mast - scoala gimnaziala tutora · interdisciplinară a temelor privind studiul speciilor lemnoase...

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ŢUŢORA

Page - 1 -

P R O I E C T

I N T E R D I S C I P L I N A R

MaST

MaST NETWORKING, CALITATE IN DEZVOLTAREA

COMPETENTELOR CHEIE DE MATEMATICA, STIINTE SI TEHNOLOGII

ID: POSDRU/85/1.1/S/58914

TITLUL PROIECTULUI:

PRELUCRAREA

MATERIALELOR LEMNOASE, PRIN: ŞTIINŢĂ,

ARTĂ, TEHNOLOGIE ŞI TRADIŢIE.

Coordonator proiect ŞCOALA TUTORA: Prof. dr. Dima Margareta Iulia

2012-2013


Page - 2 -

Prin diversitate, reuşim să ne dezvoltăm

competenţele şi să devenim mai buni!

Acest proiect a fost realizat din dorinţa şi nevoia de a îmbunătăţi

activitatea noastră de învăţare precum şi din dorinţa de a ne dezvolta

aptitudinile de lucru în echipă. Proiectul nostru intitulat ,,Prelucrarea

materialelor lemnoase prin ştiinţă, artă, tehnologie şi tradiţie” a reuşit să

integreze f. bine cunoştinţele de fizică, biologie, tehnologii, matematică,

informatică, ecologie şi nu în ultimul rând arte. Acest proiect, cuprinde

mai multe capitole realizate în sălile de curs, în atelierul de creativitate şi

inovare al Şcolii gimnaziale Ţuţora dar și în laboratoarele din cadrul

Universităţii ,,Ştefan cel Mare” Suceava- Facultatea de Silvicultură.

La nivelul școlii noastre, grupul de lucru este format dintr-un

număr de 22 elevi (din clasele V-VIII) şi 4 profesori, astfel:

director, prof. educaţie tehnologică : Dima Margareta Iulia

prof. chimie- fizică: d-na Costinescu Cătălina

prof. matematică: d-na Dorofte Simona

prof. coordonator cerc sculptură: Neamţu Vasile.

Sperăm ca demersul nostru creativ să constituie un model de bună-

practică şi o idee utilă pentru abordarea integrată a ştiinţelor în cabinetul

de inovare şi creativitate înfiinţat în şcoala noastră.

Produsele finale, ca rezultate ale proiectului nostru, sunt:

determinările matematice şi fizice experimentale în masa lemnoasă,

lucrări sculptate în lemn, revista proiectului în care am prezentat

sistematic fundamentele teoretice care ne-au permis realizarea lucrărilor,

fişa tehologică a produselor, precum şi prezentarea Power Point în care

ilustrăm pas cu pas realizarea demersului nostru. Aceste produse finale,

vor costitui materiale didactice pentru elevi, profesori dar şi pentru

generaţiile ce vor urma .

Prof. dr. Dima Margareta Iulia


Page - 3 -

Cuprinsul proiectului

1. Argument.

2. Descrierea proiectului.

3. Motivaţie.

4. Scop.

5. Obiective.

6. Grup ţintă.

7. Rezultatele proiectului.

8. Competenţe necesare derulării proiectului în şcoala noastră.

9. Resurse materiale.

10. Resurse umane.

11. Considerente teoretice.

12. Matematică aplicată. Importanţa geometriei în arta lemnului.

13. Biologie.

14. Fizică.

15. Tehnologii.

16. Metode de protejare al mediului înconjurător.

17. Concluzii.

18. Bibliografie.


Page - 4 -

1.Argument

,,Prelucrarea materialelor lemnoase prin ştiinţă, artă, tehnologie şi tradiţie” este proiectul

nostru prin care, întegrând cunoştinţele noastre de biologie, matematică, tehnologii, fizică şi

informatică, am studiat materialele lemnoase, am realizat determinări ştiinţifice şi am creat

obiecte decorative prin sculptură.

Studiul – atât cel fizic, biologic dar şi prelucrările practice din punct de vedere tehnologic

a lemnului – reprezintă un suport în procesul de învăţare al elevilor pasionaţi de acest subiect. Cu

atât mai valoroasă considerăm că este ideea de a prelucra materialul lemnos prin artă şi a

tramnspune ideile practice într-un material soft-ware şi pentru generaţiile viitoare. Deoarece pe

parcursul elaborării proiectului am întâmpinat o multitudine de probleme, tehnice şi ştiinţifice;

pentru soluţionarea acestora, am fost puşi în situaţia de a ajunge la Facultatea de Silvicultură în

Jud. Suceava pentru a studia şi a realiza determinări la microscopul optic prin extragerea unor

probe din masa lemnoasă. Pe de altă parte, atelierul de inovare şi creativitate a şcolii noastre ne-a

dezvoltat abilităţile şi competenţele tehnologice de prelucrare a lemnului prin ştiinţă şi tradiţie.

Pentru rezolvarea acestor probleme practice, ne-am documentat, am realizat determinări

în laboratoarele facultăţii, am căutat soluţii, am analizat soluţiile şi am ales cele mai eficiente

metode de lucru pentru finalizarea lucrărilor practice. Pe scurt, realizarea proiectului nostru

reprezintă cu adevărat un model de „creativitate, studiu şi inovaţie în lucrul cu materialele

lemnoase”. Sperăm că demersul nostru creativ să constituie un model de bună-practică, o idee

utilă pentru abordarea practică, integrată a ştiinţelor în cabinetul de inovare şi creativitate a şcolii

noastre. Suntem convinşi că noi vom aborda în acest mod şi alte tematici şi sperăm că alţi colegi

de-ai noştri vor relua ideea şi o vor perfecţiona.

2.Descrierea proiectului

,,Prelucrarea materialelor lemnoase prin ştiinţă, artă, tehnologie şi tradiţie” este un demers

interdisciplinar, prin care am realizat lucrări sculptate în lemn, nu înainte de a- l studia din punct

de vedere biologic, fizic şi tehnologic. Astfel, am studiat speciile de arbori din care provine

materia primă, am făcut determinări experimentale pe mostre din lemn în laboratoarele Facultăţii

de Silvicultură din Suceava, am realizat determinări matematice prin măsurători directe şi

indirecte pe lemn şi nu în ultimul rând am aplicat operaţiile tehnologice de prelucrare a lemnului

conform fişei tehnologice elaborate în atelierul de sculptură din şcoala noastră. Acest proiect a

fost realizat din dorinţa şi nevoia de a îmbunătăţi activitatea noastră de învăţare, proiectul nostru


Page - 5 -

integrand cunoştinţe de fizică, biologie, tehnologii, matematica, ecologie şi nu în ultimul rând

arte.

Produsele finale, ca rezultate ale proiectului nostru sunt lucrări sculptate în lemn, revista

proiectului în care am prezentat sistematic fundamentele teoretice care ne-au permis realizarea

lucrărilor (din biologie, fizică, matematica şi tehnologii), precum şi o prezentare PowerPoint în

care ilustrăm pas cu pas realizarea proiectului nostru.

