marturii pentru comunitate vol.5

725

Upload: burcan-adrian

Post on 21-May-2017

376 views

Category:

Documents


20 download

TRANSCRIPT

  • Marturii pentrucomunitate vol.5

    Ellen G. White

    Copyright 2012Ellen G. White Estate, Inc.

  • Informatii despre aceasta carte

    Prezentare generala

    Aceasta publicatie ePub este oferita de catre Ellen G. WhiteEstate. Ea face parte dintr-o colectie mai larga. Va rugam sa vizitatiEllen G. White Estate website pentru o lista completa a publicatiilordisponibile.

    Despre autor

    Ellen G. White (1827-1915) este considerata ca fiind autorulamerican cu cele mai raspndite traduceri, lucrarile ei fiind publicaten mai mult de 160 de limbi. Ea a scris mai mult de 100.000 de pagini,ntr-o varietate larga de subiecte spirituale si practice. Calauzita deDuhul Sfnt, ea l-a naltat pe Isus si a aratat catre Biblie ca temelie acredintei sale.

    Mai multe link-uri

    O scurta bibliografie a lui Ellen G. WhiteDespre Ellen G. White Estate

    Sfrsitul acordului licentei de utilizator

    Vizualizarea, imprimarea sau descarcarea acestei carti, va acordadoar o licenta limitata, neexclusiva si netransferabila pentru utiliza-rea personala. Aceasta licenta nu permite republicarea, distributia,transferul, sublicenta, vnzarea, pregatirea unor lucrari derivate, saufolosirea n alte scopuri. Orice utilizare neautorizata a acestei cartise va sfrsi prin anularea licentei acordate prin prezenta.

    Mai multe informatii

    Pentru informatii suplimentare despre autor, editori, sau moduln care puteti sprijini acest serviciu, va rugam sa contactati Ellen G.

    i

    http://www.egwwritings.org/ebookshttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.whiteestate.org/about/estate.asp

  • White Estate: [email protected]. Suntem recunoscatori pentruinteresul si impresiile dumneavoastra si va dorim binecuvntarea luiDumnezeu n timp ce veti citi.

    ii

    mailto:[email protected]

  • iii

  • Perioada de timp n care a fost scris volumul 5

    Mai putin de un deceniu este cuprins n Marturiile nr. 31, 32si 33, care formeaza volumul cinci din Marturii ( Testimonies ).Prima a fost publicata n 1882, dar cuprinde si solii date n 1881 si ncontinuare. Marturia numarul 32 a fost publicata n 1885, iar numarul33 a iesit de sub tipar n 1889. n acelasi an, cele trei Marturii aufost publicate ntr-un singur volum volumul 5.

    Aceasta a fost o perioada foarte interesanta n dezvoltarea ra-pida a lucrarii adventistilor de ziua a saptea. n America de Nord,doua noi scoli moderne au fost nfiintate n anul 1882, una la SouthLancaster, Massachusetts, iar alta la Healdsburg, California. Astfel,din centrul nostru denominational de la Battle Creek, lucrarea edu-cationala a nceput sa se extinda pna la marginile pamntului. Cuzece ani mai nainte, prima noastra scoala fusese deschisa la BattleCreek, iar doi ani mai trziu, au fost inaugurate noile ei cladiri. ntimpul acestor zece ani, a trebuit sa se faca fata multor probleme ine-vitabile lucrarii de pionierat n aceasta noua si importanta ramura deactivitate. Uneori, problemele erau de ordin general si, nu n putinecazuri, sfaturi speciale au fost date prin Spiritul Profetic pentru acalauzi si apara aceasta lucrare. Aceste solii, ocupndu-se de maimulte probleme, de la disciplina si pna la materiile din planul denvatamnt, formeaza o parte din aceasta carte.

    Perioada de noua ani ce este acoperita de acest volum a fost, deasemenea, un timp de scriere si publicare intensiva din partea ElleneiG. White. n 1882, au fost facute aranjamente pentru publicarea cartiiO schita a experientei crestine si a viziunilor Ellenei G. White ( ASketch of the Christian Experience and Views of Ellen G. White ) siDaruri Spirituale volumul 1( Spiritual Gifts ). n acelasi an, acestedoua carti au fost publicate ntr-un singur volum, intitulat Experientesi viziuni ( Early Writings ). Pentru a raspunde cererilor perseverentepentru Marturii ( Testimonies ), primele treizeci de numere au fostretiparite n 1885 n patru carti volumele 1 la 4, asa cum apar eleastazi. Schite din viata lui Pavel ( Sketches From the Life of Paul ),

    iv

  • precursoare a cartii Faptele Apostolilor ( The Acts of the Apostles), a fost publicata n 1883. n 1884, Ellen White a terminat de scrisvolumul patru al cartii Spiritul Profetiei ( Spirit of Prophecy ) Marea Lupta sau Tragedia Veacurilor ( The Great Controvercy ),care a fost publicat imediat. Ea si-a facut de ndata drum n multe [4]mii de camine, prin lucrarea de colportaj, si au fost scoase trei editiin urmatorii trei ani. n 1888, a fost publicata n locul volumuluimai scurt, publicat mai nainte, o editie extinsa a cartii Marea Lupta,carte pe care noi o cunoastem asa de bine astazi.

    La sediul bisericii din Battle Creek avea loc o dezvoltare conti-nua. Utilaje noi au fost achizitionate pentru casa de editura. Sanato-riul si colegiul erau foarte prospere si continuau sa creasca. Acestedezvoltari au adus un mare numar de adventisti de ziua a saptea nacest oras. Primejdia strngerii ntr-un singur centru, cu inevitabilatendinta a unui sentiment de mai putina responsabilitate si a unorstandarde mai coborte, este scoasa n evidenta n prima parte aacestui volum. Aceste dezvoltari institutionale erau amenintate deprimejdia ca lucrarea sa devina mecanica si sa-si piarda simplitateaei initiala. Astfel de primejdii au aparut n mod special n lucrareade publicatii a casei de editura. Marturiile acestui volum subliniazanevoia de economie, harnicie, promptitudine si i nzestreaza pe ad-ministratori si maistri cu instructiuni calauzitoare pentru mplinireasarcinilor lor.

    n acelasi timp, n vreme ce problemele lucrarii ncepute demult erau rezolvate la sediul nostru, noi cmpuri se nfiintau si sedezvoltau n Pacificul de Nord-Vest si multi primeau solia. O data cudeschiderea acestor noi frontiere, n regiuni noi, au aparut si multeprobleme noi. Ellen G. White a facut doua vizite n nord-vest si,referitor la ultima vizita, le-a scris multe sfaturi acelora care lucrauacolo sfaturi cu privire la subiecte practice si vitale pentru bunulmers al lucrarii si al pastorilor care lucrau printre oameni, barbati sifemei puternici si independenti, care s-au dus spre vest ntemeindu-sicaminele n aceste regiuni vaste, deschise de curnd. Acestia erauplini de energie, ndrazneti, oameni dintr-o bucata, cu o personalitatemai necizelata; si multi erau persoane cu convingeri profunde, careau primit chemarea soliei advente. Acesti pionieri vigurosi aveaunevoie de influenta, de puternica influenta modelatoare a Duhuluilui Dumnezeu n dezvoltarea unui caracter crestin. Ei aveau nevoie [5]

  • de avertizari mpotriva iubirii de bani si a ambitiilor lumesti.Pastorilor le-au fost adresate sfaturi staruitoare, subliniind pri-

    mejdia ca soliile lor sa fie modelate de catre parerile acestor membriinteligenti ai bisericii. Au fost date sfaturi mpotriva neglijentei nconstruirea edificiilor bisericii, asa cum s-a vazut n unele situatii.Au fost date, de asemenea, avertizari mpotriva tratarii cu usuratatea voturilor facute de a da daruri pentru cauza lui Dumnezeu. Toateaceste sfaturi si altele asemenea lor, ocupndu-se cu multe alte pro-bleme legate de lucrarea n aceste noi teritorii, ocupa un loc principaln acest volum.

