mcrp id

STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT - CURSURI ID Masterat în Comunicare şi relaţii publice

Plan de învăţământ pag. 2 Fişele disciplinelor pag. 3 Programe analitice pag. 45

Plan de învăţământ Masterat, durata 2 ani

Specializarea: Comunicare şi Relaţii Publice Semestrul I

14 săpt.

Semestrul II 14 săpt

Semestrul III 14 săpt.

Semestrul IV 14 săpt.

Forma de verificare

Nr. ore pe sem. din care:

Denumirea Disciplinei

C S Ap C S Ap C S Ap C S Ap E V Cr Total Curs Sem

I. Discipline fundamentale 1 Teoria comunicării 2 1 - - - - - - - - - - E1 - 8 42 28 14 2 Mass media şi societatea 2 1 - - - - - - - - - - E1 - 8 42 28 14 3 Filosofia culturii. Cultură şi

comunicare - - - 1 1 - - - - - - - - V2 6 28 14 14

4 Geopolitică. Relaţii inter-naţionale şi instituţii europene

2 1 - - - - - - - - - - E1 - 8 42 28 14

II. Discipline specialitate Total 30 154 98 56 5 Relaţii publice - - - 2 1 - - - - - - - E2 - 8 42 28 14 6 Publicitate şi reclamă 1 1 - - - - - - - - - - - V1 6 28 14 14 7 Analiza discursului public - - - 2 1 - - - - - - - E2 - 8 42 28 14 8 Comunicare organizaţională - - - 2 1 - - - - - - - E2 - 8 42 28 14 9 Gestionarea crizelor de imagine - - - - - - - - - 1 1 - - V4 10 24 12 12 10 Marketing politic - - - - - - 1 1 - - - - - V3 10 28 14 14 11 Comunicare audio-vizuală - - - - - - 2 1 - - - - E3 - 10 42 28 14 12 Tehnici de redactare şi editare în

relaţii publice - - - - - - - - - - - 2 - V4 10 24 - 24

13 Analiza imaginii organizaţiilor - - - - - - 2 1 - - - - E3 - 10 42 28 14 14 Practica de specialitate - - - - - - - - - - - 4 - - 10 48 - 48

15 Elaborarea lucrării de diplomă - - - - - - - - - - - 4 - - 20 - - - Total 120 362 180 182

Total general 140 516 278 238 Ore săptămânal 7 4 - 7 4 - 5 3 - 1 1 10

Total 11 11 8 12 Examene 3 3 2 0 Verificări 1 1 1 2

Rector, Decan, Prof. univ. dr. Paul Dobrescu

1

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice Master: Comunicare şi Relaţii Publice

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei Tehnici de redactare şi editare în relaţii publice Anul de studiu II Semestrul * 4 Tipul de evaluare finală **(Es/Ec) Ec+S Regimul disciplinei (Ob-obligatorie, As-asociată, Op-opţională)

Ob Numărul de credite 10

Total ore din planul de învăţământ

24 Total ore studiu individual/ lucru în echipă

100 Total ore pe semestru 124

Titularul disciplinei Lector dr. David George * Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru ** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral (O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.

*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual Competenţe specifice (competenţele generale sunt menţionate în fişa specializării)

15% 1. Cunoaştere şi înţelegere: • consolidarea cunoaşterii şi utilizării adecvate a noţiunilor specifice editării şi redactării unor materiale utilizate în relaţii publice, organizării unor activităţi de relaţii publice

15%

2. Explicare şi interpretare: • explicarea modului de structurare a imaginii sociale • explicarea rolului mass-media în transmiterea mesajelor organizaţiilor • explicarea rolului comunicării persuasive cu publicurile-ţintă • interpretarea modalităţilor practice de comunicare cu diverse publicuri-ţintă

50%

3. Instrumental – aplicativ: • realizarea materialelor de relaţii publice şi organizarea activităţilor de relaţii publice • realizarea documentelor de pregătire a activităţilor de relaţii publice (algoritmul activităţii, mesaje-cheie, anticiparea întrebărilor şi răspunsurilor posibile) • consolidarea deprinderilor necesare pentru buna utilizare a diverselor tehnici de relaţii publice

Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ

(Ex. 28 la C dacă disciplina are curs de 14 săptămâni x 2 h curs pe

săptămână) Total C** S L P S.I. 124 - 24 - - 100

Facultatea

Comunicare şi Relaţii Publice

Catedra Relaţii Publice

Domeniul Comunicare şi relaţii publice

Specializarea Comunicare şi relaţii publice

2

20%

4. Atitudinale: • consolidarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific • consolidarea atitudinii etice în activitatea de relaţii publice • valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice şi practice • angajarea în relaţii de parteneriat cu persoane şi instituţii din mass-media care vin în contact cu propria organizaţie • participarea la propria dezvoltare profesională.

Bibliografie minimală indicată: Nr. crt. Lucrarea Editura Anul

apariţiei Paginaţia Competenţe specifice realizate

1. David, George. Tehnici de relaţii publice. Comunicarea cu mass-media

Iaşi Editura Polirom

2008 Integral

Cunoaşterea detaliată a tehnicilor de RP, însuşirea regulilor şi sugestiilor privind utilizarea lor

2. Newsom, Doug; Carrell, Bob. Redactarea materialelor de relaţii publice


2004 integral

Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a tehnicilor de relaţii publice în interacţiunea cu mass-media

3. Bland, Michael; Theaker, Alison; Wragg, David. Relaţiile eficiente cu mass-media

Bucureşti Comunicare.ro 2003 integral


4.

David, George. Relaţii publice – garanţia succesului, ediţia a II-a revăzută şi adăugită

Bucureşti Editura Oscar Print

2003 233-294


La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea la notare, exprimată în % (Total = 100%)

- răspunsurile la examen/colocviu (evaluarea finală) 50% - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator - testarea periodică prin lucrări de control - testarea continuă pe parcursul semestrului - activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 50% - alte activităţi (precizaţi)................................................................... Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.) Eseu şi test grilă cu itemi închişi şi deschişi, precum şi realizarea pe parcursul semestrului a 3 lucrări practice individuale sau în echipă (la alegere dintre: redactarea unei ştiri de presă pe baza unui scenariu dat; redactarea unui comunicat de presă pe baza unui scenariu dat; prezentarea unui discurs pe o temă dată; susţinerea unei conferinţe de presă - în echipă - pe o temă dată; pregătirea şi susţinerea unui interviu TV; realizarea unui pliant pe un subiect dat; realizarea unei publicaţii de RP; realizarea unui proiect new media de RP).

Cerinţe minime pentru nota 5 (sau cum se acordă nota 5)


Obţinerea unui scor de minim 50 puncte (din 100 posibile) la evaluarea finală. Obţinerea unei medii minime de 5 puncte (din 10 posibile) la lucrările realizate în timpul semestrului.

Obţinerea unui scor de minim 95 de puncte (din 100 posibile) la evaluarea finală şi a unei medii de minim 9,5 puncte (din 10 puncte posibile) la lucrările practice realizate în timpul semestrului.

3

5. Wright, Terence. The photography handbook

Londra; New York Routledge

2000 integral Cunoaşterea modalităţilor de exprimare persuasivă prin intermediul imaginii

6. Silverstone, Roger. Televiziunea în viaţa cotidiană


1999 integral Cunoaşterea tehnicilor de comunicare utilizate în televiziune

7. Guţu, Dorina. New Media Bucureşti Editura Tritonic

2007 integral Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noilor tehnici de comunicare din mediul online

8. Descamps, Marc-Alain. Le langage du corps et la communication corporelle

Paris PUF 1989 integral Cunoaşterea tehnicilor de

comunicare non-verbală

9. Coman, Cristina. Relaţiile publice şi mass-media, ediţia a doua revăzută şi adăugită


2000 integral

Cunoaşterea specificului mass-media, utilizarea adecvată a tehnicilor de relaţii publice în interacţiunea cu mass-media

10. Coman, Mihai. Introducere în sistemul mass-media


1999 integral Cunoaşterea specificului mass-media

11. Coman, Mihai (coordonator). Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, vol. I, ediţia a II-a revăzută


2001 integral Cunoaşterea tehnicilor de redactare utilizate în jurnalism

Resurse Web:

12. Chartered Institute of Public Relations, London, http://www.ipr.org.uk/

Cunoaşterea principiilor privind utilizarea diferitelor tehnici de relaţii publice

13. Entrepreneur.com, http://www.entrepreneur.com/marketing/publicrelations/index.html

Cunoaşterea principiilor practice de realizare a unor materiale de relaţii publice

Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual/ lucru în echipă pretinse studentului

(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute) 1. Descifrarea şi studiul notiţelor de curs

4 8. Pregătire prezentări orale 2

2. Studiul după manual, suport de curs

16 9. Pregătire examinare finală 10

3. Studiul bibliografiei minimale indicate

25 10. Tutoriat

2

4. Documentare suplimentară în bibliotecă

10 11. Documentare pe teren

0

5. Activitate specifică de pregătire SEMINAR şi/sau LABORATOR

0

12. Documentare pe INTERNET

11

6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri, etc.

20 13. Alte activităţi................................... 0

7. Pregătire lucrări de control 0 14. Alte activităţi.................................... 0 TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 100

Data completării Semnătura titularului:

4

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE Facultatea dc Comunicare şi Relaţii Publice

FIŞA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei Gestionarea crizelor de imagine Anul de studiu III Semestrul * 1 Tipul de evaluare finală **(Es/Ec) SO Regimul disciplinei (Ob-obligatorie, As-asociată, Op-opţională)





Titularul disciplinei Conf.univ.dr. Ion CHICIUDEAN * Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru ** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral (O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.

*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual

Competenţe specifice (competenţele generale sunt menţionate în fişa specializării)

15% 5. Cunoaştere şi înţelegere: • cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice gestionării crizelor de imagine

35%

6. Explicare şi interpretare: • explicarea modului de apariţie şi evoluţie a crizelor • explicarea complexităţii şi specificului crizelor în funcţie de realitatea organizaţională • explicarea tipurilor şi a componentelor managementului situaţiilor de criză • interpretarea parametrilor crizei de imagine • interpretarea probabilităţilor de apariţie a crizei şi a impactului probabil al acesteia • interpretarea rolului mass-media în situaţiile de criză

35%

7. Instrumental – aplicativ: • stabilirea elementelor de identitate ale organizaţiei • stabilirea tipului de criză şi a tipului de management necesar pentru gestionarea crizei • analiza crizelor din perspectiva roluluji evenimentelor, a implicării actorilor, structurilor şi mass-media

Munărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ


săptămână) Total C** S L P S.I. 250 12 12 226

Facultatea





5

15%

8. Atitudinale: • manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific • promovarea unui sistem de valori culturale morale şi civice • valorificarea optimă şi creativă a propriul potenţial în activităţile ştiinţifice • implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice • angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabiltăţi similare • participarea la propria dezvoltare profesională.



14.

BARUS-MICHEL, Jacqueline, GIUS-DESPRAIRES, Florence, RUDEL, Luc, Crize. Abordarea psihosocială clinică.

Iaşi, Editura Polirom, 1998 integral

cunoaşterea tipurilor de crize la nivelul indivizilor şi a grupurilor sociale

15. BOUZON Arlette, Comunicarea în situaţii de criză,

Bucureşti, Editura Tritonic,

2006 integral

cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice gestionării comunicării de criză

16. COMAN Cristina, Relaţii publice şi mass media Iaşi, Editura Polirom, 2000 integral

cunoaşterea modalităţilor de relaţionare profesională cu mass-media pe timpul crizei

17. COMAN Cristina, Comunicarea de criză


însuşirea şi aplicarea metodologiei specifice de gestionare a


- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 70% - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator - testarea periodică prin lucrări de control - testarea continuă pe parcursul semestrului - activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 30% - alte activităţi (precizaţi)................................................................... Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.) Lucrare scrisă cu itemi deschişi şi rezolvare de probleme.



Realizarea lucrărilor practice şi rezolvarea în proporţie de 50% a lucrării scrise

Realizarea integrală a sarcinilor la lucrările practice şi rezolvarea în proporţie de 95% a lucrării scrise

6

comunicării de criză

18. COMAN Mihai, Introducere în sistemul mass media,


cunoaşterea sistemului mass-media şi abordarea presei din perspectivă organizaţională

19. DOMINIC R. Joseph, Ipostazele comunicării de masă. Media în era digitală,

Bucureşti, Editura comunicare.ro

2009 integral

cunoaşterea sistemului mass-media şi abordarea presei din perspectivă funcţiilor ei în condiţiile globalizării şi a noilor media

20. COOMBS, Timothy W., Ongoing Crisis Communications. Planning, Managing, and Reponding

Thousand Oaks, SAGE Publications, Inc.

2007 integral explicarea modului de apariţie şi evoluţie a crizelor

21. FEARN-BANKS, Kathleen, Crisis communication: a casebook approach,

London, Lawrence Erlbaum Associates,

2002 integral

explicarea tipurilor şi a componentelor managementului situaţiilor de criză

22. GRANT, Wendy, Rezolvarea conflictelor,

Bucureşti,Editura Teora, 1997 integral

interpretarea parametrilor conflictelor şi a rolului lor în evoluţia crizelor

23. JAY Ros, Gândire rapidă: situaţiile de criză,

Bucureşti, Editura Rentrop & Straton,

2001 integral interpretarea parametrilor crizelor

24. MOSCOVICI, Serge, Psihologia socială sau maşina de fabricat zei.

Iaşi, Editura Universităţii “Al.I.Cuza”,

1994 integral

cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice percepţiei sociale

25. NECULAU, Adrian (coordonator), Psihologia câmpului social: Reprezentările sociale.

Bucureşti, Societatea Ştiinţă şi Tehnică S.A.,

1995 integral

cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice percepţiei sociale

26. REGESTER, Michael, Larkin Judy, Managementul crizelor şi al situaţiilor de risc,

Bucureşti Editura Comunicare. ro,

2003 integral

cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice managementului crizelor şi al situaţiilor de risc

27. ROUX-DUFORT, Cristophe, Le gestion de crise

Bruxelles, De Boeck Universite,

2000 integral

interpretarea elementelor de evoluţie şi a parametrilor crizei

7

Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual/ lucru în echipă pretinse studentului (completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)

1. Descifrarea şi studiul notiţelor de curs



28

9. Pregătire examinare finală 15


30 10. Tutoriat

0



15


30


15


30 13. Alte activităţi................................... 0


Data completării 01.07.2007 Semnătura titularului:

Conf.univ.dr. Ion Chiciudean

8

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE Facultatea: FACULTATEA DE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE Master: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE (MCRP)

FIŞA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei Analiza discursului public Anul de studiu I Semestrul * 2 Tipul de evaluare finală **(Es/Ec) S Regimul disciplinei (Ob-obligatorie, As-asociată, Op-opţională) Ob Numărul de credite 8

Total ore din planul de învăţământ 42

Total ore studiu individual/ lucru în echipă


Titularul disciplinei conf.univ.dr. Dumitru Borţun * Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru ** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral (O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.


Competenţe specifice (competenţele generale sunt menţionate în fişa specializării) 1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecavată a noţiunilor specifice disciplinei)

- cunoaşterea elor mai importante studii şi cercetări din domeniul analizei discursului; - cunoaşterea principalelor puncte de vedere asupra termenilor “discurs” şi “analiza discursului”; - înţelegerea principalelor concepte ale analizei discursului.

2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei) - însuşirea unui model integrat al analizei discursului; - formarea capacităţii de a descoperi şi transmite sensurile implicite ale unui discurs public; - formarea competenţelor în elaborarea unui discurs public care să contribuie la crearea unei imagini publice credibile a locutorului (respectarea legilor şi principiilor discursului).

3. Instrumental – aplicativ (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor pracice specifice: utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare) - formarea abilităţilor de elaborare a discursului public (politic, managerial, publicitar); - formarea abilităţilor de consiliere a organizaţiilor şi persoanelor publice; - dezvoltarea abilităţilor personale de prezentare publică.



săptămână) Total C** S L P S.I.

200 28 14 - - 152

Facultatea Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice

Catedra Comunicare

Domeniul Ştiinţele comunicării

Specializarea Relaţii Publice

9

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific / centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale morale şi civice / valorificarea optimă şi creativă a propriul potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabiltăţi similare / participarea la propria dezvoltare profesională). - formarea responsabilităţii comunicaţionale, ca formă a responsabilităţii civice; - însuşirea valorilor şi normelor deontologice specifice profesiunii; - formarea capacităţii de a fi în acelaşi timp eficient şi moral; - formarea atitudinii de responsabilitate şi loialitate faţă de clientul consiliat.

Bibliografie minimală indicată

Nr. crt. Lucrarea Editura

Anul apariţie

i Paginaţia

Competenţe specifice realizate

1. BARDIN, Laurence, L’analyse de contenu PUF, Paris 1991 207-288

Însuşirea tehnicilor analizei de conţinut.

2. BORŢUN, Dumitru, Semiotică. Limbaj şi comunicare

SNSPA, Bucureşti 2001 9-30

Capacitatea de a elabora un discurs din perspectiva receptorului.

3. DÂNCU, Vasile Sebastian, Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar

Editura Dacia, Cluj-Napoca 1999 97-150;

181-194

Capacitatea de a elabora un discurs publicitar prin utilizarea simbolurilor verbale şi nonverbale

4. GOFFMAN, Erving, Viaţa cotodoană ca spectacol

Comunicare.ro, Bucureşti 2003 45-100

Perceperea rolurilor comunicaţionale şi transpunerea lor în discurs

5 IONESCU-RUXANDOIU, Liliana, Conversaţia ALL, Bucureşti 1995 În întregime Capacitatea de


- răspunsurile la examen/colocviu (evaluarea finală) 75 - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator - - testarea periodică prin lucrări de control - - testarea continuă pe parcursul semestrului - - activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 25 - alte activităţi (precizaţi)................................................................... - Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.) Examen scris (test-grilă şi una sau mai multe aplicaţii).



Obţinerea a 50% din totalul punctajului testului-grilă, calculat de computer

Obţinerea a 100% din totalul punctajului testului-grilă, calculat de computer

10

– structuri si strategii: sugestii pentru o pragmatica a românei vorbite

a elabora discursuri lingvistice cu sensurile date de folosirea cuvintelor.

6. KERBRAT-ORECCHIONI, Catherine., L’implicte

Armand Colin, Paris 1986 240 şi urm.

Capacitatea de a depista / a plasa în discurs mesajele tacite (implicite).

7. NANU, Adina, VEZI? Comunicarea prin imagini f.e., Bucureşti 2002 10-93; 234-

266

Competenţe de analiză/creare a discursului vizual.

8. Van DIJK, Teun A., Discourse Studies: A Multidisciplinary Introduction

Sage Publications 1998 vol. 2

Tratarea / crearea discursului ca un produs al interacţiunii sociale.

Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual / lucru în echipă pretinse studentului

(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute) 1. Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 25 8. Pregătire prezentări orale 20 2. Studiul după manual, suport de curs 25 9. Pregătire examinare finală 28 3. Studiul bibliografiei minimale indicate 25 10. Tutoriat 4. Documentare suplimentară în bibliotecă 11. Documentare pe teren - 5. Activitate specifică de pregătire SEMINAR şi/sau LABORATOR 10 12. Documentare pe INTERNET 15

6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri, etc. 10 13. Alte activităţi................................... 0

7. Pregătire lucrări de control 0

14. Alte activităţi.................................... 0 TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 158

Data completării: 01.10.2008

Semnătura titularului:

11

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE Facultatea dc Comunicare şi Relaţii Publice Master: Comunicare şi Relaţii Publice

FIŞA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei Analiza imaginii organizaţiilor Anul de studiu II Semestrul * 3 Tipul de evaluare finală **(Es/Ec) SO Regimul disciplinei (Ob-obligatorie, As-asociată, Op-opţională)





Titularul disciplinei Conf.univ.dr. Halic Bogdan-Alexandru * Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru ** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral (O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.


Competenţe specifice (competenţele generale sunt menţionate în fişa specializării)

15% 9. Cunoaştere şi înţelegere: • cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice analizei imaginii

30% 10. Explicare şi interpretare: • explicarea modului de structurare a imaginii sociale • interpretarea profilurilor de imagine

40% 11. Instrumental – aplicativ: • realizarea analizelor de imagine

15%

12. Atitudinale: • manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific • promovarea unui sistem de valori culturale morale şi civice • valorificarea optimă şi creativă a propriul potenţial în activităţile ştiinţifice • participarea la propria dezvoltare profesională.




Facultatea





12



28. BECIU, Camelia. Comunicare şi discurs mediatic. O lectură sociologică,

Bucureşti, Editura Comunicare.ro,

2009 integral

cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice comunicării mediatice

29. CHICIUDEAN, Ion, Gestionarea imaginii în procesul comunicării,

Bucureşti, Editura Licorna 2000 integral

explicarea modului de structurare a imaginii sociale

30.

CHICIUDEAN, Ion, HALIC, Bogdan-Alexandru, Imagologie. Imagologie istorică,

Bucureşti, Editura Comunicare.ro 2003 13-116

cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice analizei imaginii

31.

CHICIUDEAN, Ion, HALIC, Bogdan-Alexandru, MĂCIUCĂ, Daniel (coordonatori), România la cumpănă de milenii. Analize de imagine,

Bucureşti, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice ,,David Ogilvy”

2005 integral


32. COMAN, Cristina, Relaţiile publice şi mass-media, Iaşi, Editura Polirom, 2004 9-17



- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 50% - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator - testarea periodică prin lucrări de control - testarea continuă pe parcursul semestrului - activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 50% - alte activităţi (precizaţi)................................................................... Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.) Test grilă cu itemi închişi şi susţinerea unei lucrări de curs individuale (analiza imaginii unui actor social ales de masterand pe o perioadă de minim trei luni realizată după monitorizarea a minim trei surse mediatice), realizată pe parcursul semestrului.



