mcd cursul 1 pdf1234

1.1 Revolutia Stiintifico-Tehnica

Omenirea este confruntata cu probleme complexe, grave: globalizarea, poluarea, cresterea demografica exploziva, crize financiare, politice, economice. Rezolvarea acestora si asigurarea cresterii economice durabile se face pe baza dezvoltarii cunostintelor stiintifice.

Cercetarea stiintifica a devenit un factor important al inovarii. Revolutia stiintifico-tehnica asigura cresterea cantitativa si calitativa a productiei, reducerea poluarii, siguranta oamenilor, a mediului. Informatia a devenit o marfa; cresterea calificarii oamenilor; educatia pe tot parcursul vietii. Aparitia de produse care inglobeaza tehnologie inteligenta; prdusele sunt mai competitive, corespunzand solicitarilor crescande ale pietei.

1.2 Strategia de la Lisabona

in martie 2000, Consiliiul Europei, intrunit la Lisabona, a stabilit o strategie de dezvoltare a Europei in Competitia Internationala.

strategia a stabilit ca Europa sa devina cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, capabila de crestere economica sustinuta culocuri de munca mai multe si mai bune si o extraordinara coeziune sociala.

ultima varianta de imbunatatire a strategiei a fost elaborata pentru perioada 2013-2020. Strategia considera 3 domenii prioritare: cresterea economica inteligenta [cu ocuparea locurilor de munca], cresterea economica durabila, cresterea ec. inclusiva

Comisia europeana a stabilit 5 indicatori de referinta :

1. 75% din populatia 20-65 ani trebuie sa fie angajata

2. 3% din PIB U.E. sa fie investit pt cercetarea stiintifica

3. obiectivul 20/20/20 : -reducerea poluarii 20%

reducerea consumului energetic 20%

cresterea ponderii energiilor neconventionale la 20%

4. reducerea sub 10% a abandonului scolar si cel putin 40% din generatia tanara trebuie sa aiba studii universitare

5. reducerea cu 20 mil a nr persoanelor f sarace.

1.3 Procesul Bologna

1999 la universitatea din Bologna s-a semnat o declaratie de catre unele state ale UE

declaratia se refera la pregatirea universitara a tinerilor prin introducerea unui sistem universitar bazat pe 3 cicluri [ licenta, master, doctorat ]. Asigurarea calitatii invatamantului superior si introducerea pe domenii a unui sistem de cursuri comune, recunoasterea calificarilor si a perioadelor de studiu.

2

Monday, 17 February 2014

MCD - CURSUL 2

Capitolul 2 - Creativitate

Termenul de creativitate a fost introdus de sociologul englez Allport [1938].El considera creativitatea o dispozitie generala a personalitatii spre nou.

Alti sociologi definesc creativitatea drept capacitatea de identificare a unor noi legaturi intre obiecte, fenomene, legi in general, aparent fara legatura.

Caracteristicile creativitatiisunt :

noutatea, originalitatea, eficienta, productivitatea, utilitatea.

Exista mai multe forme de creativitate:

1. Dupa modul de desfasurare a activitatii, exista creativitate -individuala

-de grup [colectiva]

-sociala [nationala]

2. Dupa continut se identfica creativitate - artistica

stiintifica

organizatorica

politica etc.

Etapele procesului creator :

1. Pregatirea

Sesizarea unei probleme in care omul poate interveni; adunarea unui material informational din domeniul problemei sau din alte domenii; se pot face ipoteze privind rezolvarea problemei.

2. Incubatia

Are loc preponderant mental, cand se prelucreaza informatiile culese, se fac analogii cu alte domenii, sinteze etc.

3. Iluminarea

Aparitia ideii creatoare; etapa este favorizata de liniste, singuratate, ambianta placuta.

4. Verificarea

Verificarea inseamna prelucrarea ideii creatoare in vederea prezentarii si a fabricarii unui articol; pt problemele complexe se pot stabili etape de rezolvare.

Factorii intelectuali care favorizeaza creativitatea [ dupa sociologul american Guilford ]:

inteligenta [ capacitatea de a utiliza gandirea intr-un anumit scop]

capacitatea de rezolvare a problemelor

imaginatia

sensibilitatea la implicatii

fluiditatea: usurinta de a elabora idei, de a le sustine verbal, exista fluiditate de idei, fluiditate verbala de expresii, cateodata fluiditate figurata

flexibilitatea: capacitatea de modificare a propriilor idei

originalitatea: obtinerea de idei deosebite

capacitatea de elaborare a etapelor pt realizarea practica a ideii

Oamenii sunt motivati sa devina creatori. Exista motivatie: profesionala, de a se remarca pe scara sociala si cresterea prosperitatii

Pot fi si blocaje care stagneaza creativitatea - teama de esec.

Atitudini creative:

- acestea reprezinta trasaturi de personalitate urmarite la copii, la angajarea resurselor umane, in activitate pt crearea unor campuri de creativitate.

-capacitatea de a observa lucruri

-capacitatea de concentrare sau experienta, receptivitatea fata de nou, curaj in abordarea unor probleme, nonconformism in atitudine, gandire, evitarea activitatii de rutina, independenta fata de opiniile altora, investigatie stiintifica, autoperfectionare, etc.

Metode si tehnici de stimulare a creativitatii

Se identifica 3 grupe mari de metode:

1. Convergente [ de abordare logica ]

-Acestea urmaresc sa puna in evidenta subproblemele unei probleme complexe

ce trebuie rezolvata. La fiecare subproblema se cauta mai multe solutii de rezolvare. Din acestea se alege solutia cea mai buna, ajungand, astfel, in final sa se obtina solutia cea mai buna pt problema in ansamblu.

Exemplu: 1.1.Analiza functionala se aplica pt modernizarea sau schimbarea produselor, innoirea lor. Se stabilesc functiile produsului si costurile. Pentru fiecare functie se stabilesc mai multe solutii de rezolvare. Se alege la fiecare functie solutia cea mai buna. Insumand solutiile cele mai bune la toate functiile se ajunge la rezolvarea problemei de ansamblu.

