masina de rabotat.doc

7/25/2019 masina de rabotat.doc

1/25

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL SF PANTELIMON

ROIECT DE RACTICA

CALIFICARE: TEHNICIAN MECATRONIST

Masina de rabotat

elev

VOICULET TIBERIU ANDREI

INDRUMATOR

PROFESOR ING. BARLEAN ANGELA

Argument


2/25

Aceasta lucrare a fost conceputa sa raspunda nevoii elevilor de pregatire in

domeniul tehnic.La sfarsitul pregatirii liceale,trebuie sa se poata integra activ sicompetent in viata profesionala.

Viitorul absolvent de liceu va trebui conform diplomei sa raspunda nivelului de

pregatire (Tehnician) al pietei europene a muncii.

Lucrarea incorporeaza stadiul actual al achizitiilor la modulele tehnice si este in

egala masura rezultatul muncii elevilor dar si profesorilor care au contribuit la

acumularea si imbogatirea conceptelor stintifice in domeniu de-a lungul celor 5 ani

de liceu tehnologic.

ducatia tehnica este o parte integranta a omului modern,prin care acesta va reusi

sa cunoasca,sa inteleaga si sa se integreze in mediul tehnic si

tehnologic,dezvoltandu-l in scopurile sale.

!biectivele dupa care a fost elaborat acest proiect sunt in concordanta cu

programele scolare in vigoare.

Acest tip de lucrare antreneaza elevul in confruntarea permanenta cu performantele

locale si cu performantele inregistrate in acest domeniu in lume.

"roiectul reflecta cunoasterea de catre elev a limba#ului tehnic,a bazelor stintifice

ale tehnicii si tehnologiilor moderne,a principalelor procese de productie si

prelucrare a datelor precum si gandirea tehnica,inventivitatea,curiozitatea stintifica.

$n procesul de pregatire a elevului nu se delimita partea teoretica de cea practica,

deoarece ele se conditioneaza reciproc."rin temele propuse pentru elaborarea proiectelor s-a urmarit dezvoltarea

creativitatii,logicii.

"roiectul s-a conceput in clasa prin definirea si intelegerea sarcinii.l s-a elaborate

pe parcursul intregului an stimuland puterea de decizie a elevului si creand

oportunitati de a arata ca stiu ce sa faca intr-o varietate de situatii si conte%te.

&ontinutul stintific intregeste lantul cunostintelor acumulate din clasele a $'-a

'$$$-a din domeniul mecanic si aduce totodata unele elemente de noutate pe

drumul dificil dar mereu interesant al cunoasterii.

Aspecte privind exploatraea masinilor-unelte


3/25

asinileunelte ca elemente principale in industria constructiilor de masini,in

realizarea unor productii de bunuri materiale,impun o atentie deosebita in privinta

conditiilor in care se realizeaza procesul tehnologic de prelucrare,e%ploatarea si

intretinerea lor,stiut fiind ca defectarea brusca a unei masini-unelte in unele cazuri

poate determina intreruperi si chiar pierderi importante in procesul de productie.

%ploatarea rationala a masinilor-unelte a devenit o problema de interes ma#or

pentru constructia moderna de masini-unelte,mai ales prin prisma fiabilitatii si

durabilitatii lor.Aceasta datorita folosirii unor regimuri de lucru tot mai

intensive,maririi intensitatii de utilizare in timp a masinilor,cerintelor referitoare la

micsorarea gabaritului si greutatii,mai ales celor referitoare la precizia de prelucare

obtinuta in decursul perioadei de e%ploatare.

La e%ploatarea masinilor-unelte trebuie avut in vedere,in primul rand indicii de

performanta ai masinii*

-capacitatea de productie (volumul de produse realizate in unitatea de timp tinand

cont de regimul de lucru al masinii si de timpii au%iliari proprii+-precizia de prelucare care este influentata de rigiditatea masinii."recizia de

prelucrare se e%prima prin abaterea minima ce se poate realiza sistematic in cadrul

unei capacitati de productie nominale

-rugozitatea minima a suprafetei prelucrate care se coreleaza cu precizia de

prelucrare

-gradul de automatizare care este un indicator modern pentru care se urmareste o

evaluare ma%ima in conditii de eficienta economica

-randamentul masinii unelte,un indicator tot mai important in legatura cu cerintele

economiei de energie

-siguranta in functionare sau fiabilitatea reflecta probabilitatea defectarii masinii

avand in vedere comple%itatea componentelor sale.

Avand in vedere multitudinea tipodimensiunilor de masini unelte,e%ploatarea

rationala nu poate fi realizata decat cunoscand particularitatile fiecaruia si in

acelasi timp proprietatile generale comune.

"roblemele legate de deservire si intretinere,suprapuse peste fiabilitatea reala sa

masinii pot influenta hotarator functionarea masinilor in e%ploatarea,fapt care

determina in unele cazuri industria in mod special a muncitorului care deserveste

masina-unealta.