Obţinerea unui scor de minim 20 puncte (din 60 posibile) la testul grilă.

Obţinerea unui scor de minim 50 de puncte (din 60 posibile) la testul grilă şi realizarea unei analize de imagine viabile (respectarea normelor de redactare, prezentarea corectă şi obiectivă a actorului social analizat, evidenţierea corectă a contextului evenimenţial, construirea corectă a profilurilor de imagine şi interpretarea judicioasă a acestora, formularea unor concluzii pertinente şi a unor propuneri judicioase)

13

30-66 explicarea modului de structurare a imaginii sociale

33. DOMINICK, Joseph R., Ipostazele comunicării de masă. Media în era digitală,

Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2009 228-259

explicarea modului de structurare a imaginii sociale difuzată prin filmele artistice

34. FRIGIOIU, Nicolae, Imaginea publică a liderilor şi instituţiilor politice

Bucureşti, Editura Comunicare.ro 2004 133-178


35.

LAZARSFELD, Paul F, BERELSON, Bernard, GAUDET, Hazel, Mecanismul votului. Cum se decid alegătorii într-o campanie prezidenţială,

Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2004. integral


36.

SILVERMAN, David, Interpretarea datelor calitative. Metode de analiză a comunicării, textului şi interacţiunii

Iaşi, Editura Polirom, 2004 17-60


37. STAVRE Ion, Reconstrucţia societăţii româneşti prin audiovizual

Bucureşti, Editura Nemira, 2004

23-56

cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor analizei imaginii

Filmografie:

1. Crucea de piatră, un film de Andrei Blaier, Cinerom, Studioul Profilm, 1993 integral

realizarea analizei imaginii structurilor marginale

2. Înscenarea (Wag the Dog), un film de Barry Levison

New Line Cinema, Tribeca/Baltimore Pictures/Punch,

1997 integral realizarea analizei imaginii şefului startului

3. Jandarmul din Saint Tropez (Le Gendarme de Saint Tropez), un film de Jean Girault

La Société Nouvelle de Cinématographie 1964 integral

realizarea analizei imaginii structurilor de menţinere a ordinii publice

4. Numele trandafirului(The Name of the Rose), un film de Jean-Jacques Annaud

Neue Constantin Film, 1986 integral

realizarea analizei imaginii instituţiei ecleziastice

5. Puterea şi adevărul, un film de Manole Marcus

Studioul Cinematografic Bucureşti,

1971 integral realizarea analizei imaginii serviciilor secrete

6. Telegrame, un film de Gheorghe Naghi şi Aurel Miheleş

Studioul Cinematografic Bucureşti

1959 integral

realizarea analizei imaginii structurilor decizionale

7. Titanic Vals, un film de Paul Călinescu Studioul Cinematografic Bucureşti

1964 integral realizarea analizei imaginii partidelor politice

8. Tora! Tora! Tora! (Tora! Tora! Tora!), un film de Elmo Williams şi Richard Fleischer

Twentieth Century Fox, 1970 integral

realizarea analizei imaginii instituţiei militare

14







25 10. Tutoriat

0



0


24


10


30 13. Vizionarea filmelor recomandate în filmografie 16


Data completării: 01.07.2009

Semnătura titularului: Conf univ. dr. Bogdan-Alexandru Halic

15

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE Facultatea Comunicare şi Relaţii Publice Master: Comunicare şi Relaţii Publice

FIŞA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei Comunicare audio – vizuală Anul de studiu II Semestrul * 3 Tipul de evaluare finală **(Es/Ec) Es

(s) Regimul disciplinei (Ob-obligatorie, As-asociată, Op-opţională)

OB Numărul de credite 10



208 Total ore pe semestru

250

Titularul disciplinei Conf. Univ. dr. Ion Stavre * Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru ** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral (O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.

*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări

practice, S.I. studiu individual

Competenţe specifice (competenţele generale sunt menţionate în fişa specializării) 1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecavată a noţiunilor specifice

disciplinei) 1. Poate opera cu teoriile, conceptele şi modelele relevante ale domeniului comunicării audio - vizuale; • Poate folosi în mod critic cunoştinţele însuşite; • Poate identifica elementele culturale în funcţie de care sunt proiectate şi conduse ativităţile de realizare a producţiilor audiovizuale; • Poate identifica acele necesităţi de comunicare ale unei organizaţii care pot fi transformate în producţii audiovizuale; • Cunoaşte, din perspectivă istorică, principalele aspecte ale evoluţiei domeniului; • Cunoaşte şi înţelege mecanismele de optimizare ale producţiei de televiziune; • Poate identifica domenii în care comunicarea unei companii se poate dezvolta în direcţia extinderii comunicarii audio – vizuale; • Poate utiliza principalele paradigme şi teorii ale semioticii vizuale.

2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei) • Poate elabora proiecte ale unor producţii audio – vizuale, folosind instrumentele teoriei specifice; • Poate conduce, prin însuşirea atribuţiilor unui producător, procesul de realizare a unei a unei producţii audio – vizuale (începând cu reportaje scurte cu durata de 2 minute şi terminând cu emisiuni de televiziuni de complexitate medie);




Facultatea


Catedra Comunicare

Domeniul Comunicare audio – video

Specializarea Comunicare audio - vizuală

16

• Poate realiza organizarea unei arhive de imagini în format electronic, aşa cum există arhive de documente în format electronic.

3. Instrumental – aplicativ (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice specifice: utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare) • Poate identifica în activitatea de comunicare a unei companii acele domenii unde comunicarea audio – vizuală poate îmbunătăţi imaginea companiei; • Poate integra comunicarea audio – vizuală în strategia generală de comunicare a unei organizaţii sau a unei companii; • Poate face o evaluare imaginii unei organizaţii pe baza analizei producţiilor audio – vizuale în care a au apărut relatări despre organizaţia respecivă;

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific / centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale morale şi civice / valorificarea optimă şi creativă a propriul potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabiltăţi similare / participarea la propria dezvoltare profesională). • Însuşirea codului deontologic şi etic al jurnaliştilor de televiziune; • Însuşirea eticii utilizării imaginilor şocante; • Înţelegerea necesităţii adoptării unei atitudini nediscriminatorii şi detaşate în relaţie cu obiectul cercetării, a studiilor.





- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 60% - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 0% - testarea periodică prin lucrări de control 0% - testarea continuă pe parcursul semestrului 10% - activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 30% - alte activităţi (precizaţi)................................................................... Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.) Evaluarea pe parcurs în cadrul seminarului se realizează prin participarea la activităţi practice, lucrul cu camera video, exerciţii de editare, comportamentul în faţa camerei de luat vederi. Tot în cadrul seminarului se prezintă trei lucrări originale, de analiză a unor producţii audio – vizuale difuzate de televiziunile din România. Evaluarea finală se face prin test ce include întrebări închise, deschise şi studii de caz.



Definirea corectă a conceptelor de bază ale fiecărei teme, recunoaşterea principalelor teorii şi paradigme şi a principalelor metode de cercetare.

Să cunoască diversele abordări, paradigme şi teorii relevante în tratarea oricărei teme a disciplinei. Să poată analiza, compara şi interpreta diferitele concepte centrale ale disciplinei. Să poată analiza, compara şi interpreta texte ale unor autori marcanţi ai domeniului. Să opereze cu instrumentele şi metodele de analiză specifice studiului culturii organizaţionale. Să operaţionalizeze cadrul teoretic prezentat şi discutat la curs şi la seminar.

17




23 10. Tutoriat

0



10


21 12. Documentare pe INTERNET

14


20 13. Alte activităţi................................... 0

7. Pregătire lucrări de control 0 14. Alte activităţi.................................... 0 TOTAL ore studiu individual (pe semestru) =208

Data completării 3 noiembrie 2008 Semnătura titularului: conf. univ. dr. Ion Stavre

18

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE Facultatea Comunicare şi Relaţii Publice Master: Comunicare şi Relaţii Publice FIŞA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei COMUNICARE ORGANIZAŢIONALĂ Anul de studiu I Semestrul

* II Tipul de evaluare finală **(Es/Ec) Es

(S) Regimul disciplinei (Ob-obligatorie, As-asociată, Op-opţională)





Titularul disciplinei Prof. univ. dr. Dumitru Iacob * Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru ** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral (O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.


Competenţe specifice (competenţele generale sunt menţionate în fişa specializării) 1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei)

- Înţelegerea şi asimilarea noţiunilor importante din domeniu - Cunoaşterea unor teorii relevante pentru analiza comunicării organizaţionale; - Dezvoltarea unui punct de vedere critic şi personal cu privire la teoriile învăţate; - Cunoaşterea unor clasificări relevante şi a criteriilor de încadrare în clasificări; - Realizarea distincţiilor între perspectivele teoretice prezentate; - Cunoaşterea metodelor de analiză şi diagnoză în comunicarea organizaţională; - Capacitatea de exemplificare pentru noţiunile abstracte învăţate; - Cunoaşterea modelelor de intervenţie pentru perfecţionarea şi ameliorarea comunicării în organizaţii; - Cunoaşterea regulilor valabile pentru profesioniştii în comunicare în cadrul organizaţiilor. - Însuşirea algoritmului de realizare pentru un plan de comunicare strategică.

2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei) - Aplicarea noţiunilor şi clasificărilor în context organizaţional real; - Realizarea de corelaţii între noţiuni şi modele teoretice; - Particularizarea teoriilor şi modelelor studiate în contextul specific românesc; - Interpretarea perspectivelor oferite într-un cadru interdisciplinar; - Compararea diferitelor puncte de vedere asupra unei probleme sau caz concret; - Formularea unor ipoteze cu privire la aspecte ale comunicării în organizaţii reale; - Avansarea unui punct de vedere personal pentru explicarea unui fenomen organizaţional într-un




Facultatea


Catedra Relaţii publice

Domeniul Comunicare organizaţională


19

context dat; - Capacitatea de a argumenta viziunea proprie pentru rezolvarea unei probleme de comunicare în organizaţii.

3. Instrumental – aplicativ (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor pracice specifice: utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare) - Identificarea canalelor de comunicare în organizaţii; - Operaţionalizarea unor concepte pentru studiul aplicat în organizaţii; - Construirea unor instrumente adecvate pentru testarea unor ipoteze de nivel mediu; - Investigarea aspectelor disfuncţionale la nivelul informării şi comunicării şi propunerea de soluţii; - Capacitatea de utilizare a comunicării pentru gestionarea unor aspecte organizaţionale interne (gestionarea conflictului, managementul stresului); - Realizarea auditului comunicaţional pentru o organizaţie; - Realizarea unor planuri de comunicare strategică pentru o organizaţie dată inclusiv pentru proiecte specifice (schimbare sau campanie de comunicare).

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific / centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale morale şi civice / valorificarea optimă şi creativă a propriul potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabiltăţi similare / participarea la propria dezvoltare profesională). - Construirea unei perspective corecte în ceea ce priveşte finalitatea demersului unui specialist în comunicare în cadrul organizaţiilor; - Evitarea implicării partizane în proiectele de comunicare (sprijinul unei echipe manageriale şi nu al organizaţiei); - Respectarea principiilor comunicării strategice: adevărul, transparenţa, interesul public.


- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 50% - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator - testarea periodică prin lucrări de control - testarea continuă pe parcursul semestrului - activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 50% - alte activităţi (precizaţi)................................................................... Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.) Test grilă cu întrebări închise şi cu itemi de sinteză. Aplicaţie individuală pe o temă propusă în suportul de curs, predată la finele semestrului.



Însuşirea unor concepte şi teorii de bază din domeniu. Dezvoltarea abilităţilor aplicative la nivel minim (capacitatea de a aplica o teorie sau un model în cazul unei organizaţii reale). Pentru a se obţine o notă finală de promovare trebuie să se promoveze fiecare dintre cele două probe.

Frecvenţa foarte bună la curs şi la seminar. Cunoaşterea aprofundată a noţiunilor predate. Extinderea cadrului teoretic oferit de suportul de curs prin consultarea unor surse bibliografice suplimentare. Integrarea noţiunilor şi teoriilor în modele aplicate în organizaţii. Aplicarea corectă a unor metode de studiu integrate în cadrul aplicaţiei finale. Capacitatea de a identifica deficienţele comunicaţionale într-o organizaţie şi de a propune soluţii pertinente.

20

Bibliografie minimală indicată Nr. crt.

Lucrarea Editura Anul apariţiei

Paginaţia Competenţe specifice realizate

1. Balmer, John, Mixed Up Over Identities Bradford School of Management, Bradford

2002 Cap 1 şi 2 Însuşirea conceptului de identitate organizaţională

2. Coman, Cristina, Relaţii publice – principii şi strategii

Polirom, Iaşi 2001 pp. 5- 150 Cunoaşterea noţiunilor de comunicare strategică

3. Cismaru, Diana-Maria, Comunicarea internă în organizaţii

Tritonic, Bucureşti

2008

Cap. 6-9 Aprofundarea noţiunilor studiate

4. Handy, Charles, Understanding Organizations Penguin Books, Londra

1993 Integral Încadrarea comunicării organizaţionale în clasificări

5 Iacob, Dumitru, Cismaru, Diana-Maria, Organizaţia inteligentă – zece teme de managementul organizaţiilor

Comunicare.ro, Bucureşti

2003 Cap 6-9 Cunoaşterea noţiunilor cheie din domeniu

6. Iacob, Dumitru, Cismaru, Diana-Maria, Relaţiile publice - eficienţă prin comunicare

Comunicare.ro 2003 Cap 4-7 Însuşirea algoritumului de realizare pentru planurile de comunicare strategică

7. Johns, Gary, Comportament organizaţional Editura Economică, Bucureşti

2003 Integral Realizarea de corelaţii între noţiuni

8 Newsom, Doug, Kruckeberg, Dean, VanSlike Turk, Judy, Totul despre relaţiile publice,

Polirom, Iaşi 2003 Cap . 4-7 şi 10-13.

Cunoaşterea contextului în care se dezvolta comunicarea strategică

9. Stoica-Constantin,Ana, Conflictul interpersonal,

Polirom, Iaşi 2004 Cap 1 –2 şi cap. 5-6

Utilizarea comunicării pentru gestionarea unor aspecte interne

10. Yin, Robert, Studiul de caz-designul, colectarea şi analiza datelor.

Polirom, Iaşi. 2005 Integral Aplicarea şi integrarea metodelor de studiu.







35 10. Tutoriat

0



10


12


6

21


12 13. Alte activităţi: pregatire simulare 10

7. Pregătire lucrări de control 0 14. Alte activităţi.................................... TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 158

Data completării: 29.11.2008 Semnătura titularului, prof. univ. dr. Dumitru Iacob

22

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE Facultatea: Comunicare şi Relaţii Publice Master: Comunicare şi Relaţii Publice FIŞA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei FILOSOFIA CULTURII..CULTURĂ ŞI COMUNICARE Anul de studiu I Semestrul * II Tipul de evaluare finală **(Es/Ec) O. Regimul disciplinei (Ob-obligatorie, As-asociată, Op-opţională)

Ob. Numărul de credite 6




Titularul disciplinei Prof.univ.dr. Grigore Georgiu * Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru ** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral (O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.



Cursul oferă repere teoretice şi analize aplicate pentru înţelegerea fenomenului cultural contemporan. Tematica sa priveşte conexiunile multiple dintre cultură şi comunicare, din perspectiva noilor abordări semiotice şi comunicaţionale.

2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei) Cursul a fost elaborat având în vedere specificul şi profilul masteratului. Un obiectiv specific este acela de a-i pune pe cursanţi în contact cu fenomenul cultural contemporan şi cu dezbaterile privitoare la diverse aspecte ale culturii media. Cursanţii sunt îndemnaţi să-şi exercite capacitatea de analiză şi interpretare critică asupra unor teme ce privesc specializarea lor în domeniul comunicării şi al relaţiilor publice

3. Instrumental – aplicativ (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice specifice: utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare) La inceputul semestrului, cursanţii primesc planurile pentru seminari, cuprinzând tematica, problemele ce trebuie urmărite şi bibliografia obligatorie/opţională. În cadrul dezbaterilor, cursanţii vor prezentata referate asupra unei teme/lucrări de referinţă din bibliografie sau asupra unor manifestări artistice/culturale (spectacole, expoziţii, emisiuni tv etc.). Fiecare cursant va trebui sa elaboreze un astfel de referat, care va fi apreciat de titularul cursului. Unele referate vor fi dezbătute în cadrul seminariilor.




Facultatea


Catedra Comunicare

Domeniul Comunicare


23

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific / centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale morale şi civice / valorificarea optimă şi creativă a propriul potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabiltăţi similare / participarea la propria dezvoltare profesională). Expunerile şi dezbaterile urmăresc să dezvolte gândirea critică şi interesul cursanţilor faţă de fenomenului cultural contemporan, pentru a înţelege corelaţiile dintre schimbările politice, sociale şi culturale, stimulându-i să-şi valorifice potenţialul intelectual şi creator în domeniile profesionale în care sunt angajaţi.


Nr. crt.



1. Bibliografia generală a cursului şi bibliografia tematică pentru dezbateri sunt curpinse în programa analitică. Bibliografia minimală obligatorie cuprinde manualul titularului şi câte o lucrare/studiu de referinţă (la alegere) pentru fiecare din cele 7 teme ale cursului. Biblioigrafia va fi individualizată pentru fiecare cursant, în funcţie de tema referatelor pe care le va elabora.

2. 3. 4. 5 6.



- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 50 % - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator - testarea periodică prin lucrări de control 10 % - testarea continuă pe parcursul semestrului 10 % - activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 30 % - alte activităţi (precizaţi)................................................................... Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.) Examinare orală, cu bilete, plus prezentarea unei lucrări din bibliografia obligatorie



Cerinţele minime pentru promovarea examenului privesc prezenţa la cursuri şi dezbateri, cel puţin două intervenţii în seminarii, intocmirea unui referat (care să fie apreciat ca acceptabil) şi obţinerea notei 5 la examenul oral.

Nota 10 se obţine de catre cursanţii care îndeplinesc cerinţele minime (precizate în stânga paginii), care au susţinut referate consistente în cadrul dezbaterilor şi care obţin nota maximă la examenul oral.

24






17 10. Tutoriat

0



0


10


7


10 13. Alte activităţi...................................


Data completării: 19 octombrie 2008 Semnătura titularului: prof. univ. dr. Grigore Georgiu

25

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice Master: Comunicare şi relaţii publice FIŞA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei Geopolitică, relaţii internaţionale şi instituţii europene Anul de studiu I Semestrul * I Tipul de evaluare finală **(Es/Ec) Es/

O Regimul disciplinei (Ob-obligatorie, As-asociată, Op-opţională)





Titularul disciplinei Prof. dr. Paul Dobrescu * Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru ** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral (O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.



- cunoaşterea conceptelor legate de geopolitică şi relaţii internaţionale; - realizarea distincţiilor între perspectivele teoretice prezentate; - cunoaşterea problematicii integrării europene; - dezvoltarea unui punct de vedere critic şi personal cu privire la teoriile învăţate;

2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei) - explicarea geografică şi istorică, economică şi culturală a desfăşurării unor procese politice pe plan internaţional - explicarea şi interpretarea comunicării actorilor politici internaţionali - explicarea mizelor, poziţionării, conceptelor în relaţiile internaţionale

3. Instrumental – aplicativ (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor pracice specifice: utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare) - analiza şi evaluarea calitativă a unor evenimente şi procese care au loc pe plan mondial



săptămână) Total C** S L P S.I. 200 28 14 - - 158

Facultatea

Comunicare şi relaţii publice

Catedra Relatii publice

Domeniul Relatii internaţionale

Specializarea Comunicare si relatii publice

26

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific / centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale morale şi civice / valorificarea optimă şi creativă a propriul potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabiltăţi similare / participarea la propria dezvoltare profesională). - formarea de atitudini pozitive privind posibilităţile de aplicare ale conceptelor teoretice însuşite la diverse situaţii reale care au loc pe scena internaţională.


Nr. crt.


Paginaţia


1. Dobrescu, Paul – Geopolitica Comunicare.ro 2003 integral Asimilarea conceptelor şi noţiunilor de bază (definiţii, clasificări, tipologii), explicarea şi evaluarea proceselor geopolitice. Deprinderea şi înţelegerea acţiunilor şi fenomenelor specifice domeniului.

2. Claval, Paul - Geopolitică şi geostrategie Corint 2001 integral Deprinderea şi înţelegerea acţiunilor şi fenomenelor specifice domeniului.

3. Neguţ, Silviu – Introducere în geopolitică Meteor Press 2006 pp. 34-159 şi 233-261

Deprinderea şi înţelegerea acţiunilor şi fenomenelor specifice domeniului.


- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 60% - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator - - testarea periodică prin lucrări de control - - testarea continuă pe parcursul semestrului 10% - activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 30% - alte activităţi (precizaţi)................................................................... - Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.) Evaluarea finală cuprinde două elemente, ambele obligatorii: un referat şi examinarea orală cu bilete. Referatul va fi realizat individual şi fie va fi susţinut la seminar, fie va fi predat în ziua examenului. Referatul poate avea ca teme: analiza şi evaluarea unei situaţii geopolitice/internaţionale, analiza unei teme din problematica actuală a integrării europene, prezentarea unui actor internaţional (stat, instituţie internaţională,), analiza comunicării în plan internaţional, „brandul de ţară” etc. Examinarea orală cu bilete. Biletul cuprinde trei subiecte: un subiect din teoriile geopoliticii clasice, un subiect din problematica şi instituţiile europene şi un subiect din capitolul de globalizare.