1.2 Analiza morfologica : se aplica pt produse, pt activitati, se stabilesc subprobleme de forma pt a rezolva o problema complexa. La fiecare subproblema se cauta varianta cea mai buna, se alege. Insumand aceste variante bune se ajunge la rezolvarea problemei.

1.3 Analiza grafica : apeleaza la analize grafice.

2. Divergente [ euristice ]

- Aceste metode stabilesc o multitudine de solutii care se analizeaza si duc la obtinerea unei solutii convenabile pt firma.

2.1 Metoda morfologica : Se utilizeaza pt perfectionarea sau innoirea produselor, se stabilesc toti factorii [parametrii] care influenteaza obtinerea produsului {MATRICE}La fiecare factor se stabilesc posibilitati de modificare. Factorii apar intr-o margine. Solutiile se obtin luand fiecare factor numai o data in diverse combinatii.

Din aceste combinatii se obtin f multe solutii. Acestea se analizeaza si pe baza experientei sau a altor factori se obtine Solutia cea mai buna de realizare a produsului.


MCD - CURSUL 3

o pagina

_________

6


7


CURSUL 4 MCD

Factori care incurajeaza inovarea :

Pozitia conducerii firmei, orientata catre inovare

Alegerea corecta a resursei umane

Existenta unui colectiv de cercetare stiintifica [in firmele mari]

Cunoasterea opiniei clientilor

Apelarea la studii de prognoza pe TS TM TL

Concentrarea resurselor firmei pe un numar limitat de proiecte

Factori care franeaza inovarea:

Concentrarea activitatilor pe perfectionare, si nu pe innoire

Situatia externa de tip crize economice, financiare, conflicte, etc. sit externa

Inertia pietei in acceptarea produselor noi

Schimbarea domeniului de activitate a firmei

Incertitudini legate de aprovizionarea cu resurse materiale si de energie

Informarea

Sursele inovarii [ dupa P. Drucker] :

> Drucker a stabilit existenta a 7 categorii de surse care pot fi grupate in surse interne si surse externe.

INTERNE :

Neprevazutul [riscul] sub forma succesului sau insuccesului

Incongruenta [discrepanta] dintre realitatea perceputa si cea adevarata

Necesitatile procesului [ale activiatii] care solicita inovare

Schimbari in structura domeniului sau a pietelor

8


EXTERNE :

Modificarile geografice: nr, varsta

Schimbarile de atitudine: orientarea catre produse eco

Noile cunostinte stiintifice care isi gasesc domenii de aplicatie

Indicatori de apreciere a inovarii :

Indicatorii sunt utilizati de firme in activitatea de marketing, publicitara, pt a castiga piata si competitia

Cheltuielile firmei cu activitatea de cercetare-inovare exprimate in u.m. pe an`

Nr. de prevederi sau patente elaborate de firma intr-un an

ponderea firmelor care inoveaza intr-un domeniu sau intr-o tara

procentul produselor noi sau imbunatatite din volumul total al vanzarilor firmei

colaborarea cu universitati

apelarea la diverse surse de informatii interne si externe

publicarea rezultatelor cercetarii in p pateneriat cercetare-firma

internationalizarea cercetarii dezvoltarii inovarii

aliante intre firme

rata [ procent] de infiintare sau firmel[?]

atitudinea firmelor fata de riscuri comerciale etc.

Un om inovant trebuie sa fie receptiv la nou, cu imaginatie, spirit de observatie, pragmatic, sa aiba asumare a riscurilor, capacitate de a conduce oameni [sa fie lider], sa aiba experienta in domeniu, incredere in activitatea lui.

Aceste calitati nu se regasesc in acelasi om [?] a initiat un test cu 32 de intrebari

si 5 variante pentru fiecare intrebare. Analizand oameni din diverse colectivitati, a ajuns la concluzia existentei urmatoarelor tipuri de oameni: - obisnuiti

-metodici

-inventivi

-necorespunzatori pentru functie

9


Oamenii metodici sunt caracterizati de precizie, eficienta, prudenta, cautarea solutiilor pt diverse probleme dupa metodologii cunoscute; accepta activitati de rutina, respecta reguli, conduc structura

MCD CURSUL 5

Inovarea tehnologica reprez procesul de imbunatatire sau de innoire a produselor sau a tehnologiei.

Se identifica urmatoarele clase de inovatii:

-dupa obiectul inovatiei

inovare de produs

=-aduce imbunatatirea performantelor produsului prin schimbarea materiilor prime, a design-ului produsului. Uneori apar produse noi pe alte principii stiintifice sau la un produs cunoscut i se gasesc noi domenii de aplicatie.

10


inovare de proces tehnologic

inseamna imbunatatiri ale utilajelor,ale procesului tehnologic in ansamblu

dupa intensitate

inovare de ameliorare in care se perfectioneaza un produs, utilaj, proces tehnologic

are loc cu investitii mai reduse

inovarea de adaptare aduce perfectionari prin introducerea unor componentedin alte domenii la un produs sau o tehnologie cunoscuta

dupa impact

inseamna imbunatatiri ale utilajelor,ale procesului tehnologic in ansamblu introducerea de procese tehnologice noi bazate pe `

3. Inovare de ruptura

Are prin introducerea in practica a unor produse noi sau tehnologii noi bazate pe alte principii stiintifice.