Necesitatea intretinerii masinilor unelte

.Lucrari de intretinere e%ecutate de catre muncitori care deservesc masinile.


4/25


5/25

1)"lanificarea reparatiilor

0e incocmeste planul annual de reparatii cand se tine seama de sratea tehnica a

masinii.2ltima, reparatie e%ecutata, conditiile de e%ploatare.

"e baza planificari anuale se intocmesc planurile anuale.

5)etoda de reparatii

$n functie de tipul reparatiei se paote allege una din urmatoarele metode+

a)etoda reparatiilor pe loc, care se aplica fara deplasarea masini-unelte*

b)etoda reparatiei prin inlocuirea subansamblurilor care se aplica atunci cand

e%ista mai multe masini identice*

0ubansamblurile demontabile se redictioneaza in ateliere de reparatii si devin

subansambluri de rezerva.

c)etoda lucrarilor simulate care presupune impartirea lucrarilor de reparatii pe

mai multe grupe de operatii care se incredinteaza unei echipe specializate*

d)etodalucrului in schimb comune care se aplica atunci cand reparatia trebuie sa

se realizeze intr-un termen scurt si se lucreaza in ,/ schimburi.e)etoda e%ecutari reparatiilor in timpul repaosului aplicata masinilor si utila#elor

care nu pot fi scoase din procesul de productie.

eparatia care se e%ecuta in pauza dintre schimburi.

3)!rganizarea repararii masinilor si utile#elor.eparatiile se e%ecuta in ateliere de

reparatii dintre care unul central si altele organi#ate pe langa secoarele de productie

numite si ateliere de sector.

0arcinile atelierelor de sector sunt urmatoarele+

-e%ecutarea reviziilor tehnice si reparatiilor unelte*

-e%ecutarea operatiilor polanificate.

Atelierul operatiilor de reparatii are sarcinile+

-e%ecuta piese de schimb*

-e%ecuta inlocuirea pieselor uzate cu piese de schimb sau piese noi.

Masina de rabotat

&lasificarea masinilor de rabotat


6/25

asinile de rabotat se impart in trei grupe+

-masini de rabotat longitudinal (raboteze) *

-masini de rabotat transversale (sepinguri) *

-masini de mortezat (morteze).

La masinile de rabotat longitudinal (raboteze), miscarea rectilinie-alternativa (de

du-te-vino) o e%ecuta piesa de prelucrat in timp ce cutitul sau cutitele (daca se

lucreaza cu mai multe) primesc un avans periodic si in directie tanasversala.

Aschierea propiu-zisa a metalului se e%ecuta numai la un singur sens de miscare, la

o singura cursa (cursa active), iar piesa revina in pozitia initiala pentru a reincepe

aschierea dupa cursa de inapoiere (cursa de mers in gol).

La masinile de rabotat transversale ,miscarea rectilinie-alternativa este e%ecutata de

scula aschietoare (cutit), in timp ce piesa de prelucrat e%ecuta o miscare periodica

de avans transversala.

Aschierea se e%ecuta ca si in cazul de mai sus cutitul efectuind fata de piesa,

aceleasi miscari. idicarea cutitului de pe piesa, in timpul cursei in gol permiteintr-o oarecare masura racirea lui, fapt pentru care la rabotare nu este necesara

racirea fortata a sculei.

4in punct de vedere constructive, masina de rabotat transversal* deosebirea dintre

ele consta in faptul ca la masina de mortezat berbecul functioneaza pe vericata

Masina de rabotat longitudinal

La masinile de rabotat longitudinal, denumite si cu masa mobile, miscareaprincipala este e%ecutata de catre masa masinii pe care se fi%eaza piesa.

4in aceasta grupa fac parte+

-masinile de rabotat cu duoa coloane*

-masinile de rabotat cu o singura coloana.

4intre masinile de rabotat longitudinal, cele mei raspindite sunt masinile de

rabotat longitudinal cu doua coloane.

$n figura este reprezentata schematic masina de rabotat longitudinal cu doua

coloane sau cu doi montanti. 4enumita si portal.

Aceasta masina are urmatoarele parti componente+

-batiul , care constituie corpul propiu-zis al masinii*

-masa , pe care se fi%eaza piesa de prelucrat* aceasta e%ecuta miscarea principala

alunecand pe ghida#ele orizontale aflate la partea superioara a batiului

masinii.&ursa mesei atinge valori de -5 m.Viteza de lucru a masinilor de

rabotat longitudinal la cursa active este de 5-3 m6min,iar la cursa de mers in gol

de /-3 m6min.


7/25

4e o parte si de alta pe batiul masinii se fi%eaza coloanele vericale / si 1, care, la

partea superioara, sunt asamblate prin grinda transversala 5, formandu-se astfel un

cadru foarte rigid, necesar sarcinilor si vitezelor de lucru mari ale constructiilor

moderne.