Referatul: logic, documentat minimal şi prezentând situaţia la zi. La examinarea orală: răspunsuri minimale la toate cele trei subiecte.

Proiectul: logic, detaliat, documentat consistent, prezentând şi o estimare/evaluare a scenariilor de evoluţie a situaţiei analizate. La examinarea orală: răspunsuri complete la toate cele trei subiecte.

27

4. Bărbulescu, Iordan Gheorghe – UE de la naţional la federal,

Tritonic 2005 pp. 17-87, 122-147 şi

200-221

Explicarea proceselor şi etapelor integrării europene.

5 Bărbulescu, Iordan Gheorghe – UE de la economic la politic

Tritonic 2005 35-101, 130-263

Explicarea proceselor şi etapelor integrării europene.

6. Rifkin, Jeremy – Visul european Polirom 2006 integral Înţelegerea fenomenului integrării europene privit în ansamblul proceselor globalizante din lumea contemporană.

7. Brzezinski, Zbigniew – Marea tablă de şah. Supremaţia americană şi imperativele sale geostrategice

Univers enciclopedic

2000 pp. 25-180 şi 200-230

Înţelegerea relaţiilor de putere din lumea contemporană.

8. Fukuyama, Francis – Construcţia statelor. Ordinea mondială în secolul XXI

Antet 2004 pp. 12-107

Formarea deprinderilor de analiză a relaţiilor internaţionale.

9. Nye Jr., Joseph – Descifrarea conflictelor internaţionale

Antet 2007 pp. 40-57, 106-140 şi 143-240

Formarea deprinderilor de analiză a relaţiilor internaţionale.

10. Bauman, Zygmunt – Globalizarea şi efectele ei sociale

Antet 1999 pp. 33-75 şi 109-129

Înţelegerea şi analiza unui punct de vedere critic asupra globalizării.

11. Tomlinson, John – Globalizare şi cultură Amarcord 2002 pp. 9-45, 104-201 şi 254-286

Înţelegerea atitudinilor şi reprezentărilor culturale şi mediatice







30 10. Tutoriat

-



-


-


20


28 13. Alte activităţi................................... -

7. Pregătire lucrări de control - 14. Alte activităţi.................................... - TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 158

Data completării: 5.11.2008 Semnătura titularului: prof.univ. dr. Paul Dobrescu

28

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice Master: Comunicare şi Relaţii Publice FIŞA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei Marketing politic şi electoral Anul de studiu II Semestrul * I Tipul de evaluare finală **(Es/Ec) Es/

O Regimul disciplinei (Ob-obligatorie, As-asociată, Op-opţională)





Titularul disciplinei Lector univ. dr. Bogdan Teodorescu * Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru ** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral (O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.



- cunoaşterea conceptelor legate de marketing politic şi electoral; - realizarea distincţiilor între perspectivele teoretice prezentate; - cunoaşterea unor teorii relevante pentru analiza comunicării instituţionale; - dezvoltarea unui punct de vedere critic şi personal cu privire la teoriile învăţate;

2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei) - explicarea cauzalităţii unor procese politice şi electorale - explicarea şi interpretarea discursurilor politice - explicarea mizelor, poziţionării, conceptelor şi temelor de campanie

3. Instrumental – aplicativ (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor pracice specifice: utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare) - construirea unor instrumente adecvate pentru testarea unor ipoteze specifice - analiza cantitativă şi calitativă a unor materiale electorale




Facultatea

Comunicare


Domeniul Comunicare politică

Specializarea Marketing politic şi electoral

29

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific / centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale morale şi civice / valorificarea optimă şi creativă a propriul potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabiltăţi similare / participarea la propria dezvoltare profesională). - formarea de atitudini pozitive privind posibilităţile de aplicare ale conceptelor teoretice însuşite la diverse situaţii reale privind elaborarea şi dezvoltarea unor strategii politice şi electorale; - motivarea studenţilor în vederea implicării efective în dezvoltarea instituţiilor de profil.


Nr. crt.


Paginaţia


1. Teodorescu, Bogdan, Guţu, Dorina, Enache, Radu – Cea mai bună dintre lumile posibile. Marketingul politic în România 1990-2005

Comunicare.ro 2005 Integral Asimilarea conceptelor şi noţiunilor de bază (definiţii, clasificări, tipologii), explicarea şi evaluarea proceselor politice şi electorale din România postdecembristă. Deprinderea şi înţelegerea acţiunilor şi instrumentelor specifice domeniului.

2. Domenach, Jean-Marie – Propaganda politică

Institutul European

2004 Integral Deprinderea şi înţelegerea acţiunilor şi instrumentelor specifice domeniului.


- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 65% - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 0% - testarea periodică prin lucrări de control 0% - testarea continuă pe parcursul semestrului 15% - activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 20% - alte activităţi (precizaţi)................................................................... - Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.) Evaluarea finală cuprinde două elemente, ambele obligatorii: un proiect şi examinarea orală cu bilete. Proiectul va schiţa o campanie electorală sau de imagine instituţională şi va conţine: justificarea doctrinară şi/sau de context, conceptul central, direcţiile strategice, paşii tactici, elemente de publicitate, publicurile ţintă şi canalele media avute în vedere. Proiectul poate fi realizat fie individual, fie în grupe de doi masteranzi şi va fi predat în ziua examenului. Examinare orală cu bilete. Biletul cuprinde trei subiecte: un subiect de teorie, un subiect de cunoaştere aplicată a scenei politice/instituţionale/electorale româneşti şi un subiect de poziţionare, gestionare de criză, reacţie rapidă pentru un actor politic sau instituţional aflat într-o situaţie dată. Lista actorilor se comunică masteranzilor în penultimul seminar al semestrului.



Proiectul: sumar, dar logic, realist şi coerent cu situaţia avută în vedere. La examinarea orală: răspunsuri minimale la toate cele trei subiecte.

Proiectul: detaliat, creativ, cu o bună poziţionare în raport cu identitatea instituţiei/partidului, publicul, concurenţii/adversarii şi situaţia concretă avută în vedere. La examinarea orală: răspunsuri complete la primele două subiecte, un plus de imaginaţie la cel de-al treilea.

30

3. Habermas, Jurgen – Sfera publică şi transformarea ei structurală

Comunicare.ro 2005 pp. 15-75

Explicarea şi evaluarea proceselor politice în societatea democratică.

4. Zamfir, Cătălin – O analiză critică a tranziţiei

Polirom 2004 Integral Explicarea şi evaluarea proceselor politice şi electorale din România postdecembristă.

5 Sălăvăstru, Constantin – Mic tratat de oratorie

Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

2006 pp. 23-115

Formarea deprinderilor de analiză şi construcţie a discursului politic.

6. Gerstle, Jacques – Comunicarea politică Institutul European

2002 Integral Asimilarea conceptelor şi noţiunilor de bază (definiţii, clasificări, tipologii). Deprinderea şi înţelegerea acţiunilor şi instrumentelor specifice domeniului.

7. Abraham, Florin – România de la comunism la capitalism

Tritonic 2006 Integral Explicarea şi evaluarea proceselor politice şi electorale din România postdecembristă.

8. Haneş, Vasile V., Solomovici, Teşu – Istoria oratoriei la români, vol. 1

Teşu 2007 Integral Formarea deprinderilor de analiză şi construcţie a discursului politic.

9. Charaudeau, Patrick, Ghiglione, Rodolphe – Talk show-ul. Despre libertatea cuvântului ca mit

Polirom 2005 Integral Înţelegerea şi manipularea atitudinilor şi reprezentărilor mediatice







35 10. Tutoriat

-



20


15


25


30 13. Alte activităţi................................... -

7. Pregătire lucrări de control - 14. Alte activităţi.................................... - TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 222

Data completării 1.11.2008 Semnătura titularului: lector. univ. dr. Bogdan Teodorescu

31


FIŞA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei Mass media şi societatea Anul de studiu I Semestrul I Tipul de evaluare finală **(Es/Ec) S/Ec Regimul disciplinei (Ob-obligatorie, As-asociată, Op-opţională) Ob

Numărul de credite

8




Titularul disciplinei Prof. univ. dr. Paul Dobrescu Conf. univ. dr. Alina Bârgăoanu

* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru ** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral (O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.




Înţelegerea şi cunoaşterea teoriilor referitoare la efectele comunicării de masă şi a conceptelor legate de relaţia între societate, mass media şi opinia publică.

2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei) Capacitatea de a analiza rolul media în societatea contemporană, modul în care evoluează opinia publică, relaţia dintre mass media şi opinia publică; Capacitatea de a putea construi modele aplicative de interpretare a fenomenelor mediatice pornind de la conceptele teoretice însuşite.

3. Instrumental – aplicativ (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor pracice specifice: utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare) Utilizarea unor instrumente de analiză şi interpretare specifice pentru caracterizarea principalelor teorii care explică impactul mijloacelor de comunicare în masă asupra societăţii.




Facultatea

Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice - SNSPA

Catedra Comunicare

Domeniul Mass media

Specializarea Comunicare şi Relaţii Publice

32

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific / centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale morale şi civice / valorificarea optimă şi creativă a propriul potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabiltăţi similare / participarea la propria dezvoltare profesională). Formarea de atitudini pozitive privind posibilităţile de aplicare ale conceptelor teoretice însuşite la diverse situaţii reale privind ameliorarea unor aspecte ale sistemului mediatic românesc şi ale vulnerabilităţilor opiniei publice în contextul apărării valorilor democraţiei; Motivarea studenţilor în vederea implicării efective în dezvoltarea instituţiilor mediatice şi a altor instituţii de profil în a căror dezvoltare mass media joacă un rol esenţial.


Nr. crt.



1. Dobrescu, P., Bârgăoanu, A., Mass media şi societatea

Comunicare.ro 2003 298p 1, 2, 3, 4

2. Lazarsfeld, Paul, Mecanismul votului. Cum se decide alegătorii într-o campanie prezidenţială

Comunicare.ro 2004 [1968]

244p 2, 3, 4

3. Noelle-Neumann, Elisabeth, Spirala tăcerii. Opinia publică – învelişul nostrum social

Comunicare.ro 2004 [1984]

371p 2, 3, 4

4. Lippmann, Walter, Public Opinion Transaction Publishers, New Brunswick

1990 [1922]

427p 1, 2

5 Dobrescu, P., Bârgăoanu, A., Prolegomene la o posibilă istorie a comunicării

Revista Română de Comunicare şi Relaţii Publice, nr. 6-7, comunicare.ro

2003 pp. 13-42 1


- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 40% - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 0% - testarea periodică prin lucrări de control 10% - testarea continuă pe parcursul semestrului 30% - activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 20% - alte activităţi (precizaţi)................................................................... Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.) Lucrare scrisă: test grilă cu posibilităţi de răspuns multiple + subiect descriptiv (concepte teoretice + aplicarea acestora)

Cerinţe minime pentru nota 5 (sau cum se acordă nota 5) 1. 3 teme sau teste parţiale din 6 susţinute pe parcursul cursului şi apreciate cu minim nota 5 2. predarea a două teme de seminar şi aprecierea lor cu minim nota 5 3. Evaluarea pe parcursul seminarului cu minim nota 5 pentru participare 4. Minim 60% prezenţă la curs şi seminar


1. Îndeplinirea condiţiilor de intrare în examen (vezi cerinţe minime pentru nota 5) 2. Media procentajelor (examen, teste periodice, teme, evaluare seminar) să fie mai mare sau egală de 9.50.

33

6. McQuail, D., Windahl, S., Modele ale comunicării

Comunicare.ro 2001 198p 1, 2, 3, 4







25 10. Tutoriat

0



0


25


20


6 13. Alte activităţi...................................


Data completării: 28.10.2008 Semnătura titularului: prof. univ. dr. Paul Dobrescu conf. univ. dr. Alina Bârgăoanu

34

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice Master: Comunicare şi relaţii publice FIŞA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei PUBLICITATE ŞI RECLAMĂ Anul de studiu I Semestrul * 1 Tipul de evaluare finală **(Es/Ec) Regimul disciplinei (Ob-obligatorie, As-asociată, Op-opţională)





Titularul disciplinei Conf. univ. dr. Dan Petre * Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru ** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral (O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.



Insuşirea cunoştinţelor de natură interdisciplinară specifice domeniului comunicăriii publicitare Înţelegerea de către studenţi a naturii comunicării publicitare şi a publicităţii ca industrie de

comunicare şi domeniu de activitate. 2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a

conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei) Dezvoltarea capacităţii de analiză a domeniuluii publicităţii în general şi a reclamelor ca produse

finite ale acestui proces în particular Dezvoltarea capacităţilor de a realiza analize comparative pe diverse tipuri de reclame, locale şi

internaţionale 3. Instrumental – aplicativ (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor pracice specifice:

utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare) Dezvoltarea capacităţii de a realiza structuri şi documente de campanii publicitare Dezvoltarea capacităţii de a realiza şi implementa campanii publicitare




Facultatea



Domeniul Publicitate


35

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific / centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale morale şi civice / valorificarea optimă şi creativă a propriul potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabiltăţi similare / participarea la propria dezvoltare profesională). Responsabilitate profesională Dezvoltarea unei atitudini critice în actul receptării reclamelor Valorificarea potenţialului creativ


Nr. crt.



1. Manual de Publicitate Teora 2002 integral Insuşirea cunoştinţelor de specialitate

2. Principiile marketingului Teora 1999 integral Insuşirea cunoştinţelor de specialitate

3. Căile Persuasiunii comunicare.ro 2002 integral Insuşirea cunoştinţelor de specialitate

4. Advertising South Western College Publishing

1998 integral Insuşirea cunoştinţelor de specialitate

5 Contemporary Advertising Irwin Homewood

2002 integral Insuşirea cunoştinţelor de specialitate

6. Strategii publicitare. De la studiul de marketing la alegerea diferitelor media

Polirom 2006 integral Insuşirea cunoştinţelor de specialitate


- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 50 - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator - testarea periodică prin lucrări de control - testarea continuă pe parcursul semestrului 10 - activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 40 - alte activităţi (precizaţi)................................................................... Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.) Lucrare scrisă care evaluează asimilarea conceptelor fundamentale ale disciplinei



- Referat acceptat la minim - Dovedirea unor cunoştinţe de specialitate cu încadrarea corectă, fără greşeli grave

- Activitate în timpul anului - Referat acceptat cu nota maximă - Lucrare scrisă notată cu 10

36







14 10. Tutoriat



10


12


12


12 13. Alte activităţi...................................


Data completării: 2.11.2008 Semnătura titularului: conf. univ. dr. Dan Petre

37


FIŞA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei RELAŢII PUBLICE Anul de studiu I Semestrul * 2 Tipul de evaluare finală **(Es/Ec) Es

(S) Regimul disciplinei (Ob-obligatorie, As-asociată, Op-opţională)





Titularul disciplinei Conf. univ. dr. Remus Pricopie * Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru ** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral (O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.


Competenţe specifice (competenţele generale sunt menţionate în fişa specializării) 1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei)

- Înţelegerea şi asimilarea noţiunilor importante din domeniu (publicuri, mesaj, comunicare publica); - Cunoaşterea unor teorii şi perspective relevante despre evoluţia opiniei publice ca suport pentru comunicarea publică; - Identificarea evenimentelor şi etapelor importante pentru cristalizarea relaţiilor publice ca domeniu; - Cunoaşterea definiţiilor variate ale relaţiilor publice; - Realizarea distincţiilor între domenii conexe: publicitate, relaţii publice, marketing; - Cunoaşterea principiilor şi modelelor relaţiilor publice;

2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei) - Cunoaşterea regulilor valabile pentru activitatea de relaţii publice în cadrul organizaţiilor. - Sublinierea relevanţei teoriilor şi evenimentelor din istoria relaţiilor publice pentru contextul românesc; - Interpretarea perspectivelor oferite într-un cadru critic şi interdisciplinar; - Inventarierea problemelor cu care se confruntă practica relaţiilor publice în perioada actuală.

3. Instrumental – aplicativ (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor pracice specifice: utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare) - Identificarea şi caracterizarea publicurilor unei organizaţii; - Aplicarea modelelor de relaţii publice în context românesc actual; - Investigarea tendinţelor complexe din mediul social românesc, tendinţe care influenţează practica




Facultatea



Domeniul Relaţii publice


38

relaţiilor publice - Identificarea unor tendinţe actuale în evoluţia relaţiilor publice;

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific / centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale morale şi civice / valorificarea optimă şi creativă a propriul potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabiltăţi similare / participarea la propria dezvoltare profesională). - Construirea unei perspective corecte despre etica în relaţiile publice; - Respectarea principiilor comunicării strategice: adevărul, transparenţa, interesul public.

Bibliografie minimală indicată Nr. crt.



1 Bernays, Edward, Cristalizarea opiniei publice

Comunicare.ro, Bucureşti

2003 integral Cunoaşterea etapelor de cristalizare a relaţiilor publice

2. Coman, Cristina, Relaţiile publice şi mass-media;

Polirom, Iaşi 2004 Pp. 5-72 Cunoaşterea distincţiilor între domenii şi a definiţiilor

3. Coman, Cristina, Relaţii publice – principii şi strategii

Polirom, Iaşi 2001 pp. 5- 150 Identificarea şi caracterizarea publicurilor unei organizaţii

4. Dagenais, Bernard, Campanii de relaţii publice

Polirom, Iaşi 2003 Integral Identificarea unor tendinţe actuale în


- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 80% - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator - testarea periodică prin lucrări de control - testarea continuă pe parcursul semestrului - activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 20% - alte activităţi (precizaţi)................................................................... Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.) Test grilă cu întrebări închise.



Asimilarea unor definiţii ale relaţiilor publice. Cunoaşterea unor autori şi a unor evenimente importante din istoria relaţiilor publice. Însuşirea unor concepte şi teorii de bază din domeniu.

Frecvenţa foarte bună la curs şi la seminar. Cunoaşterea aprofundată a istoriei relaţiilor publice. Extinderea cadrului teoretic oferit de suportul de curs prin consultarea unor surse bibliografice suplimentare. Înţelegerea complexă a tendinţelor de evoluţie a relaţiilor publice. Integrarea noţiunilor şi teoriilor în modelul integrat propus.

39

evoluţia relaţiilor publice

5 Dagenais, Bernard, Profesia de relaţionist

Polirom, Iaşi 2002 integral Cunoaşterea regulilor pentru practica relaţiilor publice

6. Newsom, Doug, Kruckeberg, Dean, VanSlike Turk, Judy, Totul despre relaţiile publice, Polirom, Iaşi, 2003.

Polirom, Iaşi 2003 Cap . 4-7 şi 10-13.

Cunoaşterea contextului în care se dezvolta relaţiile publice

7. Pricopie, Remus, Relaţiile publice – evoluţie şi perspective, Tritonic, Bucureşti, 2005;

Polirom, Iaşi 2004 integral Însuşirea principiilor în activitatea de relaţii publice,







20 10. Tutoriat

0



18


22


5


20 13. Alte activităţi


Data completării: 7.11.2008 Semnătura titularului: conf. univ. dr. Remus Pricopie

40


FIŞA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei Teoria comunicării Anul de studiu I Semestrul * I Tipul de evaluare finală **(Es/Ec) Es Regimul disciplinei (Ob-obligatorie, As-asociată, Op-opţională)

ob Numărul de credite 8




Titularul disciplinei Prof. univ. dr. Vasile Tran * Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru ** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral (O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.




• Poate opera cu teoriile, conceptele şi modelele relevante ale domeniului teoriei comunicării; • Poate folosi în mod critic cunoştinţele însuşite; • Poate identifica elementele proceselor de comunicare interpersonală, socială şi de grup • Cunoaşte, din perspectivă istorică, principalele teme ale domeniului; • Poate utiliza principalele paradigme şi teorii pentru a le utiliza în identificarea proceselor de comunicare

2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei) • Poate interpreta procesele de comunicare interpersonală, de grup si socială, folosind instrumentele teoretice specifice şi metodele şi tehnicile de cercetare din domeniul teoriai comunicării; • Poate construi modele de analiză şi diagnoză a principalelor aspecte ale domeniului comunicării ţinând cont de particularităţile proceselor de comunicare etc.; • Poate identifica principalele disfuncţii în funcţionarea unor procese de comunicare.

3. Instrumental – aplicativ (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor pracice specifice: utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare) • Poate utiliza ansamblul de metode şi tehnici specific analizei culturii organizaţionale în realizarea unor studii de caz; • Face distincţia între metodele şi instrumentele de cercetare a teoriei comunicării şi generalizările fără temei ştiinţific; • Poate elabora un model de analiză a unui proces de comunicare, din perspectiva unei anumite




Facultatea

Facultatea de comunicare şi Relaţii Publice SNSPA

Catedra Teoria comunicării

Domeniul Teoria comunicării

Specializarea Comunicare si relaţii publice

41

paradigme / teorii în vederea explicitării procesului; • Poate să operaţionalizeze conceptele asociate fiecărei teme tratate în vederea construcţiei unor modele de interpretare.

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific / centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale morale şi civice / valorificarea optimă şi creativă a propriul potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabiltăţi similare / participarea la propria dezvoltare profesională). • Însuşirea codului deontologic al cercetării teoretice; • Însuşirea neutralităţii specifice cercetătorului în proiectarea, derularea şi implementarea unui proiect de analiză; • Insuflarea atitudinii nediscriminatorii şi detaşate în relaţie cu obiectul cercetării.


Nr. crt.