3.Motivaţie

În calitate de elevi, conştientizând nevoile noastre de învăţare şi din dorinţa de a cunoaşte

cât mai multe noţiuni despre materia primă întâlnită cel mai adesea în localitatea Ţuţora şi

anume: lemnul- care este ,,cel mai de preţ dar al naturii”; noi, elevii am realizat lucrările expuse,

aplicând practic cunoştinţele teoretice învăţate la matematică, fizică şi tehnologii. Realizând

aceste lucrări de artă, am înţeles mai profund, într-o manieră aplicativă, conţinutul teoretic învăţat

în şcoală. Considerăm că metoda abordată este funcţională, operativă şi asigură o învăţare

eficientă şi de durată.

4.Scop

Proiectul nostru ,,Prelucrarea materialelor lemnoase prin ştiinţă, arta, tehnologie şi

tradiţie” a fost iniţiat şi derulat cu scopul de a valorifica, implementa şi chiar promova ideea ce

stă la baza determinărilor experimentale practice a unor proprietăţi a lemnului dar şi realizarea

sculpturilor în lemn .

Demersul nostru creativ se bazează în mod special pe îmbinarea cunoştinţelor de fizică,

biologie, tehnologie (modulul II- clasa a VI-a-,, Materii prime şi materiale lemnoase, Tehnologii

de prelucrare a lemnului”) dar şi informatică. Astfel, atât determinările fizice făcute în

laboratoarele Facultăţii de Silvicultură, cât şi lucrările realizate de elevi în atelierul de sculptură,

propun colegilor noştri un mod de abordare şi de lucru creativ, inovativ, ce surprinde studiul

interdisciplinar şi valorile promovate în secolul nostru.

De asemenea prin modalitatea de abordare şi punere în practică a teoriei învăţate dorim să

încurajam studiul aplicativ (ce oferă colegilor noştri posibilitatea cunoaşterii fenomenelor în

dinamica lor şi realizării de sinteze generalizatoare), lucrul în echipă şi abordarea

interdisciplinară a temelor privind studiul speciilor lemnoase şi prelucrarea lemnului.


Page - 6 -

5.Obiective

Obiectivele proiectului nostru sunt:

O1– studierea speciilor lemnoase şi a proprietăţilor materiilor prime şi materialelor din

lemn;

O2 – realizarea determinărilor matematice şi fizice în masa lemnoasă (calcule şi

exeprimente în laborator);

O3 – crearea unei prezentări pas-cu-pas a unui lucrări finale şi abordarea

interdisciplinară, practico-aplicativă a studiului ştiinţelor în şcoala noastră;

O4 – crearea unui suport teoretic complex, care să integreze interdisiplinar cunoştinţele

necesare pentru abordarea temei;

O5 – elaborarea unei fişe tehnologice a produsului final realizat din lemn;

O6 – dezvoltarea aptitudinilor de lucru în echipă;

O7 – dezvoltarea abilităţilor de a rezolva probleme practice, integrând creativ elemente

teoretice din diferite domenii;

O8 – încurajarea elevilor către studiul aplicativ al matematicii, ştiinţelor, educaţiei

tehnologice şi a informaticii.

6. Grup ţintă

Proiectul se adresează în special elevilor din învăţământul gimnazial (clasele V- VIII),

dar şi profesorilor care doresc să abordeze studiul ştiinţelor într-un mod interdisciplinar, practic,

aplicativ şi inovativ.

7. Rezultatele proiectului

Produsele rezultate ale proiectului nostru sunt:

Determinări matematice şi fizice experimentale în masa lemnoasă;

Fişa tehnologică a produsului finit;


Page - 7 -

Prezentarea Power Point care ilustrează pas-cu-pas modul de realizare a

produselor finale;

Documentaţie care cuprinde cunoştinţele teoretice (matematică, biologie, fizică,

tehnologii) necesare realizării proiectului;

Sculpturi în lemn;

Revista proiectului intitulată ,,Prelucrarea materialelor lemnoase prin ştiinţă, artă,

tehnologie şi tradiţie”.

8.Competenţe necesare derulării proiectului în şcoala noastră.

Competenţele cheie care au fost necesare pentru a asigura succesul în plan profesional,

social, personal al elevilor, conform raportului "Learning for the 21st Century" sunt sintetizate

putând afirma cu siguranţă că elaborând proiectul "Prelucrarea materialelor lemnoase prin ştiinţă,

artă, tehnologie şi tradiţie " am reuşit să dezvoltăm în fiecare dintre noi aceste competenţe:

Responsabilitate şi capacitate de adaptare – Exersarea responsabilităţii personale şi a

flexibilităţii în contexte legate de propria persoană, loc de muncă şi comunitate; stabilirea şi

atingerea unor standarde şi ţeluri ridicate pentru sine şi pentru ceilalţi; tolerarea ambiguităţii.

Competenţe de comunicare – Înţelegerea şi realizarea unei comunicări eficiente

verbale şi scrise, într-o varietate de forme şi contexte.

Creativitate şi curiozitate intelectuală – Dezvoltarea, implementarea şi comunicarea

ideilor noi altor persoane; deschidere şi receptivitate la nou, perspective variate.

Gândire critică şi gândire sistemică – Exersarea gândirii în ce priveşte înţelegerea şi

realizarea unor alegeri complexe; înţelegerea conexiunilor între discipline.

Informaţii şi abilităţi media – Analizarea, accesarea, administrarea, integrarea,

evaluarea şi crearea de informaţii în diverse forme şi medii.

Capacităţi de colaborare şi interpersonale – Demonstrarea capacităţilor de lucru în

echipă şi de conducere; adaptarea la diverse roluri şi responsabilităţi; colaborarea productivă cu

ceilalţi; conduita empatică; respectarea altor puncte de vedere.

Identificarea, formularea şi soluţionarea problemelor – capacitatea de a depista,

formula, analiza şi rezolva probleme.


Page - 8 -

Auto-formare – Monitorizarea propriilor nevoi de înţelegere şi învăţare; localizarea

resurselor corespunzătoare; transferul cunoştinţelor dintr-un domeniu în altul.

Responsabilitate socială – Acţionarea în mod responsabil, ţinând cont de interesele

comunităţii; demonstrarea unui comportament etic în contexte legate de propria persoană, loc de

muncă şi comunicativitate.

9.Resurse materiale

Un mare avantaj al proiectului sunt costurile de realizare a produselor, costuri relativ

reduse, acestea fiind constituite din: achiziţionarea materialelor lemnoase, materiale auxiliare de

prelucrare a lemnului, scule şi dispozitive uzuale, tipărirea revistei proiectului şi deplasarea

echipei de proiect în laboratoarele Facultăţii de Silvicultură, în vederea realizării determinărilor

efectuate în masa lemnoasă.

10.Resurse umane

Proiectul a fost realizat de către elevii din Şcoala gimnazială Ţuţora Iaşi, sub îndrumarea

atentă a doamnei dir. prof. Paula Gavrilescu, care ne-a îndrumat paşii de-a lungul derulării

fiecărei etape din proiect. Echipa de proiect a şcolii Ţuţora este constituită din 15 elevi ai claselor

V- VIII şi un număr de 4 profesori .


Page - 9 -

Echipa de proiect din şcoala noastră:

11. Considerente teoretice

Lucrările elevilor realizate din lemn au la bază aspecte teoretice din mai multe materii :

matematică, fizică, biologie, tehnologii, informatică îmbinate cu arta tradiţională a locului.