11


3.2 Dupa impactul asupra pietii si asupra vietii economico sociale se disting :

inovare de fond, in care se creeazaun produs nou pentru o piata noua

inovare de nia comerciala, in care un produs cunoscut este introdus de o piata noua

inovare curenta, care imbunatateste performantele produselor

inovare revolutionara, cand se utilizeaza principii stiintifice noi pt a crea produse sau tehnologii noi

Inovarile de produs sau proces pot mentine/schimba relatiile dintre firme, creeaza noi logistici tehnologice

.aduc modificari de tehnologie, necesita investitii

Metode pentru obtinerea si pastrarea avantajului concurential

Pentru a patrunde pe piata, si apoi pt pastrarea avantajului concurential, firmele apeleazala metode cum sunt veghea tehnologica si prognoza tehnologica

A. Veghea tehnologica:

-aceasta reprezinta activitatea de culegere de informatii, prelucrarea informatiilor culese si difuzarea lor (in interesul firmei)

-are urmatoarele obiective :

cunoasterea stadiului actual in stiinta

12


informare asupra situatiei din firme concurente

identificarea potentialilor concurenti

depistarea domeniilor in care firma se poate dezvolta

Informatiile pot fi de orice natura:

stiintifice

tehnice

13


economice

de legislatie

de protectie a mediului privind resursele umane etc

Se considera existenta unor informatii brute ( neprelucrate), infomatii prelucrate si info difuzate.

1. Info neprelucrate/brute: se pot culege de oameni specializati din firma, sau de toti angajatii firmei; pot reprezenta 1-1,5% cifra de afaceri a firmei. Ele provin din surse primare, secundare si neformale

Sursele primare dau informatii in detaliu (multe amanunte) -

acestea pot fi : reviste de specialitate, volume ale unor manifestari stiintifice [pot sa fie simpozioane] brevede de inventie, teze de doctorat.

-

Sursele secundare de informatii pot fi reviste de rezumate, carti, bancile de date, internet.

-

14


Sursele neformale sunt diverse materiale publicitare, expozitiile, prospecte, saloane de prezentare

-inchise..

-. spionaj.

Informatiile culese [neprel] sunt analizate,pentru unele info se mai solicita date suplimentare.

In final se realizeaza un material de sinteza pt conducerea firmei castiga increderea consumaorilor, atragerea unor parteneri etc.cu diverse scopuri.

Angajatii in firma pot publica articole in reviste de specialitate, brevete de inventie, carti, pot sustine teze de doctorat etc.

Aceste informatii devin surse pentru alte firme, dar atat cat vrea firma sa dea afara.

B. Prognoza tehnologica

Prognoza reprezinta evaluarea probabila pe baze stiintifice a evolutiei unui domeniu, intr-un interval de timp.

Limita de timp se numeste orizont si poate fi or. scurt/mediu/lung. Alegerea orizontului depinde de :

scopul prognozei

beneficiarul studiului (firma, organizatii, guvern)

importanta deciziilor ce trebuie luate

costurile prognozei si aleaplicarii deciziilor

stabilitatea sistemelor etc.

Studiile pot fi -cantitative

-calitative

15

Monday, 17 February 2014 Studiile cantitative prezinta rezultatul prognozei sub forma numerica la

care adauga intervalul de eroare.

Studiile calitative prezinta rezultatul ca aprecieri [va creste, scadea, oscila]

Aceste studii se fac de specialisti in firma sau de institute specializate in prognoza.

Exista diverse metode :

1. metoda curbelor logistice

2. spatiul transferurilor de tehnologie

CURSUL 6 - MCD

16


-

Exemplul 1: Metoda Curbelor Logistice

Evolutia unui produs ( tehnologie) pe piata poate fi descrisa de urmatoarea ecuatie :

y = p/(1+ae^-bx), unde y este performanta produsului {tehnologiei} la un moment dat

x este timpul exprimat in ani

peste y maxim cand x> infinit

a,b constante/parametri in functie de natura tehnologiei

Etape : 0.a perioada de initiere, cand performanta creste putin in timp, se vorbeste de produs emergent {tehnologie emergenta}

a.b perioada evolutiva, cand performanta creste rapid in timp; se vorbeste de produs evolutiv/ tehnologie evolutiva.

b.c perioada de plafonare, cand performanta ramane relativ constanta in timp; se vorbeste produs la maturitate - produs matur/ tehnologie matura.

c.d perioada de declin, cand perfomanta scade; se vorbeste de produs invechit, respectiv tehnologie depasita.

In perioada de maturitate, sau in cea de declin, in piata poate aparea un produs nou.

Pentru un domeniu, curbele logistice de produs/tehnologie prezinta o tangenta comuna, numita infasuratoare, care reda prognoza in domeniu.

Inainte de lansarea produsului/ tehn. {punctul 0} se efectueaza cercetare stiintifica

pt descoperirea unui produs/tehnologie noua. Cercetarea necesita bani in diversele ei stadii {CDI - cercetare, dezvoltare, inovare}. Cercetarea poate continua si dupa lansarea produsului, in perioada de initiere, si chiar evolutiva.

In timp, produsul incepe sa aduca profit. Profitul urmeaza o curba ascendenta, care se plafoneaza, iar apoi scade cand produsul devine depasit.

17


In momentul 0 [?]

Este foarte important momentul lansarii produsului/tehnologiei. Daca e lansat prea devreme, cheltuielile de cercetare continua multi ani,micsorand profitul; mai

necesita multi ani de cercetare. Pt produsele acceptate, profitul vine dupa multi ani.

Daca e lansat prea tarziu pe piata, e posibil ca firmele concurente sa lanseze un produs similar inainte > miscsorarea profitului firmei.

Exemplul 2 : Spatiul Transferurilor de Tehnologie

Aceasta metoda utilizeaza o analiza in 8 etape {trepte} facuta pentru domenii industriale si pentru situatia din alte firme, nationale sau internationale.

TREPTELE sunt :

1. Resursele stiintifice noi, neaplicate in practica.

2. Resursele tehnologice noi, de tipul : brevete de inventie, noi utilaje, noi tehnici.

3. Tehnologii elementare, descoperite.

4. Sisteme tehnologice in care s-ar putea integra o tehnologie noua.

5. Aplicatiile, adica posibilitatile de valorificare a produselor noii tehnologii.

6. Mediul economic afectat de noile produse.

7. Mediul social, influentat de noile produse.

8. Societatea in ansamblu, influentata de noile produse.

Activitatea inventiva si inventiile

Inventia reprezinta rezolvarea tehnica a unei probleme, din orice domeniu, care reprezinta noutatea si progres fata de stadiul cunoscut pe plan national si international.