    Ochii adventistilor de ziua a saptea erau din ce n ce mai multndreptati spre cmpul mondial. De o decada duceam mai departelucrarea n Europa. Acum, n 1885, fratii S.N. Haskell si J.O. Corliss,cu o grupa de lucratori, au fost trimisi n Australia sa nceapa lucrarean acest continent din sud. Doi ani mai trziu, s-a intrat n Africaprin fr. D.A. Robinson si C.L. Boyd, si n acelasi an, solia a fost dusan Hong Kong de catre un membru laic, fr. Abraham La Rue. Apoi,n 1889, colportorii si-au nceput lucrarea n America de Sud. Pnasi sora White a fost chemata peste mari, plecnd n Europa n 1885.Aici a petrecut doi ani si jumatate calatorind, sfatuind, vorbind siscriind. n iunie 1887, la Moss, Norvegia, ea a luat parte la primaadunare de tabara tinuta de adventistii de ziua a saptea n afaraStatelor Unite. Lucrarea ei n Europa a fost foarte mult apreciata.

    n acest timp acoperit de volumul 5, a avut loc, de asemenea, oconsiderabila opozitie din partea unui mic grup de suflete nemultu-mite, care, cu ani nainte, parasisera rndurile noastre. Atacurile lorau fost ndreptate n primul rnd mpotriva instrumentului daruluiprofetic si a scrierilor ei, care de-a lungul anilor au ntarit si au ziditbiserica. De asemenea, n timpul decadei cuprinse n acest volum,unul dintre evanghelistii nostri de frunte si-a pierdut directia si ncurnd s-a angajat n mod activ n darmarea lucrarii la care lucrasemai nainte, s-o ntemeieze. n acest volum, se afla doua comunicariscrise de catre E.G. White, pentru a-l mpiedica pe acest om sa por-neasca pe drumul pe care era gata sa mearga. Una ncepe la pagina ([6]571 orig. ) si cealalta la pagina ( 621 orig. ). ncercarea de a-l salvaa fost fara rezultat si el s-a ntors ntr-o puternica tirada mpotrivaEllenei White si a Spiritului Profetic. n vreme ce asemenea atacuri,desigur, nu au mpiedicat lucrarea Bisericii Adventiste de Ziua a

  • Saptea, este totusi clar faptul ca au fost recunoscute ca elementeturbulente ce trebuia sa fie neutralizate.

    Deci, nu este curios faptul ca mai multe articole vitale, n legaturacu darul profetic, au fost scrise n acest timp. Unul din acesteaformeaza baza introducerii la cartea Marea Lupta, editia din 1888.Altele se gasesc n acest volum. De asemenea, n acest timp, EllenWhite a strns Marturiile publicate ceea ce a scris cu privire lanatura si influenta Marturiilor pentru Comunitate si le-a cuprinsntr-un articol de treizeci si opt de pagini, care se afla aproape dencheierea acestui volum.

    n toamna anului 1888, s-a tinut la Minneapolis, Minnesota, oimportanta sesiune a Conferintei Generale. La aceasta ntlnire a fostprezentata o conceptie mai larga a marelui adevar al neprihanirii princredinta. Esecul unora de a-si deschide inima n fata luminii ce seafla acolo a facut sa lumineze att de stralucitor ndemnurile ElleneiWhite, ncurajndu-i la o zeloasa studiere a Bibliei si la darmareabarierelor ce stateau n calea naintarii n ntelegerea adevarului. Lasesiunea Conferintei Generale din anul urmator, 1889, lucratorii simembrii laici, deopotriva, au raportat la ntlnirile sociale ca anultrecut a fost cel mai bun din viata lor; lumina ce a stralucit dinCuvntul lui Dumnezeu a fost clara si distincta ndreptatireaprin credinta si Domnul Hristos, neprihanirea noastra... Marturiagenerala a celor care au luat cuvntul a fost aceea ca aceasta soliede lumina si adevar care a fost revarsata asupra poporului nostrueste exact adevarul pentru timpul acesta si, oriunde mergeau princomunitati, lumina, mngierea si binecuvntarea lui Dumnezeuerau, n mod sigur, prezente. ( E.G.White, Ms.10, 1889, citat nRoadele Darurilor Spirituale The Fruitage of Spiritual Gifts, Pag.234 ). Solia lui Dumnezeu catre poporul Sau s-a transformat ntr-o [7]glorioasa biruinta asupra valului ce ameninta cu nfrngerea.

    Pe cnd scrierea acestui volum se apropia de sfrsit, o crizaameninta Statele Unite sub forma propunerii unei legi nationaleduminicale. n legatura cu aceasta, Ellenei White i-a fost prezentataviziunea unui conflict iminent, cum si probleme pe care bisericatrebuie sa le ntmpine, n timp ce protestantismul apostat se unestecu catolicismul pentru a impune masuri opresive. Letargia patetica acelor ce nteleg problemele a fost n mod clar nfatisata si s-a adresatchemarea la actiune.

  • n volumul 5 este o mare diversitate de subiecte, mai mare dectn toate cele noua volume ale Marturiilor ( Testimonies ). Acesta afost ultimul din grupa volumelor de Marturii ( Testimonies ) carecuprind marturii personale, adresate diferitelor persoane. O peri-oada de unsprezece ani avea sa treaca pna la publicarea volumului6 al Marturiilor ( Testimonies ).

    Acest volum are o mare valoare pentru biserica de astazi, da-torita naturii practice a avertizarilor si sfaturilor venite la timp. ntot volumul sunt subliniate declaratiile solemne ce scot n evidentaapropierea sfrsitului si pregatirea necesara n lumina conflictului cesta sa vina. Pastorii sunt chemati la o profunda consacrare. Adminis-tratorii sunt mustrati. Medicii sunt sfatuiti. Profesorii sunt avertizatimpotriva adoptarii de principii lumesti si sunt ncurajati sa-si ca-lauzeasca studentii n lucrarea de cstigare de suflete. Colportoriievanghelisti sunt chemati la un standard mai nalt de calificare. Pa-rintii sunt nvatati cu privire la viata de camin si educatia copiilor.Aceia care au asa-numita lumina noua, dar care cuprinde un mesajcontrar doctrinei fundamentale, sunt mustrati. Toti, mic si mare, suntchemati la renviorare si reforma.

    nvataturile si avertizarile din acest volum exercita o influenta si-gura si sobra asupra adventistilor de ziua a saptea, cnd ei ntreprindeforturi si mai mari. Ele exercita si astazi aceeasi influenta.

    Institutul pentru studiul scrierilor E.G.White[8]

  • CuprinsInformatii despre aceasta carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . iPerioada de timp n care a fost scris volumul 5 . . . . . . . . . . . . . iv

    Marturii pentru comunitate. Numarul 31 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13Cuvnt rostit la o adunare de tabara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

    Responsabilitatea pastorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19Colegiul nostru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

    Biblia ca manual de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Scopul colegiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Profesorii din colegii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

    Educatia data de parinti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39O marturie importanta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47Marturiile desconsiderate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62Lucratorii din colegiul nostru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82Gelozia si cautarea de greseli condamnate . . . . . . . . . . . . . . . . 91Ziua Domnului este aproape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95Casatorii nentelepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102Mustrari si avertizari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110

    Primejdii ce confrunta pe tineri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116Lucratori pentru Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126Agenti ai lui Satana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131Va jefui oare un om pe Dumnezeu? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141Puterea adevarului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150Adunarile noastre de tabara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155Iubire frateasca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160Silinta n afaceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170Mutarea la Battle Creek . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174Lumea n biserica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179Sa consultam pe medicii spiritisti? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182Privind la Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190Nevoia de lucratori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193Sigiliul lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198Un apel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206Unitatea crestina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223

    Marturii pentru comunitate. Numarul 32 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235ix

  • x Marturii pentru comunitate vol.5

    Lucrarea slujitorului Evangheliei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236Slujitori ca educatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241Datoria de a mustra pe iubitorii de bani . . . . . . . . . . . . . . . 245

    Dezvoltarea crestina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250Zecimi si daruri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 254

    Credinciosie n lucrarea lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259Fagaduind, dar nemplinind . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268

    Influenta necredintei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272nselaciunea pacatului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 276Criticarea pastorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285Este nevoie de credinciosie si perseverenta . . . . . . . . . . . . . . 290Pacatul nemultumirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297Laudati pe Domnul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303Responsabilitatea parintilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307Instruirea copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311ngaduinta crestina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319Ambitie lumeasca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324Iubirea ntre frati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 329Rascumparati vremea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336Fabricarea vinului si a cidrului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 341Casatoria cu cei necredinciosi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348Sustinerea misiunilor n orase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 355Adevaratul spirit misionar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 370Tinerii ca misionari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 375Importanta lucrarii de colportaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 381Lucrarea de publicatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 392

    Importanta economiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 397Unitatea lucrarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 401

    Afacerile si religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 407nclinatia lumeasca, o cursa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 414Responsabilitatile medicului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 423Criza ce vine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 433Biserica, lumina lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 438Iosua si ngerul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 450

    Marturii pentru comunitate. Numarul 33 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 459Unitate si iubire n biserica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 460

    Aparnd interesele fratilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 462Purtarea n casa lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 472

  • Cuprins xi

    Religia si educatia stiintifica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 482Educatia copiilor nostri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 486Primejdii care i confrunta pe tineri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 489

    Exercitarea vointei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 493Lectura potrivita pentru copii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 497Sfaturi pentru cei tineri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 501