Realizarea de conexiuni interdisciplinare a dus la amenajarea unui atelier de creativitate în lemn,

îmbinând foarte bine ştiinţa cu arta. Lucrările realizate pot fi oricând văzute în expoziţia de pe

holul şcolii şi în atelierul de sculptură. De remarcat faptul că în laboratoarele Universităţii

,,Ştefan cel Mare” din Suceava s-au realizat determinări privind structura masei lemnoase,

caracteristicile lemnului, inelele anuale indicând şi contribuţia condiţiilor de climă la dezvoltarea

structurii lemnului.


Page - 10 -

În atelierul propriu înfiinţat în şcoala noastră, s-au realizat determinări matematice şi

fizice dar şi fişa tehnologică a lucrărilor sculptate în lemn.

12. Matematică aplicată. Importanţa geometriei în arta lemnului (prof. coordonatori: Simona Dorofte şi Vasile Neamţu).

Din punct de vedere matematic, am descoperit că lucrările pe care vor fi aplicate

operaţiile tehnologice au forma unui corp geometric şi anume de paralelipiped dreptunghic.

Doamna profesoară Dorofte Simona, cu care desfăşuram orele la disciplină matematică

ne-a explicat că volumul unui corp de această formă se calculează ţinând cont de relaţia:

V= Ab x h; unde:

V= volumul corpului exprimat în

Ab= aria bazei exprimată în

h= înălţimea corpului exprimată în m.


Page - 11 -

Relaţia ariei bazei unui paralelipiped dreptunghic este dată de formula:

Ab= L x l [ ]

În cadrul activităţilor din proiectul derulat, am determinat volumul lucrărilor din

lemn înaintea aplicării operaţiilor tehnologice astfel:

- ne-am organizat în şase grupe;

-utilizand instrumentele de măsurare: rigla, ruleta dar şi creionul de tâmplărie, am

măsurat dimensiunile în mm a paralelipidedului dreptunghic;


Page - 12 -

Astfel, vom exemplifica pentru lucrarea grupei 1 care era din lemn de tei, dimensiunile

constatate sunt :

L= 500mm= 5dcm;

l= 320mm= 3,2 dcm;

h=60 mm= 0,6 dcm;

V= Lxlxh= 9,6 dcmᵌ= 0,0096 mᵌ

După determinarea volumului, fiecare grupă a determinat masa corpurilor geometrice

prin cântărire direct, utilizându-se un cântar electronic. Pentru lucrarea din lemn de tei s-a

constatat o masă : m=5,1kg.

În etapa următoare, cu domnul înv. Neamţu Vasile am realizat în atelier prin

sculptarea în lemn, geometria modelelor măsurate şi trasate. Astfel, domnul învăţător ne

povesteşte că: ,,geometria este o ramură a matematicii care a dat şi dă mari bătăi de cap

celor care trebuie s-o înveţe. Predată abstract, ea este greu de înţeles şi tocmai de aceea

trebuie legată de practică.

In cazul şcolii noastre, ne-am propus să legăm în mod plăcut şi interesant

cunoştinţele de geometrie cu plăcerea de a sculpta lemnul.

Am reuşit să realizăm lucrări estetice, să ne reamintim să aprofundăm şi să dobândim noi

cunoştinţe de geometrie.

Primele noţiuni de geometrie le dobândim încă de la grădiniţă unde acestea sunt intuitive.

In ciclul primar am învăţat un capitol special intitulat ,,Noţiuni de geometrie“ care se

predă in semestrul al II-lea, spre sfârşitul fiecărui an şcolar. Noţiunile se reiau in fiecare

an şcolar, adăugându-se noutăţi în domneiu după specificul de înţelegere al clasei.


Page - 13 -

Primele cunoştinţe de geometrie sunt despre linii şi puncte. O aplicaţie a liniilor

paralele, liniilor oblice şi al punctului este ,,funia”. In cele ce urmează vom descrie

modul de realizare.

O şipcă lată, plană de cel mult 5 cm şi lungă de aproximativ 30 cm, este foarte

bună pentru realizarea acestui model. Pentru început, se trasează, cu creionul axa de

simetrie. Se măsoară lemnul la cele doua capete, se află jumătatea, iar punctele se unesc.

De o parte şi de alta, se ia aceeaşi distanţă şi prin unirea lor, pe lungime se obţin trei linii

paralele. Se are în vedere să nu ne apropiem prea mult de marginea lucrării pentru că

există pericolul ca lemnul să crape.

De o parte şi de alta a liniilor paralele exterioare se pun puncte, cu creionul din centru în

centru. Cu dalta dreaptă, pusă exact pe linia trasată, batem cu ciocanul. Pentru a pătrunde

în lemn la aceeaşi adâncime, se bate cu ciocanul acelaşi număr de bătăi (5- 6 ori). Avem

acum doua lini paralele , realizate cu dalta dreaptă, adânci de 4-5 mm.

Finisăm cu hârtie abrazivă în lungul lemnului, până suprafaţa devine şlefuită cum

ne place. In continuare ne folosim de punctele realizate anterior pe liniile paralele şi le

unim oblic realizând astfel nişte linii paralele care sunt oblice fata de liniile dăltuite.

Pe liniile oblice se bate cu dalta la fel ca la cele dăltuite deja, respectând forma de

secţiune de cilindru.Pentru marcarea şanţului, se ia şi dintr-o parte a liniei oblice si de alta

in egala măsură. Acest model este des folosit în arhitectura ţărănească şi bisericească.

,,Funia” o descoperim pe porţile maramureşene, pe exteriorul crucilor din troiţe,

pe mobilierul bisericesc, pe stâlpul de susţinere al caselor dar şi în alte lucrări. Pentru

simplitatea şi armonia pe care o creează, ,,funia’’ are şi o simbolistică în toate aceste

modele realizate. Ea este simbolul echilibrului, al armoniei, al infinitului, al dorinţei de

ascensiune a omului. Pe porţile din Maramureş o găsim şi în formă de cruce şi de cerc la

fel ca şi colacii făcuţi de mamele şi bunicile noastre.


Page - 14 -

Elementul de bază în sculptura figurilor geometrice se numeşte ,,dinte de lup’’ sau

dinte de fierăstrău.

,,Dintele de lup” are formă de triunghi, la care se adânceşte cu dalta dreaptă laturile mai

mici, adâncindu-se suprafaţa spre locul unde formează unghiuri. Latura lungă rămâne ca o

culme, pentru că se scoate cu ajutorul dălţii în pantă triunghiul format şi astfel apare prin

diferenţă de nivel cu triunghi scobit în pantă, asemănător unui ,,dinte de lup” sau de

,,fierăstrău”.

Pentru realizarea corectă al acestui element de bază al ornamentelor sculptate în

lemn, se procedează după cum urmează:

se ia o şipcă, ca şi la modelul ,,funia” care este finisată pe toate feţele,

pe faţa pe care vrem să o încrustăm trasăm mai întâi axa de simetrie,

de o parte şi de alta trasăm, cu creionul, două linii paralele la distanţa de un

centimetru faţă de axa de simetrie,

măsurăm pe fiecare linie cu ajutorul riglei şi punctăm din centimetru în

centimetru,

după punctare, unim punctele între ele realizând două rânduri de pătrăţele cu

latura de un centimetru.

Dacă dorim un model mai mic, pătratele pot fi de jumătate de centimetru şi

deasemeni mai mari, in funcţie de dimensiunile dorite ale lucrării finale.