&oloanele sunt prevazute pe toata lungimea cu ghida#e verticale 3 pe care se

deplaseaza in sens vertical suporturile laterale 7 si 8 si traversa9. Traversa este

prevazuta cu ghida#e orizontale pentru delpasarea suporturilor centrale si ,

inclusive a mecanismelor de actionare necesare.&onstructia treversei este deosebit

de rigida pentru a nu aproduce sau a transmite vibratii. Traversa este prevazuta cu

parghii de blocare in pozitia de lucru aleasa

iscarile posibile ale masinii sunt+

-miscarea principala rectilinie-alternativa $ a mesei inclusive a piesei fi%ate pe

masa*

-miscarea secundara de avans vertical $$ a suporturilor laterale+

-miscarea de avans orizontal $V a suporturilor centrale de pe traversa 9*-miscarea de avand vertical V a saniilor suporturilor centrale*

-deplasarea pe verticala a treversei mobile 9.

0uporturile centrale si precum si cele laterale 7 si 8 au pe ele sanii pe care se

gasesc suporturile portscula.

Aceste sanii se pot roti fara de corpurile suporturilor de baza, ceea ce asigura

masinii posibilitatea prelucrarii suprafetelor inclinate.

2n astfel de suport este prezentat in detaliu, in figura se disting +suportul de baza

prevazut cu un cadran gradat, sania portscula si suportul portcutit, cu suruburile

pentru fi%area cutitului.

:ecesitatea prelucrarii prin rabotare a unor piese cu latimea mai mare decat

latimea mesei, precum si a pieselor care au part ice nu ar putea trece pe sub

traversa, a impus constructia tipului de masina de rabotat longitudinal cu o

singuara coloana.

igiditatea acestei masini este inferioara celei cu doua coloane datorita sistemului

de fi%are in consola a traversei.

La masinile de rabotat longitudinal, miscarea principala se poate realiza in mai

multe moduri, dintre care mai raspandite sunt urmatoarele+

-actionarea mesei cu mecanism roata dintata-cremaliera si sistem de inversare cu

cupla#e electromagnetice*-actionarea mesei cu mecanism roata dintata-cremaliara si sistem de inversor

electric*

-actioanarea hidraulica.

lementele componente ale masinilor de rabotat longitudinale se deosebesc

intrucatva de cele ale altor masini-unelte datorita particularitatilor functionale ale

acestor masini.


8/25

asa are la partea superioara canale longitudinale, in forma de T, prin care se

fi%eaza piesele sau diverse dispozitive de fi%are. 0uprafata mesei trebuie sa fie

plana si neteda. a are lungimea egala cu lungimea ma%ima de lucru, iar latimea

ceva mai mica decat deschiderea dintre montanti.

La constructiile moderne, pentru a se asigura prote#area ghida#elor de alunecare,

sunt prevazute cu burdufuri de panza cauciucata. 2nul din capetele burdufului este

prins de cate o e%tremitate a mesei, iar calalalt capat, de batiu.

ontantii sau coloanele sustin mecanismele si dispozitivele portscula inclusive

mecanismele de actioanre ale carucioarelor. ontantii au glisiere verticale pe care

aluneca suporturile laterale, precum si traversa mobile. $n partea lor superioara sunt

amplasati scripti, peste care trec cablurile contragreutatilor de echilibrare.

Traversa superioara face legatura la partea superioara o coloanelor, formand un

cadru rigid necesar sarcinilor si vitezelor de aschiere mair. "e ghida#ele coloanelor

aluneca traversa mobila care are ghida#e orizontale necesare suporturilor cantrale.

Traversa este foarte rigida, pentru a nu produce sau transmite vibratii. "e treversasunt montate parghii de bocare a acesteia in anumite pozitii.

Traversa se poate deplasa pe verticala, apropiind sau departand de masa, inclusive

de piesa, caruciorul portcutit. &arucioarele sau suporturile portcutitelor sunt

montate fie pe traversa centrala, fie pe coloanele laterale. &aruciorele au o sanie

orizontala si una verticala, fapt care le permite deplasari de acelasi fel. 0ania

verticala poate fi rotita fata de masa masinii cu un anumit unghi, ceea ce permite

rabotarea suprafetelor inclinate. &arucioarele sunt prevazute cu un dispozitiv de

fi%are a cutitului.

$n general, masinile de rabotat mari sunt echipate cu doua carucioare montate pe

traversa centrala si unul dau doua pe coloane. 0e creeaza astfel posibilitatea de a se

lucra conomitene cu mai multe cutite si se obtine o productivitate sporita.

ecanismul miscarii de avans este pus in functiune prin miscarea mesei printr-un

sistem de parghii si angrena# pinion-cremaliera sau este actionat de un motor

separate, a carui functionare periodica este comandata de masa prin limitatoare.