1. Christian Baylon, Xavier Mignot, Comunicarea

Ed. Universităţii Alexandru Ioan Cuza

2000 integral 1,2,3

2. JJ.Cuilenburg, O.Scholten, G.W.Noomen, Ştiinţa comunicării

Humanitas 1998 integral 1,2,3

3. Denis McQuail, Comunicarea

Institutul European

1999 integral 1,2,3

4. John B. Thompson, Media şi modernitatea

Antet 2000 integral 1,2,3

5 Bonange & Thomas, Don Juan sau Pavlov, Eseu Editura Trei 1999 integral 1,2,3


- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 50% - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator - testarea periodică prin lucrări de control - testarea continuă pe parcursul semestrului 10% - activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 20% - alte activităţi (precizaţi).demonstrarea abilităţilor de comunicare in cadrul unor jocuri de rol

20%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.) Evaluare pe parcurs, în cadrul seminarului prin modalităţile de interacţiune şi feedback care presupun implicarea activă în cadrul activităţilor de seminar (10%), elaborarea unui proiect de cercetare / studiu de caz (20%) şi prezentarea acestuia în cadrul seminarului împreună cu membrii echipei (20%). Evaluarea finală se face erxamen scris ce testează cunoştinţele teoretice şi capacitatea de a le aplica în contextul particular al unor situaţii de comunicare.



Definirea corectă a conceptelor de bază ale fiecărei teme şi recunoaşterea principalelor teorii şi paradigme din domeniu

Să cunoască diversele abordări, paradigme şi teorii relevante în tratarea oricărei teme a disciplinei. Să poată analiza, compara şi interpreta diferitele concepte centrale ale disciplinei. Să poată analiza, compara şi interpreta texte ale unor autori marcanţi ai domeniului. Să opereze cu instrumentele şi metodele de analiză specifice studiului culturii organizaţionale. Să operaţionalizeze cadrul teoretic prezentat şi discutat la curs şi la seminar.

42

despre comunicarea publicitară

6. Ştefan Prutianu, Comunicare şi negocieri în afaceri

Polirom 1997 integral 1,2,3







20 10. Tutoriat




16


14


18 13. Alte activităţi...................................

7. Pregătire lucrări de control 14. Alte activităţi.................................... TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 158

Data completării 28. 10 2008 Semnătura titularului: prof univ. dr. Vasile Tran

Programe de învăţământ – S.N.S.P.A. 1

PROGRAMA ANALITICĂ

Titulatura cursului GESTIONAREA CRIZELOR DE IMAGINE

Titular:conf. univ. dr. Ion Chiciudean Număr credite 10 Număr de ore pe săptămână 1+1 Anul_ MCRP ___

Semestrul__4 Condiţii obligatorii de participare: Prezenţa la cursuri şi seminarii cel puţin 60%

Obiective generale ale cursului: 1. Familiarizarea studenţilor cu noţiunile şi conceptele caracteristice gestionării crizelor de imagine; 2. Formarea deprinderilor practice de lucru în cadrul colectivelor destinate să gestioneze crize în cadrul organizaţiilor Obiective specifice ale cursului: 1. Cunoaşterea modului de manifestare şi de identificare a diferitelor tipuri de crize; 2. Formarea deprinderilor practice de gestionare a comunicării pe timpul crizelor de imagine; 3. Formarea deprinderilor practice de utilizare a tehnicilor specifice rezolvării crizelor de imagine.

Modalităţi de desfăşurare a activităţilor de curs şi de seminar: • prelegeri; • expuneri cadru; • dezbateri cuprinse în planul de seminar; • dezbaterea unor lucrări bibliografice de referinţă; • lucrări practice; • elaborarea de bibliografii; • elaborarea de referate pe teme de gestionarea crizelor de imagine.

Evaluarea studenţilor: • participarea la seminarii; • elaborarea unui referat pe teme de gestionare a crizelor de imagine; • examen.

Tematica cursului 1. Imaginea organizaţiilor; 2. Gestionarea imaginii organizaţiilor; 3. Tipuri de crize; 4. Criza organizaţională; 5. Criza de comunicare; 6. riza mediatică; 7. Criza de imagine; 8. Analiza crizei de imagine; 9. Tehnici de rezolvare a crizei de imagine; 10. Comunicarea în situaţii de criză. Ghid practic.

Bibliografia cursului 1. BARUS-MICHEL, Jacqueline, GIUS-DESPRAIRES, Florence, RUDEL, Luc, Crize. Abordarea


psihosocială clinică. Iaşi, Editura Polirom, 1998 2. BOORSTIN, Daniel I. The image – A Guide to Pseudo-Events in America, New York, Atheneum, 1985 3. BOUZON Arlette, Comunicarea în situaţii de criză, Bucureşti, Editura Tritonic, 2006 4. CHICIUDEAN, Ion, Gestionarea imaginii în procesul comunicării,Bucureşti, Editura Licorna, 2000 5. CHIFU Iulian, Analiza de conflict, Bucureşti, Editura Politea, 2004 6. COMAN Cristina, Relaţii publice şi mass media, Iaşi, Editura Polirom, 2000 7. COMAN Cristina, Relaţii publice, principii şi strategii, Iaşi, Editura Polirom, 2001 8. COMAN Cristina, Comunicarea de criză, Iaşi, Editura Polirom, 2009 9. COMAN Mihai, Introducere în sistemau mass media, Iaşi, Editura Polirom, 2007 10. COOMBS, Timothy W., Ongoing Crisis Communications. Planning, Managing, and Reponding, Thousand Oaks, SAGE Publications, Inc., 2007 11. CORNELIUS, Helena, FAIRE, Shoshana, Ştiinţa rezolvării conflictelor, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Tehnică, 1996 12. CULDA, Lucian, Procesualitatea socială, Bucureşti,Editura Licorna, 1996 13. DOMINIC R. Joseph, Ipostazele comunicării de masă. Media în era digitală, Bucureşti, Editura comunicare.ro, 2009 14. FEARN-BANKS Kathleen, Crisis communication: a casebook approach, London, Lawrence Erlbaum Associates, 2002 15. GOTTSCHALK Jack, Crisis Management, Oxford, Capstone Publishing, 2002 16. GRANT, Wendy, Rezolvarea conflictelor, Bucureşti,Editura Teora, 1997 17. JACKSON, Patrick, Public Relations Practice. Prentice Hall, New Jersey, 1995, cap.9 18. JAY Ros, Gândire rapidă: situaţiile de criză, Bucureşti, Editura Rentrop & Straton, 2001 19. LUCHIAN Daniel Gheorghe, Managementul în perioade de criză, Bucureşti, Editura Economică, 1997 20. McLONGLIN, Barry, Risk and Crisis Communication. Ottawa,Editura Mc Longlin Multimedia Publishing Ltd, 1996 21. MILO, Katie, YODER,Sharon, GROSS, Peter, NICULESCU-MAIER,Ştefan, Introducere în relaţii publice. Bucureşti, Editura NIM, 1998, p. 121 22. MOSCOVICI, Serge, Psihologia socială sau maşina de fabricat zei. Iaşi, Editura Universităţii “Al.I.Cuza”, 1994 23. NECULAI, Adrian (coordonator), Psihologia câmpului social: Reprezentările sociale. Bucureşti, Societatea Ştiinţă şi Tehnică S.A., 1995 24. NUDELL, Mayer, The Handbook for Effective Emergency and Crisis Management. Lexington, Massachusetts, Lexington Books, 1998 25. OLINS, Wally, Noul ghid de identitate, Bucureşti, Editura Comunicare. ro, 2004 26. REGESTER Michael, LARKIN Judy, Managementul crizelor si al situaţiilor de risc, Bucureşti editura comunicare . ro, 2003 27. REINOLDS Barbara, Crisis and Emergensy Risk Communication, New York, Center for Disease Control and Prevention, 2002 28. ROUX-DUFORT, Cristophe, Le gestion de crise, Bruxelles, De Boeck Universite, 2000 29. SCOTT M., Cutlip, ALLEN H., Center, GLENN M., Broom, Effective Public Relations. Pentice Hall, Englewood Cliffs; New Jersey, 1994 30. SOWELL, Thomas, A Conflict of Visions. New York, Basic Books, 1987 31. WILCOX, Dennis L. AULT, Phillip H., AGEE, Warren K., Public Relations, Strategies and Tactics. New York, SUA, Harper Collins Publishers, Inc., 1992

Tematica seminariilor 1. Controverse privind conceptul de imagine, imagine socială, imagine de marcă; 2. Tehnici de construire şi promovare a imaginii organizaţiei; 3. Tipologia crizelor de imagine; 4. Managementul crizei organizaţionale; 5. Caracteristicile crizei de comunicare; 6. Gestionarea relaţiei cu mass-media pe timpul crizei mediatice; 7. Mecanismele de producere a crizelor de imagine; 8. Analiza crizei de imagine; 9. Managementul comunicării organizaţiilor în situaţii de criză; 10. Activitate practică: gestionarea unei crize de imagine.


Bibliografia 1. BARUS-MICHEL, Jacqueline, GIUS-DESPRAIRES, Florence, RUDEL, Luc, Crize. Abordarea psihosocială clinică. Iaşi, Editura Polirom, 1998 2. BOUZON Arlette, Comunicarea în situaţii de criză, Bucureşti, Editura Tritonic, 2006 3. COMAN Cristina, Relaţii publice şi mass media, Iaşi, Editura Polirom, 2000 4. COMAN Cristina, Comunicarea de criză, Iaşi, Editura Polirom, 2009 5. COMAN Mihai, Introducere în sistemul mass media, Iaşi, Editura Polirom, 2007 6. DOMINIC R. Joseph, Ipostazele comunicării de masă. Media în era digitală, Bucureşti, Editura comunicare.ro, 2009 7. COOMBS, Timothy W., Ongoing Crisis Communications. Planning, Managing, and Reponding, Thousand Oaks, SAGE Publications, Inc., 2007 8. FEARN-BANKS Kathleen, Crisis communication: a casebook approach, London, Lawrence Erlbaum Associates, 2002 9. GRANT, Wendy, Rezolvarea conflictelor, Bucureşti,Editura Teora, 1997 10. JAY Ros, Gândire rapidă: situaţiile de criză, Bucureşti, Editura Rentrop & Straton, 2001 11. MOSCOVICI, Serge, Psihologia socială sau maşina de fabricat zei. Iaşi, Editura Universităţii “Al.I.Cuza”, 1994 12. NECULAU, Adrian (coordonator), Psihologia câmpului social: Reprezentările sociale. Bucureşti, Societatea Ştiinţă şi Tehnică S.A., 1995 13. REGESTER Michael, LARKIN Judy, Managementul crizelor si al situaţiilor de risc, Bucureşti editura comunicare . ro, 2003 14. ROUX-DUFORT, Cristophe, Le gestion de crise, Bruxelles, De Boeck Universite, 2000


PROGRAMA ANALITICĂ Titulatura cursului Teoria comunicării

Titular: Prof. univ. dr. Vasile Tran Număr credite 8 Număr de ore pe săptămână 2+1 Anul__ I ___

Semestrul__I Condiţii obligatorii de participare Obiective generale ale cursului: formarea unei culturi generale in domeniul ştiinţelor şi practicii comunicării; formarea aparatului conceptual specific domeniului comunicării formarea abilităţilor de comunicare Cursul promovează următoarele valori şi atitudini cognitive: -gândire critică şi convergentă -gândire autocritică şi convergentă -disponibilitate pentru dialog şi dezbatere -interesul pentru interogaţia reflexivă -curiozitatea şi interesul pentru problematica etică a comunicării -coerenţă şi rigurozitate de gândire şi acţiune în domeniul specific al comunicării. Obiective specifice ale cursului: Cursul vizează deopotrivă comunicarea ca activitate teoretică şi ca activitate practică. În contextul general al unui studiu aprofundat în următorii ani al disciplinelor necesare pregătirii studenţilor pentru profesiunea de comunicator, acest curs îşi propune să formeze următoarele competenţe specifice: - capacitatea de a identifica fenomene şi procese cu caracter comunicaţional în cadrul conceptual specific ştiinţelor sociale şi umane; - utilizarea unor instrumente de analiză şi interpretare specifice ştiinţelor comunicării pentru caracterizarea teoretică generală şi aplicată a unei probleme; - explicarea unor fenomene, procese, evenimente cu caracter comunicaţional prin intermediul modelelor de analiză şi interpretare propuse; - interpretarea unor diferite puncte de vedere, precum şi a rezultatelor unei analize sau cercetări în domeniu din perspectiva teoretică a ştiinţelor comunicării; - realizarea unor conexiuni între cunoştiinţele, deprinderile şi abilităţile dobândite prin studiul comunicării şi aplicarea acestora în soluţionarea şi evaluarea unor situaţii problemă. Modalităţi de desfăşurare a activităţilor de curs şi de seminar Curs: se vor folosi următoarele strategii şi tehnici la nivelul metodologiei didactice: - prelegere plecând de la tematica propusă pentru curs; materiale didactice: folii de retroproiector; - dialog cu studenţii pe problematica teoretică a cursului; - lucrul aplicat cu studenţii (în echipe de lucru, sau individual) pe studii de caz în domeniul comunicării; - simularea unor situaţii de comunicare. Seminar: se vor folosi următoarele strategii şi tactici la nivelul metodologiei didactice: - analiza critică a unui text ştiinţific de specialitate ; - dezbatere organizată pe tematica propusă a cursurilor aferente seminarului; - susţinere de referat şi comentarea acestora în plenul seminariilor; - lucrul aplicat pentru formarea abilităţilor personale de comunicare: susţinere a unui text ştiinţific, participare la


discuţii; - lucrul aplicat cu studenţii (în echipe de lucru sau individual) pe studii de caz în domeniul comunicării; - simularea unor situaţii de comunicare. Evaluarea studenţilor Examen scris: 50% din nota finală Cunoaşterea şi aplicarea conţinutului tematic al cursurilor; Seminar: 50% din nota finală 20% conţinutul referatului; 20% susţinerea orală a referatului în cadrul unei dezbateri simulare; Tematica cursului La nivel de conţinut, cursul îşi propune să acopere cele trei mari domenii de studiu ale fenomenelor de comunicare: teoria proceselor de comunicare, comunicarea în câmpul social, comunicarea în cadrul organizaţiilor. Este util de subliniat în acest context că studiul fiecărui domeniu în parte are un caracter interdisciplinar. Axele de construcţie şi interpretare ale acestui curs s-au constituit însă în mod special prin apel la discipline precum: - semiotica, lingvistica structurală şi filosofia limbajului (aplicate în studiul proceselor de comunicare), - sociologia, psihologia socială, simbolica socială (aplicate în studiul relaţiilor de interdependeţă între comunicare şi societate) - psihologia relaţiilor de grup, analiza organizaţională, management (aplicate în studiul comunicării organizaţionale). TEORIA PROCESELOR DE COMUNICARE Comunicarea – o introducere Vocabularul ştiinţelor comunicării Teorii şi modele ale comunicării Comunicare şi limbaj Comunicarea orală. Comunicarea non-verbală; COMUNICAREA ÎN CÂMPUL SOCIAL Comunicarea – proces de influenţă socială Comunicarea de masă Comunicarea publică Comunicarea publicitară Comunicarea politică Manipularea informaţională şi structurile mediatice COMUNICAREA ÎN CADRUL ORGANIZAŢIILOR Comunicarea în cadrul grupurilor de muncă Comunicare şi motivare Comunicare şi conducere Comunicarea în situaţii de criză Comunicare şi negociere Bibliografie curs Bibliografia completă a cursului este structurată pe teme. Pentru acesastă programă oferim doar o selecţie de titluri. Christian Baylon, Xavier Mignot, Comunicarea, Ed. Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2000; Philippe Cabin (ed) La communication, Etat des savoires, Sciences Humaines Editions, 1998; JJ.Cuilenburg, O.Scholten, G.W.Noomen, Ştiinţa comunicării, Humanitas, Bucureşti, 1998; Ioan Drăgan, Paradigme ale comunicării de masă, Şansa, Bucureşti, 1998; Jean Lohisse, Les systeme de communication, Armand Colin, Paris, 1998, Umberto Eco, Tratat de semiotică generală, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982; J.Fiske, Introduction to communication studies, Methuen, New York, 1982; Jurgen Habermas, Sfera publică şi transformarea ei structurală, Univers, Bucureşti, 1998; Armand şi Michelle Mattelart, Istoria teoriilor comunicării, Polirom, Iaşi, 2000; Denis McQuail, Comunicarea, Institutul European Iaşi, 1999;


B. Miege, La pensee comunicationnelle, Presses Universitaires de Grenoble, 1995; Alex Mucchielli, Douze cas et exercices sur communication, Armand Colin, Paris, 1998; Paul Watzlawick, Janet Helmick Beavin, Don D. Jackson, Une logique de la communication, Seuil, Paris, 1972; Edward Hall, La dimensiuon cachee, Seuil Paris, 1978; Jean-Claude Abric, Psychologie de la communication, Armand Colin, Paris, 1999; John B. Thompson, Media şi modernitatea, Antet, Bucureşti; Dennis DeFleur, Understanding Mass Comunication, Hougton Mifflin Company, Boston, 1991; Georges Friedmann, Dictionnaire des medias, Mome, Paris, 1971; John Downing, Ali Mohammadi, Questioning the media, Sage, 1991; Bonange & Thomas, Don Juan sau Pavlov, Eseu despre comunicarea publicitară, Editura TREI, Bucureşti, 1999; Vasile Dâncu, Comunicarea simbolică, Dacia, Cluj-Napoca, 2001; Murray Edelman, Politica şi utilizarea simbolurilor, Polirom, Iaşi, 1999; Gabriel Thoveron, Comunicarea politică azi, Antet, Bucureşti, 1996; H. P. Cathala, Epoca dezinformării, Antet, Bucureşti, 1996; Noel Kapferer, Zvonurile, Humanitas, Bucureşti, 1993; Piotr Wierzbicki, Structura minciunii, Nemira, Bucureşti, 1996; Tematica seminariilor Seminarul I - organizare; analiza critică a unui text de specialitate; Seminarul II – noţiuni introductive: rezumarea unui text şi prezentare; Seminarul III – dezbateri simulare: dezbaterea 1 Comunicarea – o introducere; Teorii şi modele ale comunicării; dezbaterea 2 Comunicare şi limbaj. Comunicare orală; Comunicare non-verbală; Seminarul IV – dezbateri simulare: Dezbaterea 1 Comunicarea – proces de influenţă socială; dezbaterea 2. Comunicarea de masă; Seminarul V: dezbateri simulare: dezbaterea 1 Comunicarea publică . Comunicarea publicitară; dezbaterea 2 Comunicarea politică; Manipularea informaţională şi structurile mediatice; Seminarul VI: dezbateri simulare: dezbaterea 1 Comunicarea în grupurile de muncă; Comunicare şi motivare; dezbaterea 2 Comunicare şi conducere; Seminarul VII dezbateri simulare; concluzii dezbaterea 1 Comunicarea în situaţii de criză; Comunicare şi negociere; concluzii. Notă: Pentru promovarea acestui seminar este necesară o prezenţă de minim 60%, participarea la o dezbatere (cu susţinerea referatului ) şi predarea unui referat. Bibliografie seminar Seminarul I Denis McQuail, Comunicarea, Institutul European Iaşi, 1999, pp. 2-10; Seminarul II Christian Baylon, Xavier Mignot, Comunicarea, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2000, pp. 44-58; Jean Lohisse, Les systeme de communication, Armand Colin, Paris, 1998, pp. 36-50;


Seminarul III John Fiske, Introduction to Communication Studies, Methuen, New York, 1982, pp. 45-70; Armand şi Michelle Mattelart, Istoria teoriilor comunicării, Polirom, Iaşi, 2000 pp. 20-68; Seminarul IV Denis McQuail, Comunicarea, Institutul European Iaşi, 1999, pp. 246-265; Jurgen Habermas, Sfera publică şi transformarea ei structurală, Univers, Bucureşti, 1998 p. 285-324; John Downing, Ali Mohamadi, Questioning the media, Sage, 1991, pp. 46-75; Seminarul V Bernard Miege, Societatea cucerită de comunicare, Polirom, Iaşi, 2000. pp. 68-80; Bonange&Thomas, Don Juan sau Pavlov, Eseu despre comunicarea publicitară, Editura TREI, Bucureşti, 1999, pp. 105-132; Murray Edelman, Politica şi utilizarea simbolurilor, Polirom, Iaşi, 1999, pp. 132-164; Noel Kapferer, Zvonurile, Humanitas, Bucureşti, 1993, pp. 46-70; Seminarul VI Gary Johns, Comportament organizaţional, Ed. Economică, Bucureşti, 1998, pp. 45-78, Michael Bland, Communicating Out of Crisis, MacMillan, 1998, pp. 25-76; Seminarul VII Ştefan Prutianu, Comunicare şi negociere în afaceri, Polirom, Iaşi, 1997, pp. 135-166; Hassan Souni, Manipularea în negocieri, Antet, Bucureşti, 1998, pp. 32-65.


PROGRAMA ANALITICĂ

Titulatura cursului: Analiza discursului public

Titular: conf.univ.dr. Dumitru Borţun Număr credite 8 Număr de ore pe săptămână 2+1 Anul__ I ___MCRP

Semestrul_2_ Condiţii obligatorii de participare 1) participarea studenţilor este facultativă (nu se înregistrează prezenţa); 2) poate participa orice persoană interesată – studenţi ai facultăţii (cursuri la zi sau ID), studenţi ai altor facultăţi din SNSPA sau ai altor universităţi, alte persoane interesate.