Am realizat astfel, de o parte şi de alta a axei de simetrie doua rânduri de pătrate care au

latura de un centimetru.

Cu ajutorul riglei, unim diagonalele pătratelor din interior spre exterior şi invers realizând

astfel nişte romburi aşezate unul peste altul in poziţie verticală. Acum, este momentul să

reamintim copiilor şi să punem în practică cunoştinţele de geometrie învăţate deja.

Figurile obţinute astfel, sunt romburi pentru că laturile sunt egale, ele fiind diagonalele

unor pătrate egale; deasemeni sunt şi romburi pentru că au laturile perpendiculare şi diagonalele

sunt egale, înseamnă că rombul nostru este şi pătrat.

Acum observăm că de o parte şi de alta a axei de simetrie avem triunghiuri egale. Pe

fiecare triunghi vom realiza ,,dintele de lup”.

Cu dalta dreaptă batem spre partea exterioară a triunghiului şi bineînţeles pe liniatura

realizată anterior, adâncind spre interiorul triunghiului. Ipotenuza triunghiului dreptunghic

rămâne neatinsă şi cu coltul dălţii se realizează panta care poartă numele de ,,dinte de lup”.


Page - 15 -

Realizat de o parte şi de alta a axei de simetrie, formează un model frumos, simplu, care

ne duce imediat cu gândul la ,,Coloana infinitului” realizată de geniul COSTANTIN

BRÎNCUŞI.

Trebuie să ne amintim că marele Brâncuşi a rămas şi rămâne cel mai mare titan al

sculpturii româneşti şi mondiale prin importanţa lucrărilor sale, prin prelucrarea ideilor lui,

armonizând spectaculos arta tradiţională cu modernismul.

După ce am învăţat să realizăm ,,funia şi dintele de lup”, vom merge mai departe cu

diversificarea modelelor geometrice prin reâmprospătarea cunoştinţelor de geometrie dobândite

la orele de matematică şi aplicarea lor în arta lemnului, prin abilităţile practice însuşite la orele de

educaţie tehnologică.

Până acum, am folosit cunoştinţele de geometrie despre׃punct, linii dreapte, linii paralele,

linii oblice şi figuri geometrice (triunghi, romb, pătrat) după ce ne-am folosit şi de axa de

simetrie necesară pentru echilibrul lucrărilor realizând şi o bună încadrare în spaţiul de sculptat.

In etapa următoare, vom porni de la cerc şi ne vom reaminti cum putem desena două

pătrate circumscrise cu colţurile situate pe cerc la distanţe egale.

Dacă desenul este bine realizat, cu ajutorul îndemânării capatate până acum, vom realiza

modelul “soarele”.


Page - 16 -

Presupunând că lemnul pe care dorim să-l sculptăm are forma de dreptunghi, vom afla

centrul cercului intersectând diagonalele.

Cu ajutorul compasului, trasăm un cerc, luând raza astfel încât să nu ne apropiem prea

mult de marginea lemnului- pentru o bună încadrare în spaţiul de sculptat- dar şi pentru că există

pericolul ca apropiindu-ne prea mult, lemnul să crape.

După trasarea cercului, recapitulăm şi cunoştinţele teoretice despre cerc.

Pentru acest lucru, realizăm cu echerul două diametre perpendiculare observând acum că

am impărţit cercul în patru părţi egale! Unind cele patru puncte de intersecţie între ele, realizăm

un patrulater care este romb (are laturile egale) dar şi pătrat (diagonalele egale).

Pe laturile pătratului se ia mijlocul prin măsurare directă şi se trasează diagonalele la care

unind punctele de intersecţie cu cercul vom realiza un alt pătrat identic cu primul! Înainte de a

trece la dăltuirea lemnului, vom recapitula cunoştinţele de geometrie folosite până acum! Astfel,

avem două patrate identice, înscrise în acelaşi cerc şi constituite astfel încât fiecare latură a

pătratelor formate să se intersecteze cu cealaltă la jumatatea laturii.

Prin punctele de intersecţie trasăm, cu creionul o linie dreaptă care trece prin centrul

cercului şi se uneşte în partea opusă cu celălalt punct de intersecţie. Se realizează astfel, un

numar de opt patrulatere în care raza cercului este diagonala lungă care împarte patrulaterul în

două tringhiuri identice.

Pentru a forma laturi mici se va sculpta ,,dintele de lup’’ pe care l-am învâţat ca element

de bază. Trebuie să fii atent la adâncimea la care se sculptează, pentru a realiza un ,,dinte de

lup’’estetic .


Page - 17 -

In jurul ,,soarelui” realizat, construim două cercuri cu raze diferite, pornind de la acelaşi

centru. Intre cele două cercuri, vom realiza modelul ,,funiei’’. Acest model, care seamănă cu un

colac în jurul unui soare, simbolizează ,,bogăţia pământului’’.

Intre două cercuri concentrice, se poate imparţi distanţa în 12 părţi egale şi se realizează

în zig-zag un soare cu 12 săgeţi.

Cunoscand efectele de bază ale ornamentelor geometrice realizate prin sculptura în lemn

cu marele ajutor al imaginaţiei putem realiza combinaţii deosebit de frumoase.

Dacă aceste modele le vom sculpta pe obiecte utile (casete pentru bijuterii, casete pentru

amintiri, rame pentru oglinzi, rame pentru fotografii, baston pentru bunici etc) vom realiza

amintiri foarte placute. In cadrul atelierului de creativitate şi inovare din şcoala noastră,

ornamentele geometrice au fost realizate de echipa de proiect MaST.

Aceste ornamnte se realizează îndeosebi prin măsurări exacte, cu rigla, compasul şi ruleta

de buzunar, prin respectarea exactă a desenului realizat şi prin foarte multă răbdare, migală şi

placere. Aceste calitaţi le-am descoperit la copii care fac parte din echipa de proiect, de aceea au

fost selectaţi pentru imaginaţia, îndemânarea şi competenţele de care au dat dovadă.

Considerăm că feţele sculptate în lemn sunt şi ele foarte importante şi bine realizate. Din

acest motiv, copii au reuşit cu succes să realizeze chipuri de ţărani din satul Ţuţora cu ocupaţiile

şi tradiţiile lor.

Toate lucrările realizate în atelierul de creativitate şi inovare formează o expoziţie

intituiată ,,Satul meu’’. Putem crede că aceste lucrări, au o valoare ştiinţifică, artistică dar şi o

valoare documentară a satului Ţuţora.

Cel mai important lucru pentru noi, elevii, reprezintă metoda de lucru, cunoştinţele

teoretice însuşite la orele de biologie, matematică, educaţie tehnologică, după care le putem pune

în practică, dezvoltându-ne competenţele în cadrul atelierului de creativitate şi inovare.

Tot aici ne-am dezvoltat interesul pentru creaţia artistică, creaţia populară şi simţul estetic

pentru sculptura în lemn- o tradiţie a locului şi a strămoşilor nostri”.

13. Biologie (prof. coordonator, Costinescu Elena Cătălina, conf. dr. ing. Dănilă Gabriel şi

student anul IV. Mursă Andrei).