2ltima varianta are raspandirea cea mai larga unealta. 0e remarca, de asemenea,

faptul ca pe aceste tablouri de comanada este amplasata la ondemana un buton

mare, de culoare rosie, care apasat fiind, comanda oprirea generala a masinii-

unelte. Acest buton este destinat preantampinarii accidentelor de munca sau

avariilor masinii.

Masini de rabotat transversal


9/25


10/25

Actionarea berbecului in vederea obtinerii miscarii principale se poate face in doua

moduri+ mecanice sau h>draulic.

Actionarea mecanica permite obtinerea miscarii alternative de translatie cu a#utorul

unui mecanism cu culisa oscilanta. $n interiorul batiului se afla un volant V,

prevazut cu dantura la e%terior si cu un canal radial &. Volantul este pus in

miscare de rotatie de catre o roata dintata ?, aflata pe ultimul a% al cutiei de viteze

a masinii (nefigurata in desen). $n canalul radial al volantului este fi%ata o piatra de

culisa "&, care poate aluneca in lungul unui canac &, aflat intr-un brat denumit

culisa oscilanta &4. Atunci cand volantul se roteste, piatra de culisa descrie un cerc

si obliga culisa oscilanta sa se deplaseze la stanga si la dreapta* aceasta miscare

este imprimata berbecului masinii, deoarece culisa oscilanta este articulata la

berbec in punctual A.

ecanismul cu culisa oscilanta este astfel conceput incat viteza la cursa active sa

fie mai mica decat viteza la cursa de mers in gol* aceasta permite sa se realizeze o

economie de timp la revenirea in pozitie initiala, stiindu-se ca la cursa de mers ingol nu se aschiaza.

eglarea cursei berbecului. $n timpul prelucrarii pieselor de diferite configuratii si

marimi este necesara sa se regleze cursa berbecului in asa fel incat cutitul sa se

deplaseze in lungul suprafetei prelucrate, acoperind-o pe intreaga sa lungime.

ezulta de aici ca reglarea cursei trebuie facuta in doua moduri si anume+

- o reglare a marimii cursei L, astfel incat ea sa depaseasca lungimea suprafetei

care trebuie prelucrata*

- o reglare a pozitiei cursei astfel incat cutitul sa aschieze intreaga suprafata.

eglarea marimii cursei se realizeaza prin schimbarea pozitiei pietrei de culisa in

canalul radial al culisei oscilante+ atunci piatra de culisa se afla aproape de centrul

volantului, cursaare valoare minima si invers.

Aceasta reglare se obtine practice, prin manevrarea unui a% amplasat de obicei in

arborele pe care este montat. "ozitia cursei se regleaza prin actionarea mantei m ,

dupa ce in prealabil se deblocheaza piulita de pe surub, cu a#utorul mantei m .

4intre miscarile de avans utilizate la rabotarea transversala doua pot fi mecanizate

si anume+ avansul longitudinal al mesei si avansul vertical sau inclinat al saniei

portcutit.

ecanismele folosite pentru realizarea acestor avansuri automate sunt mecanisme

cu clichet. $n figura este reprezentat mecanismul cu clichet folosit pentru obtinereaavansului automat al mesei.

iscarea este culeasa de la roata dintata z , fi%ate pe capatul arborelui volantului.

arimea avansului se regleaza prin modificarea e%centicitatii boltului , in canalul

diametral al rotii dintate z . 0ensul liscarii de avans se schimba prin rotirea

clichetului 7 cu 8 .


11/25

Actionarea hidraulica a masinilot de rabotat transversal se realizeaza in mod

asemanator ca in cazul masinilor de rabotat longitudinal

Tehnologia prelucrarii prin rabotareScule pentru rabotat

&utitele de rabotat si de mortezat se e%ecuta in general din acelesi materiale ca si

cutitele de strung+ oteluri pentru scule, oteluri aliate pentru scule, oteluri rapide si

carburi metalicadure.

&arburile metalice se folosesc cu atentie deoarece placutele din aceste meteriale se

pot sparge cu usurinta la intrarea sculelorin materialul prelucrat, cand se produce

un soc.

$n vederea usurarii e%ecutarii si a folosirii au fost standardizate cele mai curente

tipuri de cutite de rabotat si de mirtezat dintr-o bucata si cu placuta din carburi

metalice.

&utitele de rabotat se clasifica dupa+ felul consrructiei, directia avansului, forma

capului si a pozitiei acestuia fata de a%a de simtrie sis cop.

4upa felul consrtucitei se deosebesc+

-cutite integrale, care au parte activa din aceeasi bucata cu corpul

-cutite cu placa, care au partea active dintr-un material diferit de cel al corpului.

4upa directia avansului, se deosebesc

-cutite pe stanga*

-cutite pe dreapta.

