizarea (cu personalul medical) contramăsurilor medicale şi manipulării pierderilor bio-chimice, procedurilor de evacuare şi izolare a forţelor pentru care comandantul este responsabil.

(2) Aceste cerinţe sunt luate, în principal, în considerare de ofiţerul cu atribuţii în domeniul apărării NBC din statul major al marii unităţi (unităţii) şi în consultare apropiată cu alte structuri din comandament.

(3) Unele din aceste probleme necesită decizii de nivel superior şi coordonare în comandamente.

Art.34.- (1) Post-conflict – faza post-conflict a operaţiilor poate fi de mai lungă durată, datorită faptului că rezultatele întrebuinţării agenţilor NBC de către inamic au un impact semnificativ asupra recuperării fizice a forţelor care au acţionat în zona de operaţii.

(2) Este obligatoriu pentru comandant să identifice cerinţele de decontaminare NBC post-conflict, cu cât mai devreme posibil cu atât mai bine, şi să fie reflectate în Planul de Operaţii; comandantul, consiliat de statul său major, trebuie să planifice, pentru toţi, următoarele responsabilităţi rezultate în cazul în care inamicul ar întrebuinţa ADMNBC:

a) înmormântarea sau înlocuirea resursei umane pierdute;b) asigurarea cantităţii necesare de echipamente de decontaminare;c) mutarea sau distrugerea muniţiilor NBC descoperite;d) mutarea din terenul contaminat/ decontaminarea unor facilităţi;e) planificarea dispunerii echipamentelor care nu pot fi decontaminate;f) reîntoarcerea la infrastructura anterior contaminată a autorităţilor naţiuni gazdă.

SECŢIUNEA a 3-aInformaţiile

Art.35.- (1) Cererile de informaţii pentru acţiunile de apărare NBC sunt necesare pentru identificarea capacităţilor NBC şi a intenţiilor inamicului de întrebuinţare a ADMNBC, pentru determinarea naturii, disponibilului, locului şi capacităţilor de transport la ţintă a ADMNBC inamice, şi pentru evaluarea abilităţii acestuia de a se apăra împotriva ADMNBC şi de a continua să acţioneze în condiţii/medii NBC.

(2) Cererile de informaţii sunt rezolvate de către compartimentul care asigură gestionarea informaţiilor; informaţiile trebuie centralizate obligatoriu şi procesate pentru a fi eliminat elementul surpriză, chiar de la primul atac.

(3) Cercetarea convenţională, împreună cu cercetarea meteorologică şi cercetarea terenului sunt factori care influenţează efectele contaminării radioactive, cu agenţi bio-chimici şi materiale toxice; rezultatele analizei acestora vor ajuta la predicţia naturii atacurilor NBC sau riscurilor toxice industriale.

NESECRET18 din 35

NESECRET

(4) Cercetarea continuă, oportună şi precisă a capacităţilor inamicului, împreună cu monitorizarea permanentă a câmpului de luptă de către sistemele specializate NBC, vor asigura forţelor menţinerea nivelului optim de protecţie individuală NBC, evitarea contaminării RBC sau, dacă este necesar, protecţia împotriva efectelor ADMNBC.

Art.36.- (1) Realizarea unui sistem de apărare NBC eficient se poate stabili în urma culegerii informaţiilor despre ameninţarea NBC şi a estimării riscului.

(2) Cercetarea furnizează o estimare a potenţialului forţelor inamice, capacităţilor NBC, limitărilor şi intenţiilor probabile de desfăşurare şi întrebuinţare a ADMNBC; de interes particular este informaţia privind posibilităţile de dezvoltare a armamentului capabil să distrugă protecţia individuală şi colectivă a echipamentelor.

(3) Cercetarea prin luptă va aduce comandantului o estimare a abilităţii inamicului de întrebuinţare a ADMNBC în imediata sa zonă de operaţii şi că poate iniţia implementarea măsurilor de precauţie care conduc la declanşarea fazei de apărare NBC.

(4) Cercetarea medicală şi tehnică poate ajuta la identificarea ameninţărilor sau riscurilor NBC; cercetarea tehnică dă posibilitatea evaluării capacităţilor NBC ofensive şi defensive ale adversarului şi, de asemenea, va furniza informaţii referitoare la riscurile datorate materialelor toxice industriale (TIM) din zona de operaţii; informaţiile privind dezvoltarea şi întrebuinţarea potenţialului capacităţilor de medicină preventivă ale forţelor ostile, facilităţilor de tratament medical şi a oricăror activităţi medicale neobişnuite, pot indica iminenţa unui atac cu agenţi biologici sau chimici.

(5) Odată ce ADMNBC au fost întrebuinţate, analiza atacurilor poate furniza avertizări anticipate ale atacurilor următoare; cercetarea medicală va ajuta la identificarea tipului de agent biologic şi chimic care a fost întrebuinţat de inamic.

SECŢIUNEA a 4-aEfectele reziduale ale ADMNBC asupra trupelor

Art.37.- (1) În Forţele Terestre manevra marilor unităţi şi unităţilor spre un raion necontaminat poate fi necesară pentru a micşora expunerea continuă la riscurile NBC reziduale; o mare unitate sau unitate va ocupa un raion necontaminat stabilit anterior, în cazul în care a fost expusă la un risc NBC; personalul trebuie să răspundă automat la alarma NBC, să ia măsurile de protecţie corespunzătoare în cazul riscului, să retransmită alarma, să conducă decontaminarea imediată, să transmită rapoartele cerute şi să continue misiunea în acel raion.

(2) Comandantul trebuie să ia imediat iniţiativa pentru a determina tipul şi persistenţa riscului contaminării.