Inventiile, prin brevetul de inventie, constituie forme de proprietate intelectuala, alaturi de dreptul de autor, marcile inregistrate si secretele industriale.

Inventiile sunt protejate prin Legea nr. 64 din 2007.

Noutatile considerate a fi inventii sunt certificate prin brevete de inventie; acestea sunt documente care atesta capacitatea intelectuala, stiintifica a autorului/-lor de brevet si le confera niste drepturi. Drepturile autorilor sunt aparate pe o perioada de 20 de ani.

Pentru a obtine brevet de inventie, orice inventie trebuie sa indeplineasca 3 criterii:

18


noutatea

activitatea inventiva (cercetarea stiintifica ce a stat la baza)

aplicabilitatea industriala

Autorii de inventii pot fi persoane fizice, institutii, firme

Pot constitui inventii brevetabile:

solutii practice din orice domeniu

produse alimentare noi

mijloace si procedee tehnice de reproducere a operelor de arta, de conservare a lor, de inregistrare, redare, etc.

NU constituie obiectul unor brevete de inventie: descoperiri stiintifice, geografice, arheologice, metode economice, programe de calculator, realizari scriptice, planuri de sistematizare, fenomene fizice, etc.

Inventiile actuale se orienteaza mai mult catre completari la inventiile clasice, dar nu se exclude posibilitatea descopeririide inventii revolutionare.

19


CURSUL 7 MCD

In Romania , protectia inventiilor este reglementata prin legea 64/2007 [ultima var]

Inventatorul are dreptul de ai se trece numele si calitatea de inventator in brevetul de inventie; de asemenea, prin aplicarea inventiei in industrie, el poate primi drepturi banesti sau in produse.

Exploatarea brevetelor de inventie se poate face direct sau indirect.

exploatarea directa are loc in cazul in care inventatorul dispune de resurse financiare si tehnice pt aplicarea inventiei. In caz contrar, inventatorii pot intocmi contracte de licenta sau de cesiune cu persoane fizice sau juridice.

Contractul de licenta se incheie in scris intre autorul de brevet de inventie si un beneficiar prin care autorul vinde contra unui pret dreptul de a folosi inventia din brevetunei alte persoane, fizice sau juridice.Vanzarea se face pe timp nelimitat sau pentru o perioada de timp.

Plata drepturilor se face prin redeventa [un procent din cifra de afaceri obtinuta de cel care aplica brevetul sau prin forfetare [o suma fixa]

Cesiunea reprezinta cedarea drepturilor de folosinta a unui brevet de inventie pe un anumit teritoriu si pe o durata de timp.

Brevetul de inventie [patent in unele tari] protejeaza ca un produs sau o tehnologie brevetata sa nu poata fi copiat sau reprodus de alta persoana.

20


Fabricarea si comercializarea unui produs rezultat din aplicarea unui breavet de inventie se numeste contrafacere si reprezinta infractiune.

Pentru obtinerea unui brevet de inventie, autorul de brevet depune la OSIM

[Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci] sau la Birouri de Profil din alte tari, o cerere pt acordarea brevetului de inventie. Cererea se inregistreaza cu data si ora.

OSIM transmite continutul brevetului la specialisti in domeniu, pentru analiza. In acelasi timp, OSIM analizeaza daca mai sunt cereri similare de inventie, sau daca inventia a fost deja brevetata.

Daca se indeplinesc toate conditiile, este acordat brevetul de inventie autorului.

Pe plan Mondial, exista mai multe organizatii care asigura protectia proprietatii intelectuale. De exemplu, Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale, Organizatia Europeana a Brevetelor, Uniunea pentru Protectia Proprietatii Industriale, Conventia Benelux [Belgia, Netherlands, Luxemburg]

Romania a semnat conventii si tratate internationale. Persoane fizice sau juridice din Romania pot breveta si in alte tari, dar si invers.

Capitolul 4 : CERCETAREA STIINTIFICA

reprezinta o activitate sistematica si creatoare menita sa sporeasca volumul de cunostinte stiintifice si sa le utilizeze in noi aplicatii.

conceptul de cercetare stiintifica este utilizat si ca CDI [ cercetare - dezvoltare - inovare ]

CDI reprezinta in orice societate motorul dezvoltarii economice si sociale.

Cunostintele stiintifice prezinta urmatoarele caracteristici:

se acumuleaza si se multiplica in timp

se consolideaza prin utilizare

se perfectioneaza

se completeaza

acumulate devin o sursa gratuita a puterii de creatie a oamenilor.

nu se instraineaza prin transmitere

raman de obicei in posesia celor care le-au creat

Cercetarea stiintifica are nevoie de cercetatori, uneori de profesii diferite, echipamente corespunzatoare, laboratoare, materiale, energie, finante.

21


Stiinta contemporana poate fi apreciata prin :

dezvoltare accelerata

caracter multidisciplinar

aplicarea tot mai rapida a cunostintelor stiintifice

integrarea cercetarii in educatie

colaborarea internationala in stiinta

stiinta este afectata de caracterul limitat al resurselor, de fenomene externe, globalizare, crize, conflicte etc.

Forme de cercetare stiintifica

Se identifica 3 forme de cercetare stiintifica:

a. fundamentala

b. aplicativa

c. de dezvoltare

A. > activitate teoretica sau experimentala pentru obtinerea de noi cunostinte stiintifice privind aspectele de baza [fundamentale] ale naturii, gandirii, societatii, fara a urmari aplicatiile. Uneori, pe langa activitatea teoretica se apeleaza la experimente folosind echpamente specifice. Din datele experimentale obtinute se pot trage concluzii stiintifice privind anumite fenomene.