4upa forma capului si a pozitiei acestuia fata de a%a de simetrie, se deosebesc+

-cutite drepte, care au a%a de simetrie rectilinie depend de natura materialului de

prelucrat si sunt date in tabele sau in standarde+

-cutite incovoiate care au a%a corpului incovoiate in plan*

-cutite cotite, care au a%a corpului cotita in vederea laterala*

-cutite cu cap ingustat, care la capul, fata de a%a poate fi simertic sau asimetric

4upa scop, se deosebesc+ cutite pentru degrosat, canelat, finisat etc.

"rincipalele unghiuri ale cutitelor de rabotat.

&utitele de mortezat difera constructiv de cele de rabotat, avand o forma deosebita.

aterialele folosite pentru e%ecutarea cutitelor de mertezat sunt aceleasi ca in

cazul cutitelor de rabotat, iar succesiunea operatiilor tehnologice de e%ecutare a

cutitelor este identica.


12/25

&utitele de mortezat se clasifica dupa aceleasi criterii ca si in cazul precedent si

anume*

-dupa felul constructiei, se deosebesc cutite intregrale si cutite cu placa.

Prelucrarea diferitelor suprafete prin rabotare

a) "rinderea pieselor si a sclulelor in vederae prelucrarii

"entru asezarea pieselor pe masina se folosesc trei variante+

-piesele se aseaza direct pe masa masinii si se verifica pozitia acestora.

ste o varianta greoaie si neproductiva.

0e foloseste mai ales in cazul pieselor mari, grele(batiuri, carcase etc.), precum si

in cazul reparatiilor, productiei de unicate etc. 4eoarece de precizia asezarii si

fi%arii semifabricatului direct pe masa masinii depinde in final obtinerea piesei, se

impune ca aceasta operatie sa fei e%ecutata de muncitori cu calificare inalta*-pieselor se aseaza dupa trasa#* aceasta varianta se foloseste in cazul

semifabricatelor complicate, turnate sau for#ate. "iesa trasata se aseaza direct pe

masa masinii, reglandu-se si asezandu-se in functie de a%ele trasa#ului* in acest caz

se efectueaza verificarea cu sculele de trasare.

$n figura este reprezentat modelul de asezare a piesei 1 dupa trasa# pe masa a

masinii. "iesa este fi%ate prin bolturile prismatice 5 si 3. &u paralelul si cu acul /

se urmareste trasa#ul A=&.

Timpul de asezare este mai redus fata de cazul anterior, insa impune, de asemenea,

ca operatia sa fie e%ecutata de lucratori cu multa e%perienta.Acest procedeu se foloseste la productia de unicate si de serie mica*

-piesele de prelucrat se aseaza in dispozitive* la productia in serie, procedeul de

fi%are a pieselor rotunde pe prisme este cel mai folosit. 4eoarece asigura precizie,

rapiditate, productivitate, posibilitate rapida de reglare, verificari in timpul lucrului,

eliminand astfel dezavanta#e#e asezarii pieselor direct ori dupa trasa# pe masa

masinii de rabotat.

"iesele se fi%eaza pe masa masinii in functie de comple%itatea conturului e%terior,

folosindu-se elemente simple sau dispozitiva si accesorii speciale.

2nul dintre dispozitivele cele mai simple aflate in rotarea mainilor de rabotare

transversale, este menghina. $n multe situatii, pentru a se asigura o asezare corecta

a pisei in menghina, in raport cu traiectoria berbecului, este necesara efectuarea

unui control prealabil prin carea sa se verifice paralelismul dintre falca fi%a a

menghinei si traiectoria berbecului.

4eoarece deplasarea berbecului prin actionarea sa cu a#utorul motorului masinii

este periculoasa, putand duce la distrugerea ceasului comparator, se prefera


13/25

deplasarea lenta, manuala fie de la mecanismul pentru reglarea cursei, fie de la

mecanismul pentru schimbarea pozitiei cursei.

"entru cazurile particulare, dar la productie in serie, se e%ecuta dispozitive variate

din punct de vedere constructive, care permite fi%area uneia sau a mai multor piese

concomitant.

"regatirea si fi%area corespunzatoare a cutitelor pe masina fac parte din etapa de

pregatire a lucrului in vederea prelucrarii mecanice si a piselor. ai intai lucratorul

isi alege cutitul corespunzator prelucrarii ce urmeaza a se e%ecuta, dupa care se

verifica geometria lui, aspectul e%terior, inclusive starea pacutei.

Prelucrarea suprafetelor plane prin rabotare

"e mainile de rabotare se pot prelucra suparfete plane orizontale,verticale sau

inclinate.

0uprafetele plane orizontale se pot prelucra cu usurinta,folosindu-se miscarea deavans lateral al saniilor portcutit de pe traversa masinii de rabotat longitudinal sau

de miscarea de avans a masei masinii de rabotat transversal.