    Exemple eroice de credinciosie fata de Dumnezeu . . . . . . 506Un pastor educat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 507

    Spirit lumesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 509Sfintenia practica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 512O slujba duhovniceasca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 521Influente lumesti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 522Nevoi ale institutiilor noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 528Institutiile noastre din Battle Creek . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 533

    Colegiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 533Calitatile administratorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 534

    Sedintele comitetelor de conducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 538Metode lumesti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 540Drepturi de autor pentru carti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 541

    Influenta crestina n camin si n biserica . . . . . . . . . . . . . . . . . 546Un vis impresionant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 550Necesitatea studierii zilnice a Bibliei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 552Educatia lucratorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 558Ambitie nesfnta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 564Aparitia raului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 569Iubirea fata de cei gresiti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 580ndatoririle Bisericii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 590

    Tratarea celor gresiti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 591Alegerea conducatorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 593

    O scrisoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 597Iubirea lui Dumnezeu pentru cei pacatosi . . . . . . . . . . . . . . . . 604Marturisirea primita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 610Idei gresite cu privire la marturisire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 616Prezenta lui Dumnezeu, o realitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 625

    Prezenta Domnului Hristos n sala de clasa . . . . . . . . . . . . 627Natura si influenta Marturiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 629

    Marturii personale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 631Obiectul Marturiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 634

  • xii Marturii pentru comunitate vol.5

    Nu pentru a lua locul Bibliei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 637Folosirea gresita a Marturiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 641Sa fie judecate dupa roadele lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 643ndoieli cu privire la Marturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 644Datoria de a mustra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 648Respingerea mustrarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 650Neglijarea Marturiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 652Cum sa primesti mustrarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 653O deosebire nejustificata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 654

    Rapoarte nefondate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 663O falsa minune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 667Tainele Bibliei, o dovada a inspiratiei ei . . . . . . . . . . . . . . . . . 669Conflictul care sta sa vina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 681Revista American Santinel si misiunea ei . . . . . . . . . . . . . 687Lucratori ai cauzei lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 690Darul nemasurat de mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 698Caracterul lui Dumnezeu descoperit n Hristos . . . . . . . . . . . 705Si Cuvntul s-a facut trup . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 714Grija lui Dumnezeu pentru lucrarea sa . . . . . . . . . . . . . . . . . . 717

  • Marturii pentru comunitate. Numarul 31

  • Cuvnt rostit la o adunare de tabara

    Boulder, Colorado, 25 septembrie 1881Stimati frati si surori care va veti aduna la Adunarea de tabara

    de la Michigan*,Simt un interes mai profund pentru aceasta ntlnire dect pentru

    oricare alta ce s-a tinut cu ocazia acestei sesiuni. n Michigan nu s-alucrat asa cum ar fi trebuit sa se lucreze. Dumnezeu a sadit institu-tii importante n mijlocul vostru, si aceasta aduce asupra voastra omai mare responsabilitate dect asupra oricarei alte conferinte dinntregul cmp v-a fost data o mare lumina, dar putini au raspunsacestei lumini; si totusi inima mea se ndreapta cu grija duioasa spreiubitii nostri din Michigan. Avertizarea ca Fiul omului va veni ncurnd pe norii cerului a devenit pentru multi o poveste obisnuita.Ei au parasit atitudinea de asteptare si veghere. Egoismul si spiritullumesc, manifestate n viata de fiecare zi, dau pe fata sentimentulinimii: Stapnul meu ntrzie sa vina. Unii sunt nvaluiti ntr-unntuneric asa de mare, nct si exprima pe fata necredinta, n ciudadeclaratiei Mntuitorului nostru ca toti acestia sunt servi necredin-ciosi si soarta lor va fi ca aceea a fatarnicilor si a celor necredinciosi.

    Predicatorii nostri nu-si fac toata datoria. Atentia oamenilor tre-buie ndreptata spre evenimentele importante ce sunt asa de aproape.Semnele timpului trebuie sa fie pastrate vii naintea mintilor lor.Viziunile profetice ale lui Daniel si Ioan prevestesc o perioada dentunecime si decadere morala, dar la timpul sfrsitului, timpul pe[10]care l traim noi acum, viziunea trebuie sa vorbeasca si sa nu minta.Cnd semnele ce au fost profetizate ncep sa se mplineasca, ceice asteapta si vegheaza sunt gata sa priveasca n sus, sa-si ridicecapetele si sa se bucure pentru ca mntuirea lor se apropie.

    Cnd aceste lucruri sunt tratate asa cum ar trebui, vor apareabatjocoritori care umbla dupa propriile lor pofte, spunnd: Undeeste fagaduinta venirii Lui? Caci de cnd au adormit parintii nostri,toate ramn asa cum erau de la nceputul zidirii. Cnd vor zicensa pace si siguranta, atunci deodata le va veni pieirea. Dar voi,

    14

  • Cuvnt rostit la o adunare de tabara 15

    fratilor, nu sunteti n ntuneric, ca sa va apuce ziua aceea ca un hot.Multumiri fie aduse lui Dumnezeu ca nu toti vor fi leganati ca saadoarma n leaganul sigurantei firesti. Vor fi unii credinciosi carevor deosebi semnele timpului. n vreme ce un mare numar dintre ceice marturisesc adevarul prezent si vor tagadui credinta prin faptelepe care le savrsesc, vor fi unii care vor rabda pna la sfrsit.

    Acelasi spirit de egoism si de conformare cu practicile lumiiexista si n zilele noastre, asa cum a existat si n zilele lui Noe.Multi dintre cei care marturisesc a fi copii ai lui Dumnezeu urmeazanclinatiile lor lumesti cu o asa intensitate, nct fac de minciunamarturisirea lor. Ei vor sadi si vor cladi, vor cumpara si vor vinde, vormnca si vor bea, se vor nsura si se vor marita pna n ultimele clipeale ncercarii lor. Aceasta este starea unui mare numar din poporulnostru. Pentru ca nelegiuirea abunda, iubirea celor mai multi se varaci. Numai despre putini se poate spune: Voi sunteti copii ai zilei,iar nu ai noptii si nici ai ntunericului.

    Sufletul meu este apasat cnd vad o lipsa att de mare de spiritu-alitate n mijlocul nostru. Moda si obiceiurile lumii, mndria, iubireade placeri, iubirea de distractii, extravaganta n mbracaminte, ncase si tarine acestea jefuiesc tezaurul lui Dumnezeu, folosindpentru satisfacerea egoista mijloacele care trebuia sa fie folositepentru a transmite lumii lumina adevarului. Scopul si planurile ego-iste au prioritate. Lucrarea de a pregati oameni ca sa lucreze pentru [11]salvarea sufletelor nu este considerata ca avnd o nsemnatate asade mare ca afacerile lumesti. Suflete pier din lipsa de cunoastere.Aceia care au avut lumina adevarului prezent si totusi lucreaza sinu-i avertizeaza pe semenii lor cu privire la judecata ce sta sa vinatrebuie sa dea socoteala lui Dumnezeu pentru neglijarea datoriei lor.Sngele sufletelor va fi pe vesmintele lor.

    Batrnii purtatori ai stindardului sunt istoviti si cad. Tineriinostri n-au fost educati sa simta raspunderea pe care o au fata deDumnezeu; lucrarea pentru cauza lui Dumnezeu prezinta prea putinaatractie si ei intra n cmpurile care promit cele mai mari rezultate, cuct mai putina munca si responsabilitate. Ca popor, noi nu avansamn spiritualitate, n masura n care ne apropiem de sfrsit. Noi nune dam seama de marimea si importanta lucrarii ce ne sta n fata.Din cauza aceasta, planurile noastre nu au devenit mai vaste si mai

  • 16 Marturii pentru comunitate vol.5

    cuprinzatoare. Exista o regretabila lipsa de oameni pregatiti, care saduca mai departe lucrarea mereu crescnda pentru acest timp.

    Nu facem nici a douazecea parte din ceea ce ne cere Dumnezeusa facem. A avut loc o ndepartare de simplitatea lucrarii, facnd-o sa fie complicata, greu de nteles si dificil de ndeplinit. Preaadesea, judecata si ntelepciunea omului, mai degraba dect ale luiDumnezeu, au calauzit si controlat. Multi considera ca n-au timpsa vegheze asupra sufletelor, ca unii care au sa dea socoteala. Si cescuza vor aduce ei pentru aceasta neglijare a importantei lucrarii pecare trebuie sa o faca?