In domeniul economic cercetarea fundamentala este focalizata pe probleme ca : cresterea economica, analiza economica, teorii de manangement, prognoza economica, probleme financiare, relatia politic-economic-societate,globalizare, crize, etc.

B. > este o activitate originala de acumulare de noi cunostinte; orientata spre un domeniu practic.

Apeleaza la cercetarea fundamentala si aplica cunostintele stiintifice pentru rezolvarea unor probleme practice. Pentru activitatea productiva, cercetarea aplicativa poate parcurge urmatoarele etape: cercetarea in laborator cu instalatii mici, cantitati mici de materiale si energie

cercetarea in instalatii pilot mai mari, cu cantitati mai mari de materiale si energie

uneori se poate face cercetare in instalatii semi-industriale mai mari pentru a proiecta o noua instalatie industriala

22


C. > reprezinta o activitate sistematica in vederea lansarii in fabricatie a unui nou produs sau procedeu, noi sisteme si servicii sau pentru imbunatatirea celor existente.

Pentru aceasta cercetare se utilizeaza simulari pe calculator, machete, se poate crea un produs sau o seria mica de produse pe care sa se studieze caracteristicile lor, comportarea in diverse situatii [ ex: materiale textile].

Toate aceste forme se intrepatrund, astfel cercetarea fundamentala are nevoie de date experimentale obtinute din cercetari aplicative si de dezvoltare, cunostintelestiintifice din cercetarea fundamentala sunt aplicate apoi in celelalte forme de cercetare.

In general, cercetarea aplicativa are o pondere mare [uneori peste 50%]

23


CAPITOLUL 5

PERICOLELE CERCETARII STIINTIFICE

Deciziile cercetarii stiintifice reprezinta ansamblul elementelor cu caracter

organizational de organizare informationala, motivational si decizional, cu ajutorul carora se desfasoara cercetarea stiintifica si se asigura eficienta acesteia.

Acest tip de management se bazeaza pe urmatoarele principii:

1. Principiul compatibilitatii dintre mecanismele de realizare a managementului si specificul activitatii de cercetare stiintifica.

2. Principiul managementului participativ - cercetatorii participa la elaborarea politicii si strategiei in domeniul cercetarii si propun termeni de cercetare.

3. Principiul motivarii cercetatorilor si al personalului auxiliar. Motivare poate fi stiintifica (toti cei care au lucrat la o activitate de cercetare sunt mentionati ca autori in lucrarile stiintifice), financiara (se primesc bani din cercetare, se acopera cheltuieli de deplasare la simpozioane in tara si strainatate etc), profesionala (avansare ierarhica), obtinerea unor produse din cercetare, etc.

4. Principiul eficientei, urmarind eficienta interna ( cheltuieli, venituri, beneficii ) si eficienta externa (costuri )

Functiile managementului cercetarii stiintifice sunt aceleasi ca ale oricarei activitati manageriale sau domeniu. :

Functia de organizare (stabilire de relatii intre persoanele implicate)

Functia de planificare, elaborand planul pt desfasurarea activitatilor.

Functia de selectare si instruire a resursei umane.

Functia de conducere, care sa creeze un mediu adecvat.

Functia de control, care sa urmareasca {?} si sa evalueze performantele [stiintifice, economice-administrative etc]

24


Componentele principale ale managementuluui cercetarii stiinfice se regasesc ca subsisteme :

Subsistemul organizatoric: contine organizarea formala si infomala. Organizarea formala se refera la laboratoare, ateliere, centre de cercetare, departamente, institute, impreuna cu structurile auxiliare si administrative. Organizarea informala consta in totalitatea interactiunilor si a elementelor organizatorice.

Subsistemul informational este alcatuit din totalitatea informatiilor, a procedurilor care exista intr-un sistem de cercetare.

Subsistemul decizional contine metodologia de elaborare a deciziilor, de punere in aplicare a lor si de control.

Subsistemul de gestiune privind gestiunea resurselor materiale, energetice, umane si financiare.

Sistemul de cercetare: cercetarea stiintifica se face in institute de cercetare, in uniiversitati si in firme. Pentru Romania, la nivel guvernamental exista ministerul educatiei care se ocupa si cu probleme de cercetare stiintifica. Cercetarea se realizeaza in:

Institute nationale de cercetare-dezvoltare

Institute publice de cercetare-dezvoltare subordonate Ministerului Educatiei, altor ministere sau Academiei

Institute de cercetare-dezvoltare

Unitati ale Academiei Romane

Societati pe actiuni publice sau private care au in activitate si preocupari de cercetare-dezvoltare

Universitati care efectueaza cercetare prin cadre didactice, studeni, masteranzi si doctoranzi.

In Romania functioneaza si institutii specifice care se preocupa de desfasurarea cercetarii stiintifice si chiar finanteaza cercetarea: Autoritatea Nationala de Cercetarea Stiintifica [ANCS] - este o institutie in subordinea ministerului educatiei, are mai multe roluri:

defineste obiectivele strategice si tactice ale cercetarii,

defineste politica in domeniul cercetarii,

asigura planificare strategica si tactica

25


stimuleaza dezvoltarea regionala, locala prin cercetare

stimuleaza international

Pentru armonizarea legislatiei romane in cercetare cu legislatia uniunii europene, ANCS a deschis la Bruxelles Oficiul Roman pentru Stiinta si Tehnologie.

Consiliul National pt Cercetare Stiintifica [CNCS] - institutie in subordinea ministerului educatiei pentru stimularea cercetarii de excelenta in Romania.

CNCS asista ministerul educatiei in finantarea cercetarii prin proiecte denumite GRANTURI

evalueaza activitatea de cercetare din universitati, contribuind la clasificarea universitatilor

evalueaza revistele stiintifice din Romania, introducand clasele A, B+, B.

evalueaza edituri .