0uprafetele plane verticale se pot prelucra cu usurinta pe masinile de rabotat

longitudinal folosind fie avansul vertical al suporturilor portcutit de pe traversa

fie,mai bine, avansul vertical al saniilor laterale montate pe coloanele masinii."e

masinile de rabotat transversal se pot prelucra suprafete verticale folosind avansul

vertical al suportului portcutit.

0uprafetele plane inclinate se pot prelucra in general folosind doua scheme de

baza+-asezind piesa inclinat pe masa masinii cu unghiul dorit lucrind in continuare ca la

prelucrarea suprefetelor plane orizontale

-inclinand sania portcutit cu unghiul dorit.

$n general prelucrarea suprefetelor prin rabotare cuprinde doua etape

distincte+degrosarea sau prelucrarea prealabila si finisarea sau prelucrarea

definitive."rin prelucrarea de degrosare se indeparteaza cea mai mare parte a

adaosului de prelucarea,restul materialului fiind inlaturat la finisare.Totodata se

urmareste ca adaosul de degresare sa se inlature intr-o singura trecere si numai in

cazul unui adios de prelucare mare sau al puterii prea mici a masinii,adaosul de

prelucarea se inlatura din mai multe treceri.&utitul este ales in functie de duritatea materialului piesei.La degrosare,in suportul

portcutit se fi%eaza in cutit de degrosare cu sectiunea cat mai mare,care trebuie sa

iasa cat mai putin din support,ca sa nu se indoaie sis a vibreze in timpul lucrului.

La prelucrarea suprafetelor verticale este indicat ca atat degrosarea cat si finisarea

sa se e%ecute dintr-o singura fi%are,deoarece in aceste fel se elimina erorile de

asezare.


14/25

$n scopul maririi productivitatii este indicate prelucarea simultana a unui anumit

numar de piese,dintr-o singura fi%are sau a mai multor suprafete.

$n timpul lucrului,muncitorul trebuie sa urmareasca unctionarea corespunzatoare a

masinii,mentinerea piesei in conditiile de asezare si de fi%are initiala,daca suprafata

prelucrata se obtine in conditiile dorite.

Prelucrarea canalelor prin rabotare

"rin rabotare se pot prelucra canale din cele mai diferite+rectangulare

unghiulare,coada de randunica precum si canale T.

$n general,prelucacrea se realizeaza in doua etape +una de degrosare,prin care se

indeparteaza cea mai mare parte din adaosul de prelucrare si prin care suprafetele

se apropie de cele ale piesei finite,si alta de finisare,prin care se obtin forma si

dimensiunile definitive ale piesei."entru finisare se poate prelucra cu cutite

obisnuite pentru finisare sau cu cutite profilate.@oarte frecvent conturul transversal al canalului se controleaza in timpul prelucrarii

dupa un trasa# efectuat in prealabil pe partea frontala a semifabricatului.

4aca tehnologia de prelucrare a canalelor rectangulare (patrate,dreptunghiulare) nu

ridica probleme deosebite,in schimb prelucrarea celorlate tipuri de canale prezinta

unele particularitati specifice canalelor respective.

&analele unghiulare prezinta,deobicei,la fundul canalului,o dega#are cu profil

dreptunghiular.4atorita acestei particularitati,prelucrarea acestor canale decurge in

felul urmator+

-se degroseaza semifabricatul astfel incat sa ramana pe suprafetele canaluluiadaosului de prelucrare necesar finisarii

-se e%ecuta canalul de dega#are folosindu-se avansul vertical,scula avind profilul

canalului respective

-se finiseaza canalul unghiular

"relucarea canalelor T sau coada de randunica este mai complicate si se e%ecuta in

doua etape+

ai intai,se raboteaza un canal dreptunghiular la adancimea prevazuta in

documentatie dupa care se raboteaza treptat partea dreapta apoi partea stanga a

canalului.

4upa fi%are,se tesesc prin rabotarea muchiilor superioare ale canalului.La rabotarea canalelor T se folosesc cutite incovoiate pe dreapta sip e stanga.:u

este recomandabil sa se lucreze cu viteze de aschiere mari,deoarece spatil de lucru

este mic,iar cursa cutitului trebuie astfel reglata incat la iesirea din canal,cutitul

incivoiat sa iasa pe o anumita lungime pentru a nu se deteriora


15/25

Prelucarea suprafetelor profilate

0uprafetele profilate pot fi prelucrate prin rabotare folosindu-se mai multe metode

ca+

-prelucrarea cu cutite profilate*-prelucraeea dupa trasa#*

-prelucrarea dupa sabloane*

-prelucrarea pe masini speciale de rabotat prin copiere.

"relucarea cu cutite profilate se aplica in cazul unor piese la care partea profilata

este relativ ingusta si nu depaseste latimea muchiei taietoare a cutitului(ma%imum

5mm)."relucarea unor piese cu latime mai mare nu este posibila din cauza

aparitiei vibratiilor in timpul lucrului.

