marturisire - pr galeriu

8/16/2019 Marturisire - Pr Galeriu

1/13

Taina Marturisirii - Parintele Constantin Galeriu

Mareste imaginea.

Taina Marturisirii

Taina Marturisirii, impreuna cu celelalte Taine ale Bisericii, e o lucrare sfanta a mantuirii si zidirii

noastre in Hristos. Cuvantul marturisire, - inseamna a te aa in "acelasi cuvant". Se intelege aici, cu

Dumnezeu-Cuvantul in acelasi Du cu !l ... n acest, Sfantul !v. oan invata# "Daca marturisim pacatele

noastre, !l adica Hristos, este credincios si drept ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca pe noi de

toata nedreptatea" $% oan %, &' si de tot ceea ce ne separa de !l, pentru a deveni asemenea (ui,

asemenea "Celui drept" $ oan , %'.

Marturisirea e astfel esential, curatire, eli)erare de pacat, in lumina vietii lui Hristos. ! intalnire cu

Hristos. Marturisirea pacatelor cu marturisirea lui Hristos, in !vangelie, una fac. De aceea Sfantul oan

inainte de a vor)i de marturisirea pacatelor, mai intai proclama# "Si aceasta e solia pe care am auzit-o

de la !l si v-o vestim# ca Dumnezeu este lumina si nici un intuneric nu este in !l... Daca zicem ca

,avem impartasire cu !l si um)lam in intuneric mintim si nu savarsim adevarul. ar daca um)lam intru

lumina, precum !l este lumina, atunci avem impartasire unu cu altul si sangele lui isus, *iul (ui, ne

curateste pe noi de orice pacat" $% oan %, +-'. mpartasirea cu Hristos si intreolalta, in Duul (ui, este

sensul, scopul profund al marturisirii. Duovniceste privind, in Taina ne marturisim greselile, ne

udecam in fata lui Hristos. reotul duovnic si zice atunci catre penitent# "ata /ule, Hristos sta

nevazut, primind marturisirea ta ... ". ar el, preotul este "iconom" al Tainei, sluior, "martor" vizi)il al lui

Hristos.

Si mai tre)uie o)servat, in acelasi timp, ca Sfanta Scriptura l numeste pe nsusi isus Hristos "Martorul

Cel credincios" $0poc. %, 1'. 0stfel incat, in iconomia mantuirii, si implicit a acestei Taine, Hristos este

martorul credincios al Tatalui, iar credinciosul devine si el, prin marturisirea in fatia preotului care i-o

primeste, un martor al lui Hristos, o marturisire a revelatiei (ui. entru care Domnul si zice# "2ricine va

manturisi pentru Mine inaintea oamenilor, marturisi-voi si !u pentru !l inaintea Tatalui Meu care este in

ceruri" $Matei 3, 45'.

0stfel vazuta, fundamental, ca marturisire in fata lui Hristos, si a lui Hristos, intelegem insemnatatea

pe care 2rtodo6ia o acorda acestei S/nte Taine, in reciprocitate desigur cu celelalte, si in care

credinciosul e atat de viu si personal angaat. Mai mult decat o despovarare de pacate, e Taina

mantuitoare si ziditoare. 7e zideste, ne formeaza spiritual, dupa cipul revelator de viata in Duul

Sfant al lui Hristos. Mistuiti de arul unei sporiri neincetate, Hristos este icoana, modelul suprem,

in/nilt al zidirii noastre. ar noua ni se cuvine a nu uita nicio clipa ca suntem cipul (ui, si meniti la


2/13

asemanare nesfarsita cu !l. Ca tre)uie sa ne insusim prin ar in Duul, icoana, cipul (ui dumnezeiesc.

mparatia lui Dumnezeu se intemeiaza cu cei asemenea (ui, iar Taina Marturisirii e o cale in acest scop.