Obiective generale ale cursului: - să ofere o sinteză a numeroaselor studii şi cercetări dintr-un domeniu nou şi extrem de dinamic al ştiinţelor comunicării: analiza discursului; - să ofere un model integrat al analizei discursului; - să formeze abilităţi de elaborare a discursului public (politic, managerial, publicitar) şi de consiliere a organizaţiilor şi persoanelor publice; - să contribuie la dezvoltarea abilităţilor personale de prezentare publică. Obiective specifice ale cursului: - prezentarea principalelor puncte de vedere asupra termenilor “discurs” şi “analiza discursului”; - expunere metodică a principalelor concepte ale analizei discursului; - analiza unor tipuri de discurs public de interes pentru viitorii specialişti în comunicare: dezbaterea şi discursul publicitar (analiza discursului politic este inclusă în cursul Analiza limbajului politic); - sugestii implicite pentru elaborarea discursului public (cunoscând legile discursului, principiile şi regulile comportamentului discursiv, viitorii specialişti vor putea să le aplice în elaborarea unor discursuri eficiente din punct de vedere comunicaţional).

Modalităţi de desfăşurare a activităţilor de curs şi de seminar: Predare si seminarizare prin intermediul procedeelor clasice, precum şi al celor active si interactive. Cursul este un mix prelegere-dezbatere; seminariile cuprind şi aplicaţii practice.

Evaluarea studenţilor: examen scris (test-grilă şi una sau mai multe aplicaţii).


Tematica cursului: I. ANALIZA LINGVISTICĂ 1. Cadrul teoretic 1.1. Definiţii: „discursul” şi „analiza discursului” 1.2. Orientări metodologice. Analiza discursului – domeniu inter-disciplinar 1.3. Noţiuni de lingvistică 1.4. Noţiuni ale Analizei discursului. Enunţul şi enunţarea; textul şi contextul 2. Analiza lingvistică a discursului 2.1. Legile discursului 2.2. Tipologia discursurilor; genuri de discurs 2.3. Principalele elemente ale unui discurs 2.4. Universul interior 3. Actorii discursului 3.2. Subiectivitate şi ethos 3.2. Actorii comunicării discursive 3.3. Acţiunile discursive 3.4. Interacţiunea verbală II. ANALIZA DE CONŢINUT 1. Geneza analizei de conţinut 1.1. Scurt istoric 1.2. Interesul pentru politică 1.3. Obiectivele analizei de conţinut 2. Metoda analizei de continut 2.1. Organizarea analizei 2.2. Codarea 2.3. Categorizarea 2.4. Inferenţa (stabilirea concluziilor) 3. Tehnici de analiza 3.1. Analiza evaluării 3.2. Analiza enunţării 3.3. Analiza propoziţională a discursului 3.4. Analiza expresiei 3.5. Analiza relaţiilor III. ANALIZA SEMIOTICĂ 1. Noţiuni fundamentale ale analizei semiotice 1.1. Limbă şi limbaj 1.2. Semnificant şi semnificat 1.3. Expresie şi conţinut 1.4. Orientări metodologice 2. Formele narative 2.1. Formele elementare de narativitate 2.2. Programele narative 2.3. Schema narativă canonică 2.4. Structuri profunde şi structuri de suprafaţă 3. Formele narative şi semantice 3.1. Nivelurile semantice ale discursului 3.2. Macroanaliza şi microanaliza 3.3. Sintaxa şi semantica 3.4. Statutul semiotic al enunţării IV. APLICAŢII 1. Dezbaterea 1.1. Definiţii şi delimitări. Istoric 1.2. Strategii interacţionale în dezbaterile televizate. Studii de caz


1.3. Dezbaterea electorală la televiziune 1.4. Dezbaterea electorală şi principiul politeţii 1.5. Dezbaterea politică şi maximele conversaţionale ale lui Grice 1.6. Concluzii generale 2. Discursul publicitar 2.1. Repere istorice 2.2. Funcţiile discursului publicitar 2.3. Textul publicitar 2.4. Procedee folosite în textul publicitar 2.5. Discursul publicitar şi cultivarea limbii române 2.6. Discursul publicitar simbolic 2.7. Scheme de analiză a unor texte publicitare 3. Discursul politic 3.1. Limbaj şi politică 3.2. Structura discursului politic 4. Discursul critic 4.1. Natura criticismului 4.2. Metodologia criticismului 4.3. Analiza discursului critic 4.4. Interpretarea şi evaluarea discursului


Bibliografie: 1. AUTRAND, Charles, La Publicité, Paris, Seghers, 1976. 2. BALDWIN, A. L., “Personal structure analysis”, Journ.Abn.Soc.Psychol., 1942 3. BARDIN, Laurence, L’analyse de contenu, Paris, PUF, 1991 4. BARTHES, Roland, Conférence sur la ‘modernité’, à l’Institut des Sciences politique, Paris, 9-16 avril 1975 5. BARTHES, Roland, System de la mode, Paris, Seuil, 1967 6. BACHELARD, Gaston, Poetica spaţiului, Editura Paralela 45, Piteşti-Bucureşti, 2003 7. BORŢUN, Dumitru, Semiotică. Limbaj şi comunicare, SNSPA, Bucureşti, 2001 8. BORŢUN, Dumitru, Bazele epistemologice ale comunicării, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2002 9. BURGELIN, O., “Structural Analysis on mass communication”, in Studies of broadcasting radio and TV, Culture Research Institute Nippon, Mosokyokai, 6/1968 10. CAPRETTINI, Gian Paolo, Semiologia povestirii, Editura Pontica, 2000 11. CORNU, Geneviève, Sémiologie de l'image dans la publicité, Paris, les Éditions d'organisation, 1990. 12. COURTÉ, Joseph, Analyise Sémiotique du Discours. De l’énoncé à l’énonciation, Hachette, Paris, 1991 13. DÂNCU, Vasile Sebastian, Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999 14. DERMOTET, M., GEFFROY, A., GOUAZE, LAPON, J.-P., MOUILLAUD, M., TOURNIER, M., Des tracts en mai 68, messure de vocabulaire et de contenu, Paris, FNSP, A. Colin, 1975 15. DOLLARD, J., MOWRER, O. H., „A method of measuring tension in written documents”, in Journ. Abn. Soc. Psycho, 42/1947 16. DUBOIS, Michel, la Publicité en question, Paris, Montréal Bordas, 1972. 17. D’UNRUG, M.-C., Analyse de contenu et de parole, Delarge, 1974 18. ECO, Umberto, Lector in fabula, Editura Univers, Bucureşti, 1991 19. EVERAERT-DESMEDT, Nicole, La Communication publicitaire. Étude sémio-pragmatique, Louvain-la-Neuve, Cabay, 1984. 20. FISKE, John, Introducere în ştiinţele comunicării, Polirom, Iaşi 21. GHIGLIONE, R., BEAUVOIS, J.-L., CHABROL, C., TROGNON, A., Manuel d’analyse de contenu, Colin, 1980 22. GHIGLIONE, R., MATALON, B., BACRIN, B., Les dires analysés: l’analyse propositionelle du discours, PUF, 1985 23. GOFFMAN, Erving, Viaţa cotodoană ca spectacol, Comunicare.ro, Bucureşti, 2003 24. GREIMAS, A.J., COURTÉS, J., Semiotique, dictionnaire raisonné de la théorie du langage, tome1, Hachette, 1979 25. GREIMAS, J. Algirdas, FONTANILLE, Jacques, Semiotica pasiunilor, Scripta, Bucureşti, 1997 26. GRUNIG, Blanche, Les Mots de la publicité, Paris, Presses du CNRS, 1990. 27. GUILLAUMIN, C., L’idéologie raciste, genèse et langage actuel, Paris, La Haze, Mouton, 1972 28. HAIGH, G., „Defensive Behaviour in client centred therapy”, in J. Consul. Psychol., 13/1949 29. HAUMMONT, N., RAYMOND, H., L’habitat pavillonnaire, Paris, CRU 30. HENRI, P., MOSCOVICI S., “Problemes de l’analyse de contenu”, in “Langage”, 11/1968 31. HUISMAN, Denis, le Dire et le faire: pour comprendre la persuasion: propagande, publicité, relations publiques, essai sur la communication efficace, Paris, SEDES, 1983 32. IONESCU-RUXĂNDOIU, Liliana, Conversaţia. Structuri şi strategii. Sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite, Editura All, Bucureşti, 1999 33. KERBRAT-ORECCHIONI, C., L’enonciation. De la subjectivite dans le langage, Armand Colin, 1980 34. KERBRAT-ORECCHIONI, C., L’implicte, Armand Colin, 1986 35. LÉGER, J.-M., FLORAND. M.-F., „L’analyse de contenu: deux méthodes, deux résultats”, in Blanchet et.al., L’entretien dans les sciences sociales, 1985 36. LE GOFF, Jacques, Civilizaţia occidentului medieval - Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1970 37. LE GOFF, Jacques, Pentru un alt ev mediu – Editura Meridiane, Bucureşti, 1980 38. LE GOFF, Jacques, Imaginarul medieval – Editura Meridiane, Bucureşti, 1991 39. LEVY-STRAUSS, Claude, Antropologia structurală, Editura Politică, Bucureşti, 1978 40. LYONS, John, Introducere în lingvistica teoretică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1995


41. MAHL, G. F., „Exploring emotional states by content analysis, in J. de S. Pool, Trends in content analysis, 1959 42. MARSHALL, Gordon (edit.), Dicţionar de Sociologie, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2003 43. MORIN, Edgar, Essais sur les mas- media et la culture, Paris, UNESCO, 1971 44. NANU, Adina, VEZI? Comunicarea prin imagini, f.e., Bucureşti, 2002 45. OSGOOD, C. E., WALKER, E. G., „Motivation and language behaviour: content analysis of suicide notes”, J. Abnorm. Soc. Psychol., 1959 46. OSGOOD, C. E., “The representational Model and Relevant research Methods”, in I. de Sola Pool (edit.), Trends in content analysis, Urbana, University of Illinois Press, 1959 47. PEYROUTET, Claude, La pratique de l'expression écrite, Nathan, Paris, 1991 48. PEYROUTET, Claude, Style et rhétorique Nathan, Paris, 1994 49. RAIMY, V.C., „Self reference in counseling interviews”, in J. Consul. Psychol., 13/1949 50. RAYMOND, H., “Analyse de contenu et entretien non directif: application au symbolisme de l’habitat”, in „Revue francaise de sociologie”, numéro spécial: „Urbanisme”, Paris, 1968 51. ROCHE, J., Le style des candidats à la Présidence de la République, Ed. Privat, 1971 52. ROVENŢA-FRUMUŞANI, Daniela, semiotica discursului ştiinţific, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1995 53. STOICA, Dan, Logică şi limbaj: instanţieri în spaţiul cultural francez, Iaşi, Editura DAN, 2000. 54. STOICHIŢOIU-ICHIM, Adriana “Strategii persuasive în discursul publicitar (II)”, în Limbă şi literatură, anul XLII, Vol.III-IV, 1997 55. STOICHIŢOIU-ICHIM, Adriana, Semiotica discursului juridic, Universitatea din Bucureşti, 2002 56. * * * “Science & Vie”, Juillet 2003 (Dossier hors série N°53 – Les codes secrets) SURSE LEXICOGRAFICE: 57. DISCURSL: Bidu-Vrănceanu, Angela; Călăraşu, Cristina; Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana; Mancaş, Mihaela; Pană Dindelegan, Gabriela; Dicţionar General de Ştiinţe. Ştiinţe ale limbii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997. 58. DEX’96: Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996. 59. Microsoft ENCARTA 98 Encyclopaedia, articolul Advertising 60. CD-ROM Ogilvy and Mather Bucharest 61. Encyclopaedia Universalis, articolul Publicité. 62. www.café.montreal.ca, articolul La Pub


Tematica seminariilor: Seminarul 1: Abordarea discursului din perspective retoricii clasice; modurile persuasiunii (etos, logos, patos); Seminarul 2: Argumentarea în perspective retoricii clasice: tipologia argumentării în funcţie de modurile persuasiunii; Seminarul 3: Raţionalitate şi persuasiune: dezbaterea televizată în lumina teoriilor contemporane ale argumentării; Seminarul 4: Acte de vorbire şi imagine construită prin discurs: conceptual de etos în analiza discursului; Seminarul 5: Gestionarea imaginii proprii şi a imaginii interlocutorului: acte de flatare şi acte de ameninţare a imaginii în dezbaterea electorală; Seminarul 6: Insulta rituală: paradigmă de înţelegere a dezbaterilor electorale; Seminarul 7: Discuţie de ansamblu asupra dezbaterilor televizate – rolul mediului de comunicare în desfăşurarea dezbaterii. Bibliografie: 1. Ruth AMOSSY: L’argumentation dans le discours: discours politique, littérature d’idées, fiction. Paris: Nathan. 2000. 2. ARISTOTEL: Retorica (Ediţie bilingvă) Trad. Maria-Cristina Andrieş, Bucureşti, Ed. IRI, 2004, (BCU, BFCRP 688, DIL); 3. CICERO (Marcus Tullius): Arta oratoriei (Ed. bilingvă) Traducere îngrijirea ediţiei de Traian Diaconescu, Bucureşti: Editura Saeculum I.O., 2006; 4. Edward P.J. CORBETT: Classical rhetoric for the modern student; New York: Oxford University Press, 1971; 5. Teun A. Van DIJK: Discourse Studies: A Multidisciplinary Introduction: Discourse as Structure and Process (vol. 1) Discourse as social interaction (vol. 2); Sage Publications, 1998; 6. Frans Van EEMEREN & Rob GROTENDORST: Argumentation, Communication, Fallacies: a pragma-dialectical perspective, New Jersey & London, Lawrence Erlbaum Associates Publishers, 1992; 7. Liliana IONESCU-RUXANDOIU: Conversaţia – structuri si strategii: sugestii pentru o pragmatica a românei vorbite; Bucureşti, ALL, 1995; 8. Chaim PERELMAN, L.O. TYTECA: Traite de l’argumentation. La nouvelle rhetorique. În Oeuvres, vol.1, Editions de l'Universite de Bruxelles, 1989 [1958]; 9. QUINTILIAN (Marcus Fabius Quintilianus): Arta oratorică (Institutio Oratorica) Traducerea şi îngrijirea ediţiei de Maria Hetco, Bucureşti: Ed. Minerva, 1974.


PROGRAMA ANALITICĂ Titulatura cursului ANALIZA IMAGINII ORGANIZAŢIILOR

Titular: Conf. univ. dr. Bogdan-Alexandru Halic Număr credite 10 Număr de ore pe săptămână 2+1 Anul_ II _

Semestrul_3 Condiţii obligatorii de participare: Prezenţa la cursuri şi la seminarii: cel puţin 60% Obiective generale ale cursului: Aprofundarea cunoştinţelor cursanţilor în legătură cu tehnica analizei imaginii sociale; Însuşirea modalităţilor de lucru caracteristice analizei imaginii. Obiective specifice ale cursului: Dezvoltarea capacităţii de construire a instrumentelor specifice analizei de imagine (sistemul indicatorilor de imagine, profilurile de imagine, indicii de imagine) ; Dezvoltarea capacităţii de interpretare a profilurilor de imagine (stabilirea conexiunilor specifice, identificare a vulnerabilităţilor şi riscurilor imagologice); Dezvoltarea capacităţii de realizare a analizei de imagine în situaţii date. Modalităţi de desfăşurare a activităţilor de curs şi de seminar: • prelegeri; • expuneri cadru; • dezbateri cuprinse în planul de seminar; • analiza şi interpretarea surselor imagologice specifice diferitelor tipuri de imagine a organizaţiilor; • lucrări practice; • elaborarea de analize de imagine. Evaluarea cursanţilor • participarea la seminarii; • elaborarea unei analize de imagine; • examen Tematica cursului 1. Imaginea socială a organizaţiilor 2. Sistemul indicatorilor de imagine 3. Profilurile de imagine şi indicii de imagine 4. Interpretarea profilurilor de imagine 5. Cuantificarea datelor 6. Analiza de imagine 7. Imaginea instituţiei şefului statului 8. Imaginea factorilor de decizie politică 9. Imaginea instituţiilor ecleziastice 10. Imaginea instituţiei militare 11. Imaginea structurilor de menţinere a ordinii publice 12. Imaginea serviciilor secrete 13. Imaginea partidelor politice 14. Imaginea structurilor marginale


Bibliografia cursului 1. ABRIC, Jean-Claude, Psihologia comunicării, Iaşi, Editura Polirom, 2002 2. AGABRIAN, Mircea, Analiza de conţinut, Iaşi, Editura Polirom, 2006 3. ALDEA, Andra, CHIRIBUCĂ, Dan, COMŞA, Mircea, KIVU, Mircea, MICU, Bogdan, MOLDOVAN, Călin, Sondajele de opinie – Mod de utilizare. Alegerile 2000. Prezentare şi analiză, Bucureşti, Editura Paideia, 2001 4. BECIU, Camelia. Comunicare şi discurs mediatic. O lectură sociologică, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2009. 5. BERNAIS, Edward, Cristalizarea opiniei publice, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2003 6. BLAND, Michael, THEAKER, Alison, WRAGG, David, Relaţiile eficiente cu mass-media, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2003 7. CHELCEA, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative, Bucureşti, Editura Economică, 2001 8. CHICIUDEAN, Ion, Gestionarea imaginii în procesul comunicării, Bucureşti, Editura Licorna, 2000 9. CHICIUDEAN, Ion, HALIC, Bogdan-Alexandru, Imagologie. Imagologie istorică, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2003 10. CHICIUDEAN, Ion, HALIC, Bogdan-Alexandru, MĂCIUCĂ, Daniel (coordonatori), România la cumpănă de milenii. Analize de imagine, Bucureşti, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice ,,David Ogilvy”, 2005 11. COMAN, Cristina, Relaţiile publice şi mass-media, Iaşi, Editura Polirom, 2004 12. CULDA, Lucian, Procesualitatea socială, Bucureşti, Editura Licorna, 1994 13. DRĂGAN, Ioan, Paradigme ale comunicării de masă. Orizontul societăţii mediatice, partea I, Bucureşti, Casa de Editură şi Presă "Şansa" S.R.L., 1996 14. DOMINICK, Joseph R., Ipostazele comunicării de masă. Media în era digitală, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2009. 15. DOUGLAS, Mary, Cum gândesc instituţiile, Iaşi, Editura Polirom,2002 16. FISKE, John, Introducere în ştiinţele comunicării, Iaşi, Editura Polirom, 2003 17. FRIGIOIU, Nicolae, Imaginea publică a liderilor şi instituţiilor politice, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2004 18. GOFFMAN, Erving, Viaţa cotidiană ca spectacol, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2003 19. IACOB, Luminiţa-Mihaela, Etnopsihologie şi imagologie. Sinteze şi cercetări, Iaşi, Editura Polirom, 2003 20. KELLNER, Douglas, Cultura media, Iaşi, Institutul European, 2001 21. LARSON, Charles, Persuasiunea. Receptare şi responsabilitate, Iaşi, Editura Polirom,2003 22. LAZARSFELD, Paul F, BERELSON, Bernard, GAUDET, Hazel, Mecanismul votului. Cum se decid alegătorii într-o campanie prezidenţială, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2004. 23. LE BON, Gustave, Opiniile şi credinţele, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1995 24. MARINESCU, Valentina (coordonator), Efectele comunicării − o perspectivă culturologică −, Bucureşti, Editura Tritonic, f.a 25. MOSCOVICI, Serge, Psihologia socială sau maşina de fabricat zei, Iaşi, Editura Universităţii "Al.I.Cuza", 1994 26. IDEM, Epoca maselor. Tratat istoric asupra psihologiei maselor, Iaşi, Institutul European, 2001 27. MUCCHIELLI, Alex, Arta de a influenţa. Analiza tehnicilor de manipulare, Iaşi, Editura Polirom,2002 28. NECULAU, Adrian, Psihologia câmpului social. Reprezentările sociale, Iaşi, Editura Polirom, 1997 29. PERETTI, André de, LEGRAND, Jean-André, BONIFACE, Jean, Tehnici de comunicare, Iaşi, Editura Polirom,2001 30. POPESCU, Cristian Florin, Dicţionar explicativ de jurnalism, relaţii publice şi publicitate, Bucureşti, Editura Tritonic, 2002 31. RADU, Ion, şi alţii, Introducere în psihologia contemporană, Bucureşti, Editura Sincron, 1991 32. REGESTER, Michael, LARKIN, Judy, Managementul crizelor şi al situaţiilor de risc, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2003 33. SILVERMAN, David, Interpretarea datelor calitative. Metode de analiză a comunicării, textului şi interacţiunii, Iaşi, Editura Polirom,2004 34. STAVRE Ion, Reconstrucţia societăţii româneşti prin audiovizual, Bucureşti, Editura Nemira, 2004 35. TARDE, Gabriel, Opinia şi mulţimea, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2007. 36. THOVERON, Gabriel, La communication politique aujourd´hui, Bruxelles, Editions Universitaires de Boeck, 1990 Filmografia cursului 1. Crucea de piatră, un film de Andrei Blaier, Cinerom, Studioul Profilm, 1993