    La colegiile noastre, tinerii trebuie sa fie educati ntr-un mod ctmai atent si mai temeinic posibil, ca sa fie pregatiti sa lucreze pentruDumnezeu. Acesta a fost scopul pentru care aceasta institutie a fostadusa la existenta. Fratii nostri din strainatate ar trebui sa simta uninteres nu numai pentru a sustine, ci si pentru a pazi colegiul, casa nu fie ndepartat de modelul lui si modelat dupa alte institutii deacest fel. Interesul religios trebuie pastrat mereu. Timpul se apropiede sfrsit. Vesnicia este aproape. Marele seceris trebuie sa fie strns.[12]Ce facem pentru a ne pregati n vederea acestei lucrari?

    Conducatorii colegiilor noastre trebuie sa fie oameni evlaviosi sidevotati. Ei trebuie sa faca din Biblie regula si calauza vietii, dndascultare cuvntului cel temeinic al profetiei ca la o lumina ce stra-luceste ntr-un loc ntunecos. Nimeni dintre noi sa nu ndrazneascasa neglijeze vegherea nici pentru un moment, caci n ceasul n carenu va gnditi, va veni Fiul omului. Numai aceia care continua cucredinciosie n facerea de bine vor strnge recolta. Multora dintre ceicare nu au nici o parte cu Hristos li se da un loc printre noi. Pastorii,profesorii si nvatatorii neconsacrati l ajuta pe Satana sa-si nfigasteagul chiar n fortaretele noastre.

    Scopul colegiilor noastre a fost declarat mereu si mereu, dar, cutoate acestea, multi sunt foarte orbiti de dumnezeul lumii acesteia,nct scopul lor real, adevarat, nu mai este nteles. Dumnezeu doresteca tinerii sa fie atrasi acolo spre El, ca sa obtina o pregatire pentru apredica Evanghelia lui Hristos, sa scoata din comoara inepuizabilaa Cuvntului lui Dumnezeu lucruri noi si vechi, pentru instruireasi edificarea poporului. nvatatorii si profesorii trebuie sa aiba unsimtamnt viu al primejdiilor acestui timp si al lucrarii ce trebuiemplinita, de a pregati un popor care sa stea n ziua lui Dumnezeu.

  • Cuvnt rostit la o adunare de tabara 17

    Unii dintre nvatatori au risipit de la Hristos, n loc sa adune cu El.Prin propriul lor exemplu, ei i-au condus pe cei ce erau dati n grijalor sa adopte deprinderile si obiceiurile lumesti. Ei unesc minileelevilor lor cu ale celor necredinciosi, iubitori de moda si de placeri,facndu-i sa faca un pas nainte spre lume, ndepartndu-i de Hristos.Ei fac lucrul acesta netinnd seama de avertizarile cerului, nu numaide acelea date oamenilor, n general, ci nici chiar de cele personaleadresate lor. Din cauza acestor lucruri, mnia lui Dumnezeu esteaprinsa.

    Dumnezeu va pune la proba credinciosia poporului Sau. Multedintre greselile care se fac de catre asa-zisii slujitori ai lui Dumnezeusunt o consecinta a iubirii lor egoiste de sine, a dorintei lor de a fiacceptati datorita setei lor de popularitate. Orbiti n felul acesta, [13]ei nu-si dau seama ca sunt mai degraba elemente ale ntunericuluidect ale luminii. Iesiti din mijlocul lor si despartiti-va de ei, ziceDomnul; nu va atingeti de ce este necurat si va voi primi. Eu va voifi Tata si voi mi veti fi fii si fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.Acestea sunt conditiile prin care putem fi recunoscuti ca fii ai luiDumnezeu despartiti de lume si renuntnd la acele lucruri carenseala, fascineaza si nrobesc.

    Apostolul Pavel declara ca este imposibil pentru copiii lui Dum-nezeu sa se uneasca cu cei lumesti. Nu va njugati la un jug nepo-trivit cu cei necredinciosi. Aceasta nu se refera numai la casatorie;ci orice legatura intima de ncredere si ntovarasire cu aceia care nuiubesc pe Dumnezeu sau adevarul Lui este o cursa.

    Si apostolul continua: Caci ce legatura este ntre neprihanire sifaradelege? Sau cum poate sta mpreuna lumina cu ntunericul? Centelegere poate fi ntre Hristos si Belial? Sau ce legatura are cel cre-dincios cu cel necredincios? Cum se mpaca Templul lui Dumnezeucu idolii? Caci noi suntem Templul Dumnezeului Celui Viu, cuma zis Dumnezeu. Eu voi locui si voi umbla n mijlocul lor; Eu voifi Dumnezeul lor si ei vor fi poporul Meu. Lund n consideratieaceste fapte, el exclama: Iesiti din mijlocul lor si despartiti-va deei. Deci, fiindca avem astfel de fagaduinte, prea iubitilor, sa necuratim de orice ntinaciune a carnii si a duhului si sa ne ducemsfintirea pna la capat, n frica de Dumnezeu.

    Daca ne conformam conditiilor, Domnul va mplini fata de noifagaduintele Sale. Dar avem o lucrare de facut, pe care n nici un

  • 18 Marturii pentru comunitate vol.5

    caz n-ar trebui s-o neglijam. n puterea lui Isus, noi o putem mpliniasa cum trebuie. Noi trebuie sa mergem nainte si n sus, crescndmereu n har si n cunostinta adevarului.

    Copiii luminii si ai zilei nu trebuie sa strnga n jurul lor umbrelenoptii si ale ntunericului care i nvaluie pe lucratorii nelegiuirii.[14]Din contra, ei trebuie sa stea cu credinciosie la postul datoriei lor capurtatori de lumina, strngnd lumina de la Dumnezeu, pentru a orevarsa asupra acelora ce sunt n ntuneric. Domnul cere poporuluiSau sa-si pastreze integritatea, fara sa atinga adica sa nu imite practicile celor nelegiuiti.

    Crestinii vor fi n aceasta lume un neam sfnt, un popor de-osebit, aducnd laude Aceluia care i-a chemat din ntuneric lalumina Sa minunata. Aceasta lumina nu trebuie sa se micsoreze, cisa straluceasca mai puternic si tot mai puternic pna la miezul zilei.Purtatorii stindardului lui Hristos nu trebuie sa lipseasca niciodatade la datoria lor. Ei au un vrajmas vigilent, care pndeste si asteaptasa cucereasca fortareata. Unii dintre pretinsii veghetori ai lui Hristosi-au invitat pe inamici n fortareata lor, s-au amestecat cu ei si, neforturile lor de a se face placuti, au nlaturat deosebirea dintre copiiilui Dumnezeu si copiii lui Satana.

    Domnul n-a dorit niciodata ca scolile noastre sa imite alte in-stitutii de nvatamnt. Elementul religios trebuie sa fie puterea cecontroleaza. Daca necredinciosii aleg aceasta influenta, este bine;daca aceia care sunt n ntuneric aleg sa vina la lumina, este potrivitcu vointa lui Dumnezeu. Dar a slabi vigilenta, lasnd ca elementulomenesc sa preia conducerea pentru a avea elevi, acest lucru estecontrar vointei lui Dumnezeu. Taria colegiilor noastre sta n pastra-rea influentei dominante a elementului religios. Cnd vor sacrificaprincipiul religios pentru a fi pe placul unei categorii iubitoare delume si de placerile ei, nvatatorii sau profesorii vor fi consideratinecredinciosi fata de ncrederea ce li s-a acordat si trebuie sa fieconcediati.

    Adevarul emotionant ce a rasunat de multi ani n urechile noastre Domnul este la usa, fiti deci gata nu este mai putin adevarastazi dect a fost atunci cnd am auzit solia pentru prima data. Aicisunt cuprinse interesele cele mai scumpe ale bisericii si ale poporuluilui Dumnezeu, cum si destinul unei lumi nepocaite si necredincioase,pentru prezent si vesnicie. Noi stam cu totii n fata judecatii. Caci

  • Cuvnt rostit la o adunare de tabara 19

    nsusi Domnul, cu un strigat, cu glasul unui arhanghel si cu trmbitalui Dumnezeu, Se va pogor din cer si nti vor nvia cei morti [15]n Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi ramas, vom fi rapiti totimpreuna cu ei, n nori, ca sa ntmpinam pe Domnul n vazduh; siastfel vom fi totdeauna cu Domnul. Domnul Hristos Se va descoperiapoi n ceruri, razbunndu-Se asupra acelora care nu au cunoscut peDumnezeu si care nu au ascultat de Evanghelie.

    Aceste evenimente memorabile sunt gata sa se mplineasca si,totusi, multi care marturisesc a crede adevarul dorm. n mod sigur, eivor fi socotiti asemenea servului necredincios care a spus n inima sa:Stapnul meu ntrzie sa vina, daca vor ramne n starea actualade prietenie cu lumea. Numai acelora care asteapta n credinta sisperanta li Se va descoperi Domnul Hristos, fara pacat, spre mntuire.Sunt multi care au teoria adevarului, dar nu cunosc puterea evlaviei.Daca locuieste n inima, Cuvntul lui Dumnezeu va controla viata.Credinta, curatia si supunerea fata de voia lui Dumnezeu vor damarturie despre puterea lui sfintitoare.