Se intelege, ca marturie a lui Hristos, Taina e totodata confruntare profunda cu pacatul care, propriu-

zis, e unicul o)stacol in calea omenirii, zidirii noastre crestine. Si aceasta intrucat ne desparte de

Modelu, rotocipul nostru Hristos, de Dumnezeul luminii si al iu)irii, si ne "arunca" in latura si um)ra

mortii". 7e scoate din sensul ziditor si luminos al vietii in Hristos si ne a)ate intr-o lume a nonsensului,

a desertaciunii si stricaciunii, ne face "partasi la faptele cele fara de roada ale intunericului" $!fes. 8,

l', unde nu mai avem spriinul, marturie adevarului.

n acest sens, mai putem o)serva ca si cuvantul prin care Sfanta Scriptura desemneaza numele

preotului $% oan , +' ne conduce la aceeasi intelegere de fond. 0martia $pacatul' e separare de

marturie, in sensul revelatiei, de marturia divina a adevarului in Hristos deci a nu mai / martori ai vietii(ui. Dupa S/ntii arinti# "acatul e o )oala a mintii". Si intr-un inteles asemanator, Sfantul oan

!vangelistul mai numeste pacatul si "fara de lege $anomia' # - "ar pacatul este fara de lege" zice el $

oan , +'. !ste deci deformarea legii, adica a acelei ordini care e data fapturii intregi prin care ea e

vie, a acelei alcatuiri a adancului fapturii care este daruita ei de Dumnezeu, a acelei intelepciuni in

care se aa rostul lumii". Taina Marturisirii e tocmai antidotul, miloc si cale de intoarcere si iz)avire din

pacat pentru a do)andi " o inima noua si un du nou" $ez. 3338, 59'.

Dar inainte de a trece la e6punerea ei ca lucrare s/ntitoare a Bisericii, tre)uie sa spunem ca Taina face

parte, /intial, din !vangelie, ca Mantuitorul nsusi o aplica, su) forma concreta si desavarsita a

iertarii.

Sfanta !vangelie l face cunoscut de la inceput, prin glasul Sfantului oan Botezatorul, drept# "Mielul

lui Dumnezeu Cel ce ridica, Cel ce ia asupra Sa - pacatul lumii'' $oan %, 5&'. ar iertarea revine mereu

in mesaul si lucrarea Domnului. ertarea este una din cererile :ugaciunii domnesti, modelul de

rugaciune dat noua de Hristos #" ... Si ne iarta noua greselile noastre ... ". ertarea e conceputa in

amandoua sensurile# iertare din partea lui Dumnezeu si iertarea noastra unii fata de altii, una

conditionand pe cealalta# - "Ca de nu iertati voi, nici Tata vostru Cel din ceruri nu va va ierta greselilevoastre" $Marcu l, 55, 59' - ertare oferita pe masura caintei si iu)irii; " .. arta-se pacatele cele multe,

caci mult a iu)it" $(uca 8, +


3/13

scoaterea la lumina a cipului dumnezeiesc. Mai adanc decat pacatul e dumnezeiescul din noi,

suportul fapturii noastre. Demonizatul din >adara eli)erat, se lumineaza si sta linistit la picioarele lui

isus. "Si au vazut pe cel demonizat sezand os, im)racat, intreg la minte" $Marcu 8, %1' el care

avusese legiune de demoni. rotocipul restaureaza cipul, prin arul iertarii, al vindecarii. Si cu atat

mai mult, in momentul crucial al ?ertfei, Domnul transmite mesaul iertarii# "arinte, iarta-le lor, ca nu

stiu ce fac ... ' $(uca 33, 4+'. ar ca e6presie concreta, primind marturisirea talarului, ii da iertare

suprema, descizandu-i raiul.

Dar tot atat de semni/cativ e faptul ca Hristos Cel inviat, in seara zilei de asti, cand se arata

Colegiului apostolilor, odata cu pacea, dupa durerile 8inerii Mari, le incredinteaza lor acum, inainte de

inaltarea Sa la cer, darul, puterea iertarii# Si intrand le-a zis# "ace voua si precum M-a trimis pe Mine

Tatal va trimit si !u pe voi. Si zicand aceasta a suat asupra lor si le-a zis# "luati Du Sfant; carora le

veti ierta pacatele, le va / iertate si carora le veti tine, vor / tinute" $oan 33, 5%-54'. @ltimele siprimele cuvinte, de la otarul dintre cruce si inviere, sunt cuvinte ale iertarii, cale a mantuirii. entru

aceasta a venit Hristos; si cat de mult tre)uie sa vor)easca constiintei crestine taina iertarii. n loc de a

le aminti ucenicilor pacatul rastignitorilor si )iruinta (ui asupra lor si a mortii, isus le spune# " ... Carora

le veti ierta pacatele le vor / iertate". Dar prin aceasta se instituie Taina Bisericii.

ertarea, vindecarea de pacat isi are temeiul, cum se cunoaste, in Sfantul Botez. 0ceasta Taina,

participare la Crucea si nvierea lui Hristos, savarseste radical in noi iertarea pacatului stramosesc si a

tuturor celorlalte pacate facute pana in momentul primirii arului. Si dupa Botez si Mirungere, dupa ce

credinciosul s-a nascut la noua viata duovniceasca, rasadit /ind acum in trupul tainic al lui Hristos, in

Biserica, primeste si cununa Tainelor# impartasirea din dumnezeiasca !uaristie, din Trupul si Sangele

lui Hristos. 0ceste trei alcatuiesc asa numitele "Taine de initiere".