Art.38.- (1) Dacă riscul este nepersistent (în cazul agenţilor chimici cu acţiune generală), unitatea poate continua misiunea în acel loc şi îşi va menţine NOPINBC atât timp cât este nevoie până la dispariţia riscului (câteva minute).

(2) Dacă riscul este persistent (contaminarea radioactivă, suspectarea de întrebuinţare a agenţilor biologici sau chimici lichizi), unitatea trebuie să-şi menţină NOPINBC, să micşoreze expunerea la riscuri şi să-şi continue misiunea.

(3) Comandantul trebuie să analizeze situaţia pentru a determina dacă, manevra de ocupare a unui nou raion într-o poziţie necontaminată, este necesară sau posibilă.

NESECRET19 din 35

NESECRET

(4) Comandantul ar trebui să ia în considerare situaţia tactică din acel raion, implicaţiile tactice ale manevrei de schimbare a raionului din punctul de vedere al propriei unităţi şi unităţilor vecine raionului, protecţia furnizată de raionul actual, creşterea expunerii la risc datorită schimbării raionului, implicaţiile transferului contaminării în cazul schimbării raionului, posibilitatea unor noi atacuri NBC inamice şi impactul asupra continuării misiunii în NOPINBC-4 (protecţie NBC integrală) sau într-o situaţie de protecţie parţială.

(5) Decizia de începere a decontaminării operaţionale sau totale va trebui luată de regulă după îndeplinirea misiunii; decontaminarea nu trebuie să înceapă să se execute mai târziu de 6 ore de la executarea atacului de către inamic cu agenţi NBC persistenţi .

(6) Factorii care trebuie luaţi în considerare înainte de luarea deciziei comandantului pentru executarea decontaminării sunt:

a) letalitatea agentului contaminant;b) degradarea performanţelor personalului;c) limitele echipamentelor;d) transferul şi dispersarea contaminării;e) timpul la dispoziţie.Art.39.- (1) Dacă riscul contaminării poate fi limitat, ajustat sau micşorat prin

decontaminare, comandantul poate decide continuarea misiunii şi ulterior să se execute decontaminarea; comandanţii marilor unităţi şi unităţilor pot determina dacă prezenţa contaminării reprezintă un risc inacceptabil care poate provoca unor unităţi/subunităţi ori activităţi schimbarea raionului cât mai repede posibil.

(2) Decizia pentru schimbarea raionului de dispunere va depinde de misiune, situaţia tactică, teren şi alţi factori, cum ar fi, mărimea suprafeţei contaminate.

(3) Manevrele de schimbare a raioanelor de dispunere pe durata când contaminarea radioactivă este în descreştere este în general o greşeală de consiliere.

(4) Pentru a preveni răspândirea contaminării spre noul raion de dispunere, această manevră de schimbare a raionului ar trebui să înceapă cu decontaminarea operaţională a personalului şi echipamentelor principale; pe timpul schimbării raionului de dispunere orice efort trebuie realizat pentru a evita o expunere ulterioară la un risc de contaminare; unitatea ajunsă în raionul necontaminat îşi va continua misiunile cerute prin ordine.

NESECRET20 din 35

NESECRET

CAPITOLUL IIIFundamentele acţiunilor de Apărare NBC

SECŢIUNEA 1Factori

Art.40.- (1) Mediul NBC va necesita o soluţie diferită pentru Forţele Terestre, care pot să răspundă diferit la acelaşi tip de ameninţare sau de risc.

(2) Când este pus în discuţie subiectul unui risc NBC, fiecare comandant ar trebui să evalueze factorii relevanţi înainte de determinarea cursului acţiunii; ofiţerul NBC trebuie consultat pentru a prezenta implicaţiile detaliate ale acestor factori relevanţi:

a) natura misiunii;b) identificarea tipului, gradului şi persistenţei potenţialului sau actualului pericol;c) influenţa condiţiilor de vreme şi de teren asupra riscului;d) impactul pierderilor în personal şi distrugerilor de echipamente asupra

capacităţii unităţilor de a-şi îndeplini misiunile;e) efectele protecţiei NBC asupra capacităţii combative (moralul, degradarea

performanţelor, etc.);f) timpul necesar şi disponibil de reacţie la un atac NBC;g) estimarea efortului necesar pentru eliminarea sau reducerea contaminării RBC;h) capacitatea unităţilor sau disponibilitatea de sprijin specializat din partea

unităţilor/subunităţilor de apărare NBC, pentru reducerea riscului;i) vulnerabilitatea la, şi probabilitatea de executare a un/unui următor atac NBC;j) exploatarea imediat a succesului de către forţele convenţionale inamice prin

executarea unui următor atac NBC sau a unor emisii deliberate de materiale toxice industriale (EADA).

SECŢIUNEA a 2-aConducerea operaţiilor într-un mediu contaminat

Art.41.- (1) Marile unităţi şi unităţile pot fi confruntate cu un atac sau cu atacuri NBC repetate care creează contaminare ce necesită adoptarea măsurilor de protecţie individuală şi colectivă (PROCOL) NBC.

(2) Aceste măsuri depind de natura pericolului şi de condiţiile meteorologice locale şi pot fi menţinute pe o perioadă extinsă de timp, în care personalul îşi va continua îndeplinirea misiunilor.