Pentru a se folosi corect şi eficient masa lemnoasă, este necesar să se cunoască

caracteristicile şi proprietăţile lemnului. În atelierul de sculptură, folosim cu precădere lemn de

tei, fag, nuc, paltin şi alte specii pe care le-am învăţat la biologie şi le-am studiat la microscopul

optic de înaltă performanţa de la Facultatea de Silvicultură din Suceava. Astfel, am studiat


Page - 18 -

probele din laboratoarele facultăţii, observând caracteristicile principale ale lemnului.

Astfel, domnul conf. dr. ing. Dănilă Gabriel ne-a expus modul de pregătire a probelor pentru


Page - 19 -

studiu la microscopul optic, unde am vizualizat structura microscopică a unei probe din lemn de

nuc.

Aici am constatat că probele studiate la microscop sunt ,,miraculoase iar celulele

lemnoase parcă sunt ţesături realizate de mâna omului”.


Page - 20 -

Tot aici, la Facultatea de Silvicultură din Suceava am vizionat o prezentare intitulată

,,Bazele dendrocronologiei” din care am învăţat că: dendron = arbore, cronos =timp şi

logos =ştiinţă

Aici, am învăţat că prin aplicarea metodelor dendrocronologice se face posibilă

înţelegerea şi reconstituirea climatului din trecut iar pe baza seriilor dendrocronologice elaborate,

există particularităţi specifice în determinarea anilor eveniment (temperaturi +/-, secetă,

inundaţii, avalanşe, incendii, atacuri de insecte, cutremure, activitate vulcanică, alunecări de

teren). Un exemplu de datare al incendiilor este dat de următoarele studiate de noi la microscop :


Page - 21 -

Arborii, în procesele lor biologice de acumulare de biomasă, datorită alternanţei dintre

sezoanele reci şi cele calde sau a sezoanelor umede şi uscate, formează inelul anual.

Mărimea, densitatea, structura inelului anual sunt strâns legate de condiţiile micro şi

macro-ecologice dar şi climatice, acestea materializându-se într-o variaţie dimensională largă, de

la an la an, constituind în final o imensă arhivă de date precise cu privire la climatul şi condiţiile

staţionale din trecut.

După ce am studiat structura macoscopică şi microcopică a opt probe din laborator, am

mers în parcul din faţa Facultăţii de Silvicultură, pentru a extrage şi pregăti chiar noi probele

pentru o nouă vizualizare. De data aceasta, studentul în anul IV domnul Mursa Andrei ne-a arătat

cum poate fi extrasă o probă dintr-un molid cu o vârstă impresionantă de 86 ani.


Page - 22 -

Ne-a impresionat mult modul de pregătire al probelor, astfel încât am extras fiecare dintre

noi câte o probă pe care am studiat-o cu atenţie la microscop.


Page - 23 -

Mărimea, densitatea, structura inelului anual sunt strâns legate de condiţiile micro şi

macroecologice şi climatice, acestea materializându-se într-o variaţie dimensională largă, de la an

la an, constituind în final o imensă arhiva de date precise cu privire la climatul şi condiţiile

staţionale din trecut. Astfel, am pregătit probele pentru măsurare după care le-am studiat din nou

la microscop.

Iată şi câteva probe extrase pentru studiu:

Sub îndrumarea domnului conf. dr. ing. Dănilă Gabriel am reuşit să prelucrăm datele

studiate astfel încât să determinăm relaţia dintre climat şi arbore:


Page - 24 -

Totodată, am învăţat că cele mai importante caracteristici a masei lemnoase sunt:

culoarea, luciul şi desenul lemnului.

1.Culoarea lemnului depinde de vârsta arborelui, condiţiile de vegetaţie, umiditate şi

grad de sănătate; ea diferă de la o specie lemnoasă la alta şi variază de la alb la negru. În funcţie

de culorile de bază, lemnul se grupează astfel:

1 Lemn alb-gălbui, caracteristic bradului, molidului, paltinului;

2 Lemn alb-roşiatic, specific fagului, mesteacănului;

3 Lemn alb-roz, caracteristic frasinului;

4 Lemn alb-cenuşiu, specific carpenului şi plopului tremurător;

5 Lemn negru, caracteristic abanosului.

Astfel, am studiat culoarea lemnului în laboratorul Facultăţii de Silvicultură, recunoscând

după culoare unele specii învăţate:


Page - 25 -

2.Luciul lemnului depinde de modul în care lumina cade pe suprafaţa sa, de gradul de

netezire al suprafeţei, de substanţele componente. Există luciu mătăsos (paltin), argintiu

(mesteacăn), auriu (unele plante exotice).

3.Desenul lemnului este determinat de combinaţia liniilor de contur şi a celor rezultate

prin secţionarea (tăierea) liniilor anuale. Cele mai apreciate sunt următoarele desene: ochi de

pasăre, care apare la lemnul de paltin, frasin şi mesteacăn, piele de şarpe dungat ( caracteristic

stejarului, ulmului, răşinoaselor), ondulat sau creţ ( apare la frasin, nuc)

În laboratorul de dendrocronologie a Facultăţii de Silvicultură, am observant, studiind

probele prelevate din nuc şi molid că dezvoltarea şi creşterea radială a inelelor anuale este

dependentă de condiţiile de climă: seceta, umiditate, temperaturi prea scăzute sau prea ridicate.

Astfel am reuşit să trasăm şi graficul creşterii radiale al inelelor anuale, ţinând cont de

aceste caracteristici:


Page - 26 -

După ce am studiat din punct de vedere microscopic şi macroscopic structura masei

lemnoase a probelor prelevate, am fost şi în laboratorul de vânătoare al Facultăţii de

Silvicultură al Univ. ,,Ştefan cel Mare” Suceava.

Acolo ne-au impresionat f. mult structura şi forma craniilor de lup, râs, urs; păsările

expuse în laborator dar şi modul de lucru cu studenţii.


Page - 27 -

Tot aici, am studiat şi craniile animalelor vânate, dar şi modul de asamblare a unei puşti

de vânătoare.

14. Fizică (prof. coordonator: Costinescu Elena Cătălina şi student anul IV. Mursă

Andrei).

Din punct de vedere fizic, am studiat şi calculat densitatea lemnului fiind îndrumaţi de

doamna prof. fizică Elena Cătălina Costinescu.

Astfel, ştim că proprietăţile fizice ale lemnului sunt:


Page - 28 -

1. Densitatea (g/cm3) este definită ca raport între masă şi volumul lemnului; în funcţie de

aceasta, speciile de lemn se împart în:

1 uşoare-molid, tei, plop;

2 cu greutate mijlocie-paltin, ulm;

3 grele-fag, stejar.

În cadrul activităţilor derulate, am determinat densitatea lemnului înaintea aplicării

operaţiilor tehnologice astfel:

-ne-am împărţit în şase grupe;

- am măsurat masa şi volumul fiecărei lucrări şi am aplicat formula de calcul astfel:

[kg/ ]

Astfel, putem exemplifica pentru o lucrare din tei:

- cunoscând masa şi volumul, mărimi determinate la matematică, am constatat că

densitatea obiectelor din lemn se poate determina astfel:

Dacă v= 0,0096 mᵌşi masa m= 5,1 kg, atunci aplicând formula densităţii constatam că:

atunci => că: ρ = 0,53125 kg/ dcmᵌ

Alte proprietăţi fizice importante sunt:


Page - 29 -

2. Umiditatea reprezintă cantitatea de apă pe care o conţine materialul lemnos; se

exprimă în procente din masa sa şi este în medie 50-60%. Cantitatea cea mai mică de apă o

conţine lemnul uscat şi ea poate fi eleiminată doar prin ardere.