Dar, cum se stie, Botezul nu se mai repeta in viata crestinului, in timp ce mpartasirea, rana cu

dumnezeiasca !uaristie e "painea vietii" /ecarei S/nte (iturgii. Si cum nu ne putem impartasi, uni cu

Hristos in !uaristie, fara iertarea pacatelor, a pacatelor de dupa Botez, se intelege atunci ca Taina

Marturisirii a fost instituita de Mantuitorul tocmai pentru a continua si face actuale mereu roadele

Botezului. Daca Botezul spala pacatele savarsite pana atunci, Marturisirea le spala pe cele de dupaBotez si devine astfel Taina sfanta fara de care nu e posi)ila do)andirea mantuirii. ln acest sens zice Sf.

oan >ura de 0ur# "*ericit esti tu daca ai pastrat )aia )otezului. Daca insa ca un om ai apucat de ai

irosit darurile ei, apoi pune in miscare darurile lacrimilor ca o fantana intreaga, din adancul inimii

scoate tanguire, atinge pe amandoi gemenii - ocii, revarsa paraiele de lacrimi, ineaca in lacrimi

greselile tale. araiasele neinsemnate de ploaie, duc /ricelele usoare de paie; iar raurile de adancime

mare si siroaiele furtunoase de munte sunt in stare sa tarasca cu sine radacinile )uturugilor in/pite


4/13

adanc si ciar pietroaile grele". - De aceea S/ntii arinti au numit Taina Marturisirii, a ocaintei "al

doilea Botez", sau "innoirea Botezului"; "a doua renastere" "curatirea constiintei". entru Sfantul oan

Scararul, "izvorul lacrimilor de dupa Botez e ciar mai mare decat insusi Botezul, desi, zice el, aceste

cuvinte par indraznete; caci Botezul ne curata de relele facute mai inainte, iar lacrimile curata pacatele

facute si dupa Botez $Scara Cuv. 8, 9'.

Si, asa cum ne arata si Mantuitorul nsusi, e6ista o adanca legatura intre iertarea, spalarea pacatelor si

dumnezeiasca !uaristie, unirea cu Sine. (a aceasta concluzie ne conduce indeose)i faptul

semni/cativ a "spalarii picioarelor". nainte de a-i face partasi pe ucenici Cinei Sale celei de Taina,

Domnul le-a spalat mai intai picioarele. Tre)uie sa vedem aici un inteles duovnicesc de o particulara

insemnatate. n e6egeza o)isnuita, "spalarea picioarelor", asa cum e descrisa in Sf. !vangelie de la

oan, a fost interpretata, mai ales, ca un act de smerenie a Domnului. Sim)olic, unii comentatori au

mai vazut aici spalarea prin sangele lui Hristos sau )aia duovniceasca a Botezului. n ultimul timp eo)servata aici pilda de sluire a Domnului, ceea ce e foarte adevarat.

Dar acest act de sluire al Domnului are loc aici in legatura directa cu Cina, cu dumnezeiasca

!uaristie. Hristos a impartasit pe ucenicii Sai "spalandu-e mai intai picioarele". ar cand Sfantul etru

protesteaza "Doamne, sa-mi speli Tu picioarele ... ", Domnul raspunde# "Daca nu te voi spala, nu ai

parte de Mine" $oan 3, '. - 7u te poti deci impartasi cu Mine. 0stfel, reiese si din acest fapt ca nu e

posi)ila primirei mpartasirii cu trupul si sangele, cu viata lui Hristos fara curatirea de pacat, cu alte

cuvinte, fara Taina Marturisirii. !venimentul petrecut in "foisorul de sus", inainte de Cina, ni se arata ca

un "ritual" in care Mantuitorul nsusi savarseste aceasta Taina a puri/carii cu /ecare din ucenicii Sai,

asa cum o mai facuse odinioara cu sla)anogul din Capernaum si cu "femeia pacatoasa".

n iconomia Bisericii, Taina Marturisirii cuprinde esential aceste elemente constitutive# cainta,

marturisirea pacatelor inaintea duovnicului, dezlegarea data de preotul duovnic cu canonul randuit.