Performantele stiintifice sun cuprinse in urmatoarele publicatii:

rapoarte stiintifice la proiecte din planurile nationale sau internationale

rapoarte stiintifice la granturi

carti editate in edituri nationale si internationale

articole publicate in reviste nationale si internationale

brevete de inventie

teze de doctorat finalist

jdsajhsad-le ale unor manifestari stiintifice, nationale si internationale

Controlul activitatii de cercetare stiintifica se realizeaza urmarind mai multe aspecte.

Ex: se urmareste indeplinirea indicatorilor din planuri de activitati, se urmareste continutul stiintific, care trebuie sa fie la nivel international.

Numarul de publicatii prin care s-au diseminat [imprastiat] rezultatele cercetarii stiintifice, participarea tinerilor la cercetarea stiintifica, atragerea fondurilor prin proiecte nationale sau internationale,dezvoltarea infrastructurii

26


Finantarea activitatii de cercetare stiintifica.

Prin agenda de la Lisabona [2000?] UE a impus si a mentinut obiectivul 3%, adica finantarea cercetarii in fiecare tara membra UE la nivel de 3% din PIB la nivelul UE.

Statistic, doar Suedia finanteaza cercetarea la nivel de 3% (1% de la buget si 2% din firme particulare.

Tari mari ca MB, Franta, Germania, Italia finanteaza intre 2-3%

In general, sursele de finantare pot fi:

a. la nivel international: programe ale Bancii Mondiale, sau programe ale FMI, sau programe NATO, sau programe ale unor fundatii [SOROS, Rockefeller], sau programe l nivel european, ale UE, sau ale Bancii Europene pt Functie si Dezvoltare

b. la nivel national: programe din rang national :BNCDI, sau granturi finantatea de CNCS, sau prograe ale unor ministere, agentii de specialitate sau ale unor societati si fundatii.

c. programe la nivel local, franturi, primarii, firme, institute, et.

Organizatii nationale de cercetare dezvoltare inovare [TNCDI]

Incepand din 2007 Romania si-a clasificat activitatea de cercetaredezvoltareinovare prin trocuri? nationale. Acestea au fost orientate dupa programe de calcul [] ale UE

27


PLANURI NATIONALE DE CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE

[cursul 12 ? ]

Primul plan national s-a introdus in 1997 si a functionat pana in 2005. Avea ca obiective:

dezvoltarea cercetarii stiintifice pe baza de inovare

dezvoltarea infrastructurii de cercetare (aparate, calculatoare, etc)

contributia mai mare a cercetarii la dezvoltarea economica

Primul plan national era organizat pe 14 programe, ce aveau obligatia sa organizeze concurs de proiecte de cercetare, pt finantarea cercetarii, sa controleze realizarea proiectelor. Programele au fost repartizate la institute cu prestigiu stiintificridicat. De exemplu, prog. CALIST - orientat pt proiecte ce urmareau calitatea produselor si standardizare; gestionat de ASE ; MATNANTECH - materiale si nanotehnologii ; MENER - mediu si energie ; AGRAL ; INVENT .

In 2006 a functionat numai un program de cercetare de excelenta, pt un singur an.

Pentru 2007-2013 a functionat Planul National 2 de CDI, organizat dupa directiile de cercetare ale planului uniunii europene (din programul cadru al UE > PC7)

Acest plan continea urmatoarele programe:

IDEI - urmarea obtinerea unor rezultate stiintifice comparabil cu celelalte de nivel international

Cooperare - finanta cercetari comune in domeniul sanatatii, agriculturii, informaticii, etc. [echipe mixte]

Resurse Umane - finanta cercetari privind dezvoltarea resursei umane, in special a tinerilor cercetatori [burse, mobilitati (deplasari)]

Capacitati - finanta proiecte ce urmareau dezvoltarea infrastructurii laboratoarelor Planul al 2-lea urmarea indeplinirea urmatoarelor obiective:

28


1. Crearea de cunoastere, dezvoltarea cercetarii fundamentale pemtru cresterea contrbutiei cercetarii romanesti la dezvoltarea stiintei, cresterea vizibilit internat a cercetarii romanesti

2. Cresterea competitivitatii economiei romanesti prin inovare

3. Cresterea calitatii sociale - ,, contributie mai mare a cercetarii stiintifice

Pentru 2014 - 2020 se elaboreaza Strategia Nationala pt ercetare-inovare in vederea elaborarii celui de-al 3-lea plan national CDI

Prin Planul National 3 se finanteaza pe baza de competitie o parte importanta a sistemului de cercetare din Romania [50-70% ??? public si privat]

Obiectivele acestei Strategii Nationale sunt:

cresterea competititvitatii economiei romanesti prin inovare

cresterea contributiei cercetarii romanesti la progresul cunoasterii

cresterea rolului stiintei in societate

Proiecte de cercetare:

[?] Proiectul reprezinta un ansamblu de activitati cu caracter temporar intreprinse pentru crearea unui produs sau a unui serviciu unic. Proiectul are un scop bine definit, are resurse alocate (umane, materiale, financiare) un timp alocat pt proiectele de cercetare.

Notiunile de program si proiect sunt diferite astfel: programul reprezinta o strategie locala, regionala si nationala. In schimb, proiectul este o componenta a programului, fiind gestionat si finantat de program.

Obiectivele oricarui proiect se refera la: 1. performanta si calitate in realizarea produsului sau serviciului unic ; 2. incadrarea in bugetul alocat; 3. respectarea timpului de finalizare

de la finantare, dupa primul sau al doilea an, daca cercetarile efectuate nu corespund standardelor nationale si internationale

Dupa produsele realizate, proiectele pot fi:

de cercetare stiintifica, fundamentala si aplicativa

pt crearea unui produs

pt crearea unei noi tehnologii, proces de fabricatie

29


pt un serviciiu destinat sanatatii, administratiei, invatamantului etc

dezvoltarea unor sisteme informationale

elaborarea unor planuri strategice de dezvoltare la nivel local/regional

restructurarea unei societati

Programele de cercetarea organizeaza concursuri de proiecte pentru finantarea cercetarii, metodologia fiind urmatoarea:

programul anunta conditiile pentru depunerea proiectelor si termenele de depunere

proiectele la care participa echipe de cercetare formate din universitati, institute si firme care se obliga sa aplice rezultatele cercetarii

proiectele aplicativa

Programele apeleaza la cercetatori de prestigiu din tara, dar si din strainatate

Evaluareaurmaresc. continutul proiectului si il noteaza de la 1 la 100

Proiectele se ordoneaza in ordine descrescatoare a punctajului. Dupa bugetul alocat programului se stabilesc primele proiecte care vor primi finantare.