2. Înscenarea (Wag the Dog), un film de Barry Levison , New Line Cinema, Tribeca/Baltimore Pictures/Punch, 1997 3. Jandarmul din Saint Tropez (Le Gendarme de Saint Tropez), un film de Jean Girault, La Société Nouvelle de Cinématographie, 1964 4. Numele trandafirului(The Name of the Rose), un film de Jean-Jacques Annaud, Neue Constantin Film, 1986 5. Puterea şi adevărul, un film de Manole Marcus, Studioul Cinematografic Bucureşti, 1971 6. Telegrame, un film de Gheorghe Naghi şi Aurel Miheleş, Studioul Cinematografic Bucureşti, 1959 7. Titanic Vals, un film de Paul Călinescu, Studioul Cinematografic Bucureşti, 1964 8. Tora! Tora! Tora! (Tora! Tora! Tora!), un film de Elmo Williams şi Richard Fleischer, Twentieth Century Fox, 1970 Tematica seminariilor 1. Imaginea socială. Tipologia imaginii sociale. Imaginea dezirabilă şi caracterisiticile acesteia; Identificarea şi clasificarea surselor analizei de imagine; 2. Tehnica stabilirii indicatorilor şi subindicatorilor de imagine; 3. Tehnica realizării profilurilor de imagine; 4. Interpretarea profilelor de imagine; 5. Banca de date imagologice; 6. Analiza de imagine 7. Activitate practică: analiza imaginii instituţiei şefului statului difuzată prin mass-media audiovizuale; 8. Activitate practică: analiza imaginii instituţiei guvernului difuzată prin mass-media audiovizuale; 9. Activitate practică: analiza imaginii instituţiei ecleziastice difuzată prin mass-media audiovizuale; 10. Activitate practică: analiza imaginii instituţiei militare difuzată prin mass-media audiovizuale; 11. Activitate practică: analiza imaginii structurilor de ordine publică difuzată prin mass-media audiovizuale; 12. Activitate practică: analiza imaginii serviciilor secrete difuzată prin mass-media audiovizuale; 13. Activitate practică: analiza imaginii structurilor marginale difuzată prin mass-media audiovizuale; 14. Activitate practică: analiza imaginii organizaţiilor infracţionale difuzată prin mass-media audiovizuale; Bibliografie 1. BECIU, Camelia. Comunicare şi discurs mediatic. O lectură sociologică, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2009. 2. CHICIUDEAN, Ion, Gestionarea imaginii în procesul comunicării, Bucureşti, Editura Licorna, 2000 3. CHICIUDEAN, Ion, HALIC, Bogdan-Alexandru, Imagologie. Imagologie istorică, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2003 4. CHICIUDEAN, Ion, HALIC, Bogdan-Alexandru, MĂCIUCĂ, Daniel (coordonatori), România la cumpănă de milenii. Analize de imagine, Bucureşti, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice ,,David Ogilvy”, 2005 5. COMAN, Cristina, Relaţiile publice şi mass-media, Iaşi, Editura Polirom, 2004 6. DOMINICK, Joseph R., Ipostazele comunicării de masă. Media în era digitală, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2009. 7. FRIGIOIU, Nicolae, Imaginea publică a liderilor şi instituţiilor politice, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2004 8. LAZARSFELD, Paul F, BERELSON, Bernard, GAUDET, Hazel, Mecanismul votului. Cum se decid alegătorii într-o campanie prezidenţială, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2004. 9. SILVERMAN, David, Interpretarea datelor calitative. Metode de analiză a comunicării, textului şi interacţiunii, Iaşi, Editura Polirom,2004 10. STAVRE Ion, Reconstrucţia societăţii româneşti prin audiovizual, Bucureşti, Editura Nemira, 2004 Filmografie 1. Crucea de piatră, un film de Andrei Blaier, Cinerom, Studioul Profilm, 1993 2. Înscenarea (Wag the Dog), un film de Barry Levison , New Line Cinema, Tribeca/Baltimore


Pictures/Punch, 1997 3. Jandarmul din Saint Tropez (Le Gendarme de Saint Tropez), un film de Jean Girault, La Société Nouvelle de Cinématographie, 1964 4. Numele trandafirului(The Name of the Rose), un film de Jean-Jacques Annaud, Neue Constantin Film, 1986 5. Puterea şi adevărul, un film de Manole Marcus, Studioul Cinematografic Bucureşti, 1971 6. Telegrame, un film de Gheorghe Naghi şi Aurel Miheleş, Studioul Cinematografic Bucureşti, 1959 7. Titanic Vals, un film de Paul Călinescu, Studioul Cinematografic Bucureşti, 1964 8. Tora! Tora! Tora! (Tora! Tora! Tora!), un film de Elmo Williams şi Richard Fleischer, Twentieth Century Fox, 1970


PROGRAMA ANALITICĂ

Titulatura cursului: Comunicare audio - vizuală

Titular: Conf. univ. dr. Ion Stavre Număr credite 10 Număr de ore pe săptămână 2/1 Anul II__ ___

Semestrul_1_ Condiţii obligatorii de participare: prezenţă 75% la curs şi 80% la seminar

Obiective generale ale cursului: 1. Să cunoască şi să înţeleagă mecanismele de bază ale comunicării audiovizuale: îmbinarea complexă a imaginii, a sunetului şi a textului. 2. Să cunoască şi să înţeleagă modul de utilizare a comunicării audiovizuale pe internet şi a modului în care internetul influenţează televiziunea. 3. Să înţeleagă modul în care apariţia unui nou canal de comunicare valorifică tehnicile canalelor de comunicare ale anterioare. Televiziune versus internet. Obiective specifice ale cursului: 1. Deprinderea de abilităţi pentru realizarea unor filmări personale în regim de ştiri şi după un decupaj. Naraţiunea în imagini. 2. Deprinderea unor abilităţi minimale pentru editarea nonlineară. Modalităţi de manevrare a timpului în cadrul unei producţii audiovizuale: timpul real al desfăşurării evenimentului, timpul naraţiunii şi timpul subiectiv perceput de telespectator. 3. Pregătirea unei producţii audiovizuale pentru a fi postată pe pagina de web. 4. Modalităţi de analiză a unei producţii audiovizuale. Modalităţi de desfăşurare a activităţilor de curs şi de seminar 1. Cursul este format din prelegeri clasice combinate cu exemplificări înregistrate din diverse producţii audiovizuale (documentare, talk-show-uri, emisiuni de ştiri, producţii nonbroadcast). 2. Prezentarea cursului este interactivă, prin atragerea studenţilor în identificarea unor caracteristici deosebite ale producţiilor audiovizuale. 3. La seminar, studenţii sunt împărţiţi în echipe de trei persoane şi lucrează pentru a dobândi abilităţi practice cu camera de luat vederi. În acelaşi timp studenţii învaţă regulile de bază ale comportamentului în faţa camerei şi regulile de bază ale interviului. Evaluarea studenţilor 1. Evaluarea studenţilor se face prin verificare pe parcurs, la seminar, prin prezentarea unor lucrări şi printr-o lucrare scrisă la sfârşitul semestrului. Tematica cursului Introducere curs comunicare audiovizuală Scurtă istorie a etimologiei cuvântului imagine Imaginea şi puterea 2006 – Tendinţe în publicitate 2007 – Tendinţe în jurnalismul american De ce oamenii se uită la televizor?


Scurtă istorie a apariţiei şi evoluţiei televiziunii Sisteme de codare a semnalului de imagine Televiziunea de înaltă definiţie Gramatica de film şi de televiziune Tehnici de editare Manevrarea timpului în cadrul procesului de editare (timpul real de desfăşurare a evenimentului, timpul naraţiunii şi timpul subiectiv) Editarea şi utilizarea sunetului Alte reguli, sugestii şi sfaturi privind filmarea, editarea şi compoziţia cadrului Compoziţia cadrului Editarea nonlineară Utilizarea luminii în televiziune Interviul Reguli generale pentru realizarea interviului Caracteristicile mesajului audiovizual Transmisiile în direct Tehnici de redactare a textelor pentru televiziune Scrisul pentru televiziune Analiza audienţei şi marketingul de televiziune Metode de cercetare a audienţei Cercetări calitative pentru înţelegerea audienţei Ghid de analiză şi interpretare a programelor de televiziune Bibliografie 1. Carey, James W., ed. Media, Miths, and Naratives: Television and the Press, Beverly Hills, CA: Sage Publications, 1988 2. Keith Micklewright, Drawing: Mastering the Language of Visual Expression, Harry Abrams Inc., 2005 3. Mary E. Hocks, Michelle R. Kendrick, Word and Image in The Age of New Media, The MIT Press, 2003 4. Jean – Marie Floch, Identite visuelles, P.U.F., 1995 5. Ardis Cameron, Looking for America: An historical introduction to the Visual in American Studies, Blackwell Publishing, 2004 6. Ann Marie Barry, Visual Intelligence: Perception, Image and Manipulatiion in Visual Communication, State University of New York Press, 1997


Tematica seminariilor Aplicaţii practice, în echipă, la următoarele teme: Gramatica de film şi de televiziune Tehnici de editare. Manevrarea timpului în cadrul procesului de editare Editarea şi utilizarea sunetului Alte reguli, sugestii şi sfaturi privind filmarea, editarea şi compoziţia cadrului Compoziţia cadrului Editarea nonlineară Utilizarea luminii în televiziune Interviul Reguli generale pentru realizarea interviului Caracteristicile mesajului audiovizual Transmisiile în direct Tehnici de redactare a textelor pentru televiziune Scrisul pentru televiziune

Bibliografie 1. Cizek Eugen, Secvenţă romană, Editura Politică, Bucureşti, 1986 2. McQuail Denis, Windahl Sven, Modele ale comunicării, pag. 113, Editura comunicare.ro, Bucureşti, 2001 3. Blumler J. G., Katz. E., The Uses of Mass Communication, Newbury Park, CA: Sage, 1974 McQuail Denis, Mass Communication Theory: An Introduction, London, Sage, 1987 4. Evra Judith, Television and Child Development,, Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum, 1990 5. Fiske John, Introducere în ştiinţele comunicării, Editura Polirom, Iaşi, 2003 6. Lull James, Inside Family Viewing: Etnografic Research on Television’s Audiences, Routlege, London, 1990 7. McQuail Denis, Windahl Steven, Modele ale comunicării, Editura comunicare.ro, Bucureşti, 2001 8. Thomson John B., Media şi modernitatea, Editura Antet, Bucureşti 9. *** De la silex la siliciu, colecţie de studii sub îngrijirea lui Giovanni Giovannini, Editura Tehnică, Bucureşti, 1989. 10. Tannenbaum Percy, Convorbiri cu Carlo Santori, revista universităţii Berkeley, septembrie 1982 11. King Larry, Secretele comunicării, Editura Amaltea, Bucureşti, 1999. 12. Keyserling Herman, Analiza spectrală a Europei, Editura Institutul European, Iaşi, 1993. 13. Ferari Segio, Ramonet Ignacio, Dezbateri la forumul social de la Porto Alegre, 6 februarie 2002. 14. Stavre Ion, Reconstrucţia societăţii româneşti prin audiovizual, Editura Nemira, Bucureşti, 2004. 15. Gerbner George, „Cultural indicators: the case of violence in television drama”, Annals of the American Association of Political and Social Science, nr. 338, pag. 69 – 81, 1970. 16. *** Manual pentru ziariştii din Europa Centrală şi de Est, Editura Metropol, Bucureşti, 1992. 17. Nicolae Stanciu, Petre Varlan, Managementul televiziunii,, Editura Libra Vox, Bucuresti, 2001 18. Nicolescu Ovidiu, Strategii manageriale de firmă, Editura Economică, Bucureşti, 1996. 19. Anuarul Statistic al României, 1998, Comisia Naţională de Statistică 20. Hennebelle, Guy, „Les Televisions du Monde”, pag. 208, nr.12, Cinem Action, 1995. 21. Popescu, Cristian F., Practica jurnalismului de informare, pag. 49, Ed. Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu, 1998.


PROGRAMA ANALITICĂ

Titulatura cursului COMUNICARE ORGANIZAŢIONALĂ

Titular: prof. univ. dr. Dumitru Iacob Seminar: lector univ dr. Diana Cismaru

Număr credite 8 Număr de ore pe săptămână 2+1 Anul I MCRP

Semestrul 2 Condiţii obligatorii de participare 50% prezenţa curs 50% prezenţa seminar

Obiective generale ale cursului:

Înţelegerea unor noţiuni specifice comunicării organizaţionale precum: structură formală şi informală, stil de conducere, cultură organizaţională ş.a.;

Însuşirea principiilor comunicării operaţionale şi strategice; Dobândirea abilităţii de a analiza o organizaţie în toate aspectele de comunicare, de a identifica elementele

disfuncţionale şi de a propune soluţii viabile în privinţa adaptării continue la un mediu în schimbare . Obiective specifice ale cursului: • Studiul şi realizarea unor analize sectoriale în domeniul comunicării organizaţionale (studiul stilurilor de conducere, analize comparative privind reţelele de comunicare etc.); • Deprinderea unor metode de prevenire a patologiilor comunicaţionale interne; • Dezvoltarea capacităţii de analiză şi configurare a reţelelor de comunicare organizaţională; • Dezvoltarea abilităţilor privind comunicarea internă strategică.

Modalităţi de desfăşurare a activităţilor de curs şi de seminar Cursul – predare interactivă şi simulări Seminarul – studii de caz şi aplicaţii pe microgrupuri cu dezbatere colectivă

Evaluarea studenţilor Test-grilă din materia parcursă (50% din notă) şi aplicaţie scrisă realizată pe parcursul semestrului (50% din notă)

Tematica cursului 1. Comunicarea organizaţională în spaţiul public. 2. Comunicarea managerială. 3. Comportament organizaţional. 4. Forme şi direcţii de comunicare internă. Patologii ale sistemelor de informare şi comunicare. 5. Prevenirea şi gestionarea conflictelor prin comunicare. 6. Cultura organizaţională: orientarea analitică.Valori şi niveluri. 7. Identitatea organizaţională ca premisă pentru comunicarea externă. 7. Comunicare organizaţională strategica: definiţii, trăsături, publicuri. 8. Managementul comunicării interne strategice. 9. Metode de cercetare în comunicarea strategică. 10. Campanii de comunicare internă. 11. Elemente de comunicare organizaţională integrată. 12. Managementul crizelor organizaţionale prin comunicare.


Bibliografie 1. Dagenais, Bernard, Campanii de relaţii publice, Polirom, Iaşi, 2003; 2. Handy, Charles, Understanding Organizations, Penguin Books Middlesex, England, 1985; 3. Hofstede, Geert, Managementul structurilor multiculturale – software-ul gândirii, Bucureşti, Editura Economică, 1996; 4. Iacob, Dumitru, Diana-Maria Cismaru, Organizaţia inteligentă - zece teme de managementul organizaţiilor, Bucureşti, comunicare.ro, 2003; 5. Iacob, Dumitru, Diana-Maria Cismaru, Relaţii publice - eficienţă prin comunicare, Bucureşti, comunicare.ro, 2003; 6. Johns, Gary, Comportament organizaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1998; 7. Neculau, Adrian, De Visscher, Pierre, (coord.), Dinamica grupurilor, Iaşi, Polirom, 1998; 8. Newsom, Doug, Kruckeberg, Dean, VanSlike Turk, Judy,Totul despre relaţiile publice, Ed. Polirom, Iaşi, 2003. 9. Pricopie, Remus, Relaţiile publice – evoluţie şi perspective, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2005. 10. Păuş, Viorica Aura, Comunicare şi resurse umane, Iaşi, Polirom, 2006; 11. Stoica-Constantin, Ana, Conflictul interpersonal, Iaşi, Polirom, 2005; 12. Vlăsceanu, Mihaela, Organizaţii şi comportament organizaţional, Iaşi, Polirom, 2003;

Tematica seminariilor 1. Stiluri de conducere şi comunicare 2. Prevenirea şi gestionarea conflictelor 3. Cultură şi identitate organizaţională 4. Metode de cercetare în comunicarea strategică 5. Campanii de comunicare internă 6. Comunicarea internă în managementul crizelor

Bibliografie Comună cu bibliografia cursului.


PROGRAMA ANALITICĂ

Titulatura cursului: FILOSOFIA CULTURII. CULTURĂ ŞI COMUNICARE

Titular: Prof.univ.dr. Grigore Georgiu Număr credite 6 Număr de ore pe săptămână 1+1 Anul _I_

Semestrul_II_ Condiţii obligatorii de participare Participare la cursuri şi dezbateri; prezentarea unei cărţi din bibliografie, elaborarea unui referat asupra unui subiect cultural de actualitate sau asupra unor fenomene şi tendinţe specifice din spaţiul culturii media. Obiective generale ale cursului: Cursul oferă repere teoretice şi analize aplicate pentru înţelegerea fenomenului cultural contemporan. Tematica sa priveşte conexiunile multiple dintre cultură şi comunicare, din perspectiva noilor abordări semiotice şi comunicaţionale. Abordările de ordin conceptual sunt completate cu analiza unor fenomene şi tendinţe contemporane, cu scopul de a furniza studenţilor un ghid pentru a se orienta în universul atît de divers al manifestărilor culturale de azi: limbaje şi simboluri în civilizaţia imaginii, caracteristici ale culturii media, particularităţi ale limbajului artistic şi evoluţia stilurilor, impactul mass-media asupra universului cultural, dezbateri privind violenţa simbolică şi trăsăturile culturii postmoderne, comunicarea şi dialogul intercultural. Obiective specifice ale cursului: Cursul a fost elaborat având în vedere specificul şi profilul masteratului. Un obiectiv specific este şi acela de a-i pune pe cursanţi în contact cu fenomenul cultural contemporan şi cu dezbaterile privitoare la diverse aspecte ale culturii media. Astfel, cursanţii vor fi îndemnaţi să-şi exercite capacitatea de analiză şi interpretare critică asupra unor teme ce privesc specializarea lor în domeniul comunicării şi al relaţiilor publice: utilizarea limbajelor simbolice în diverse sfere ale culturii, valenţe expresive în mesajele publicitare, raportul dintre valoare, gust şi accesibilitate în procesul de receptare şi apreciere a operei de artă, cultura de consum şi fenomenul kitsch, schimbări survenite în orizontul de aşteptare şi în structura publicului.

Modalităţi de desfăşurare a activităţilor de curs şi de seminar Cursul este prevăzut cu 7 expuneri şi 7 dezbateri. Expunerile sunt dedicate unor teme şi probleme de ordin teoretic, urmărind cunoaşterea de către cursanţi a unor concepte şi abordări utilizate astăzi în analiza culturii media. În cadrul expunerilor se vor utiliza filme documentare şi diapozitive pentru a ilustra evoluţia artelor plastice moderne şi a-i familiariza pe studenţi cu limbajul imaginii. La inceputul semestrului, cursanţii primesc planurile pentru toate cele 7 seminari, cuprinzând tematica, problemele ce trebuie urmărite şi bibliografia obligatorie/opţională. În cadrul dezbaterilor, cursanţii vor prezentata referate asupra unei teme/lucrări de referinţă din bibliografie sau asupra unor manifestări artistice/culturale (spectacole, expoziţii, emisiuni tv etc.). Fiecare cursant va trebui sa elaboreze un astfel de referat, care va fi apreciat de titularul cursului.

Evaluarea cursanţilor Evaluarea se va face printr-un examen oral, pe bază de bilete, în care cursanţii vor răspunde la subiectul indicat pe bilet şi vor prezenta, în mod aprofundat, un alt subiect, la alegere, pe baza bibliografiei studiate. În evaluarea finală se ţine va cont şi de participarea cursanţilor la dezbateri (lectura bibliografiei, capacitate de analiza şi spirit critic etc.), precum şi de calitatea referatelor elaborate.