&utitele profilate folosite la rabotare sint de obicei cutite prismatice avind muchia

taietoare cu acelasi profil ca cel al conturului suprafetei prelucrate sau blocuri de

cutite."relucrarea dupa trasa# este utilizata in cadrul productiei de unicate sau a celei de

serie mica."rofilul care trebuie realizat se traseaza pe partea frontala a

semifabricatului ,dupa care se e%ecuta o rabotare de degrosare si una de

finisare."relucrarea de finisare necesita o atentie sporita din partea muncitorului

care trebuie,sa foloseasca cu pricepere avansurile masinii pentru a respecta

intocmai trasa#ul.

"relucrarea dupa sablonare.0uprafetele profilate care nu necesita o precizie mare se

prelucreaza prin rabotare cu a#utorul sabloanelor profilate.Aceasta metoda asigura

o productivitate sporita si se foloseste frecvent in cazul pieselor inguste,precum si aprofilelor lungi.este reprezentata metoda de prelucrare dupa sablon a ghida#elor

unui batiu de strung.

"relucrarea pe masini speciale de rabotat prin copiere este putin raspandita din

cauza costului ridicat al acestor masini-unelte.

Controlul suprafetelor prelucrate prin rabotare

&ontrolul suprafetelor prelucrate prin rabotare se efectueaza dupa regulile

prezentate la prelucrarea diferitelor suprafete prin frezare.etodele de control se


16/25

aplica in general dupa specifcul suprafetelor respective,si in mod special,dupa

configuratia si precizia acestor suprafete.

! atentie deosebita trebuie acordata controlului ghida#elor rabotate.0e controleaza

forma si pozitia suprafetelor,precizia dimensionala si calitatea suprefetelor.@orma

si precizia suprefetelor se pot controla cu a#utorul unor placi etalon,special

construite sau a altor placi-etalon si al unor ceasuri comparatoare.

"entru evitarea accidentelor se interzice cu desavarsire efectuarea controlului

pieselor in timpul prelucrarii lor+moncitorul poate fi lovit de masa mobila sau de

berbecul masinii de rabotat,hainele sale pot fi agatate de partile masinii aflate in

miscare iar instrumentele folosite la efectuarea controlului se pot distruge


17/25

@i%area cutitului in suportul port cutit


18/25

asina de rabotat transversal

-batiu

-ghida#

/-suport

1-ghida#

5-berbecul

3-ghida#ul culisei oscilante

7-suportul port-scula

9-dispozitiv de reglare a sculei

-motor electric


19/25

asina de mortezat


20/25

eglarea cursei berbecului


21/25

&utite de rabotat

cutite incovoiate (a*b )

cutite cotite (c*d)

cutite cu cap ingustat (e*f*g )


22/25

Securitatea muncii la prelucrarea prin aschiere

pe masini-unelte

Traumatisme care se pot produce prin nerespectarea normelor de

tehnica asecuritatii muncii.

Traumatismele mecanice se manifesta sub forma de taieri, loviri si raniri.

La strun#irea metalelor,daca aschia nu se detaseaza in forma de bucati ci in

forma de panglica continua,acesta prezinta pericol de a produce taieri,deoarece are

muchiile foarte ascutite si chiar numai prin atingere pot taia producand

raniri.Aceste traumatisme se pot produce si datorita faptului ca strungul constituie

un ansamblu comple% de mecanisme.! parte dintre aceste mecanisme sint inchise

in carcase pentru protectie*altele sint amplasate in interiorul batiului.Lipsa sau

imperfectiunea ingradirilor respective pot cauza raniri,in special la maini.

"ericol de lovire poate aparea si din partea piesei care se prelucreaza,

precum si a sculelor care nu au fost bine fi%ate in dispozitive si care, in timpul

aschierii,pot fi smulse si proiectate spre muncitor.

Traumatismele termice se pot produce la atingerea aschiilor dupa

desprinderea acestora de pe piesa de prelucrat, deoarece au o temperatura foarte

mare.$n cazul strun#irii rapide, temperatura poate atinge circa 3&."rin

proiectarea acestor aschii spre strungar si prin atingerea partilor descoperite ale

corpului acestuia, se pot produce arsuri.

Traumatismele electrice sunt acidente datorate actiunii curentului electric

asupra corpului omenesc prin socuri electrice (electrocutare) si arsuri.lectrocutarea se poate produce prin atingerea directa a conductoarelor de curent

(conductoare neizolate,borne de legaturi fara carcasa protectoare etc.) sau prin

atingerea carcasei strungului care a fost pusa acidental sub tensiune, din cauza

deteriorarii izolatiei si care nu a fost pusa la pamant.