3. Umflarea reprezintă mărirea dimensiunilor şi volumului lemnului prin creşterea

conţinutului de apă atunci când este pus într-un loc cu umiditate mai mare decât a sa. Speciile de

foioase moi au mai mulţi pori, absorb mai multă apă şi, astfel, îşi măresc mai mult volumul.

4. Contragerea constă în reducerea dimensiunilor şi volumului lemnului, ca urmare a

scăderii conţinutului de apă de până la 0%. La temperaturi ridicate, uscarea este accelerată şi apar

crăpături exterioare.

Cele două fenomene, umflarea şi contragerea, au efecte negative asupra lemnului folosit

în lucrările de tâmplărie, deoarece lemnul se deformează, crapă sau se curbează.

15. Tehnologii (profesori coordonatori: Dima Margareta Iulia şi Neamţu Vasile).

La disciplina educaţie tehnologică am învăţat şi proprietăţile mecanice ale lemnului,

proprietăţi pe care le-am observat şi mai bine în activitatea de aplicare a operaţiilor tehnologice,

(conform fişei tehnologice) derulate în atelierul de sculptură. Astfel, proprietăţile determinate

sunt:

1. Elasticitatea este proprietatea materialelor de a se deforma sub acţiunea unei forţe şi

de a reveni la forma iniţială după încetarea acţiunii forţei; pe acestă proprietate se bazează

utilizarea lemnului la fabricarea produselor sportive-rachete de tenis, schiuri etc. Exemple de

specii cu lemn elastic: mesteacăn, cornul, frasinul, etc.

2. Plasticitatea este proprietatea lemnului de a-şi menţine forma luată sub acţiunea unei

forţe şi după îndepărtarea acesteia; este cazul utilizării lemnului la fabricarea mobilei curbate.

Plasticitate ridicată are lemnul de fag, nuc, frasin, ulm etc.

3. Duritatea este proprietatea lemnului de a rezista la pătrunderea în masa lui a unui corp

mai tare, care i-ar deforma suprafaţa. Când duritatea este mai mică, lemnul se poate prelucra mai

uşor cu diferite scule tăietoare, în el poate pătrunde uşor cuiele sau şuruburile. Materialele dure

se prelucrează mai greu.

La disciplina educaţie tehnologică am învăţat cu doamna prof. Dima Margareta Iulia că :

a) Semifabricat = material cu forma apropiată de cea a produsului finit.


Page - 30 -

b) Proces tehnologic = totalitatea operaţiilor în urma cărora un semifabricat îşi schimbă

forma, obţinându-se un produs finit.

c) Operaţii tehnologice = părţile procesului tehnologic ce urmăresc transformarea

cantitativă şi calitativă a materiilor prime în produs cu dimensiuni măsurabile şi pot fi : de

pregătire, de prelucrare, de finisare.

d) Fişa tehnologică = document ce cuprinde informaţii referitoare la

- denumirea produsului,

- caracteristricile acestuia,

- materiale din care se execută,

- schiţa produsului,

- operaţii tehnologice,

- unelete, scule, instrumenete de măsură folosite,

- controlul de calitate.

Contextul în care se desfăşoară activitatea practică, reprezintă ideea de a realiza lucrări

sculptate din material lemnos. Astfel, se realizează fişa tehnologică- îmbunătăţită a produsului, ţinând

cont de experienţa de învăţare la disciplina educaţie tehnologică şi mijloacele de învăţare utilizate până

în prezent. Putem trasa următorul tabel :

EXPERIENŢA DE

ÎNVĂŢARE

CUVINTE CHEIE MIJLOACE

DE ÎNVĂŢARE Lb.romană Lb.franceză Lb. engleza

Elevii au cunoştinţe despre :

-elemente de limbaj grafic

(produse din lemn)

-operaţii tehnologice

-citirea unei fişe tehnologice

-respectarea normelor de protecţia

muncii.

-lemn

-proces

tehnologic

-bois

-process

tecnologique

-wood

-tehnological

process

-fisa tehnologică

-semifabricat din

lemn

-instrumente de

lucru

-produse de

finisare


Page - 31 -

FIŞA TEHNOLOGICĂ

1. Denumirea produsului: produs din lemn realizat prin sculptare.

2. Caracterizarea produsului : obiect decorativ

3. Materiale folosite: lemn de nuc , lac ,baiţ.

4. Schiţa produsului:

500

60

320


Page - 32 -

5.

OPERAŢII TEHNOLOGICE Observaţii şi imagini din

operaţiile derulate

OPERAŢII

DE PREGĂTIRE

Curăţarea

suprafeţei lemnoase;

Măsurarea materialului

lemnos;

Determinarea masei şi

volumului

materialului lemnos ;


Page - 33 -

OPERAŢII

DE PREGĂTIRE

Determinarea densităţii

lucrării de realizat.

Alegerea modelului.


Page - 34 -

Trasarea modelului prin

măsurare directă;

OPERAŢII

DE PRELUCRARE

Tăierea după contur a

părţilor componente enumerate

mai sus.

Dăltuirea – în vederea

obţinerii modelului trasat ;


Page - 35 -

OPERAŢII

DE PRELUCRARE

Dăltuirea – în vederea

obţinerii modelului trasat ;

Fasonarea (remedierea

greşelilor cu ajutorul pilelor

mici şi a hârtiei abrazive).


Page - 36 -

OPERAŢII DE

FINISARE

Finisarea cu hârtie

abrazivă

Băiţuire


Page - 37 -

OPERAŢII DE

FINISARE

Realizarea umbrelor cu

hârtie abrazivă.

Lăcuire


Page - 38 -

6. Unelte şi instrumente folosite:

fierăstrău, hârtie abrazivă, creion de tâmplărie,

menghine, ciocan de lemn, creion de tâmplărie,

riglă, ruletă şi compas, dălţi de diferite forme şi

mărimi,pensule.

În lucrările practice de sculptură, măsurarea,

trasarea şi verificarea materialelor şi a pieselor care

se confecţionează au un rol deosebit de important.

A măsura materialul, înseamnă a-i determina cu

ajutorul instrumentelor de măsurat, dimensiunile

(lungime, lăţime, grosime, înălţime, circumferinţă

etc.)

Măsurarea se face comparând dimensiunile unui material sau ale unei piese cu unitatea de

lungime folosită, în scopul de a executa o piesă sau pentru a compara anumite dimensiuni între

ele.

Pentru trecerea dimensiunilor de pe un desen sau de pe un plan pe materialul din care se

execută obiectul, se întrebuinţează următoarele instrumente de măsurat: metrul, ruleta, rigla,

raportorul, compasul.

Metrul de tâmplărie este confecţionat din lemn sau metal. Este folosit pentru măsurarea

lungimii, lăţimii şi grosimii pieselor. Metrul simplu are lungimea de 1 m, fiind format din 5 sau

10 riglete cu lungimea de 20 cm sau 10 cm, împărţite în cm şi mm, articulate prin nituri de oţel.

Se foloseşte şi metrul dublu, de 2 m.