(3) Comandantul are două opţiuni în astfel de situaţii:a) deplasarea – comandantul aflat într-o astfel de situaţie va determina necesitatea

prelungirii perioadei de expunere la pericolul contaminării, ca una din opţiuni şi posibilitatea de manevră către un raion necontaminat; dacă el poate să-şi îndeplinească misiunea mai eficient într-un raion necontaminat şi manevra către acest raion nu este interzisă, el poate ordona deplasarea cât mai curând posibil, după aprobările de rigoare ale eşalonului superior şi oprirea descreşterii dozei debit sau concentraţiei de agenţi bio-

NESECRET21 din 35

NESECRET

chimici; orice procedură de control al contaminării necesară pentru evitarea transferului sau dispersării contaminării reziduale trebuie să fie executată pentru a putea părăsi zona contaminată;

b) staţionarea – dacă manevra sau schimbarea raionului de dispunere nu este posibilă sau acceptabilă, comandantul trebuie să fie pregătit să-şi continue misiunea în mediul contaminat cu posibilitatea limitării timpului şi obiectivelor acesteia; el va avea nevoie să ia în considerare fezabilitatea schimbării raionului sau reducerii pericolului prin executarea decontaminării; în cazul facilităţilor fixe, decontaminarea clădirilor, a unor mari cantităţi de provizii şi echipamente depozitate în spaţii descoperite şi a unor întinse zone de teren şi aerodromuri, poate fi impracticabilă sau imposibilă; eforturile de decontaminare vor fi, în unele cazuri, extrem de scumpe în ceea ce priveşte resursa umană, timpul şi logistica alocată şi, odată ce s-au îndeplinit, efectele decontaminării pot fi pierdute datorită unor atacuri NBC ulterioare; articolele individuale de îmbrăcăminte şi echipamentul esenţial pentru îndeplinirea misiunilor ar trebui să fie decontaminate operaţional pentru a se reduce transferul contaminării şi pericolele implicite; PROCOL este un echipament esenţial dacă operaţiile trebuie să continue într-un raion unde va fi prezent un risc NBC pe termen îndelungat.

Art.42.- (1) Impactul asupra individului – căldura realizată în interiorul EPINBC produce o diminuare marcantă asupra performanţelor individuale şi, nu în ultimul rând, asupra eficienţei structurilor militare din care fac parte.

(2) Importanţa unui lider bun, instruirea la toate nivelurile şi aclimatizarea (ajustarea deprinderilor corpului la condiţiile de stres termic) vor mări perioada de timp de purtare a EPINBC în condiţii de protecţie completă, sau chiar parţială; aclimatizarea este importantă pentru supravieţuirea într-un mediu NBC, deprinderile formându-se prin instruire îndelungată în modul de a face faţă stresului psihologic şi fiziologic datorat portului EPINBC într-un nivel de protecţie completă.

Art.43.- (1) Individul trebuie să înveţe cum să-şi desfăşoare deprinderile de bază şi cum să modifice căile în care activităţile de rutină sunt conduse purtând EPINBC pe perioade extinse de timp.

(2) Multe acţiuni normale necesită unele schimbări care duc la obstacole fizice cauzate de portul EPINBC; comunicarea între indivizi şi grupuri va deveni mult mai dificilă în cazul portului îndelungat al EPINBC.

(3) Pentru a fi sigur că personalul este pregătit să acţioneze pe perioade lungi în EPINBC, fără a suferi pierderi semnificative ale eficienţei în luptă, aceste acţiuni trebuie să fie practicate pe timpul instrucţiei şi exerciţiilor.

(4) Deoarece portul pe perioade îndelungate de timp al EPINBC, duce la rezultatul creşterii temperaturii şi deshidratării corpului, vor creşte cererile individuale de apă ceea ce va necesita stabilirea unor reguli de consum al lichidelor.

Art.44. Măsuri defensive pentru structurile militare – comandantul trebuie să stabilească un număr de măsuri de reducere a efectelor datorate rămânerii într-un mediu NBC pe perioade îndelungate de timp, cum ar fi:

a) reducerea nivelului optim de protecţie individuală NBC corespunzător cu riscul existent, temperatura şi gradul de efort, putând realiza echilibrul între nevoia de protecţie NBC şi menţinerea eficienţei operaţionale pentru îndeplinirea misiunii;

NESECRET22 din 35

NESECRET

b) rotirea personalului la lucrările care cer un grad ridicat de efort fizic;c) prelungirea şi mărirea frecvenţei perioadelor de odihnă pentru a permite

dispariţia sau, cel puţin, scăderea gradului de supraîncălzire a corpului;d) întrebuinţarea, oricând este posibil, a vehiculelor, echipamentelor de manipulare

şi săpare mecanică;e) furnizarea proviziilor adecvate de apă pentru a permite creşterea consumului de

lichide funcţie directă de creşterea gradului de efort alocat;f) realizarea identificării personalului care poartă EPINBC;g) reducerea nivelului expunerii individuale prin rotirea personalului la activităţile

din zona contaminată şi zona cu protecţie colectivă.Art.45.- Schimbarea echipamentelor de protecţie individuală NBC(EPINBC) –

EPI NBC trebuie schimbate sau decontaminate dacă există următoarele condiţii:a) perioada de menţinere a protecţiei a expirat;b) echipamentul de protecţie a devenit foarte contaminat;c) purtarea îndelungată a făcut echipamentele de protecţie inutilizabile;d) echipamentele de protecţie au devenit foarte murdare (de poluanţi sau

transpiraţie);e) dacă vaporii toxici prezenţi sunt toxici pentru piele (agenţii vezicanţi, acidul

azotic), atunci în adăposturile cu protecţie colectivă este necesară schimbarea EPINBC.