0ceste trei componente tre)uie vazute in intrepatrundere, in unitate, ca un intreg, si numai impreuna

fac /inta Tainei si o fac e/cienta.

Cainta e rodul arului. n lumina arului, a ordinii dumnezeiesti , vad, ma recunosc pe mine ce sunt in/inta mea, in unitate a mea autentica de "cip al lui Dumnezeu in aceasta lume", si starea la care ma

duce pacatul. Harul pune inceputul zidirii noastre celei dintai, ca si al mantuirii. "7imeni nu poate sa

vina la Mine, daca nu- va atrage Tatal care M-a trimis, si !u il voi invia" zice Damnul $oan 8, ++'.

Harul "patrunde pana la despartitura dintre suet si du, dintre inceieturi si maduva, si destoinic este

sa udece simturile si cugetarile inimii" $!vr. 8, %5', "sa desfaca inima din dulceata si legaturile

pacatului si sa a reuneasca li)er cu iu)irea si voia lui Dumnezeu. Harul aprinde "sfesnicul stins al


5/13

suetului" adica mintea si face sa vada o ordine si un sens al e6istentei noastre, ordine care in esenta

poate / infatisata astfel# Dumnezeu Cel in Sfanta Treime incinat Care din si in iu)ire a creat lumea, ii

poarta de gria si ne mantuieste pe noi din cadere prin ?ertfa si nvierea *iului Sau facut 2m, Domnul

nostru isus Hristos, in Duul Sfant; Care ne rezideste pe /ecare, dupa cipul de lumina al lui Hristos, in

Biserica, conducandu-ne printr-o viata de desavarsire si ertfa creatoare spre slava lui Dumnezeu si

sluire a semenilor.

2rdine de e6istenta si viata a/rmata viu prin toata lucrarea Bisericii, prin S/ntele Taine amintite dea, si

prin virtutile teologice# credinta, nadedea, dragostea; cele morale # intelepciunea, dreptatea,

cumpatarea, )ar)atia; prin darul si nevointa desavasirii vietii dupa cipul lui Hristos in Duul Sfant.

ar in fata acestei ordini, constiinta credinciosului e de atatea ori confruntata cu lumea negativa a

pacatului, su) diverse ipostaze, asa cum ni le arata Biserica, incepand de la cele mai usoare siculminand cu cele capitale# mandria, iu)irea de argint, desfranarea, pizma, lacomia, mania si lenea;

cele impotriva Duului Sfant; tagaduirea adevarului, nepocainta, deznadedea in fata indurarii lui

Dumnezeu; sau pacatele strigatoare la cer# uciderea, desfraul prin des/gurare a /rii, asuprirea

vaduvelor, orfanilor, celor lipsiti, oprirea platii lucratarilor sau e6ploatarea muncii lor, specula,

necistirea parintilor ... Si cine, mai mult sau mai putin, nu se simte vinovat, fata de a asemenea

proliferare a raului, macar cu intentia, cu gandul, /e si pentru a clipa; cu un cuvant, un gest, a fapta=

De aceea, cum spune Sfantul 0postol si !vangelist oan# "Daca zicem ca pacat nu avem, ne amagim

pe noi insine si adevarul nu este intru noi" $% oan %, '. 0-ti vedea, a-ti recunoaste greselile, este insa

un ar divin.

Dar in pacat, oricare ar /, si de orice fel de gravitate, spiritul, constiinta nu-si aa pacea. Te simti

atunci stand ca pe un "nisip miscator" $Maca)ei 8, 59', fara reazemul unor legi, unor principii sta)ile,

unui "fundament ontologic", fara sens, fara "stanca" pe care, dupa cuvantul Damnului tre)uie zidita

"casa" noastra cea duvoniceasca $Matei 8, 5+-51'. 0i sentimentul nelinistitor ca nu esti in ordinea

/rii, caci totul este dupa /re, numai pacatul e impotriva /rii, a ratiunii cum arata S/ntii arinti. Sau, pur

si simplu, simti e6istenta si viata goale de scop, in risc, in primedie, si ca ai o raspundere pentru tot.

nsasi aceasta stare de constiinta e o lucrare a arului care trezeste cainta, nemultumirea de sine,nelinistea, suferinta, $care lucreaza ca un "semnal de alarma",ca inger de paza si vestitor.