    Responsabilitatea pastorilor

    O responsabilitate solemna zace asupra veghetorului. Ct deplini de grija trebuie sa fie, pe buna dreptate, pentru a ntelege siexplica Cuvntul lui Dumnezeu! Ferice de cine citeste si de cei ceasculta cuvintele acestei proorocii, si pazesc lucrurile scrise n ea.Profetul Ezechiel spune: Cuvntul Domnului mi-a vorbit astfel:Fiul omului, vorbeste copiilor poporului tau si spune-le: Cnd voiaduce sabia peste vreo tara si poporul tarii va lua din mijlocul luipe un om oarecare, si-l va pune ca strajer, daca omul acela va vedeavenind sabia asupra tarii, va suna din trmbita si va da de stirepoporului si daca cel ce va auzi sunetul trmbitei nu se va feri siva veni sabia si-l va prinde, sngele lui sa cada asupra capului lui.Fiindca a auzit sunetul trmbitei si nu s-a ferit, de aceea sngele luisa cada asupra lui. Dar daca se va feri, si va scapa viata. Daca nsa [16]strajerul va vedea venind sabia si nu va suna din trmbita si dacapoporul nu va fi nstiintat si va veni sabia si va rapi viata vreunui om,omul acela va pieri din pricina nelegiuirii lui, dar voi cere sngelelui din mna strajerului. Acum, fiul omului, te-am pus strajer pestecasa lui Israel. Tu trebuie sa asculti Cuvntul care iese din gura Mea

  • 20 Marturii pentru comunitate vol.5

    si sa-i nstiintezi din partea Mea. Cnd zic celui rau: Raule, vei murinegresit! si tu nu-i spui, ca sa-l ntorci de la calea lui cea rea, raulacela va muri n nelegiuirea lui, dar sngele lui l voi cere din mnata. Dar daca vei nstiinta pe cel rau, ca sa se ntoarca de la calea luisi el nu se va ntoarce, va muri n nelegiuirea lui, dar tu ti vei mntuisufletul.

    Responsabilitatea veghetorului de astazi este tot asa de mare can zilele profetului, avnd n vedere ca lumina noastra este mai clarasi privilegiile si ocaziile noastre, mai mari dect ale lor. Este datoriapastorului de a avertiza pe fiecare om, de a nvata pe fiecare om,cu toata blndetea si ntelepciunea. El nu trebuie sa se conformezepracticilor lumii, ci, ca slujitor al lui Dumnezeu, trebuie sa fie mul-tumit cu credinta data sfintilor o data pentru totdeauna. Satana estemereu la lucru pentru a nfrnge fortaretele care-i interzic accesulliber la suflete; si n timp ce pastorii nostri nu mai au deloc nclinatiispirituale, n vreme ce ei nu au o legatura strnsa cu Dumnezeu,vrajmasul are un mare avantaj, iar Domnul considera raspunzator peveghetor pentru succesul acestuia.

    As dori acum sa fac sa se auda un glas de avertizare pentru aceiacare se vor ntlni la adunarea noastra de tabara. Sfrsitul tuturorlucrurilor este aproape. Fratii mei, pastori si laici, mi-a fost aratat catrebuie sa lucrati ntr-un mod diferit de felul n care aveati obiceiulsa lucrati. Mndria, invidia, ngmfarea si independenta nesfintita austricat munca voastra. Cnd oamenii si permit sa fie flatati si naltatide catre Satana, Domnul poate face putin pentru ei sau prin ei. La[17]

    ce umilinta nemasurata S-a cobort Fiul omului venind aici pepamnt, ca sa poata nalta omenirea! Lucratorii lui Dumnezeu, nunumai pastorii, ci tot poporul, au nevoie de blndetea si smerireaDomnului Hristos, daca doresc sa aduca beneficii concetatenilor lor,dupa cum Dumnezeu, Mntuitorul nostru, S-a umilit atunci cnda luat asupra Sa natura omului. Dar El a cobort si mai jos. Caom, El S-a smerit si a devenit ascultator pna la moarte si chiarmoarte de cruce. Daca as putea gasi limbajul prin care sa prezintaceste lucruri naintea voastra! Daca s-ar putea rupe valul si ati puteavedea cauza slabiciunii voastre spirituale! O, daca ati putea sa vaimaginati bogatia si puterea harului ce asteapta cererile voastre!Aceia care flamnzesc si nseteaza dupa neprihanire vor fi saturati.Noi trebuie sa exercitam o credinta mai mare n a cere lui Dumnezeu

  • Cuvnt rostit la o adunare de tabara 21

    toate binecuvntarile de care avem nevoie. Trebuie sa ne straduim,sa agonizam spre a intra pe poarta cea strmta.

    Domnul Hristos spune: Veniti la Mine, toti cei truditi si m-povarati si Eu va voi da odihna. Luati jugul Meu asupra voastra sinvatati de la Mine, caci Eu sunt blnd si smerit cu inima si vetigasi odihna pentru sufletele voastre. Va marturisesc, scumpi frati,pastori si laici, ca n-ati nvatat nca lectia aceasta. Domnul Hristos andurat rusinea, agonia si moartea pentru noi. Sa aveti n voi gndulacesta, care era si n Hristos Isus. El a suportat batjocura si ocarafara sa recurga la represalii, fara un spirit de razbunare. Isus a murit,nu numai sa faca ispasire pentru noi, ci ca sa fie exemplul nostru. O,minunata condescendenta! Iubire fara egal! Privind la Printul Vietiiatrnnd pe cruce, poti sa mai fii egoist? Poti sa-ti mai permiti ura sirazbunarea?

    Fie ca spiritul cel mndru sa se plece n umilinta. Fie ca inimade piatra sa se sfarme. Nu te mai compatimi si lamenta, nu mainalta eul. Priveste, priveste la El, la Acela pe care pacatele noastreL-au strapuns. Priveste cum coboara pas cu pas pe cararea umilinteipentru a ne nalta; El S-a umilit pna la limita de unde nu Se maiputea cobor, si toate acestea pentru mntuirea noastra, care eramcazuti n pacat. De ce sa fim atunci asa de indiferenti, asa de reci,asa de formalisti, asa de mndri, asa de multumiti de noi? [18]

    Cine dintre noi urmeaza cu credinciosie Modelul? Cine dintrenoi a nceput si a continuat lupta mpotriva mndriei inimii? Cinedintre noi, cu toata seriozitatea, a ajuns sa se lupte cu egoismul, pnacnd acesta nu se mai gaseste n inima si nu se mai da pe fata nviata? Sa dea Dumnezeu ca lectiile ce ne sunt date n timp ce privimla crucea Domnului Hristos, si vedem mplinindu-se semnele carene aduc mai aproape de timpul judecatii, sa impresioneze att demult inimile noastre, nct sa ne faca mai umiliti, mai dispusi la a nelepada de noi nsine, mai buni unii cu altii, mai putin preocupati deeul nostru, mai putin critici si mai dispusi a ne purta poverile uniialtora dect o facem astazi.

    Mi-a fost aratat ca noi, ca popor, ne ndepartam de simplitateacredintei si de puritatea Evangheliei. Multi sunt n mare primejdie.Daca nu-si schimba umblarea, atunci vor fi taiati din AdevaratulButuc al Viei ca ramuri nefolositoare. Frati si surori, mi-a fost aratatca noi stam n pragul lumii vesnice. Avem nevoie acum sa cstigam

  • 22 Marturii pentru comunitate vol.5

    biruinta la fiecare pas. Fiecare fapta buna este o samnta semanata,care sa aduca roade pentru viata vesnica. Fiecare succes ne aseazape o treapta mai nalta a scarii succesului si obtinem tarie spiritualadin fiecare noua victorie. Fiecare actiune dreapta pregateste caleapentru repetarea ei.

    Unii si ncheie timpul ncercarii lor; dar stau bine? Au obtinutei vrednicia corespunzatoare pentru viata viitoare? Raportul lor dinceruri nu va arata oare ocazii pierdute, privilegii neglijate, o viatade egoism si lumeasca, ce n-a adus roade spre slava lui Dumnezeu?Si ct de mult din lucrarea pe care Stapnul a lasat s-o facem aramas nefacuta? De jur mprejurul nostru sunt suflete ce trebuie safie avertizate; dar de cte ori timpul nostru n-a fost ocupat pentruo slujire egoista, si raportul merge la Dumnezeu, vorbind despresuflete ce coboara n mormintele lor neavertizate si nemntuite.