Ruleta de buzunar este formată dintr-o lamă metalică subţire, lungă de obicei de 2 m, gradată

în cm şi mm. Lama se rulează într-o cutie de metal sau material plastic.

Rigla, gradată în mm şi cm, se utilizează, de asemenea, în măsurarea materialelor cu lungimi

până la 50 cm. Se confecţionează din lemn, metal sau materiale plastice.


Page - 39 -

Raportorul este un instrument cu ajutorul căruia se măsoară unghiurile. Are formă circulară

sau semicirculară şi este confecţionat din metal sau material plastic. Linia curbă care formează

semicercul este gradată de la 00 la 180

0 .Pentru măsurare, este necesar să fixăm centrul marcat al

raportorului în vârful unghiului.

Metrul, ruleta de buzunar, rigla gradată şi raportorul sunt instrumente de măsurat direct. Cu

ajutorul lor putem citi direct valoarea dimensiunilor pe care le măsurăm.

Instrumentele de măsurat indirect sunt acele instrumente cu ajutorul cărora se poate determina

o dimensiune fără ca ele să indice însă valoarea dimensiunilor măsurate (aceste instrumente nu au

gradaţii). Din această categorie, fac parte compasurile de lungime, de interior şi de grosime (de

exterior). Acestea se confecţionează din oţel şi sunt formate din două braţe articulate printr-un

nit.

Compasul de lungime are braţele drepte, iar capetele sunt prevăzute cu vârfuri ascuţite. Se

foloseşte pentru transpunerea unei lungimi de pe o piesă pe alta sau de pe un desen pe materialul

din care se face piesa.

Compasul de grosime (de exterior) are braţele curbate în interior şi serveşte la măsurarea

dimensiunilor exterioare ale pieselor.

Compasul de interior are braţele drepte cu vârfurile întoarse în afară. Este folosit pentru

măsurarea diametrelor găurilor. Distanţa între vârfurile compasului, care reprezintă grosimea

unei piese sau mărimea diametrului găurii măsurate, se determină cu metrul.


Page - 40 -

7.Controlul tehnic de calitate :

Se verifică modul cum a fost executată tăierea după contur, trasarea, dăltuirea şi

finisarea după care se verifică aspectul general al produsului.

8.Reclama produsului : Produsele finale se regăsesc în expoziţia elevilor din holul

şcolii.

S-a realizat şi o reclamă a produselor expuse:

,, VENIŢI LA ŞCOALA ŢUŢORA! AICI VEŢI PUTEA ADMIRA UNA

DINTRE CELE MAI INTESANTE COMBINAŢII ÎNTRE ŞTIINŢĂ,

ARTĂ ŞI TRADIŢIE !”

9.Calcul economic :

Preţul produsului este compus din costul materiilor prime şi manoperă.

Cost material lemnos =10 lei.

Cost (lac+bait)=2 lei

Cost manopera=13 lei

Total preţ/ buc.=25 lei.

In atelierul de creativitate, domnul învăţător Neamţu Vasile ne-a spus că: ,,pentru

a începe o activitate de sculptură în lemn, este necesar să cunoaștem câteva lucruri cu care

să putem reuși ce ne-am propus.


Page - 41 -

Incă de la început, trebuie spus că nu orice lucru se poate dăltui şi, tocmai de

aceea, e bine să deosebim lemnul în funcţie de specie. Prima condiție pe care trebuie să o

îndeplinească lemnul, pentru a fi dăltuit, este să fie uscat de cel puțin patru ani. Dacă nu

va fi uscat, lemnul va crăpa, iar munca noastră nu va avea rezultatul scontat. Un alt

aspect negativ este că lemnul verde nu se poate finisa.

Dacă am procurat lemnul, ne mai trebuie o masa solidă, dacă se poate cu blat din

lemn brut sau o tejghea, o menghină în formă de clamă, una-doua dălţi de lăţimi diferite

şi un ciocan de lemn.

Ce trebuie să știm despre lemnul pe care îl vom sculpta?

După duritatea lemnului, esențele bune pentru sculptură sunt împărţite în trei categorii:

esență moale: tei, plop alb (Canada);

esență medie: nuc, cireș, paltin, mesteacăn, dud;

esență tare: stejar, fag, frasin, măr, prun, păr, jugastru;

Cele mai reușite lucrări se pot realiza cu cele de esență medie dar şi cu celelalte dacă

sunt respectate etapele procesului tehnologic de pregătire.

Lemnul de esență moale se lucrează aparent ușor dar ne sunt necesare scule foarte

bune şi bine ascuțite, în caz contrar fibra lemnului se înfundă şi la finisaj se observă uşor

de un expert în domeniu.

Lemnul de esență medie este cel mai folosit şi cu el se pot realiza lucrări de mare

finețe. Fară îndoială, nucul este „regele” dintre toate esențele, dar se găsește mai rar. El

trebuie uscat de cunoscători şi de asemenea tratat înainte de a fi lucrat. Se tratează cu

soluție insecticid pentru a preveni apariția cariilor.

Cel mai căutat lemn pentru lucrări de interior, este paltinul. Este un lemn alb, ușor

de prelucrat şi finisat. Din paltin sunt realizate obiecte de mobilier bisericesc şi lucrări ce

necesită multă migală.

Lemnul de livadă este folosit in special pentru coloratura sa deosebit de frumoasă. Pentru

lucrările de exterior, cele mai bune rezultate le dă stejarul.

El are o viață foarte lungă, pentru că este foarte rezistent la umiditate şi vânt.

Din stejar, se construiesc: biserici, porți, troițe, cruci, uși de exterior iar în trecut toate

podurile de peste râuri şi lacuri se executau din lemn de stejar.

Presupunând că avem aceste materiale necesare pentru sculptura în lemn /lemn

bun, dălţi, menghine pentru lemn, ciocane de lemn, masă de lucrat, se ştie că pentru a

preântâmpina unele accidente, trebuie să cunoaștem toate regulile NTSM. Nu se poate


Page - 42 -

întâmpla nimic grav, dacă lemnul este prins bine în menghina amplasată pe tejghea sau pe

masa de lucru. Cu mana stângă, se ţine dalta şi cu dreapta ciocanul (pentru dreptaci) sau

invers pentru stângaci.

Lemnul ales, pentru a fi cioplit, trebuie tăiat iarna pentru că în timpul vegetației

este plin de sevă şi nu trebuie să aibă cioturi. El se despică de verde şi se pune la uscat la

soare. De regulă, lemnul se depozitează în podul casei sau al grajdului, unde se lasă până

se usucă bine. Se trage la abric la un tâmplar pe toate feţele şi se cioplește pe faţa dinspre

exteriorul lemnului.

În cazul în care se lucrează în atelier fără ciocan (din mână) obligatoriu se va ţine

dalta cu ambele mâini. In felul acesta, nu ne putem tăia cu dalta.

Dacă ne lovim cu ciocanul peste mână, nu vom considera că este un accident de muncă,

ci vom încerca să fim mai atenţi. De asemenea, este bine să fim orientaţi cu faţa spre

lumina naturală, masa să fie stabilă iar poziţia corpului nostru să fie cât mai comodă.”

16. Metode de protejare a mediului înconjurător (prof. îndrumător: Dima

Margareta Iulia).