Cainta descopera raspunderea noastra adanca, si nu numai fata de $ ordine /intiala si morala a

e6istentei, ci si mai viu, direct, personal fata de Cineva, fata de Dumnezeul Cel viu. ropriu-zis,

fundamental raspunderea e totdeauna personala, nu numai fata de "ceva", cat mai ales fata de

"Cineva". ndeose)i, cand devine grava, cand devine suferinta, in ea se trezeste constiinta, care e

cemata sa dea socoteala unei alte constiinte, unei persoane. acatul, cainta imi pun suetul,

http://www.crestinortodox.ro/editoriale/ce-este-pacatul-97109.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/ce-este-pacatul-97109.html


6/13

constiinta, fata in fata cu Dumnezeu, cu Hristos, cu viata lui divin-umana e6emplara, in care se

descopera gandirea, voia arintelui cea pentru noi precum a rostit la Botezul si la Scim)area la *ata a

Domnului# "0ceste este *iul Meu cel iu)it, intru care am )inevoit... pe 0cesta ascultati-(" $Matei , %


7/13

si responsa)ilitatea iertarii si dezlegarii pacatelor, prin succesiunea apostolica de la Hristos. Se face in

fata preotului-duovnic, adica a celui ce a primit ,"duovnicia".

S-a pus de multe ori intre)area, de ce sluitorii irotoniti ai Bisericii nu sunt numiti in 7oul Testament,

ca si in 8eciul Testament# ereis, ci presviteri, de unde in romneste - preoti. arintele Dumitru

Stanioae considera pe )una dreptate ca "la inceput crestinii au numit pe acesti sluitori presvieri - si

nu ert/tori $iereis', pentru ca acest nume era prea legat de ideea de aducatori de ertfe sangeroase de

animale. Crestinii voiau sa se distinga si prin aceasta noua numire a sluitorilor lui Hristos de cultul

iudaic". (a aceasta putem adauga ca numele si varsta $nu atat cea )iologica, pentru care e6ista

cuvantul - geron -' de presviter, )atran corespundea sluirii 7oului Testament. resviterul, in constiinta

Bisericii, nu mai reprezinta pe sacri/catorul de animale al 8eciului Testament, pe cel ce varsa sange.

rin sacri/ciul unic, de Sine si neadmiterea nici unui fel de sacri/ciu sangeros pentru Sine, sau in

numele Sau, Domnul instituia ertfa painii si a vinului care se prefac, prin Duul Sfant in trupul sisangele Sau, instituia astfel ertfa cea duovniceasca. 0sa cum rostim si in Sfanta (iturgie# "nca

aducem Tie aceasta slu)a duovniceasca si fara de sange ... ".

0cestei ertfe si sluiri duovnicesti, ceea ce si constituie spiritul 7oului Testament, ii corespundea#

presviterul, preotul-duovnic, in Duul lui Hristos; presviter, cum sesizase, dealtfel si 8eciul

Testament# "ntelepciunea e la om adevarata caruntete si varsta )atranetilor inseamna o viata

neintinaita" $nt. Sol. 8, &'. !ste vor)a deci de o mutatie duovniceasca, la intelepciune, la viata

nepatata, rod al Duului Sfant. 0cesta si numai acesta poate / preotul 7oului Testament, al lui Hristos,

Cel uns ca si Hristos, de "Duul lui Dumnezeu" care se aduce pe sine ca "ertfa duovniceasca" $:om.

3, %'. n acest inteles preotul este o "marturie" a lui Hristos in toate S/ntele Taine, "impreuna

mostenitor cu Hristos" $:om. 8, %'. De aceea $Mantuitorul ii numeste pe ucenici "prieteni", "frati",

"/i", partasi la aceeasi mostenire si marturie. Si in acest du, Sfantul avel aminteste lui Timotei de

"marturia care a dat-o inaintea multor martori" legand-o de insasi "marturia cea )una a lui isus

Hristos" $% Tim. 8, %5-%4'. ! o succesiune in aceeasi marturie, care pleaca de la Hristos "Martorul

credincios" a 0postoli carora le spune# "mi veti / Mie martori" $*aptl %, ', la urmasii lor# episcopi,

preoti cemati sa /e si ei "martori". De aceea preotul in Sfanta Taina zice# "Si eu sunt martor ca sa

marturisesc inaintea (ui - adica a lui Hristos - toate cate imi vei spune mie".