Se trece apoi la realizarea proiectelor pentru 1-3 ani

Realizatorii proiectelor depun la program de 2 ori pe an documentatie din care reiese stadiul cercetarii, si utilizarea fondurilor. Programul urmareste daca sunt indeplinite conditiile conform planului pana la data X. se mai urmareste si diseminarea rezultatelor stiintifice, adica articole, prevederii

dupa expirarea termenului se activitatea de cercetare si se desface

PROGRAME CADRU ALE UNIUNII EUROPENE

Planurile de cercetare ale UE se numesc programe-cadru (PC/ FP-frame program). Acestea s-au implementat inca din 1984

Pentru perioada 2014-2020 va functiona programul cadru 8 cu urmatoarele obiective:

consolidarea pozitiei UE in domeniul stiintific

consolidarea pozitiei de lider industrial in inovare

acordarea principalelor provocari cum sunt schimbarile climatice, transporturi energie regenerabila, securitate si siguranta alimentara si sanatatea populatiei

30


31


CURSUL 13 [?] MCD

.

.

.

.

.

.??? o pag

Factorii care influenteaza p.t.:

?

?

factorul managerial orientat catre crearea si introducerea progresului tehnic

factori economici care vizeaza sursele de finantare, destinatia fondurilor, stimularile individuale si colective

Aprecierea efectelor progresului tehnic: efectele se pot urmari la cei care il creeaza (institute, firme, universitati), si la cei care il aplica.

Se utilizeaza aprecieri cantitative [cifre, unitati], calitative, si mixte.

Aprecierile cantitative se pot exprima prin veniturile obtinute de unitatea de cercetare, din vanzarea licentelor, know-how. La firmele care aplica progresul tehnic efectele cantitative se refera la profitul realizat, la cresterea productiei, productivitatii, la reducerea poluari etc.

32


Efectele calitative se refera la aprecieri legate de caracteristicile produsului sau tehnologiei, cresterea calitatii vietii, substitutia de produse si servicii, etc.

De cele mai multe ori se folosesc aprecieri cantitative si calitative pentru crearea si introducerea progresului tehnic.

Difuzarea progresului tehnic:

Produsele inovarii [cunostinte, tehnologii noi, produse noi, servici noi si imbunatatire] trebuie cunoscute pentru a asigura eficienta stiintifica si a activitatii de cercetare.

Difuzarea se face intra-firma [la firmele mari cu activitate proprie de cercetare si productie], inter-firme [spre alte firme din tara sau strainatate]

Utilizatorii produselor cercetarii pot fi timpurii [ aplica imediat ], majoritari [aplica dupa un timp scurt] si tarzii [ aplica dupa un timp mai indelungat ]

Tehnologiile noi create prin performantele lor deosebite se numesc tehnologii de varf/avansate [microelectronica, robotica, biotehnologii, tehnologiile materialelor noi etc.]

In productie functioneaza technologii de baza, pe principii stiintifice cunoscute de mult timp. Aceste tehnologii necesita permanente perfectionari.

Transferuri de cunostinte si tehnologie:

Acest transfer de la cei care au produs cunostinte si tehnologie la firme care aplica in practica, se realizeaza prin organizatii specifice. Ex:

incubatoare de afaceri- sunt organizatii care ajuta firmele la infiintarea lor si la utilizarea de progres tehnic, Aceste organizatii aduna intr-un spatiu limitat firme noi carora le ofera locatie, constructii modulare, facilitati de tipul telefon, fax, internet, secretariat, le mai ofera suport managerial. firmele trebuie sa utilizeze tehnologii noi si, evident, sa creeze locuri de munca;

ateliere manageriale- asigura consultanta sau finantare firmelor cu profit industrial, noi sau deja existente; centre de inovare- ofera facilitati IMM-urilor, realizatoare de produse noi prin tehnologii noi;

centre tehnologice- ajuta la transferul de cercetare stiintifica din universitati, spre firme, se faciliteaza si desfacerea produselor pe piata.

parcuri de cercetare- se infiinteaza in universitati si institute de cercetare , este incurajata activitatea de cercetare fundamentala sau aplicativa;

universitati spin-off [?] - creaza posibilitatea afacerilor directe intre cercetarea realizate de cadre didactice si firme

33


pub-uri tehnologice- sunt organizatii produse de specialisti pentru promovarea inovatiei. Sunt orientate spre transferul de cunostinte si tehnologie intre universitati, institute de cercetare si firme. unele Puburi se ocupa si cu activitati comerciale: expozitii.

Forme de materializare a progresului tehnic:

1. Materiale speciale [compozite] - aceastea sunt amestecuri de 2 sau mai multe componente ce formeaza baze distincte care prezinta proprietati sinergetice[=un efect de ansamblu mai mare decat insumarea efectelor partiale ale compon].

Proprietati: - prezinta rezistenta mare la factorii de mediu sau alti agenti corozivi; unele sunt usoare dar rezistente. Raportul performanta/cost este mare; se poate obtine o gama de materiale cu proprietati prestabilite in functie de raportul in care se amesteca constructii, medicina aeronautica, sport, domenii

2. Tehnologii speciale [- nanotehnologii - se ocupa cu fabricarea unei componente cu dimensiuni mai mici de 10^-9 metri sau cu prelucrarea materialelor cu finetea de ordinul 10^-9 metri.] Aplicatiile se regasesc in industria electronica, in electrotehnica , inindustra calculatoarelor, medicina etc.[ 96 - premiul nobel - nanotuburi

34


CURSUL 14 MCD [?]