Încă din clasa a V-a la disciplina educaţie tehnologică, am învăţat la modulul

,,Organizarea mediului construit” lecţia ,,Combaterea poluării”. Aici am identificat

sursele de poluare dar şi implicarea oamenilor în prevenirea şi combaterea acestora. De-a

lungul timpului, am constatat cum oamenii prin activităţile casnice şi industriale pe care

le desfăşoară zi de zi, contribuie la poluarea apei, solului şi aerului. Construind fabrici şi

uzine, dezvoltând oraşele şi transporturile, defrişând pădurile pentru a folosi lemnul şi a

mări suprafeţele agricole, aruncând nepăsător în apă şi în aer cantităţi mari de deşeuri

toxice, omul a stricat echilibrul natural existent în mediul înconjurător, aşa încât uneori şi-

a pus în pericol însăşi viaţa lui. În asemenea situaţie, fiinţa umană s-a văzut nevoită să ia

atitudine pentru înlăturarea răului pe care l-a produs şi să treacă urgent la luarea unor

măsuri pentru protecţia mediului înconjurător. Tot la această disciplină, am învăţat şi cum

putem aplica unele soluţii pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor din mediul apropiat, cum

ne putem implica pentru a preveni poluarea dar şi unele metodele clasice de combatere a

poluării. Dar pentru ca Pământul să rămână o planetă vie, interesele oamenilor trebuiesc

corelate cu legile naturii.

Ştim că, pentru a obţine masa lemnoasă- materia primă necesară pentru realizarea

lucrărilor sculptate, trebuie mai întâi să plantăm arbori. Cu toţi am învăţat că trebuie să

protejăm natura: solul, apa, aerul, astfel încât să trăim într-un mediu curat. Dar ce facem


Page - 43 -

pentru acest lucru? Responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului înconjurător este

atât individuală, dar mai ales

colectivă: protecţia naturii

angajează colaborare şi sprijin

reciproc pe plan local

judeţean, naţional şi mai ales

internaţional.

În cadrul activităţilor

proiectului MaST, am derulat şi

activităţi de ecologizare a spaţiului verde în curtea şcolii, activităţi de plantare a arborilor

fructiferi altoiţi (meri, nuci,etc) ocazie cu care am primit şi certificate pentru ,,micul pomicultor”

de la Camera Agricolă Judeţeană Iaşi şi Staţiunea de Cercetare- Dezvoltare pentru Pomicultură

Iaşi.


Page - 44 -

Certificatele au fost înmânate elevilor nostril de reprezentanţi ai Camerei Agricole

Judeţene- Iaşi.

Iar clasele a V-a şi a VI-a au contribuit la protejarea solului, prin plantarea florilor în

rondurile amenajate din curtea şcolii.


Page - 45 -

Astfel, implicându-ne, am creat şi ronduri cu flori în curtea şcolii noastre !

In cadrul cabinetului de informatică, îndrumaţi fiind de d-na prof. Dima Margareta Iulia,

am învăţat să realizăm desene, postere, afişe, prezentări, reclame, revista proiectului dar şi alte

materiale necesare procesului didactic instructiv- educativ. Prin activitatea complexă în cadrul

cabinetului de informatică, am reuşit să responsabilizăm elevii şi să realizăm astfel creaţii

artistico- plastice, care să fie premiate la diverse consursuri şcolare la care elevii noştri au

participat, implicându-se în toate etapele cu mult interes, placere şi devotament.

Putem exemplifica doar câteva dintre lucrările copiilor pe teme ecologice, lucrări realizate

pe computer în cabinetul de informatică din Şcoala Ţuţora.


Page - 46 -

desene realizate de elevii: Cozma Mădălina, Necula Luisa şi Asofiei Ştefan- clasa a V-a


Page - 47 -


Page - 48 -


Page - 49 -

17. Concluzii.

,,Prelucrarea materialelor lemnoase prin ştiinţă, artă, tehnologie şi tradiţie” este proiectul

nostru realizat de grupul ţintă format din elevii claselor V-VIII şi patru cadre didactice. Aici s-au

integrat cunoştinţele noastre dobândite la disciplinele: biologie, matematică, tehnologii, fizică şi

informatică, am studiat materialele lemnoase, am realizat determinări ştiinţifice şi am creat

obiecte decorative prin sculptura în lemn. Pe de altă parte, atelierul de inovare şi creativitate al

şcolii noastre, ne-a dezvoltat abilităţile şi competenţele tehnologice de prelucrare a lemnului prin

ştiinţă şi tradiţie.

Pentru rezolvarea problemelor practice, ne-am documentat, am realizat măsurători şi

determinări în laboratoarele Facultăţii de Silvicultură din cadrul Universităţii ,,Ştefan cel Mare”

Suceava, am căutat soluţii, am analizat soluţiile şi am ales cele mai eficiente metode de lucru

pentru finalizarea lucrărilor practice. Astfel, am reuşit să dezvoltăm în fiecare dintre noi o serie

de competenţe cum ar fi: responsabilitate şi capacitate de adaptare, capacitatea de a depista,

formula, analiza şi rezolva probleme, competenţe de comunicare, capacităţi de colaborare şi

interpersonale, creativitate şi curiozitate intelectuală. De menţionat că, în cadrul proiectului s-a

avut în vedere: dezvoltarea, implementarea şi comunicarea ideilor noi altor persoane, deschidere

şi receptivitate la nou, perspective variate, gândire critică şi gândire sistemică, demonstrarea

capacităţilor de lucru în echipă dar nu în ultimul rând şi auto-formarea. În concluzie, realizarea

proiectului nostru reprezintă cu adevărat un model de „creativitate, studiu şi inovaţie în lucrul cu

materialele lemnoase”. Revista proiectului, lucrările realizate şi materialele utilizate pot fi

integrate în activitatea didactică şi educativă a generaţiilor viitoare.

18. Bibliografie.

Florescu, I.I., Nicolescu, N.V. - Silvicultura. Vol.I. Studiul Pădurii, Editura LuxLibris,

Braşov, 1996.

Cismaru, M. – Fizica lemnului şi a materialelor pe bază de lemn, Editura Universităţii

Transilvania din Braşov, 2003.

Ciubotaru, A. – Sortarea şi prelucrarea lemnului, Editura Lux Libris, Braşov, 1998.

Kruch, J. – Consideraţii privind utilizarea densităţii aparente în gestionarea masei

lemnoase. În: Revista Pădurilor, nr.2, 1994.


Page - 50 -

Gabriela Lichiardopol, Viorica Stoicescu, Silvica Neacsu,-Manual educaţie tehnologică-

clasa a V-a Editura Aramis 2006.

Gabriela Lichiardopol, Viorica Stoicescu, Editura Aramis 2006- Manual educaţie

tehnologică- clasa a VI-a.

Informatii preluate si prelucrate de la Conferinta nationala “Cercetare-Dezvoltare-

Productie” organizata de Institutul National al Lemnului Bucuresti (04-05 septembrie

2008 – ROMEXPO – cu ocazia BIFE 2008).

Lunguleasa, A. – Ştiinţa lemnului. Tipografia Universităţii Transilvania din Braşov, 2001.

Schiopu, Dan, 1997: Ecologie si protectia mediului, EDP, Bucuresti.

mast - scoala gimnaziala tutora · interdisciplinară a temelor privind studiul speciilor lemnoase...

Documents