0ceasta constiinta ca el lucreaza in Sfanta Taina, in numele, in Duul lui Hristos, tre)uie sa-

caauzeasca neincetat. ! il primeste pe penitent cu dragostea si )ucuria lui Hristos, il asculta in

intelegere, participa la viata (ui, co)oara cu el in "infernul lui", pentru a-l salva, a-l scoate. reotul

duovnic formeaza cu el o unitate in Hristos, o "celula duov niceasca". 7umai asa lucreaza arul in


8/13

aceasta descidere a inimi celor doi. Marturisirea scoate astfel e6istenta din su)iectivitate in lumina

o)iectivitatii.

n acest sens, . *lorens o)serva ca Mantuitorul dupa ce ceama pe cei doisprezece ii trimite la

propovaduire nu cate unul, ci cate doi $Marcu 8,


9/13

care ne aam, cat mai ales in pro/la6ia pacatului. 0nume, cand vin cazuri de constiinta in care

lunecarea spre greseala e la inceputul ei.

2 cercetare profunda e aici de mare folos. ata un caz din e6perienta concreta. @n sot tanar, tata a trei

copii e luptat launtric de impatimirea fata de o femeie straina. (a scaunul marturisirii se destainuie # -

arinte, am trei fetite. Sunt constient, cand vor / mari, care tanar va )ate la usa mea, aand ce tata

au= Da-mi un spriin, o ratiune ... de ce e pacat= ... @rmeaza un dialog. reotul intrea)a# casatoria,

familia au o ratiune= - Da 0ici nasc, cresc urmasii, e leaganul generatiilor. - 0tunci nu tre)uie sa

pastram curat acest leagan, ca pe ceva sfant, fara impur, strain=.. Dar o legatura e6traconugala, ce

ratiune are =.. - !i, o placere - lacerea poate / ea un scop de viata= Mai ales cand placerea ta costa

lacrimi pe altii, pana la urma si pe tine= 7u placerile egoiste au adus in lume atatea lacrimi si sange=

De ce sa continuam si noi aceasta tragedie=... Te-ai intre)at# e6ista o ratiune, un sens profund al

e6istentei care sa ne conduca in orice actiune a noastra= - Ma urmareste cateodata aceasta idee. 7uam auns inca la o concluzie clara. - S-o gandim impreuna. 8ezi, la serviciu si in tot ce intreprindem noi,

suntem condusi de un scop precis, anume, constructiv, creator; sa realizam ceva. Si pe toate le

udecam, dupa roadele aduse", cum ne-a invatat Mantuitorul. De aceea la udecata, faptele noastre

ziditoare ne vor usti/ca. Dar desfraul ce zideste, ce rod aduce= - Cel mult ruina - Da, raul ruineaza,

distruge totdeauna; numai )inele creaza. - Cat e de real - Socotim lumea aceasta drept opera

Constiintei supreme - Dumnezeu. 2are nu si faptele noastre intime tre)uie sa /e constiente si nu la

voia intamplarii = Suntem cipul (ui. Carui ideal dedicam energiile noastre vitale= 7e-au fost date sa le

aruncam in pustiu= (a ce mai suntem )uni cand ne epuizam in vid. 7u vom da socoteala pentru aceste

forte, daruri incredintate= .. - 0ici e vor)a de o necesitate. - 2 necesitate oar)a= Tocmai intr-un

asemenea act fundamental al nostru sa /m stapaniti, condusi numai de instinct, de placere oar)a, de

patima, noi oamenii= 0ici sa nu /e constiinta, ratiune= Mai ales aici, cand de aici se naste o /inta noua

unica, menita sa gandeasca, sa iu)easca curat, sa creeze= De aceea instituit Dumnezeu taina

casatoiriei, familia.

n Bi)lie, in 8ietile S/ntilor citim ca sotii se rugau sa do)andeasca copii si in aceasta atmosfera sfanta

se nasteau ei. ar )atranii nostri spuneau# "femeia cand naste da mana cu Dumnezeu" , si lasau drept

mostenire urmasilor# Tatal marturisea# "nu stiu la viata mea decat un Dumnezeu si o nevasta. armama da lege fetelor# castitate pana la altar; /delitate pana in mormant. Ce mostenire spirituala de

acest fel le lasam noi= - Dragul meu, dedica )ar)ateste aceasta energie si pasiune a dumitale muncii

constructive, copiilor, )unei lor cresteri, viitorului lor. 7u-ti tre)ui pentru aceasta decat mai multa

rugaciune si vointa ... 8iata lui a intrat pe fagasul normal.

Marturisirea tre)uie sa cuprinda astfel raul incepand de la radacina lui, de la gand, intentie.