Tematica cursului 1. Cultură şi comunicare. Cultura ca ansamblu de limbaje simbolice. Semnificaţii ale culturii în lumea contemporană. Cultură şi religie. Teorii privind „conflictul civilizaţiilor” în lumea contemporană 2. Schimbări culturale în secolul XX. Criza valorilor. Noile paradigme ale gândirii ştiinţifice şi filosofice. Cultură şi dezvoltare socială, cultură şi politică. Teorii cu privire la civilizaţia postindustrială. 3. Cultura media. Influenţa noilor mijloace de comunicare asupra universului cultural. Abordări comunicaţionale şi semiotice ale culturii. Teorii cu privire la cultura de masă/cultura de consum 4. Arta ca formă de comunicare. Imagine şi simbol în comunicarea artistică. Particularităţi ale limbajului artistic. Relaţia dintre artă şi public. Valoare şi accesibilitate în procesul receptării artistice. Conceptele de opera deschisă şi orizont de aşteptare. 5. Estetic şi funcţional în civilizaţia contemporană. Design-ul şi noile forme ale limbajului vizual. Expansiunea publicităţii. Problema kitsch-ului şi strategia educaţiei culturale 6. Cultura postmodernă. Caracteristici, abordări şi teorii; relativism şi multiculturalism 7. Comunicarea interculturală. Globalizare şi cultură. Problema identităţilor culturale în contextul integrării europene Bibliografie Marshall McLuhan, Mass-media sau mediul invizibil, Bucureşti, Editura Nemira, 1997; Jean Caune, Cultură şi comunicare, Bucureşti, Editura Cartea românească, 2000; John B. Thompson, Media şi modernitatea, Bucureşti, Editura Antet, f.a.; Douglas Kellner – Cultura media, Iaşi, Institutul European, 2001; Mircea Maliţa, Zece mii de culturi, o singură civilizaţie, Bucureşti, Editura Nemira, 1998; Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Bucureşti, Editura Antet, 1998; Cultură şi societate, dezbateri contemporane (coord. Jeffrey C. Alexander, Steven Seidman), Iaşi, Institutul European, 2001; Iuri Lotman, Studii de tipologia culturii, Bucureşti, Editura Univers, 1974; Thomas Kuhn, Tensiunea esenţială, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982; Alvin Toffler, Powershift. Puterea în mişcare, Bucureşti, Editura Antet, 1995; Umberto Eco, Tratat de semiotică generală, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982; Umberto Eco, Opera deschisă, Bucureşti, Editura pentru literatură universală, 1969; Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, Bucureşti, Editura Humanitas, 1995; Mario di Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, Bucureşti, Editura Meridiane, 1968; Gianni Vatimo, Sfârşitul modernităţii, Constanţa, Editura Pontica, 1993; Cezar Radu, Artă şi convenţie, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989; Hans Robert Jauss, Experienţa estetică şi hermeneutica literară, Bucureşti, Editura Univers, 1983; Robert Escarpit, De la sociologia literaturii la teoria comunicării, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980; Matei Călinescu, Cinci feţe ale modernităţii, Bucureşti, Editura Polirom, 2005; Jean-Francois Lyotard, Condiţia postmodernă, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1989; Steven Connor, Cultura postmodernă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1999; Pierre Bourdieu, Raţiuni practice, Bucureşti, Editura Meridiane, 1999; Geogre Steiner, După Babel, Bucureşti, Editura Univers, 1983; Solomon Marcus, Poetica matematică, Bucureşti, Editura Academiei RSR, 1970; Abraham Moles, Sociodinamica culturii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1974; Abraham Moles, Psihologia kitsch-ului, Editura Meridiane, 1980; Hugo Friedrich, Structura liricii moderne, Bucureşti, Editura pentru literatură universală, 1969; René Berger, Artă şi comunicare, Bucureşti, Editura Meridiane, 1976; Charles Sanders Peirce, Semnificaţie şi acţiune, Bucureşti, Editura Humanitas, 1990; Tzvetan Todorov, Teorii ale simbolului, Bucureşti, Editura Univers, 1983; Bernard Miege, Societatea cucerită de comunicare, Iaşi, Polirom, 2000; Isabelle Pailliart (coord.), Spţiul public şi comunicarea, Iaşi, Polirom, 2002; Zygmunt Bauman, Modernitatea lichidă, Bucureşti, Editura Antet, 2000; Giovanni Sartori, Homo videns, Humanitas, 2006. Tematica seminariilor 1. Semnificaţii ale culturii în lumea contemporană. Cultură şi civilizaţie, valori şi bunuri. Distincţii şi interferenţe. Cultura ca sistem de limbaje simbolice 2. Schimbarea paradigmelor culturale în secolul XX. Criza valorilor. Cultură, ştiinţă şi religie în lumea modernă şi contemporană 3. Cultura media. Impactul sistemului mediatic asupra universului cultural. Caracteristici ale culturii de masă şi ale culturii de consum. Manipulare şi violenţă simbolică. 4. Imagine şi comunicare artistică. Relaţia dintre artă şi public în condiţiile contemporane. Particularităţi ale limbajului artistic. Valoare şi accesibilitate în procesul receptării. Conceptul de opera deschisă. 5. Estetic şi funcţional în civilizaţia contemporană. Design-ul şi estetica vieţii cotidiene. Industriile culturale. Problema kitsch-ului şi strategia educaţiei culturale. 6. Cultura postmodernă. Teorii, abordări şi dezabeteri 7. Comunicarea interculturală în contextul globalizării. Problema identităţilor culturale în contextul integrării europene


Bibliografie tematică pentru dezbateri Mircea Maliţa, Zece mii de culturi, o singură civilizaţie, Bucureşti, Editura Nemira, 1998; Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Bucureşti, Editura Antet, 1998; Alvin Toffler, Powershift. Puterea în mişcare, Bucureşti, Editura Antet, 1995; Cultură şi societate, dezbateri contemporane (coord. Jeffrey C. Alexander, Steven Seidman), Iaşi, Institutul European, 2001 Ilya Prigogine, Isabelle Stengers, Noua alianţă, Bucureşti, Editura Politică, 1984; Thomas Kuhn, Tensiunea esenţială, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982; John Naisbitt, Megatendinţe, Bucureşti, Editura Politică, 1989; John B. Thompson, Media şi modernitatea, Bucureşti, Editura Antet, f.a. Marshall McLuhan, Mass-media sau mediul invizibil, Bucureşti, Editura Nemira, 1997; Umberto Eco, Tratat de semiotică generală, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982: Iuri Lotman, Studii de tipologia culturii, Bucureşti, Ed.Univers, 1974; Tzvetan Todorov, Teorii ale simbolului, Bucureşti, Ed.Univers, 1983; Jean Caune, Cultură şi comunicare, Bucureşti, Editura Cartea românească, 2000; Douglas Kellner, Cultura media, Iaşi, Institutul European, 2001 Pierre Bourdieu, Despre televiziune, Bucureşti, Editura Meridiane, 1998; Alex Mucchielli, Arta de a influenţa, Iaşi, Polirom, 2002; Bernard Miege, Societatea cucerită de comunicare, Iaşi, Polirom, 2000; Jean Baudrillard, Paroxistul indiferent, Cluj-Napoca, Editura Idea Design &Print 2001; Abraham Moles, Sociodinamica culturii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1974; René Berger, Artă şi comunicare, Bucureşti, Editura Meridiane, 1976. Umberto Eco, Opera deschisă, Bucureşti, Editura pentru literatură universală, 1969; Victor Ernest Maşek, Arta de a fi spectator, Bucureşti, Editura Meridiane, 1986; Hans Robert Jauss, Experienţa estetică şi hermeneutica literară, Bucureşti, Editura Univers, 1983Robert Escarpit, De la sociologia literaturii la teoria comunicării, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980; Solomon Marcus, Poetica matematică, Bucureşti, Editura Academiei RSR, 1970 Mario di Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, Bucureşti, Editura Meridiane, 1968; Cezar Radu, Artă şi convenţie, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989; Gheorge Achiţei Frumosul dincolo de artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1988; Abraham Moles, Psihologia kitsch-ului, Editura Meridiane, 1980 Herman Istvan, Kitsch-ul, fenomen al pseudoartei, Bucureşti, Editura Politică, 1973 Jean-Francois Lyotard, Condiţia postmodernă, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1989; Gianni Vatimo, Sfârşitul modernităţii, Constanţa, Editura Pontica, 1993; Steven Connor, Cultura postmodernă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1999; Matei Călinescu, Cinci feţe ale modernităţii, Bucureşti, Editura Univers, 1995; Zygmunt Bauman, Modernitatea lichidă, Bucureşti, Editura Antet, 2000; Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Bucureşti. Editura Humanitas, 1999; Giovanni Sartori, Homo videns, Humanitas, 2006.


PROGRAMA ANALITICĂ

Titulatura cursului: Geopolitică, relaţii internaţionale şi instituţii europene

Titular: prof. Dr. Paul Dobrescu Număr credite 8 Număr de ore pe săptămână 2+1 Anul_1_ ___

Semestrul_1_ Condiţii obligatorii de participare Frecvenţă minimă 75%

Obiective generale ale cursului: - dobândirea unei cunoaşteri de ansamblu a domeniului geopoliticii şi relaţiilor internaţionale; - stăpânirea noţiunilor specifice în domeniul geopoliticii, relaţiilor internaţionale şi integrării europene; - cunoaşterea etapelor şi problematicii integrării europene. Obiective specifice ale cursului: - dobândirea de către masteranzi a abilităţilor de analiză a unor situaţii de pe scena politică internaţională; - identificarea mizelor şi poziţionării actorilor politici pe scena internaţională; - dobândirea abilităţilor de dezvoltare a elementelor de bază a discursului public internaţional şi european.

Modalităţi de desfăşurare a activităţilor de curs şi de seminar Cursul se desfăşoară sub forma unor prelegeri sprijinite de prezentarea (calculator+proiector) unor materiale ilustrative relevante pentru teoriile geopoliticii clasice şi a relaţiilor internaţionale din ultimii ani. Seminariile cuprind: dezbateri ale temelor prezentate la curs, analiza comunicării şi imaginii publice a actorilor politici internaţionali precum şi prezentarea unor referate pe teme actuale ale relaţiilor internaţionale şi integrării europene.

Evaluarea studenţilor Evaluarea cuprinde examinarea finală (examen oral cu bilete) şi un referat pe care masteranzii îl vor realiza individual. Referatul poate avea ca teme: analiza şi evaluarea unei situaţii geopolitice/internaţionale, analiza unei teme din problematica actuală a integrării europene, prezentarea unui actor internaţional (stat, instituţie internaţională,), analiza comunicării în plan internaţional, „brandul de ţară” etc. Examinarea orală cu bilete. Biletul cuprinde trei subiecte: un subiect din teoriile geopoliticii clasice, un subiect din problematica şi instituţiile europene şi un subiect din capitolul de globalizare.


Tematica cursului Cursul 1. Introducere în problematica geopoliticii. Definiţii. Istoricul întemeierii disciplinei. Cursul 2. Şcoala de geopolitică anglo-americană. Cursul 3. Şcoala de geopolitică germană. Contribuţii româneşti în domeniul geopoliticii. Cursul 4. Problema demografică. Migraţiile în lumea contemporană. Cursul 5. Actori internaţionali. Uniunea Europeană. Istoric şi instituţii. Cursul 6. Actori internaţionali. Uniunea Europeană. Extindere, probleme actuale, perspective. Cursul 7. Actori internaţionali. Statele Unite ale Americii. Cursul 8. Actori internaţionali. Federaţia rusă şi spaţiul ex-sovietic. Cursul 9. Actori internaţionali. Puterile din Asia: Japonia, China, India. Cursul 10. Actori internaţionali. Islamul politic. Cursul 11. Globalizarea politică: organizaţii internaţionale. Cursul 12. Globalizarea economică: companiile transnaţionale. Cursul 13. Globalizarea culturală. Cursul 14. Problemele mediului înconjurător.

Bibliografie 1. Dobrescu, Paul – Geopolitica, Editura comunicare.ro, Bucureşti, 2003 2. Claval, Paul – Geopolitică şi geostrategie, Editura Corint, Bucureşti, 2001 3. Neguţ, Silviu – Introducere în geopolitică, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006 4. Bărbulescu, Iordan Gheorghe – UE de la naţional la federal, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005 5. Bărbulescu, Iordan Gheorghe – UE de la economic la politic, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005 6. Rifkin, Jeremy – Visul european, Editura Polirom, Iaşi, 2006 7. Brzezinski, Zbigniew – Marea tablă de şah. Supremaţia americană şi imperativele sale geostrategice, Editura Univers enciclopedic, Bucureşti, 2000 8. Fukuyama, Francis – Construcţia statelor. Ordinea mondială în secolul XXI, Editura Antet, Oradea, 2004 9. Nye Jr., Joseph – Descifrarea conflictelor internaţionale, Editura Antet, Oradea, 2007 10. Bauman, Zygmunt – Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura Antet, Oradea, 1999 11. Tomlinson, John – Globalizare şi cultură, Editura Amarcord, Timişoara, 2002

Tematica seminariilor Seminar 1. Concepte de bază în geopolitică: spaţiu, populaţie, expansiune, frontieră Seminar 2. Teoriile clasice ale geopoliticii. Studii de caz. Seminar 3. Uniunea Europeană. Instituţii. Seminar 4. Uniunea Europeană şi România. Seminar 5. Poli de putere ai lumii contemporane. Studii de caz. Seminar 6. Globalizarea politică şi economică Seminar 7. Globalizarea culturală Bibliografie 1. *** - Puteri şi influenţe, Editura Corint, Bucureşti, 2001 2. *** - Basic Facts About the United Nations, United Nations, New York, 2004 3. Bădescu, Ilie, Dungaciu, Dan – Sociologia şi geopolitica frontierei, Editura Floare albastră, Bucureşti, 1995 4. Chauprade, Aymeric, Thual, Francois – Dicţionar de geopolitică, Editura Corint, Bucureşti, 2004 5. Huntington, Samuel – Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, Oradea, 1997 6. Prevelakis, Georgios – Balcanii. Cultură şi geopolitică, Editura Corint, Bucureşti, 2001 7. Lewis, Richard D. – Să cunoaştem mai bine popoarele lumii, Editura Niculescu, Bucureşti, 2005 8. Compagnon, Antoine, Seebacher, Jacques, Spiritul Europei (3 vol.), Editura Polirom, Iaşi, 2002


PROGRAMA ANALITICĂ

Titulatura cursului: Marketing politic Titular: lector dr. Bogdan Teodorescu Număr credite 10 Număr de ore pe săptămână 1+1 Anul_II

Semestrul_1_ Condiţii obligatorii de participare Frecvenţă 75%

Obiective generale ale cursului: - dobândirea unei cunoaşteri de ansamblu a domeniului marketingului politic; - stăpânirea noţiunilor şi cunoaşterea instrumentelor specifice de lucru în domeniul marketingului politic; - cunoaşterea tehnicilor şi metodelor folosite în marketingul politic şi electoral. Obiective specifice ale cursului: - dobândirea de către masteranzi a abilităţilor de analiză a structurii unei campanii; - identificarea mizelor, poziţionării, conceptelor şi temelor de campanie; - dobândirea abilităţilor de concepere şi organizare a unei campanii electorale; - dobândirea abilităţilor de concepere şi organizare pentru promovarea imaginii unei instituţii.

Modalităţi de desfăşurare a activităţilor de curs şi de seminar Cursul se desfăşoară sub forma unor prelegeri sprijinite de prezentarea (calculator+proiector) unor materiale ilustrative relevante pentru campaniile electorale şi instituţionale din ultimii ani. Seminariile cuprind: dezbateri ale temelor prezentate la curs, simulări ale unor situaţii de tip electoral şi lucrări practice de concepere şi redactare a materialelor electorale (sloganuri, discursuri, mesaje etc.).

Evaluarea studenţilor Evaluarea cuprinde examinarea finală (examen oral cu bilete) şi un proiect pe care masteranzii îl pot realiza fie individual, fie în grupe de câte doi. Proiectul va schiţa o campanie electorală sau de imagine instituţională şi va conţine: justificarea doctrinară şi/sau de context, conceptul central, direcţiile strategice, paşii tactici, elemente de publicitate, publicurile ţintă şi canalele media avute în vedere. Examinarea orală cu bilete. Biletul cuprinde trei subiecte: un subiect de teorie, un subiect de cunoaştere aplicată a scenei politice/instituţionale/electorale româneşti şi un subiect de poziţionare, gestionare de criză, reacţie rapidă pentru un actor politic sau instituţional aflat într-o situaţie dată. Lista actorilor se comunică în penultimul seminar al semestrului.

Tematica cursului Cursul 1. Comunicare politică, marketing politic, propagandă, persuasiune, informare. Cursul 2. Regulile propagandei. Propaganda şi totalitarismul. Cursul 3. Marketingul electoral. Campania electorală. Tipologii. Cursul 4. Marketingul electoral. Resursele electorale. Cursul 5. Marketingul electoral. Echipa de campanie. Organizarea de campanie. Cursul 6. Marketingul electoral. Strategii, teme, mesaje. Cursul 7. Marketingul electoral. Dinamica de campanie. Dezbaterile electorale. Cursul 8. Publicitatea electorală. Cursul 9. Marketingul instituţional. Instituţiile sociale. Cursul 10. Marketingul instituţional. Imaginea instituţiilor. Cursul 11. Încrederea în instituţii. Gestionarea crizelor. Cursul 12. Imaginarul politic românesc. Cursul 13. Creaţia în publicitatea politică şi electorală. Sloganul şi discursul. Cursul 14. Creaţia în publicitatea politică şi electorală. Afişe, panouri, pliante, spoturi, evenimente.


Bibliografie 1. Teodorescu, Bogdan, Guţu, Dorina, Enache, Radu – Cea mai bună dintre lumile posibile. Marketingul politic în România 1990-2005, Editura comunicare.ro, Bucureşti, 2005. 2. Domenach, Jean-Marie – Propaganda politică, Editura Institutul European, Iaşi, 2004 3. Habermas, Jurgen – Sfera publică şi transformarea ei structurală, Editura comunicare.ro,Bucureşti, 2005 4. Zamfir, Cătălin – O analiză critică a tranziţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2004 5. Sălăvăstru, Constantin – Mic tratat de oratorie, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006 6. Gerstle, Jacques – Comunicarea politică, Editura Institutul European, Iaşi, 2002 7. Abraham, Florin – România de la comunism la capitalism, Editura Tritonic, Bucureşti, 2006 8. Haneş, Vasile V., Solomovici, Teşu – Istoria oratoriei la români, vol. 1, Editura Teşu, Bucureşti, 2007 9. Charaudeau, Patrick, Ghiglione, Rodolphe – Talk show-ul. Despre libertatea cuvântului ca mit, Editura Polirom, Iaşi, 2005

Tematica seminariilor Seminar 1. Propaganda. Exemple şi discuţii. Seminar 2. Marketing electoral. Echipa de campanie. Organizarea de campanie. Simulare. Seminar 3. Marketing electoral. Strategii, teme, mesaje. Lucrări practice. Seminar 4. Marketing electoral. Strategii, teme, mesaje. Lucrări practice. Seminar 5. Marketing instituţional. Branding, rebranding, gestionarea crizelor. Exemple şi discuţii. Seminar 6. Publicitate politică şi electorală. Sloganuri şi discursuri. Lucrări practice. Seminar 7. Publicitate politică şi electorală. Afişe, pliante, spoturi, evenimente. Lucrări practice. Bibliografie 1. Chelcea, Septimiu (coord.), Comunicarea nonverbală în spaţiul public, Editura Tritonic, Bucureşti, 2004 2. Cesereanu, Ruxandra, Imaginarul violent al românilor, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003 3. Boia, Lucian, Istorie şi mit în conştiinţa românească, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997


PROGRAMA ANALITICĂ

Titulatura cursului Mass media şi societatea

Titular: Prof. univ. dr. Paul Dobrescu Conf. univ. dr. Alina Bârgăoanu

Număr credite 8 Număr de ore pe săptămână 2+1 Anul__ I ___

Semestrul__I Condiţii obligatorii de participare 60% prezenţa la curs şi seminar

Obiective generale ale cursului: Cursul îşi propune să formeze următoarele competenţe: - capacitatea de a analiza rolul media în societatea contemporană, modul în care evoluează opinia publică, relaţia dintre mass media şi opinia publică; - utilizarea unor instrumente de analiză şi interpretare specifice pentru caracterizarea principalelor teorii care explică impactul mijloacelor de comunicare în masă asupra societăţii; - dezvoltarea gândirii critice, a capacităţii analitice, a disponibilităţii pentru dialog şi schimb de idei. Obiective specifice ale cursului: - să prezinte evoluţia mijloacelor de comunicare în masă, momentele importante în studiul opiniei publice şi etapele constituirii principalelor teorii moderne ale comunicării; - să explice unele fenomene, evenimente prin intermediul teoriilor care alcătuiesc un corpus important al comunicării; - să înzestreze studentul cu capacitatea de a opera cu elementele teoretice fundamentale în domeniu, pe baza studierii cercetărilor cu valoare de reper în autonomizarea disciplinei de comunicare de masă: - să încurajeze studentul să aplice cunoştinţele dobândite prin studiul teoriilor moderne ale comunicării în interpretarea sau soluţionarea unor situaţii reale din mass media româneşti sau internaţionale.

Modalităţi de desfăşurare a activităţilor de curs şi de seminar Curs: prelegeri de prezentare a cadrelor teoretice de analiză Seminar: dezbatere, lucru în echipe, vizionare de film.

Evaluarea studenţilor 50% - seminar (două materiale scrise predate obligatoriu în ultimul seminar şi activitatea constantă în timpul seminariilor) 50% - curs (participarea la curs, teste parţiale, nota la examen)


Tematica cursului 1. Opinia publică: definiţii, caracterizări, istoric 2. Opinia publică şi mass media: Walter Lippmann şi Jacques Ellul 3. Istoria mijloacelor de comunicare 4. Noile media 5. Comunicare de masă/ Societate de masă 6. Teoria glonţului magic 7. Persuasiunea – examenul cel mai dificil al comunicării 8. Fluxul comunicării în două trepte 9. Utilizări şi recompense 10. Agenda-setting 11. Teoria cultivării 12. Spirala tăcerii 13. Mass media – puterea a patra sau puterea dominantă?

Bibliografie curs Dobrescu, P., Bârgăoanu, A., Mass media şi societatea, Comunicare.ro, Bucureşti, 2003. Dobrescu, P., Bârgăoanu, A., Prolegomene la o posibilă istorie a comunicării, Revista Română de Comunicare şi Relaţii Publice, nr. 6-7, 2003. McQuail, D., Windahl, S., Modele ale comunicării, Comunicare.ro, Bucureşti, 2001. Lazarsfeld, Paul, Mecanismul votului (People’s Choice). Cum se decide alegătorii într-o campanie prezidenţială, trad. Simona Drăgan, Comunicare.ro, Bucureşti, 2004 [1968]. Noelle-Neumann, Elisabeth, Spirala tăcerii. Opinia publică – învelişul nostrum social (Die Schweigenspirale. Offentliche Meinung – unsere soziale Haut), trad. Vlad Cucu-Oancea, Comunicare.ro, Bucureşti, 2004 [1984].

Tematica seminariilor 1. Mass media şi opinia publică 2. Opinie publică şi stereotipuri – Walter Lippmann 3. Teoria fluxului comunicării în doi paşi 4. Teoria spirala tăcerii 5. Influenţa media asupra receptorului

Bibliografie seminar Dewey, John, The Public and It’s Problems, Swallow Press, 1954. Dobrescu, Paul, Bârgaoanu, Alina, „Şcoala de la Chicago” în Sociologie românească, vol. 1, nr. 1-2, 2003, pp. 58-83. Drăgan, Ioan, Paradigme ale comunicării de masă, Şansa, Bucureşti, 1996. Jeffers, Leo W., Perloff, Richard M., Mass Media Effects, Waveland Press, Illinois, 1997. Katz, Elihu, „Diffusion Research at Columbia” în Dennis, Everette, Wartella, Ellen, American Communication Research, The Remembered History, Lawrence Erlbaum Associated, Publishers Mahwah, New Jersey, 1996. Katz, Elihu, Lazarsfeld, Paul, Personal Influence, The Free Press, New York, 1955. Lazarsfeld, Paul, Mecanismul votului (People’s Choice). Cum se decide alegătorii într-o campanie prezidenţială, trad. Simona Drăgan, Comunicare.ro, Bucureşti, 2004 [1968]. Lippmann, Walter, Public Opinion, Transaction Publishers, New Brunswick, 1990 [1922]. Noelle-Neumann, Elisabeth, Spirala tăcerii. Opinia publică – învelişul nostrum social (Die Schweigenspirale. Offentliche Meinung – unsere soziale Haut), trad. Vlad Cucu-Oancea, Comunicare.ro, Bucureşti, 2004 [1984]. Price, Vincent, Public Opinion, Newbury Park, Sage, 1992. Sartori, Giovanni, Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune şi post-gândirea (Homo videns. Televisione e post-pensiero), trad. Mihai Elin, Humanitas, Bucureşti, 2005 [1999].