NESECRET23 din 35

NESECRET

CAPITOLUL IVSusţinerea logistică a acţiunilor de Apărare NBC

SECŢIUNEA 1Consideraţii privind planificarea

Art.46.- (1) Acţiunile de apărare NBC plasează cerinţe mari sistemului logistic datorită necesarului de aprovizionare cu echipamente de protecţie şi cu materiale de decontaminare, care trebuie să răspundă destul de des la nivelul înalt de consum în cazul condiţiilor de contaminare; aceasta este o problemă foarte complexă, în principal datorită necesităţii de susţinere a eforturilor de apărare NBC în acelaşi timp cu sprijinul operaţiilor de arme întrunite.

(2) Logistica într-un mediu NBC este vitală pentru a supravieţui, dar trebuie realizată în egală măsură şi pentru celelalte misiuni generale; mai mult, operaţiile sunt de regulă, întrunite şi posibil multinaţionale.

(3) Dacă forţele, în majoritatea acţiunilor, se desfăşoară într-un teatru cu sprijinul logistic propriu integral asigurat, există şi unele cazuri, de participare la misiuni internaţionale, când sunt necesare negocieri pentru sprijinul mutual şi, în particular, acolo unde există nepotriviri în capacităţile de apărare NBC.

Art.47.- (1) Contaminarea NBC reprezintă o problemă uriaşă şi dificilă pentru unităţile logistice, ca şi pentru cele luptătoare, dar această problemă este legată de necesitatea de a continua misiunile de sprijin logistic pentru celelalte unităţi.

(2) Cererile pentru echipamentele de protecţie NBC şi de pregătire pentru apărarea NBC pot să fie extinse şi către forţele multinaţionale, organizaţiile ne-militare şi ne-combatante; evacuarea pierderilor şi tratamentul medical pot necesita să fie conduse în condiţii/medii NBC.

(3) Câteva consideraţii de planificare logistică foarte importante pot fi:a) cererile, priorităţile şi procedurile pentru decontaminarea şi evacuarea

materialelor spre raioanele de aprovizionare, mentenanţă şi administrative;b) reaprovizionarea cu materiale consumabile, EPINBC, decontaminanţi şi

materiale medicale;c) stabilirea priorităţilor de evacuare, decontaminare, tratament şi izolare a

pierderilor NBC sau pacienţilor răniţi convenţional care au fost contaminaţi cu agenţi bio-chimici sau TIM;

d) decontaminarea alimentelor şi a surselor de apă pentru consumul uman;e) înregistrarea mormintelor şi executarea procedurilor de mutare, decontaminare

şi marcare a rămăşiţelor contaminate RBC/TIH;f) mutarea personalului, echipamentelor şi proviziilor din zonele contaminate;g) luarea măsurilor de reducere a impactului mediului NBC asupra eforturilor

cooperării dintre civili şi militari(CIMIC);h) stabilirea şi aplicarea procedurilor de manipulare a pierderilor NBC, a celor

convenţionale şi a ambelor tipuri de pierderi în condiţii/medii NBC.

NESECRET24 din 35

NESECRET

SECŢIUNEA a 2-aPrincipiile logisticii pe linia apărării Nucleare, Biologice şi Chimice

Art.48.- (1) Prevederea (anticiparea) – nivelul ridicat de consum al decontaminanţilor, consumabilelor de resortul apărării NBC, apei, echipamentelor de protecţie, vaccinurilor şi/sau antidoturilor reprezintă o caracteristică a operaţiilor de apărare NBC.

(2) Deoarece atacurile inamicului pe timpul zilei nu pot fi eliminate, logisticienii trebuie să planifice procedurile de sprijin logistic şi de prevedere în special pe timpul nopţii.

(3) Surprinzător, va fi nevoie să fie luat în considerare, cu atenţie, echilibrul dintre furnizarea stocurilor adecvate de echipamente de apărare NBC, fără a compromite cererile logistice pentru misiunea generală.

Art.49.- (1) Economia – viitoarele cereri pentru echipamentele de apărare NBC şi sprijinul logistic pot fi dificil de evaluat, în particular dacă există o cerinţă pentru furnizarea acestora dincolo de lanţul ierarhic de comandă.

(2) De aceea, resursele trebuie întrebuinţate efectiv, eficient şi economic, alegându-se cea mai bună întrebuinţare pentru orice sursă de sprijin suplimentar sau local la dispoziţie.

Art.50.- (1) Cooperarea – reconcilierea nevoilor logistice generale ale forţei întrunite cu nevoile sale de apărare NBC va necesita o cooperare apropiată la toate nivelurile; în Planurile operaţionale trebuie integrate consideraţiile logistice şi incluse cererile pentru apărarea NBC; protecţia materialelor de resortul apărării NBC va fi foarte importantă, în particular în cazul unei ameninţări NBC.

(2) Efectele contaminării rutelor principale de aprovizionare, raioanelor de aprovizionare şi punctelor fixe de aprovizionare şi măsurile de protecţie NBC stabilite în astfel de cazuri trebuie încorporate în planurile generale ale operaţiei.

Art.51.- (1) Flexibilitatea – structurile logistice trebuie să improvizeze pentru a preîntâmpina situaţiile de urgenţă neprevăzute şi nu numai în aceste situaţii sistemul logistic trebuie să fie versatil şi capabil să reacţioneze rapid.

(2) Degradarea acţiunilor logistice în situaţii/medii NBC va necesita modificarea programărilor pentru aprovizionare; riscurile şi distrugerile potenţiale cauzate prin întrebuinţarea de către inamic a ADMNBC pot necesita re-dispunerea bazelor de aprovizionare şi de sprijin medical, schimbarea majoră a direcţiei de aprovizionare, realocarea transporturilor şi a echipamentelor de construcţie sau transferul personalului sau unităţilor.