Credinciosii intrea)a adesea# de unde se iveste un gand rau, un cuvant, o e6presie lipsita de cuviinta,

http://www.crestinortodox.ro/editoriale/raul-multe-fete-141201.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/raul-multe-fete-141201.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/biblia/http://www.crestinortodox.ro/editoriale/raul-multe-fete-141201.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/biblia/


10/13

spontana Dar aceasta arata ca adancul din noi nu e convertit. Sunt plivite )uruienile la suprafata, dar

nu sunt smulse radacinile lor care pot lastari mereu. De aceea si gandurile tre)uie marturisite,

lepadate, pentru la nu-l duce cu noi in eternitate. "7imic nu ramane ascuns, care sa nu iasa la aratare".

De asemenea, cuvintele, pentru care zice Mantuitorul ca "82 da socoteala in ziua udecatii pentru

orice cuvant desert pe care-l vor rosti $Matei 3, 49'. Cu atat mai mult faptele.

Marturisirea tre)uie sa puna in lumina, in constiinta penitentului a)surditatea, nonsensul pacatului,

fata in fata cu sensul ziditor al vietii in Hristos. Sa opereze, o transformare, o luminare, o mutatie.

acatul instituie o lume a lui, a placerii si devotiunii fata de placere din care tre)uie sa iesim. De aceea

e si necesara pocainta si marturisirea. (a intre)area# - 2are nu stie Dumnezeu ce am facut= Ce mai e

nevoie sa le spun= Dar, nu tre)uie sa le stiu si eu, caci e posi)il ca eu sa nu le cunosc, sa nu le

recunosc ca atare, sa nu ma cunosc singur# sa am o falsa impresie, ca sunt sanatos, purtand in acelasi

timp o vece )oala in mine". Stiu faptele tale# ca ai nume, ca traiesti, dar esti mort" zice SfantaScriptura.

Marturisirea arata deodata# cainta, cunoastere de sine, otararea fagaduinta de a nu mai pacatui, pe

care o pecetluieste dezlegarea. ! legatura adanca intre cainta, marturisire si dezlegarea data de preoti

numele lui Hristos. *ara dezlegarea interioara de legaturile pacatului produsa de cainta, in lumina

arului, constatata in timpul marturisirii nici preotul nu va da dezlegarea. enitentul tre)uie sa se

descida el insusi comunicarii arului si unirii cu Biserica. Harul care lumineaza in cainta, ar din arul

lui Dumnezeu care lucreaza si prin preot, ca sa- reprimeasca pe penitent in sanul Bisericii. - Taina are,

se intelege, un caracter ecleziologic. Daca, a implini legea inseamna fundamental a iu)i $:om. 3, &-

%A' si deodata pe Dumnezeu si pe aproapele, atunci, implicit, calcarea legii intristeaza pe Dumnezeu si

raneste aproapee. acatul face din mine dintr-un madular viu a Bisericii, un element de coruptie" in

sanul ei. Taina Marturisirii ma reface, ca o piatra vie" in edi/ciul ei, imi reda sanatatea spiritului spre a

slui. 0cesta tre)uie sa /e scopul preotului duovnic.

n raport cu cainta si marturisirea, analiza de catre preot pe care o sugeram dea mai sus, e foarte

importanta. uterea de o)servatie, de cunoastere a starilor suetesti, a nivelului de cainta, a

intelegerii, a deslusirii gandurilor la penitentului tin de calitatea unui adevarat duovnic. Cercetarea luitre)uie sa mearga la nuante. :ealist vor)ind, noi nu suntem fara pacat, nu-l putem evita total. Hristos

singur este fara pacat si Cel ce l-a invins pentru noi. Dar noi, putem evita urmarile pacatului, adica

despartirea de Dumnezeu. Cand "usti/cam pacatul" pana la identi/crare "zicand raului )ine si )inelui

rau", cum spune proorocul $saia 8, 5A', cand ne instituim o lume a placerilor pe care le cali/cam drept

valori, facandu-ne din ele un scop al vietii, aceasta arata o stare e6trema de cadere. Si totsi, in orice

cadere ar /, mai adanc decat pacatul, ramane dumnezeiescul indestructi)il din noi, cipul divin care


11/13

acuza raul, si care se face auzit, prin glasul constiintei, al caintei. (a acest glas, la nivelul de

profunzime al caintei tre)uie sa ia seama preotul. 0ici mai ales se dovedeste capacitatea lui de

patrundere. Si invatatura, sfatul si epitimia - canonul si dezlegarea pentru Sfanta mpartasanie,se dau

in raport proportional cu gradul de cainta, de constiinta a vinei, de deose)irea raului de )ine.