Tehnologii emergente

-

-

-

Aceste tehnologii pot fi in firmele deja existente. . Trabuie reorientate resursele umane, financiare pt o noua tenologie. Flexibilitatea este mai scazuta.

In firmele nou create toate resursele sunt orientate catre noua tehnologie.

Factorii care determinaaparitia si evolutia tehnologiilor emergente sunt:

evenimentele delimitative

criteriile de selectie si abundenta resurselor

convergenta si fuziunea

evolutia treptata si distrugerea constructiva

Evenimentele delimitative se refera la transferul de cunostinte intr-un nou domeniu de aplicarecare evolueaza in alta directie ce ne da o noua tehnologie. [cunostintele din domeniul militar>> telefonie mobila, sateliti..].

Criteriile de selectie intervin la transferul unei tehnologii in alte domenii. Tehnologia beneficiaza de abundenta resurselor din acel domeniu.

Convergenta inseamna combinarea a doua tehnologii distincte intr-un domeniu in

care una din ele era deja aplicata [calculatoare adaptate la alte aparate (ex: medicale).]

Fuziunea inseamna combinarea a doua tehnologii diferite generand o tehnologie

noua intr-un domeniu nou [comunicare pe banda magnetica, semnale optice >fibra optica]

Evolutia treptata si distrugerea constructiva se refera la aparitia si evolutia unei tehnologii noi in paralel cu o tehnologie clasica. treptat, noua tehnologie poate inlocui [distruge] vechea tehnologie.

35


Firmele, pentru identificarea, evaluarea si adoptarea unei tehnologii noi, urmeaza urmatoarele etape.

Isi delimiteaza zona de interes [apreciaza piata, daca va putea cumpara noul produs, evalueaza posibilitatile firmei, schimbare a directiei resurselor, evalueaza capacitatea resursei umane];

urmaresc activitatea de cercetare stiintifica si o evalueaza; evalueaza noile tehnologii, avantaje, diverse aspecte [inclusiv poluarea] isi planifica resursele [pt introducerea noilor tehnologii].

-

Fie ca le apreciaza, riscurile in adoptarea unei noi tehnologii, riscurile pot fi:

tehnice/tehnologice - referitoare la functionare noilor tehnologii, aprovizionarea cu materiale si eergie, calitatea resursei umane, standardele nesigure etc.

de piata: legate de dimensiunea pietei, consumatorii si cerintele lor, canalele de distributie, concurenta, cadrul legislativ, proprietatea intelectuala

organizationale : referitoare la capacitatea firmei, costuri, dependenta de alte firme sau calitatea resursei umane.

Pentru adoptarea noilor tehnologii emergente, firmele pot lua diverse atitudini

expectativa - de asteptare un timp in care firma sa observe la concurenti rezultatele adoptarii noii tehnologii;

de respingere - conducerea firmei nu e convinsa si/sau nu are resurse de avantaje economic al noii tehnologii

de adoptare agresiva a noii tehnologii [utilizand spionaj, distrugerea concurentei, etc]

de adoptare directa a noii tehnologii cu planificare si orientare a resurselor

In privinta consumatorilor de produse emergente, studiile au identificat mai multe tipuri de consumatori:

consumatori inovatori - adopta rapid cu toaate eforturile produsele tehnologiilor emergente

cosumatori vizionari -accepta noile produse, le promoveaza, dar nu le cumpara din motive financiare

consumatori pragmatici [practici] - adopta noile produse dupa ce recunosc avantajele, beneficiile

consumatori conservatori - adopta doar produse verificate, solicita service, informatii suplimentare

36


consumatorii puternic legati de traditie - adopta noile produse numai daca nu au alta solutie

Pozitia statului [ a guvernelor ] in adoptarea tehnologiilor emergente:

> Statul poate folosi diverse mijloace pentru incurajarea tehnologiilor emergente. Ex: prin infrastructura institutionala - legislatie avantajoasa, sistem financiar care favorizeaza, educatie [a resursei umane]; prin infrastructura de cercetare statul poate subventiona in mod direct laboratoare, institute de cercetare, poate acorda burse pentru cercetatori; prin tehnologia militara dezvoltata de stat si de firme particulare, multe produse emergente trec apoi din domeniul militar la civil; prin stabilirea standardelor, in special a celor legate de sanatate si protectia mediului.

Guvernele mai pot face diverse reglementari pentru a incuraja inovarea in diverse domenii.

Subiecte examen

revolutia stiintifica tehnica, strategia lisabona si obiectivul 3%,strategia UE 2020 si procesul Bologna

creativitate : def, forme, etape, factori care favorizeaza

metode si tehnici de stimulare a creativitatii

inovare : def, cauze, factori care incurajeaza inovarea, clasificare, intreprinderi inovante, surse, indicatori

inovarea tehnologica: clasificari

veghea tehnologica, culegeri de informatii

prognoza tehnologica: metoda curbelor logistice

prognoza tehnologica: spatiul transferurilor de tehnologie

activitatea inventiva si inventiile

_____________________________________________________________bara_____

Cercetarea stiintifica: def, caracterizare, forme, etapele realizarii unei lucrari stiintifice

Scientometria, indicatori, clasamentul Shanghai, clasificarea universitatilor din Romania

37


Managementul cercetarii stiintifice: def, principii, functii, componente- subsisteme

Sistemul de cercetare din Romania, ANCS [autorit nationala de cercetare stiintifica], CNCS [consil. national de cercet stiintifica], programe de cercetare in Romania si UE

Progresul tehnic

Tehnologii emergente

examenul are o ora si jumatate [ 1h si 1/2]

38

mcd cursul 1 pdf1234

Documents