(3) Planurile trebuie să fie realizate pentru o capacitate de urgenţă pentru aprovizionarea cu echipamente de resortul apărării NBC către teatrul de operaţii în situaţia anticipării întrebuinţării de către inamic a ADMNBC.

NESECRET25 din 35

NESECRET

SECŢIUNEA a 3-aConsideraţii privind logistica Apărării NBC

Art.52.- (1) Reconstituirea – într-un mediu NBC, structurile pot fi obiectivul unor pierderi catastrofice; când există astfel de pierderi fiecare unitate afectată trebuie ridicată din nou la capacitatea operaţională sau înlocuită.

(2) Rolul reconstituirii este de a reface unităţile afectate sau distruse cu resursele disponibile; în primul rând, trebuie să existe o evaluare ale funcţiilor critice, iar dacă funcţia este determinată a fi critică, evaluarea trebuie să continue; în al doilea rând, unitatea căreia îi este afectată capacitatea operativă trebuie să fie evaluată.

(3) Folosind ca bază mijloacele de supravieţuire, componenta de comandă trebuie să determine, pentru fiecare unitate, ce personal şi echipament va fi necesar pentru revenirea la un nivel acceptabil de eficacitate.

(4) Resursa umană poate sosi din cadrul sistemului de completare cu personal, din centrele medicale sau din cadrul altor structuri care îndeplinesc funcţii mai puţin critice; echipamentele cerute pot sosi din cadrul sistemului de aprovizionare, de la facilităţile de executare a mentenanţei sau de la alte structuri şi organizaţi.

Art.53.- (1) Echipamentele – decontaminarea echipamentelor se execută pentru a preveni acumularea pierderilor, creşterea eficacităţii individuale şi a unităţilor şi limitarea transferului contaminării.

(2) Tot personalul execută decontaminarea imediată a pielii şi propriilor echipamente.

(3) Echipamentele de decontaminare totală furnizează unităţilor sprijinul de decontaminare cerut dincolo de capacităţile lor de decontaminare; sprijinul pentru decontaminarea totală este furnizat pentru echipamente, depozite de materiale, facilităţi, teren şi rute principale de aprovizionare pe bază de prioritate.

(4) Comandanţii unităţilor sprijinite stabilesc priorităţile; articolele cu prioritate scăzută vor fi decontaminate prin folosirea resurselor de decontaminare ale unităţii afectate sau vor fi decontaminate prin decontaminare naturală.

(5) Planurile pentru decontaminarea unor mari suprafeţe de teren trebuie să includă folosirea la maximum a echipamentelor şi materialelor naţiunii gazdă; comandanţii trebuie să se asigure că toate articolele de echipament care nu pot fi decontaminate sunt identificate pe timpul executării planificării pentru decontaminare.

Art.54.- (1) Schimbarea îmbrăcămintei şi îmbăierea personalului – aprovizionarea personalului cu îmbrăcăminte de schimb şi executarea îmbăierii sunt disponibile la toate nivelurile de comandă.

(2) Standardul este acela de a furniza cel puţin o îmbăiere săptămânală pentru igiena personalului şi pentru schimbarea echipamentului pentru fiecare militar; acest standard va fi accelerat în cazul unui mediu NBC şi va fi determinat de componenta umană militară.

Art.55.- (1) Recuperarea echipamentului şi evacuarea – este esenţială pentru susţinerea operaţiilor militare şi chiar într-un mediu NBC, unităţile nu pot considera

NESECRET26 din 35

NESECRET

echipamentul nerecuperabil, în special EPINBC, odată ce a devenit inutilizabil şi contaminat.

(2) Echipamentele ar trebui, practic, să fie decontaminate şi recuperate; dacă situaţia nu permite ca echipamentul să fie decontaminat şi contaminarea este destul de severă pentru a preveni recuperarea şi evacuarea, locul va fi notat şi raportat pentru ca după caz, recuperarea să se realizeze ulterior.

(3) Orice componentă militară ar trebui să-şi dezvolte procedurile standard de operare pentru recuperarea şi evacuarea echipamentelor contaminate.

Art.56.- (1) Distrugerea urgentă şi evacuarea muniţiilor NBC capturate – planurile pentru distrugerea sau dezasamblarea muniţiilor bio-chimice trebuie să micşoreze riscul emisiilor acestor agenţi.

(2) Opţiunile pentru dispunerea de urgenţă a acestor muniţii sunt:a) evacuarea către o locaţie sigură;b) predarea în siguranţă în acord cu procedurile de dispunere a explozivilor de

artilerie;c) marcarea şi abandonarea, dar înregistrarea locaţiei.(3) Evacuarea muniţiilor NBC necesită stabilirea procedurilor de transport;

comandantul trebuie să solicite asistenţă tehnică de la structurile de artilerie, Centrul de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare NBC şi Ecologie, Centrul de Pregătire a Specialiştilor în Controlul Mecanismelor Explozive (EOD) şi de la alte agenţii de profil.

Art.57.- (1) Muniţiile NBC ale inamicului în pericol a fi recapturate sau acelea care au un mic grad de siguranţă trebuie să fie distruse în acord cu procedurile de distrugere a explozivilor de artilerie.

(2) Rapoartele cercetării pe linie tehnică despre muniţiile NBC capturate şi sistemele detonante trebuie transmise înainte ca probele să fie distruse.

Art.58.- (1) Aprovizionarea cu apă pentru decontaminare – raioanele de decontaminare au nevoie de un sistem robust de aprovizionare cu apă, în particular, dacă cererile neprevăzute de apă nu pot fi asigurate.

(2) Unităţile care execută aprovizionarea cu apă trebuie să fie capabile să furnizeze cantităţi de apă la o capacitate acceptabilă pentru decontaminarea personalului şi echipamentelor.