    Domnul are nca mila fata de noi. Exista loc pentru pocainta.Putem deveni preaiubiti ai lui Dumnezeu. Va implor pe voi, care atimpins revenirea Domnului Hristos undeva departe, foarte departe,[19]ncepeti acum sa lucrati pentru a rascumpara vremea. Studiati Cu-vntul lui Dumnezeu. Fie ca toti aceia care vin la aceste ntlniri safaca un legamnt cu Dumnezeu, ca sa dea la o parte orice vorbireusoara, batjocoritoare si frivola, cum si lectura neimportanta; iarpentru anii ce vin, sa faceti un studiu srguincios si cu rugaciune alBibliei, ca sa puteti da fiecarui om care va cere un temei al nadejdiidin voi, dar cu blndete si temere de Dumnezeu. Nu vreti ca faranici o ntrziere sa va umiliti inimile naintea lui Dumnezeu si sa vapocaiti de pacatele voastre?

    Nimeni sa nu nutreasca cumva gndul ca regret sau ca-mi retragmarturia clara pe care am adresat-o att persoanelor n mod indivi-dual, ct si poporului. Daca am gresit undeva, atunci am gresit nfaptul ca n-am mustrat pacatul n mod mai categoric si mai ferm.Unii dintre frati si-au asumat raspunderea de a critica lucrarea mea sia propune o cale mai usoara de a corecta greselile. Acestor persoanele spun: Eu am ales calea lui Dumnezeu, si nu a voastra. Ceea ce amspus sau am scris n marturiile adresate n-a fost exprimat asa de clarcum ar fi trebuit.

    Dumnezeu mi-a dat lucrarea pe care o fac si eu trebuie sa mantlnesc cu ea n ziua judecatii. Aceia care au ales propria lorcale, care s-au ridicat mpotriva marturiilor ce mi-au fost date si au

  • Cuvnt rostit la o adunare de tabara 23

    cautat sa zdruncine credinta altora n ele trebuie sa rezolve aceastaproblema cu Dumnezeu. Nu retrag nimic, nu ndulcesc nimic casa corespunda cu ideile lor sau ca sa scuze defectele de caracter.Eu n-am vorbit, de fapt, asa de clar cum era cazul. Aceia, care peorice cale cauta sa slabeasca forta mustrarilor patrunzatoare pe caremi le-a dat Dumnezeu sa le rostesc, va trebui sa se ntlneasca cuaceasta lucrare a lor n ziua judecatii.

    Cu cteva saptamni n urma, aflndu-ma fata n fata cu moartea,am avut ocazia sa privesc mult mai de aproape vesnicia. Daca Dom-nul va dori sa ma ridice din starea mea actuala de slabiciune, sper, nputerea harului si a tariei ce vin de sus, sa rostesc cu credinciosie cu-vintele pe care El mi le da sa le rostesc. n toata viata mi-a fost teribilde greu sa ranesc simtamintele cuiva sau sa zdruncin autonselarealor, atunci cnd am rostit marturia ce mi-a fost data de Dumnezeu.Este contrar naturii mele. mi produce mare durere si multe nopti [20]nedormite. Acelora care si-au luat raspunderea sa ma mustre si, njudecata lor marginita, sa propuna o cale ce le pare lor mai nteleapta,le repet: Nu accept eforturile voastre. Lasati-ma cu Dumnezeu silasati-ma sa ma nvete El. Am sa iau cuvintele de la Domnul si amsa le rostesc poporului. Nu astept ca toti sa primeasca mustrarea sisa faca reforma n viata lor, dar trebuie sa-mi ndeplinesc datoriantotdeauna la fel. Voi umbla n umilinta naintea lui Dumnezeu,ndeplinindu-mi lucrarea pentru prezent si vesnicie.

    Dumnezeu n-a dat fratilor mei lucrarea pe care mi-a dat-o mie.Mi s-a reprosat ca modul meu de a transmite mustrarile n publici-a facut pe altii sa fie taiosi, critici si severi. Daca lucrurile stauastfel, atunci acestia trebuie sa-si rezolve problema cu Dumnezeu.Daca altii si asuma o responsabilitate pe care Dumnezeu nu le-adat-o; daca ei nesocotesc nvatatura pe care El le-a dat-o mereu simereu prin instrumentul umil pe care l-a ales, de a fi buni, rabdatorisi ngaduitori, atunci ei singuri trebuie sa raspunda pentru urmari. Cuo inima plina de durere mi-am adus la ndeplinire datoria neplacutafata de scumpii mei prieteni, nendraznind sa-mi plac mie nsumi,neretinnd mustrarile, chiar cnd era vorba de sotul meu; si nu voi fimai putin credincioasa n avertizarea altora, fie ca vor auzi sau nu.Cnd le vorbesc oamenilor, eu rostesc multe cuvinte pe care nu le-amgndit mai dinainte. Duhul Domnului vine adesea asupra mea. Simtca sunt purtata, dusa departe de mine; viata si caracterul diferitelor

  • 24 Marturii pentru comunitate vol.5

    persoane sunt prezentate n mod clar mintii mele. Vad greselile lorsi primejdiile n care se afla si ma simt obligata sa vorbesc desprecele ce sunt aduse naintea mea. Nu ndraznesc sa ma mpotrivescDuhului lui Dumnezeu.

    Stiu ca unora nu le place marturia mea. Ea nu se potrivestecu mndria lor, cu inimile lor neconsacrate. Simt din ce n ce maiprofund pierderea pe care poporul nostru a suportat-o prin esecul dea primi lumina pe care Dumnezeu le-a dat-o si a asculta de ea. Tineriimei frati n lucrarea de slujire, va somez sa reflectati mai mult si mai[21]profund asupra responsabilitatii voastre solemne. Daca va consacratilui Dumnezeu, puteti exercita o influenta puternica spre bine nbiserica si n lume; dar va lipseste o evlavie si o devotiune sincera.Dumnezeu v-a trimis sa fiti o lumina n lume, att prin faptele voastrebune, ct si prin cuvintele si teoriile voastre. Dar multi dintre voisunt, ntr-adevar, reprezentati prin fecioarele nentelepte, care nuaveau ulei n candelele lor.

    Fratii mei, dati ascultare mustrarii si sfatului Martorului Cre-dincios si Dumnezeu va lucra pentru voi si cu voi. Vrajmasii vostripot fi puternici si hotarti, dar Unul mai mare dect ei va fi ajutorulvostru. Lasati lumina sa lumineze si ea si va face lucrarea. Domnulostirilor este cu noi; Dumnezeul lui Iacov este refugiul nostru.

  • Colegiul nostru

    [Citita la College Hall, Decembrie, 1881, naintea delegatilor si alucratorilor din spitale, colegii, birourile Review and Herald.]

    Exista primejdia pentru colegiul nostru sa fie ndepartat de lascopul lui originar. Scopul lui Dumnezeu a fost facut cunoscut,ca poporul nostru sa aiba ocazia sa studieze stiinta, dar n acelasitimp sa nvete cerintele Cuvntului Sau. Trebuie sa fie prezentatelecturi biblice; studiul Sfintelor Scripturi trebuie sa aiba primul locn sistemul nostru de educatie.

    Studentii sunt trimisi la mare distanta ca sa urmeze Colegiulde la Battle Creek, cu scopul de a primi nvatatura din lectiile cetrateaza subiecte biblice. Dar de un an sau doi s-a facut un efort de amodela scoala noastra dupa alte colegii. Cnd se face acest lucru,nu-i mai putem ncuraja pe parinti sa-si trimita copiii la Colegiulde la Battle Creek. Influentele morale si religioase nu trebuie sa fieneglijate. n trecut, Dumnezeu a conlucrat cu eforturile profesorilorsi multe suflete au cunoscut adevarul si l-au mbratisat si s-au ntors [22]la casele lor sa traiasca de atunci ncolo pentru Dumnezeu, ca rezultatal legaturii lor cu colegiul. Vaznd ca studiul Bibliei facea parte dineducatia lor, ei au fost ndrumati sa-l considere ca o problema de celmai mare interes si de cea mai mare importanta.

    Prea putina atentie a fost data educatiei tinerilor pentru slujire.Acesta era primul lucru ce trebuia realizat la nfiintarea colegiului. nnici un caz lucrul acesta nu trebuie ignorat sau privit ca un lucru de oimportanta secundara. De ani de zile, totusi, numai putini au plecatdin aceasta institutie pregatiti sa-i nvete pe altii adevarul. Unii careau venit cu pretul unor mari cheltuieli, si care aveau n plan pregatireapentru pastoratie, au fost ncurajati de catre profesori sa se angajezen studii mai avansate, timp de multi ani, iar pentru a obtine mijloacepentru realizarea acestor planuri, au intrat n lucrarea de colportaj,abandonnd orice gnd n legatura cu lucrarea de predicare. Acestlucru este n totul gresit. Nu mai avem prea multi ani de lucrat si

    25

  • 26 Marturii pentru comunitate vol.5

    profesorii si directorul ar trebui sa fie plini de Duhul lui Dumnezeusi sa lucreze n armonie cu vointa Sa descoperita, n loc sa aducala ndeplinire propriile lor planuri. n fiecare an, noi pierdem multpentru ca nu ascultam ce a spus Dumnezeu despre aceste lucruri.