Arsurile electrice se pot produce la formarea arcurilor electrice (actionarea

intrerupatoarelor fara aparatori corespunzatoare sub sarcina mare,scurt-circuitare a

doua faze cu o piesa metalica etc)


23/25

Reguli generale de tehnica a securitatii muncii

la prelucrarea prin aschiere

"entru prevenirea traumatismelor se impune respectarea urmatoarelor reguli de

tehnica a securitatii muncii+

- nu se permite inceperea unei activitati noi fara o instruire prealabila

- la prelucrarea pieselor cu masa peste g,se interzice ridicarea si

montarea manuala.$n asemenea cazuri trebuie sa se foloseasca

mecanisme de ridicat sau sa se apeleze la un muncitor au%iliar*

- piesa de prelucrat si scula aschietoare trebuie sa fie bine f%ate*

- inainte de a se pune in functiune motorul electric,se vor decupla toate

manetele de comanda,fi%andu-se in pozitia de repaus*

- nu este permis sa se lase masina in timpul lucrului fara supraveghere*

- la fiecare intrerupere a lucrului,chiar temporara,se va opri masinadeconectand motorul electric*

- se va opri masina la montarea si scoaterea piese de prelucrat,la

schimbarea sculei aschietoare,la curatire si ungere,cum si la strangerea

aschiilor*

- se vor folosi ochelari de protectie la prelucrarea metalelor care produc

aschii marunte sau ecrane protectoare,la producerea altor tipuri de aschii*

- in timpul lucrului nu se vor purta haine largi*manecile hainei trebuie sa

fie stranse la incheietura maneci*parul lung va fi legat cu o basma*

- se va intrebuinta un carlig special pentru indepartarea aschiilor*

- ingradiriile de protectie ale curelei si ale rotiilor dintate nu se vor

demonta in timpul functionarii masinii-unelte*

- mutarea curelelor pe rotile de transmisie pentru schimbarea vitezei se va

e%e%uta numai cu a#utorul furcii de mutare a curelei*

- se vor respecta curatenia si ordinea la locul de munca*

- nu se va masura piesa de prelucrat in timpul functionarii strungului*

- nu se va frana cu mainile universalul in rotatie


24/25

Prevenirea si stingerea incendiilor

Apararea avutului obstesc impotriva incendiilor este o obligatie a fiecarui

cetatean al patriei noastre.$ncendiile pot provoca pierderi imense in bunuri

materiale si vieti omenesti.

$n mod obisnuit incendiile se datoresc fie unor cauze obiective (fenomene

naturale,uzura unor materiale si instalatii etc.),fie,mai ales,unor cauze cum ar fi

neatentia celor din #ur,lipsa de ingri#ire a instalatiilor etc.

!rice incendiu poate fi prevenit.Trebuie sa se cunoasca insa care sint posibilitatiile

de izbucnire a unui incendiu si care sint masurile ce trebuie luate.

"rintre cauzele ce pot provoca incendii si care depind direct de muncitori

sint+

- nerespectarea indicatiilor de functionare a instalatiilor*

- fumatul in locuri nepermise si aruncarea tigarilor aprinse la intamplare*

- spalatul hainelor de lucru cu lichide inflamabile*- lipsa ordinei la locul de munca etc.

$n fiecare sectie productive,la indemana muncitorului stau materiale necesare

stingerii incendiului cum sint+panouri cu unelte(lopeti.topoare,cangi,galeti),lazi cu

nisip,e%tinctoare,furtunuri de cauciuc pentru montat la gurile de apa(guri de

incendiu),instalatii de alarma etc.

&and se ia in primire un loc de munca, mncitorul trebuie instruit in legatura

cu pericolele de incendiu la locul respectiv si masurile de urgenta ce vor fi luate la

aparitia unei asemenea situatii.

:erespectarea acestor indicatii se sanctioneaza in conformitate cu legile in

vigoare si cu regulamentul de ordine interioara.


25/25

ibliografie

)Al.Vaida s.a-%ploatarea masinilor unelte,ditura 4idactica pedagogica 988 =ucuresti.

)B.Crigorescu-sini unelte,ditura 4idactica si "edagogica =ucuresti 973,manual pent

licee cu profil mechanic.

/):.Buzeem-asini , utila#e si instalatii din industria constructiilor de masini,ditu

4idactica si "edagogica,=ucuresti 978.

1).Voicu 2tila#e si tehnologia prelucrarilor prin aschiere,ditura 4idactica

"edagogica,=ucuresti 988,manual pentru scoli profesionale.

5)0."ece-"rotectia muncii,ditura 4idacticasi "edagogica,=ucuresti 993.

3)$,Cheghea s.a %ploatarea si intretinerea masinilor unelte cu comanda "rogram, dituTehnica =ucuresti 99.

7)4eacu L-%ploatarea asinilor-2nelte,&lu# :apoca $nstitutul "olitehnic,995.

8)Albu A.-asini unelte si agregate .&lu# :apoca ,$nstitutul "olitehnic 99.

masina de rabotat.doc

Documents