(3) Apa potabilă nu are prioritate pentru executarea decontaminării, dar poate fi utilă dacă apa nepotabilă nu este disponibilă.

(4) Unităţile de decontaminare pot folosi echipamentele de transport al apei din structura lor organizatorică sau apa din râuri şi lacuri.

Art.59. (1) Transportul – un mediu NBC va mări importanţa modalităţilor alternative de transport şi rutelor, de aceea este imperativă realizarea controlului centralizat al manevrelor.

(2) Rapoartele cercetării NBC vor ajuta la monitorizarea rutelor contaminate şi la reglarea traficului pe rutele principale de aprovizionare.

Art.60.- (1) Supravieţuirea în cazul contaminării NBC– echipamentele esenţiale misiunii trebuie să îndeplinească toate caracteristicile de operativitate în cazul efectelor exploziilor nucleare şi să reziste la contaminarea NBC.

NESECRET27 din 35

NESECRET

(2) Aceste caracteristici standardizate sunt destinate să ne asigure că echipamentele forţelor armate sunt rezistente la expunerile specifice ale efectelor ADMNBC şi destul de capabile să fie gata de decontaminare pentru a fi rapid recuperate ca să reintre în serviciu.

SECŢIUNEA a 4-aSprijinul medical

Art.61.- Datorită numărului mare de potenţiale pierderi care pot rezulta în urma întrebuinţării ADMNBC şi de necesitatea managementului specializat al acestora, care poate consuma majoritatea resurselor medicale, este necesară o coordonare riguroasă a acestora, inclusiv aprovizionarea adecvată a adăposturilor de protecţie colectivă, izolatoarelor şi materialelor de resortul medical.

Art.62.- (1) Principiile medicinii preventive– într-un mediu NBC, serviciul medical va fi într-o situaţie grea, datorită mortalităţii foarte mari în cazul posibil al unui atac biologic eficient.

(2) Cererile pentru sprijinul medical militar pentru ambele părţi, militară şi pentru populaţia civilă vor fi probabil foarte intense în astfel de cazuri.

(3) Personalul medical trebuie să ajute comandantul pentru determinarea riscurilor de sănătate asociate contaminării radioactive şi bio-chimice, cum ar fi asigurarea surselor sigure de hrană şi apă potabilă şi determinarea începerii distribuirii tratamentelor profilactice, imunizatoarelor şi altor măsuri medicale preventive asociate ADMNBC.

(4) Personalul medical trebuie avertizat despre ameninţarea NBC din teatru şi să fie continuu ţinut la curent cu informaţiile despre bolile cunoscute din zona de operaţii, despre vectorii potenţiali de diseminare a bolilor şi despre susceptibilitatea trupelor la aceste boli.

(5) În condiţii NBC, bolile cunoscute că există şi se manifestă în zona de operaţii nu trebuie să se transmită forţelor noastre; apariţia unei boli sau a unui vector necunoscut pe cale naturală în teatru este un indiciu de întrebuinţare de către inamic a agenţilor biologici, iar aplicarea principiilor generale de medicină preventivă va fi imperios necesară.

Art.63.- (1) În cazul unui atac NBC, toată hrana cu excepţia celei conservată sau celei foarte bine protejată, trebuie în totalitate inspectată pentru a fi siguri că este protejată adecvat; hrana identificată a fi sigură trebuie să fie protejată împotriva contaminării secundare.

(2) Măsurile de protecţie trebuie să fie practicate de aceia care execută transportul, depozitarea, prepararea şi servitul hranei, ca şi pentru aceia care consumă hrana; mai mult trebuie să existe reguli clar statuate pentru a se aplica măsurile de control necesare pentru prevenirea contaminării proviziilor de hrană de către insecte, rozătoare şi alţi vectori.

(3) Este imperios necesară instituirea măsurilor de supraveghere a apei şi de control sanitar al acesteia; cea mai bună măsură de igienizare a apei este purificarea sau fierberea acesteia.

NESECRET28 din 35

NESECRET

(4) Tabletele de purificare a apei şi sistemele militare de fierbere sau purificare a unei mari cantităţi de apă pentru consumul şi în scopuri de igienă nu sunt eficiente în cazul unor agenţi biologici, cum ar fi virusurile, sporii sau toxinele.

Art.64. Măsurile de apărare – există un număr de măsuri de apărare corelate care ar trebui să fie incluse în cadrul aspectelor de planificare asociate cu sprijinul medical într-un mediu NBC; acestea includ:

a) colectarea informaţiilor;b) supravegherea militară a sectoarelor cheie pentru a determina obiectivul de bază

al mijlocului de atac bio-chimic;c) măsurile de apărare medicală NBC, de protecţie a personalului împotriva

riscurilor expunerilor, contaminărilor şi intoxicaţiilor;d) măsurile de apărare fizică pentru reducerea riscurilor de inhalare a oricăror

aerosoli de agenţi bio-chimici care pot fi prezenţi;e) detecţia timpurie a riscurilor NBC.Art.65.- (1) Managementul medical al pierderilor NBC, în particular al celor

cauzate de agenţii biologici, poate implica un mare număr de persoane cu boli infecţioase, persoane expuse la agenţi chimici şi/sau toxine biologice şi persoane rănite datorită efectelor armelor nucleare.

(2) Faptul că sursa expunerii poate fi creată artificial prin mijloace ostile deliberate, nu va schimba principiile de bază ale tratamentului, de exemplu, într-un eveniment reprezentând un atac biologic, cel mai important factor în furnizarea unor informaţii operaţionale relevante şi unui management medical adecvat va fi identificarea rapidă şi cu acurateţe a agentului biologic întrebuinţat.