PROGRAMA ANALITICĂ

Titulatura cursului PUBLICITATE ŞI RECLAMĂ

Titular: Conf.univ.dr. Dan Petre Număr credite 6 Număr de ore pe săptămână 1+1 Anul__ I ___

Semestrul__1 Condiţii obligatorii de participare Prezenţă la cursuri şi seminarii în proporţie de minim 60%

Obiective generale ale cursului: Insuşirea cunoştinţelor de natură interdisciplinară specifice domeniului comunicării publicitare; Înţelegerea de către studenţi a naturii comunicării publicitare şi a publicităţii ca industrie de comunicare şi domeniu de activitate. Obiective specifice ale cursului: Dezvoltarea capacităţii de analiză a domeniuluii publicităţii în general şi a reclamelor ca produse finite ale acestui proces în particular. Dezvoltarea capacităţilor de a realiza analize comparative pe diverse tipuri de reclame, locale şi internaţionale Dezvoltarea abilităţilor de construire a unei campanii publicitare integrate Înţelegerea tendinţelor din industria publicităţii

Modalităţi de desfăşurare a activităţilor de curs şi de seminar Predare Activitate interactivă de seminar Invitaţi din industria publicităţii Studii de caz

Evaluarea studenţilor răspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala):30% răspunsurile finale la lucrările practice de laborator: 30% testarea periodică prin lucrări de control:20% testarea continuă pe parcursul semestrului: 20% (prin activităţile gen teme / referate / eseuri / proiecte etc)

Tematica cursului Curs 1: Introducere. Definiţii. Fundamente teoretice. Istoric. Procesul activităţii de advertising. Curs 2: Funcţiile publicităţii. Obiective. Rolul publicităţii în activitatea de marketing. Tipuri de publicitate. Curs 3: Agenţia de publicitate. Tipuri de agenţii. Tipuri de servicii. Structura agenţiei. Deontologia profesională Curs 4: Cercetarea în publicitate. Elemente de comportament al consumatorului Curs 5: Planificarea şi strategia în publicitate Curs 6: Creaţia în publicitate. Elemente teoretice Curs 7: Creaţia în publicitate. Procesul de creaţie. Fluxul activităţii. Studii de caz, exemple. Curs 8: Media în advertising. Elemente teoretice. Definiţii. Curs 9: Media în advertising. Strategie de media. Implementare. Studii de caz (exemple de campanii). Curs 10: Domenii tangente cu publicitatea: Promotions. Definiţii. Caracteristici. Strategii. Implementare. Curs 11: Domenii tangente cu publicitatea: Direct Mailing, Interactive (cyberactivities). Strategii. Implementare Curs 12: Publicitatea online


Bibliografie Bogart L. (1996), Strategy in Advertising - Matching Media and Messages to Markets and Motivations, Lincolnwood: NTC Bussiness Books. Brune F. (2003), Fericirea ca obligaţie, Bucureşti: Trei. Dîncu V. S. (1999), Comunicarea Simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Cluj Napoca: Dacia. Goddard A. (2002), Limbajul publicităţii, Bucureşti: Polirom. Haineault R. (2004), Publicitate si Psihanaliza, Bucuresti: Trei. Heilbrunn B. (2002), Logo, Bucureşti: comunicare.ro. Iliescu D., Petre D. (2004), Psihologia Consumatorului, Bucuresti: comunicare.ro. Jefkins F. (2000), Cum să stăpâneşti reclama la perfecţie, Bucureşti: Rentrop&Straton. Jewler J.A., Drewniany L. B. (1998), Creative Strategy in Advertising, Columbia: Wadsworth Publishing Company. John Steel J. (2005), Adevar, minciuni si advertising, Bucuresti: Brandbuilders Grup. Kapferer J. N. (2002), Căile Persuasiunii, Bucureşti: comunicare.ro. Keding A., Bivins T. (1996), How to produce Creative Advertising, Illinois: NTC Business Books. Kotler P. (1998), Managementul marketingului, Bucureşti: Teora. Kotler P. (1999), Principiile marketingului, Bucureşti: Teora. Levinson J.C. (2002), Guerilla Advertising, Bucuresti: All. Levinson J.C. (2002), Guerilla Creativity, Bucuresti: All. Moldoveanu M.(1995), Psihologia reclamei, Bucureşti: Libra. O’Guinn T., Allen T., Semenik R. (1998), Advertising, Cincinatti: South Western College Publishing. Ogilvy D. (1999), Ogilvy despre publicitate, Bucureşti: Ogilvy&Mather. Petre D., Iliescu D. (2005), Psihologia Reclamei, Bucuresti: comunicare.ro. Petre D., Nicola M. (2004), Introducere in Publicitate, Bucuresti: comunicare.ro. Ries A., Trout J. (2004), Pozitionarea, Bucuresti: Brandbuilders Grup. Russel J. T., Lane, R. W. (1996), Klepner’s Advertising Procedure, New Jersey: Prentice Hall International Editions. Russel J. T., Lane, R. W. (2002), Manual de Publicitate, Bucureşti: Teora. Tellis G. J. (1998), Advertising and Sales Promotion Strategy, Massechusetts: Addison-Wesley. Tematica seminariilor Procesul activităţii de advertising. Rolul publicităţii în activitatea de marketing. Tipuri de publicitate. Agenţia de publicitate. Tipuri de agenţii. Tipuri de servicii. Structura agenţiei. Planificarea şi strategia în publicitate Creaţia în publicitate. Studii de caz, exemple. Media în advertising. Elemente teoretice. Strategie de media. Studii de caz Domenii tangente cu publicitatea: Promotions, Direct Mailing, Interactive (cyberactivities). Bibliografie Bogart L. (1996), Strategy in Advertising - Matching Media and Messages to Markets and Motivations, Lincolnwood: NTC Bussiness Books. Brune F. (2003), Fericirea ca obligaţie, Bucureşti: Trei. Dîncu V. S. (1999), Comunicarea Simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Cluj Napoca: Dacia. Goddard A. (2002), Limbajul publicităţii, Bucureşti: Polirom. Haineault R. (2004), Publicitate si Psihanaliza, Bucuresti: Trei. Heilbrunn B. (2002), Logo, Bucureşti: comunicare.ro. Iliescu D., Petre D. (2004), Psihologia Consumatorului, Bucuresti: comunicare.ro. Jefkins F. (2000), Cum să stăpâneşti reclama la perfecţie, Bucureşti: Rentrop&Straton. Jewler J.A., Drewniany L. B. (1998), Creative Strategy in Advertising, Columbia: Wadsworth Publishing Company. John Steel J. (2005), Adevar, minciuni si advertising, Bucuresti: Brandbuilders Grup. Kapferer J. N. (2002), Căile Persuasiunii, Bucureşti: comunicare.ro. Keding A., Bivins T. (1996), How to produce Creative Advertising, Illinois: NTC Business Books. Kotler P. (1998), Managementul marketingului, Bucureşti: Teora. Kotler P. (1999), Principiile marketingului, Bucureşti: Teora. Levinson J.C. (2002), Guerilla Advertising, Bucuresti: All. Levinson J.C. (2002), Guerilla Creativity, Bucuresti: All. Moldoveanu M.(1995), Psihologia reclamei, Bucureşti: Libra. O’Guinn T., Allen T., Semenik R. (1998), Advertising, Cincinatti: South Western College Publishing. Ogilvy D. (1999), Ogilvy despre publicitate, Bucureşti: Ogilvy&Mather.


Petre D., Iliescu D. (2005), Psihologia Reclamei, Bucuresti: comunicare.ro. Petre D., Nicola M. (2004), Introducere in Publicitate, Bucuresti: comunicare.ro. Ries A., Trout J. (2004), Pozitionarea, Bucuresti: Brandbuilders Grup. Russel J. T., Lane, R. W. (1996), Klepner’s Advertising Procedure, New Jersey: Prentice Hall International Editions.


PROGRAMA ANALITICĂ

Titulatura cursului: Relaţii publice

Titular: conf. univ. dr. Remus Pricopie Număr credite 8 Număr de ore pe săptămână 2+1 Anul I MCRP

Semestrul 2 Condiţii obligatorii de participare -nu sunt;

Obiective generale ale cursului:

Înţelegerea specificului relaţiilor publice ca domeniu teoretic, sublinierea diferenţelor şi conexiunilor cu alte domenii;

Trecerea în revistă a principalelor definiţii ale relaţiilor publice, a teoriilor, modelelor şi criticilor asociate lor;

Cunoaşterea etapelor de dezvoltare şi a fondatorilor relaţiilor publice; Înţelegerea unui nou modelul al relaţiilor publice (modelul integrat).

Obiective specifice ale cursului:

Identificarea elementelor care fac din relaţiile publice o profesie cu utilitate socială; Inventarierea problemelor cu care se confruntă relaţiile publice de astăzi, Interpretarea problemelor actuale în context social-istoric; Identificarea posibilităţilor de aplicare pentru modelul integrat al relaţiilor publice; Cunoaşterea unor opere fundamentale pentru dezvoltarea relaţiilor publice.

Modalităţi de desfăşurare a activităţilor de curs şi de seminar Curs: predare interactivă şi prezentări multimedia; Seminar: realizare şi comentare de eseuri şi referate.

Evaluarea studenţilor Test online cu itemi închişi, alcătuiţi pe baza informaţiilor din curs şi din lucrarea lui Edward Bernays menţionată la bibliografia obligatorie.

Tematica cursului 1. Diferenţe intre relaţiile publice şi alte domenii 2 Definiţii ale relaţiilor publice 3. Cele patru modele ale relaţiilor publice 4. Clarificări metodologice 5. Precursorii relaţiilor publice: Samuel Adams 6. Fondatorii ai relaţiilor publice: Ivy Lee 7. Fondatori ai relaţiilor publice: Edward Bernays 8. Perspective teoretice alternative 9. Spre un model integrat al relaţiilor publice 10. Relaţiile publice- perspective de viitor


Bibliografie 1. Bernays, Edward, Cristalizarea opiniei publice, Bucureşti, Comunicare.ro, Bucureşti, 2003. 2. Coman, Cristina, Relaţii publice – tehnici de comunicare cu presa, All, Bucureşti, 1999; 3. Coman, Cristina – Relaţii publice – principii şi strategii, Polirom, Iaşi, 2001; 4. Dagenais, Bernard, Campanii de relaţii publice, Polirom, Iaşi, 2003; 5. Dagenais, Bernard, Profesia de relaţionist, Polirom, Iaşi, 2002; 6.Newsom, Doug, Kruckeberg, Dean, VanSlike Turk, Judy, Totul despre relaţiile publice, Polirom, Iaşi, 2003. 7. Pricopie, Remus, Relaţiile publice – evoluţie şi perspective, Tritonic, Bucureşti, 2005;

Tematica seminariilor 1. Profesionişti în relaţiile publice- statut, roluri şi dileme 2. Interacţionismul simbolic: o definiţie alternativă 3. Modelele relaţiilor publice şi practica 4. Puncte de vedere în reconstituirea istoriei relaţiilor publice 5. Comunicarea publica în războiul de independenţă american 6. Principii în comunicarea publica la începutul secolului XX 7. Cristalizarea opiniei publice – prima carte în domeniu 8. Elemente de practica relaţiilor publice 9. Relaţiile cu mass-media ca public principal 10. Probleme actuale in practica relaţiilor publice Bibliografie: comună cu bibliografia cursului


PROGRAMA ANALITICĂ

Titulatura cursului TEHNICI DE REDACTARE ŞI EDITARE ÎN RELAŢII PUBLICE

Titular: Lector dr. David George Număr credite 10 Număr de ore pe săptămână 2 Anul MCRP

Semestrul 4 Condiţii obligatorii de participare: Prezenţa la seminarii: cel puţin 60%

Obiective generale ale cursului: 1. consolidarea tehnicilor de relaţii publice pe care studenţii şi le-au însuşit în învăţământul universitar; 2. extinderea gamei de tehnici care pot fi utilizate în activitatea de relaţii publice, cu precădere în relaţia cu mass-media; 3. consolidarea la studenţi a deprinderilor practice în utilizarea acestor tehnici. Obiective specifice ale cursului: 1. dezvoltarea capacităţii de utilizare a tehnicilor de relaţii publice pentru persuadarea publicurilor-ţintă ale unei organizaţii; 2. dezvoltarea capacităţii de interpretare a specificului mass-media, a importanţei mass-media în procesele sociale şi a modalităţilor de abordare profesională a mass-media; 3. consolidarea deprinderilor specifice – în special de redactare şi de editare – pentru aplicarea corectă a tehnicilor de relaţii publice.

Modalităţi de desfăşurare a activităţilor de curs şi de seminar: • dezbateri cuprinse în planul de seminar; • analiza şi interpretarea diverselor tehnici de relaţii publice utilizate în principal în comunicarea cu mass-media; • elaborarea de lucrări practice.

Evaluarea studenţilor 1. participarea la seminarii; 2. elaborarea a 3 lucrări practice; 3. examen.

Tematica pentru curs 1. Noţiuni introductive: caracteristicile unui fapt de presă; ştirea de presă 2. Comunicatul de presă. Tipuri de comunicate de presă 3. Publicaţii. Tipuri de publicaţii utilizate în RP. Persuasiunea în publicaţiile tipărite 4. Interviul 5. Conferinţa de presă. Briefingul de presă 6. Discursul. Utilizarea prezentărilor multimedia 7. Particularităţi ale mass-media audiovizuale. Participarea la interviuri/emisiuni TV 8. Vizite pentru jurnalişti. „Ziua porţilor deschise” 9. Comunicarea electronică – proces revoluţionar 10. Tehnici de comunicare specifice mediului online 11. Biroul de presă. Centrul de presă 12. Purtătorul de cuvânt


Bibliografie Lucrări de referinţă

• Barry McLoughlin Associates Inc. (1992). Communicate with Power: Encountering the Media. Pocket Tips Booklet. • Bland, Michael; Theaker, Alison; Wragg, David. (2005). Effective Media Relations: How to Get Results, third edition. London: Kogan Page, The Institute of Public Relations, PR in Practice series. • Coman, Cristina. (2000). Relaţiile publice şi mass-media, ediţia a doua revăzută şi adăugită. Iaşi: Editura Polirom. • Coman, Mihai. (1999). Introducere în sistemul mass-media. Iaşi: Editura Polirom. • Coman, Mihai (coordonator). (2001). Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, vol. I, ediţia a II-a revăzută. Iaşi: Editura Polirom. • Coman, Mihai (coordonator). (2006). Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, vol. II, ediţia a II-a revăzută. Iaşi: Editura Polirom. • David, George. (2002). Relaţii publice – garanţia succesului. Bucureşti: Editura Oscar Print. • David, George. (2008). Tehnici de relaţii publice. Comunicarea cu mass-media. Iaşi: Editura Polirom. • Ferréol, Gilles; Flageul, Noël. (2007). Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală. Iaşi: Editura Polirom. • Grunig, James E.; Hunt, Todd. (1984). Managing Public Relations. Orlando, Fla.: Harcourt Brace Jovanovich College Publishers. • Iacob, Dumitru; Cismaru, Diana-Maria. (2003). Relaţiile publice: eficienţă prin comunicare. Bucureşti: Editura comunicare.ro. • Labarthète, Arnauld du Moulin de. (1998). Manipularea în relaţiile publice. Editura Antet. • Mencher, Melvin. (1997). News reporting and Writing, fifth edition. Dubuque (IA): Wm. C. Brown Publishers. • Metzler, Ken. (1986). Newsgathering, second edition. New Jersey: Prentice-Hall, Inc., Englewood Cliffs. • Newsom, Doug; VanSlyke Turk, Judy; Kruckeberg, Dean. (2003). Totul despre relaţiile publice. Iaşi: Editura Polirom. • Orzan, Gheorghe; Orzan, Mihai. (2004). Cybermarketing. Bucureşti: Editura Uranus. • Preda, Sorin (2006). Tehnici de redactare în presa scrisă. Iaşi: Editura Polirom. • Prutianu, Ştefan (1998). Comunicare şi negociere în afaceri. Iaşi: Editura Polirom. • Ribbens, Geoff; Thompson, Richard. (2001). Understanding Body Language. Hauppauge, NY: Barron’s Educational Series, Inc. • Schneider, Christian. (1993). Communication, nouvelle fonction stratégique de l’entreprise. Encyclopédie Delmas pour la vie des affaires (2e édition). Paris: Belfond. • Shea, Michael. (1998). The Primacy Effect. London: Orion Business.

Dicţionare, manuale • ***. (1998). DEX – Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic. • ***. (1996). Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language. Gramercy Books. • Goldstein, Norm (editor). (2002). Associated Press Stylebook and Briefing on Media Law with Internet Guide and Glossary (37th edition). Published by The Associated Press, New York. • Heath, Robert L. (editor); Vasquez, Gabriel (contributing editor). (2001). Handbook of Public Relations. Thousand Oaks, California: Sage Publications, Inc. • Popescu, Cristian Florin; Bâlbâie, Radu. (1998). Mic dicţionar de jurnalism. Bucureşti: Fundaţia Rompres.

Website-uri • AskOxford.com, http://www.askoxford.com/ • Cambridge Dictionaries Online, http://dictionary.cambridge.org • Chartered Institute of Public Relations, London, http://www.ipr.org.uk/ • Google, http://www.google.ro, http://www.google.com • Green Media Toolshed, la adresa http://www.greenmediatoolshed.org/ • Internet World Stats, http://www.internetworldstats.com/


• Media Trust, http://www.mediatrust.org/ • Merriam-Webster Online Dictionary, http://www.m-w.com/ • Public Relations Society of America, http://www.prsa.org • The Lukaszewski Group, http://www.e911.com/ • TV5 – Dictionnaires Mediadico, http://dictionnaire.tv5.org/

Tematica seminariilor 1. Faptul de presă: definiţii. Caracteristici ale faptelor de presă. Ştirea de presă: definiţii. Hard news şi soft news. Tehnica piramidei inversate. 2. Comunicatul de presă. Categorii de comunicate. Cerinţe specifice fiecărei categorii. 3. Tipuri de publicaţii. Cerinţe generale pentru editarea diverselor publicaţii. Publicuri-ţintă, mesaje, design. Activitate practică: elaborarea (individual sau pe echipe) a unor publicaţii utilizate în RP. 4. Tipuri de interviuri. Cerinţe pentru pregătirea unui interviu. Reguli de bază. Activitate practică: pregătirea şi susţinerea unui interviu (pe echipe). 5. Tipuri de conferinţe de presă. Cerinţe în organizarea unei conferinţe de presă. Documente care trebuie întocmite. Algoritm de desfăşurare. Briefingul de presă. Activitate practică: susţinerea unor conferinţe de presă pe subiecte date de către echipe de câte doi studenţi. 6. Discursul: variante şi structură, tehnici de susţinere. Utilizarea prezentărilor multimedia. Activitate practică: susţinerea unor discursuri pregătite individual de către studenţi. 7. Particularităţi specifice mass-media audiovizuale: info-tainment. Utilizarea fotografiei în relaţii publice. Elemente specifice privind apariţiile la televiziune. 8. Organizarea unor activităţi complexe de genul vizitelor pentru jurnalişti şi al „Zilei porţilor deschise”. Responsabilităţi de resortul relaţiilor publice. Mesaje de transmis, tehnici de transmitere. Evaluare. 9. Aprofundarea caracterului revoluţionar al noilor tehnici de comunicare specifice mediului online. 10. Forţa persuasivă a noilor tehnici de comunicare: e-mail, blog, reţele sociale, forumuri. Specificităţi ale RP în mediul online. 11. Organizarea şi sarcinile unui birou de presă. Proceduri de lucru. Echipamente. Documente specifice. Organizarea şi funcţionarea unui centru de presă. 12. Rolul purtătorului de cuvânt. Responsabilităţi şi limite.

Bibliografie • Bland, Michael; Theaker, Alison; Wragg, David (2003). Relaţiile eficiente cu mass-media. Bucureşti: Editura comunicare.ro • Coman, Cristina (2000). Relaţiile publice şi mass-media, ediţia a doua revăzută şi adăugită. Iaşi: Editura Polirom. • Coman, Mihai (1999). Introducere în sistemul mass-media. Iaşi: Editura Polirom. • Coman, Mihai – coordonator (2001). Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, vol. I, ediţia a II-a revăzută. Iaşi: Editura Polirom. • David, George. (2003). Relaţii publice – garanţia succesului, ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Bucureşti: Editura Oscar Print. • David, George (2008). Tehnici de relaţii publice. Comunicarea cu mass-media. Iaşi: Editura Polirom. • Descamps, Marc-Alain (1989). Le langage du corps et la communication corporelle. Paris: PUF. • Guţu, Dorina (2007). New Media. Bucureşti: Editura Tritonic. • Newsom, Doug; Carrell, Bob. (2004). Redactarea materialelor de relaţii publice. Iaşi: Editura Polirom. • Silverstone, Roger (1999). Televiziunea în viaţa cotidiană. Iaşi: Editura Polirom. • Wright, Terence (2000). The photography handbook. Londra; New York: Routledge. • Entrepreneur.com, http://www.entrepreneur.com/marketing/publicrelations/index.html • Inc.com: Small Business Resources & Small Business Information for the Entrepreneur, http://www.inc.com/

mcrp id

Documents