Desigur, cea mai di/cila pro)lema ramane aceea a primirii la Dumnezeiasca !uaristie, deci a

impartasirii cu Hristos, cu viata (ui si a ramane astfel madular viu al Bisericii. Daca pacatul su)tiaza

legatura, seva arului care curge din "vita in mladita" pana la riscul ca mladita sa se usuce ... $oan 38,

%-


12/13

Tot atat de importanta tre)uie sa ne apara epitimia. ! )ine sa avem in vedere, aici, doua feluri de

epitimii# personale si generale. Cele personale se aplica de la caz la caz, in raport cu persoana

penitentului, starea lui, felurimea pacatelor. Cele generale privesc pe orice credincios, formarea,

zidirea lui. n aceasta din urma categorie esentialul il constituie un program de viata duovniceasca,

prin care penitentul sa simta ca parasind pacatul, pune in locul lui lucrarea poruncilor, a )inelui,

adevarul, viata autentica, in Hristos. Dar sa atragem atentia aici ca tre)uie mutat accentul de la un fel

de o)sesie a pacatului la contemplarea )inelui, a frumusetii vietii celei adevarate. Sa eli)eram

indeose)i acele suete e6trem de scrupuloase de tortura gandului la pacat, incat parca ar aunge sa

contemple pacatul, si sa le autam sa contemple fata luminoasa, plina de iu)ire si speranta a lui

Hristos. De aceea intre epitimii este neaparat necesar, un program pozitiv de viata duovniceasca. Si

un asemenea program e dea cuprins in 7oul Testament, in viata primilor crestini. - 0cestia, cum citim,

staruiau in invatatura 0postolilor, si in comuniune, in frangerea panii si in rugaciuni" $*apte , +5'. Se

cuprinde in acest enunt succint, programul necesar vietii crestine, intrucat este vor)a de elementeleesentiale# rugaciune, citirea S/ntei Scripturi si a altor carti de zidire, participarea la Sfanta (iturgie si

comuniune ai iu)irii fratesti.

ar acum, dezlegarea, aceasta pecetluieste Taina. Cand preotul rosteste cuvintele incredintate de

Domnul nostru isus Hristos nsusi # "te iert si te dezleg de toate pacatele tale, in numele Tatalui si al

*iului si al Sfantului Du" , prin aceste cuvinte si prin atingerea de crestetul penitentului, tot din

porunca divina# "peste )olnavi mainile isi vor pune si se vor face sanatosi" $Marcu 38, %', are

constiinta ca transmite atunci arul primit prin Duul Sfant, acel ar si putere a Domnului transmis prin

succesiune a apostolica care lucreaza in Biserica. 0cest ar al dezlegarii se uneste cu cainta, cu

dezlegarea pe care credinciosul insusi o resimte in marturisirea lui, la care se face si el partas, pentru a

deveni apoi partas la "Cina Domnului". @nirea celor doua dezlegari, o)iectiva si su)iectiva, din partea

lui Dumnezeu prin preot si a credinciosului prin voia sa li)era, e faptul otarator. reotul poate sa nu

dea ciar dezlegare in unele cazuri. Se pune adesea intre)area in legatura cu "pacatul si ula

impotriva Duului Sfant, despre care spune Mantuitorul ca "nu se ierta" $Matei 3, 4%-45'. 7oi credem

ca acest fel de pacat este ce nepocait, ca refuz al Duului care ne inspira si ne trezeste, ca cel al

caintei, refuz al invierii din patimi. De aceea au zis arintii# "acat spre moarte este, tot pacatul

nepocait...". Daca preotul constata o asemenea stare; poata sa nu pronunte dezlegarea. Dar in acelasitimp, nu este ingaduit sa lase sa plece cineva fara o mangaiere, fara un sfat, cuvant )un. "Sa nu lasi

nici o data sa plece cineva de la tine descuraat deznadaduit, nemangaiat" invata un duovnic )atran

pe ucenic.

Dezlegarea prin Sfanta Taina inseamna eli)erare, vindecare, duovniceasca. Stiut este ca e o legatura

adanca, "o inrudire, intre duul nostru si adevar". Duul este "duul adevarului". Si, "cine este in


13/13

adevar asculta glasul Meu" $spune Mantuitorul' $oan 38, 4

marturisire - pr galeriu

Documents