(3) Unele aspecte ale managementului medical după atacul biologic sunt unice şi necesită pregătire şi alerte speciale.

(4) Decontaminarea şi protecţia colectivă împotriva atacurilor NBC sunt măsuri foarte importante, în particular, dacă este necesară staţionarea îndelungată în zona contaminată.

(5) Managementul medical trebuie să furnizeze adăposturi adecvate, stabilind raţiile de consum al hranei şi apei necontaminate şi să asigure tratamentul specific.

(6) Trebuie, de asemenea, planificată securitatea facilităţilor medicale.Art.66.- (1) Informaţiile medicale – personalul din compartimentul informaţii

trebuie să ajute la evaluarea nivelului ameninţării din teatrul de operaţii prezentând stadiul efortului privind armele biologice ale adversarului.

(2) Eforturile locale pentru conducerea investigaţiilor tactice medicale despre epidemie rezultă din analiza medicamentelor, serului şi antibioticelor administrate, care pot furniza informaţii limitate despre suspectarea inamicului de întrebuinţare a agenţilor biologici.

(3) Informaţiile vor colecta date din unităţile medicale şi din cele ne-medicale. Art.67.- (1) Evacuarea pacienţilor - un mediu NBC forţează comandantul să ia în

considerare o cantitate extinsă de resurse de evacuare (vehicule de teren, aeronave şi personalul aferent) care vor fi trimise către zona contaminată.

NESECRET29 din 35

NESECRET

(2) Dacă evacuarea personalului se desfăşoară într-o zonă contaminată radioactiv atunci trebuie stabilit şi respectat ghidul de expunere operaţional; bazându-se pe ghid, comandanţii decid ce echipamente de evacuare vor fi trimise în zona contaminată.

(3) Pacienţii trebuie să fie decontaminaţi înaintea transportului.Art.68. (1) Trierea şi decontaminarea pacienţilor – managementul şi tratamentul

pierderilor contaminate va diferi funcţie de situaţia tactică şi natura contaminantului (riscului); fiecare unitate medicală trebuie să aibă un astfel de plan care va trebui să fie viabil la nevoie.

(2) Este nevoie de descentralizare, pierderile nu trebuie ţinute să aştepte pentru executarea decontaminării; fiecare formaţiune medicală trebuie să aibă echipamentele medicale de tratament şi echipamentele de decontaminare a pacienţilor în raionul său de acţiune.

(3) Decontaminarea pacienţilor realizează trei scopuri:a) previne pacienţii de absorbţia contaminanţilor suplimentari;b) protejează personalul medical şi pe ceilalţi pacienţi de contaminare;c) limitează transferul contaminării.(4) Aproximativ 90-95% din toate activităţile de decontaminare pot fi îndeplinite

prin înlocuirea EPINBC, de regulă înaintea admiterii intrării în sistemul de tratament medical şi fără a se interfera cu tratamentul medical.

Art.69.- (1) Facilităţile medicale – datorită dispunerii unităţilor medicale, a capacităţilor de ameninţare NBC şi a aspectelor unice ale acţiunilor NBC, trebuie să fie luaţi în considerare următorii factori:

a) facilităţile medicale vor fi aglomerate de pierderi care vor necesita spitalizare îndelungată.

b) personalul medical din aceste facilităţi va trebui să opereze în EPINBC şi va avea nevoie de stabilirea unor schimburi de lucru mai dese pentru refacere şi limitarea stresului termic;

c) stabilirea şi menţinerea unei facilităţi cu protecţie colectivă (PROCOL) şi continua monitorizare a aerului din interiorul adăpostului şi necesitatea de personal suplimentar.

Art.70.- (1) Impactul asupra sprijinului serviciilor de sănătate– contaminarea RBC va crea un mediu dificil acţiunilor şi personalului.

(2) Contaminarea poate fi transferată facilităţilor de tratament medical dacă pacienţii sunt evacuaţi fără a fi decontaminaţi.

(3) Pacienţii trebuie să fie decontaminaţi obligatoriu înainte ca ei să fie admişi în cadrul sistemelor de protecţie colectivă; această cerinţă este stabilită pentru a preveni personalul medical de contaminarea prin transfer, deoarece personalul medical lucrează, de regulă, fără EPINBC.

(4) Izolarea pierderilor datorită expunerii la un agent biologic suspectat sau confirmat a fi transmisibil va fi o măsură esenţială dacă există posibilitatea prevenirii unei epidemii secundare; ar trebui să se stabilească şi să se doteze facilităţi medicale separate pentru tratamentul pierderilor contagioase, al celor de natură radioactivă şi chimică.

NESECRET30 din 35

NESECRET

Art.71.- (1) Multe echipamente pentru sprijinul medical sunt fixe sau cu mobilitate limitată şi sunt localizate des în apropierea comandamentelor sau a principalelor rute de aprovizionare, de aici acestea trebuie să continue să acţioneze într-un mediu contaminat.

(2) Tratamentul nu trebuie să înceteze pe timpul cât facilitatea medicală se va muta într-un raion necontaminat.

Art.72.- (1) Procedurile de înmormântare – în cazul unui mediu NBC, aceste proceduri vor fi complicate de posibilitatea inevitabilă a pierderilor în masă şi de consecinţele contaminării.

(2) Decizia pentru stabilirea raioanelor de înmormântare şi pentru repatrierea rămăşiţelor umane va fi o necesitate pentru desfăşurarea cu rapiditate a procedurilor de înmormântare din teatrul de operaţii.