    Colegiul nostru este destinat de Dumnezeu sa raspunda nevoilordin ce n ce mai mari ale acestui timp primejdios si demoralizator.Numai studierea cartilor nu poate sa le dea studentilor educatia decare au nevoie. Trebuie sa fie pusa o temelie mai larga. Colegiul n-afost adus la existenta ca sa poarte amprenta vreunei minti omenesti.Profesorii si directorul trebuie sa lucreze mpreuna ca frati. Ei trebuiesa se consulte mpreuna si, de asemenea, sa se sfatuiasca cu pastorii sibarbatii de raspundere si, mai presus de toate, sa caute ntelepciuneade sus, pentru ca toate hotarrile lor cu privire la scoala sa poarteaprobarea lui Dumnezeu.

    Scopul acestei institutii nu este acela de a da studentilor numai ocunostinta din carti. O astfel de educatie poate fi obtinuta la oricarealt colegiu din tara. Mi-a fost aratat ca este scopul lui Satana sa m-[23]piedice atingerea acelui obiectiv pentru care a fost nfiintat colegiul.mpiedicati de siretlicurile lui, administratorii gndesc n moduln care gndeste lumea, copiaza planurile ei si imita obiceiurile ei.Dar, facnd astfel, ei nu vor fi n armonie cu gndul Spiritului luiDumnezeu.

    Este nevoie de o educatie mult mai cuprinzatoare, educatie caresa ceara de la profesori si director o astfel de gndire si un astfel deefort, pe care instruirea numai n cele ale stiintei nu o cere. Caracte-rul trebuie sa primeasca o educatie potrivita, pentru deplina si nobilalui dezvoltare. La colegiu, studentii trebuie sa primeasca o astfelde educatie, care sa-i faca n stare sa mentina o atitudine respecta-bila, onesta si virtuoasa n societate, mpotrivindu-se influentelordemoralizatoare care i strica pe tineri.

    Ar fi bine daca s-ar putea ca acest colegiu sa aiba un teren pentrua fi cultivat si ateliere sub conducerea unor oameni competenti,care sa-i nvete pe studenti n diferite compartimente ale munciifizice. Se pierde foarte mult prin neglijarea mbinarii muncii fizicecu eforturile intelectuale. Orele libere ale studentilor sunt adeseaocupate cu placeri frivole, care slabesc puterile fizice, mintale simorale. Datorita puterii njositoare a ngaduintei senzuale sau aemotiilor nainte de vreme ale curteniei si casatoriei, multi studenti

  • Colegiul nostru 27

    nu ajung la acea naltime a dezvoltarii intelectuale, la care altfel arputea ajunge.

    Tinerii trebuie sa fie impresionati zilnic de simtamntul raspun-derii lor fata de Dumnezeu. Legea Sa este continuu violata chiar decatre copiii ai caror parinti sunt religiosi. Unii dintre acestia, foartetineri, frecventeaza casele de desfru si puterile mintii si ale corpuluisufera consecintele. Aceasta categorie de tineri i fac si pe altii saurmeze caile lor. Astfel ca, n timp ce directorul si profesorii lorpredau nvataturi n cele ale stiintei, Satana, cu iscusinta lui dia-voleasca, foloseste orice energie pentru a cstiga controlul asupramintii elevilor si i duce la ruina.

    Vorbind la modul general, tinerii au putina tarie morala. [24]Acesta este rezultatul neglijarii educatiei din copilarie. O cunoas-

    tere a caracterului lui Dumnezeu si a obligatiilor noastre fata de Eln-ar trebui sa fie socotita ca avnd consecinte nensemnate. ReligiaBibliei este singura siguranta pentru tineri. Moralitatea si religiaar trebui sa se bucure de o atentie speciala n institutiile noastre deeducatie.

    Biblia ca manual de studiu

    Nici un alt studiu nu va nnobila fiecare gnd, fiecare simtamntsi aspiratie ca studiul Sfintelor Scripturi. Acest cuvnt sacru este voialui Dumnezeu descoperita oamenilor. Din ea, nvatam ce asteaptaDumnezeu de la fiintele facute dupa chipul Sau. nvatam, de ase-menea, cum sa facem viata aceasta mai buna si cum sa ne asiguramde viata viitoare. Nici o alta carte nu poate sa satisfaca cautarilemintii si nazuinta inimii. Obtinnd o cunoastere a Cuvntului luiDumnezeu si ascultnd apoi de el, oamenii se pot ridica din cele maide jos adncimi ale ignorantei si degradarii, spre a deveni fii ai luiDumnezeu, conlucratori ai ngerilor necazuti n pacat.

    O conceptie clara cu privire la Dumnezeu si cu privire la ceeace ne cere sa fim ne va face sa avem pareri umile despre noi. Acelacare va studia Cuvntul lui Dumnezeu asa cum se cuvine va nvataca intelectul uman nu este atotputernic; va nvata ca, fara un ajutor,care nu este altul dect acela pe care Dumnezeu l poate da, taria sintelepciunea omeneasca nu sunt dect slabiciune si ignoranta.

  • 28 Marturii pentru comunitate vol.5

    Ca putere educatoare, Biblia nu are rival. Nimic nu va da vigoaretuturor facultatilor de care studentii au nevoie pentru a pricepe desco-peririle minunate ale adevarului. Mintea se adapteaza n mod treptatsubiectelor de care i se ngaduie sa se ocupe. Daca este ocupatanumai cu probleme obisnuite, pna acolo nct sa excluda subiectelemari si naltatoare, ea se va pipernici si va slabi. Daca nu va fi pusaniciodata sa se ocupe cu probleme dificile sau sa fie largita pentru antelege adevaruri importante, dupa un timp, ea si va pierde putereade a se dezvolta.[25]

    Biblia este cea mai completa si cea mai instructiva istorie pecare o au oamenii. Ea vine proaspata din fntna adevarurilor eternesi o mna divina a pastrat puritatea ei n decursul veacurilor. Razeleei luminoase stralucesc la o mare distanta n trecut, acolo undezadarnic cauta cercetarile omenesti sa ajunga. Numai n Cuvntullui Dumnezeu gasim o autentica relatare a creatiunii. Aici privimputerea ce a pus temeliile pamntului si care a ntins cerurile. Numaiaici putem gasi o istorie a rasei umane, nemnjita de prejudecati saumndrie omeneasca.

    n Cuvntul lui Dumnezeu, mintea gaseste subiecte pentru celemai profunde meditatii, cum si pentru cele mai nalte aspiratii. Aici,putem avea comuniune cu patriarhii si profetii si putem asculta voceaCelui Vesnic vorbindu-le oamenilor. Aici privim Maiestatea cerului,umilindu-Se pentru a deveni nlocuitorul si siguranta noastra, sprea Se mpotrivi cu minile goale puterilor ntunericului si a cstigabiruinta pentru noi. O contemplare plina de respect a unor astfel desubiecte cu siguranta va nmuia, va curati si nnobila inima si, nacelasi timp, va inspira mintea cu noi puteri si cu vigoare.

    Daca moralitatea si religia trebuie sa fie prezente, sa fie vii ntr-oscoala, atunci aceasta se poate realiza printr-o cunoastere a Cuvn-tului lui Dumnezeu. Unii vor sustine ca, daca educatia religioasava fi predominanta n scolile noastre, ele vor deveni nepopulare; caaceia care nu au credinta noastra nu vor veni la colegiu. Foarte bine,deci, sa mearga la alte colegii, acolo unde vor gasi un sistem deeducatie care sa le satisfaca gusturile. Scolile noastre sunt nfiintatenu numai sa studieze stiinta, ci si pentru scopul de a da nvatatura nceea ce priveste marile principii ale Cuvntului lui Dumnezeu si nndatoririle practice ale vietii de fiecare zi.

  • Colegiul nostru 29

    Aceasta este educatia de care este atta nevoie n prezent. Dacao influenta omeneasca trebuie sa domine n scolile noastre, atuncivindeti-le celor lumesti si lasati-i sa aiba ntregul control asupra lor;iar aceia care si-au investit mijloacele n aceste institutii sa nfiintezealte scoli, care sa fie conduse nu dupa planul scolilor populare, nu [26]dupa dorintele directorului si ale profesorilor, ci dupa planul pe careDumnezeu l-a aratat.

    n Numele Domnului meu, va somez pe toti cei ce aveti pozitii deraspundere n aceasta scoala, sa fiti oameni ai lui Dumnezeu. CndDomnul ne cere sa fim deosebiti si aparte, cum putem sa rvnimdupa popularitate sau sa cautam sa nvatam obiceiurile si practicilelumii? Dumnezeu a facut cunoscut scopul Sau, acela de a avea uncolegiu n tara, unde Biblia sa aiba locul ei n educarea tinerilor. Nevom face oare noi partea noastra n realizarea acestui scop?