(3) Unde există capacităţi, rămăşiţele umane vor fi decontaminate şi manevrate într-o manieră convenţională, iar dacă nu pot fi decontaminate acestea vor fi îngropate în raioane care vor fi reconstituite, iar raioanele vor fi clar marcate şi înregistrate.

CAPITOLUL VDispoziţii finale

Art.72.-Concepţia privind Apărarea NBC în Forţele Terestre intră în vigoare la ……………, va fi multiplicată şi se va difuza prin grija Serviciului Doctrină şi Instrucţie din Statul Major al Forţelor Terestre, tuturor structurilor până la unităţi, formaţiuni militare şi instituţii militare de învăţământ.

COMANDANTUL ŞCOLII DE APLICAŢIE PENTRU APĂRARE NBC(şi Inspector pentru Apărare NBC)General de brigadă

dr. Nicolae POPESCU

NESECRET31 din 35

NESECRET

NESECRET32 din 35

NESECRET

ANEXA nr. 1 (art.12)

EFICACITATEA ADMNBC

Modul de întrebuinţare

Ordinea eficacităţii Motivaţie

TacticArma chimicăArma biologicăArma nucleară

Armele nucleare sunt de obicei foarte rar folosite în câmpul tactic. Armele chimice au efecte rapide, iar cele biologice nu; efectele pe o zonă întinsă ale unei arme biologice nu sunt importante.

OperativNu sunt priorităţi în ordinea eficacităţii.

Posesia şi dorinţa de întrebuinţare vor genera motivaţia de întrebuinţare

StrategicArma nucleară Arma biologicăArma chimică

Armele nucleare şi biologice au o eficacitate mare per armă (per lovitură) împotriva ţintelor strategice, inclusiv asupra populaţiei.Arma chimică nu are aceeaşi eficacitate.

CoercitivArma nucleară Arma biologicăArma chimică

Cu cât potenţialul unei arme cauzează distrugere în masă, cu atât mai mare este ameninţarea.

În secret/ paternitate neatribuită

Arma biologică Arma chimicăArma nucleară

Permite naţiunii agresoare să exploateze avantajele întrebuinţării cu probabilitate redusă de represalii.

NESECRET33 din 35

NESECRET

ANEXA nr.2

GLOSAR DE ABREVIERI

ADMNBC – Arme de Distrugere în Masă Nucleară, Biologică şi Chimică;ATP – Allied Tactical Publication – publicaţie tactică aliată;

CIMIC – “Civil Military Cooperation” – Cooperarea dintre Civili şi Militari;CWC – “Chemical Weapon Convention”–“Convenţia privind interzicerea

dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerii acestora”, intrată în vigoare la 29.04.1997;

DMDA – Doze Mici ale Debitelor Absorbite;

EADA – Emisii Altele Decât Atacul;EPINBC – Echipamente de Protecţie Individuale NBC;EOD – “Explosives Ordnance Disposal” – Distrugerea Explozivilor de Artilerie;

NOPINBC – Nivel Optim de Protecţie Individuală NBC;

PROCOL – „Collective Protection” – protecţie colectivă;

STANAG – STANDARDIZATION AGREEMENT – Acord de Standardizare;SARNBC – Sistemul de Avertizare şi Raportare NBC;

TIB – „Toxic Industrial Biological” - Substanţe Biologice Toxice Industriale;TIC – “Toxic Industrial Chemicals” - Substanţe Chimice Toxice Industriale;TIH – „Toxic Industrial Hazards” – Riscurile Toxice Industriale;TIM – “Toxic Industrial Materials” – Materiale Toxice Industriale;TIR – „Toxic Industrial Radiological” – Toxice Industriale Radiologice;

NESECRET34 din 35

NESECRET

ANEXA nr.3

SURSE BIBLIOGRAFICE

SMG-12/17.02.2000, „DISPOZIŢIA ŞEFULUI STATULUI MAJOR GENERAL PRIVIND CONCEPŢIILE DE ABORDARE A RISCURILOR NBC ÎN ARMATA ROMÂNIEI”;

SMO 50.001/1998, „Semne de avertizare pentru marcarea zonelor de teren contaminate, completelor de echipamente de aprovizionare şi de depozitare”;

SMO 50.007/1999, „Standard de eficienţă pentru Apărarea NBC”SMO 50.010/1999, „Nivelurile graduale de ameninţare NBC şi măsurile de

protecţie NBC corespunzătoare”;SMO 50.011/1999, „Identificarea personalului pe timpul purtării echipamentelor de

protecţie individuală NBC (EPINBC)”;SMO 50.019/2000, „NBC-4(A), Manual privind raportarea exploziilor nucleare,

atacurilor chimice şi biologice, prognozarea şi avertizarea despre pericolele asociate şi zonele de risc”;

SMO 50.024/2000, „Ghidul comandanţilor privind expunerea colectivă a personalului la radiaţii nucleare”;

“Joint Warfare Publication 3-61 – NBC Defence in Joint Operations”, ediţie 1999;“Allied Administrative Publication-6 (U) – NATO Glossary of Terms and

Definitions”, ediţie 1997;STANAG 2002 NBC, “Warning Signs for the Marking of Contaminated or

Dangerous Land Areas, Complete Equipments, Supplies and Stores”;STANAG 2103 NBC, ATP 45 (A) – Allied Tactical Publication 45 (A), “Reporting

Nuclear Detonations, Biological and Chemical Attacks”;STANAG 2150 NBC, “NATO Standard of Proficiency for NBC Defence”;STANAG 2984 NBC, “Graduated Levels of NBC Threat and Associated

Protection”;STANAG 2083 NBC, “Commander’s Guide on Nuclear Radiation Exposure of

Groups”;

NESECRET35 din 35