    Ar putea sa para ca nvatarea Cuvntului lui Dumnezeu nu aredect un mic efect supra mintii si inimii multor studenti; dar dacalucrarea profesorului a fost adusa la ndeplinire n Dumnezeu, atunciunele lectii ale adevarului divin vor ramne n memoria chiar sia celor mai nepasatori. Duhul Sfnt va uda samnta semanata si,adesea, ea va rasari dupa multe zile si va da roade spre slava luiDumnezeu.

    Satana cauta mereu sa abata atentia oamenilor de la Biblie. Cu-vintele lui Dumnezeu adresate oamenilor, care ar trebui sa captezeatentia noastra, sunt neglijate n favoarea celor spuse de ntelepciuneaomeneasca. Cum poate El, care este infinit n putere si ntelepciune,sa suporte nerusinarea oamenilor!

    Prin mijlocirea presei, cunostinte de tot felul sunt asezate landemna tuturor; si totusi, o mare parte din fiecare comunitate deoameni sunt stricati din punct de vedere moral si superficiali nrealizarile lor intelectuale. Daca oamenii ar deveni cititori studiosiai Sfintelor Scripturi, am vedea o cu totul alta stare de lucruri.

    ntr-un veac ca acesta n care traim, n care nelegiuirea abunda sicaracterul lui Dumnezeu si Legea Sa sunt privite cu dispret, o grijadeosebita trebuie sa fie manifestata n a nvata pe tineri sa studieze,sa respecte si sa asculte de vointa divina asa cum este ea descoperitaoamenilor. Temerea de Domnul dispare din mintea tinerilor nostri,din cauza ca ei neglijeaza studiul Bibliei. [27]

  • 30 Marturii pentru comunitate vol.5

    Directorul si profesorii ar trebui sa aiba o legatura vie cu Dum-nezeu si ar trebui sa stea tari si fara teama, ca martori pentru El.Niciodata, din lasitate sau din interese omenesti, nu lasa ca Cuvntullui Dumnezeu sa fie asezat pe locul al doilea. Prin studierea lui,studentii vor avea de cstigat att din punct de vedere intelectual,ct si moral si spiritual.

    Scopul colegiului

    Colegiul nostru se afla astazi ntr-o pozitie pe care Dumnezeu nuo aproba. Mi-a fost aratata primejdia ce ameninta aceasta importantainstitutie. Daca oamenii ce poarta raspunderea lui cauta sa atingastandardele lumii, daca ei copiaza planurile si metodele altor colegii,mnia lui Dumnezeu va fi asupra scolii noastre.

    A venit timpul sa vorbesc n mod categoric. Scopul lui Dumnezeun nfiintarea colegiului nostru a fost prezentat n mod clar. Esteo nevoie urgenta de lucratori n cmpul Evangheliei. Tinerii caredoresc sa intre n lucrarea de slujire nu-si pot permite sa petreaca unnumar de ani pentru obtinerea educatiei necesare. Profesorii trebuiesa fie capabili sa nteleaga situatia si sa-si adapteze planul lor denvatamnt la nevoile acestei clase. Avantaje speciale ar trebui sale fie acordate pentru un studiu scurt, dar cuprinzator al ramurilorcelor mai necesare, spre a-i face capabili n lucrarea lor. Dar mi-afost aratat ca lucrul acesta nu s-a realizat.

    Fratele ___ ar fi putut face o lucrare mai buna dect aceea pe carea facut-o pentru aceia care aveau sa fie slujitori ai lui Dumnezeu.Dumnezeu nu este multumit cu pozitia lui n problema aceasta. Elnu s-a adaptat acestei situatii. Oameni care si-au parasit cmpul delucru, facnd un sacrificiu considerabil pentru a nvata ceea ce potntr-un timp scurt, n-au primit totdeauna acel ajutor si ncurajarepe care ar fi trebuit sa le gaseasca. Oameni care au ajuns la vrstamaturizarii lor, care au ajuns chiar la apogeul vietii lor, care aufamilii, au fost supusi unor dificultati nenecesare. Fratele___ este elnsusi extrem de sensibil, dar nu si-a dat seama de faptul ca si altii[28]pot simti ascutimea batjocurii, a sarcasmului sau a cenzurii tot attde puternic ca si el. Comportndu-se astfel, a ranit pe fratii sai si adisplacut lui Dumnezeu.

  • Colegiul nostru 31

    Profesorii din colegii

    Este o lucrare de facut pentru fiecare profesor din colegiul nostru.Nici unul nu este lipsit de egoism. Daca profesorii ar avea un caractermoral si religios, atunci s-ar exercita o influenta mai buna asuprastudentilor. Profesorii nu cauta n mod individual sa-si aduca landeplinire lucrarea, avnd ochiul ndreptat numai spre slava luiDumnezeu. n loc sa priveasca la Isus si sa-I imite viata si caracterul,privesc la ei nsisi si doresc prea mult sa atinga un standard omenesc.As dori sa pot influenta pe fiecare profesor, spre a avea o ntelegeredeplina a responsabilitatii sale, avnd n vedere influenta pe care oexercita asupra tinerilor. Satana este neobosit n eforturile sale dea se asigura de serviciile tinerilor nostri. Cu o mare atentie, el sintinde cursele pentru picioarele lipsite de experienta. Poporul luiDumnezeu sa se pazeasca cu gelozie mpotriva siretlicurilor sale.

    Dumnezeu este ntruchiparea bunavointei, a milei si a iubirii.Aceia care sunt ntr-adevar legati de El nu vor putea sa fie n dezacordunii cu altii. Spiritul Sau domnind n inima va aduce armonie, iubiresi unitate. Ceea ce este n opozitie cu aceasta este vazut printre copiiilui Satana. Lucrarea sa este aceea de a strni invidie, lupte si gelozie.n Numele Stapnului meu, i ntreb pe cei ce marturisesc a fi urmasiai lui Hristos: Ce roade aduceti?

    n sistemul de instruire folosit n scolile obisnuite, partea esenti-ala a educatiei este neglijata, si anume religia Bibliei. Educatia nunumai ca afecteaza ntr-o mare masura viata studentilor din aceastalume, dar influenta ei se extinde pna n vesnicie. Deci, ct de impor-tant este ca profesorii sa fie persoane capabile sa exercite o influentadreapta! Ei trebuie sa fie barbati si femei cu o experienta religioasa,primind zilnic lumina divina, pe care s-o mparta cu elevii lor. [29]

    Dar nu trebuie sa asteptam ca profesorul sa faca lucrarea ce lerevine parintilor. La multi parinti s-a vazut o ncrezatoare neglijarea datoriei. Asemenea lui Eli, ei au gresit n a exercita o cuvenitarestrictie; apoi, ei si-au trimis copiii lor nedisciplinati la colegiupentru a primi educatia pe care parintii ar fi trebuit sa le-o dean camin. Profesorii au de facut o lucrare pe care numai putinio apreciaza. Daca reusesc sa produca o reforma n acesti tinerindaratnici, ei primesc putina recunostinta pentru lucrarea lor. Daca

  • 32 Marturii pentru comunitate vol.5

    tinerii aleg nsa societatea celor nclinati spre cele rele si merg dinrau n mai rau, atunci profesorii sunt nvinuiti si scoala condamnata.

    n multe cazuri, condamnarea se cuvine parintilor. Ei au ceadinti si cea mai favorabila ocazie de a-i controla si instrui pe copiiilor, atunci cnd spiritul lor era dispus sa fie nvatat, iar mintea si inimausor de impresionat. Dar datorita neglijentei parintilor, copiilor li sengaduie sa urmeze propriile lor nclinatii pna cnd se mpietrescntr-un comportament rau.

    Fie ca parintii sa studieze mai putin lumea si mai mult pe Hristos;fie ca ei sa depuna mai putin efort n a imita obiceiurile si moda lumiisi sa consacre mai mult timp si sa faca mai multe eforturi pentru amodela mintea si caracterul copiilor lor, dupa Modelul divin. Atuncivor putea sa-si trimita fiii si fiicele, fortificati printr-o morala curatasi scopuri nobile, spre a primi o educatie n vederea unor pozitii dencredere si folositoare. Profesorii care sunt condusi de iubirea sitemerea de Dumnezeu pot sa-i conduca astfel pe tineri nainte si nsus, instruindu-i spre a deveni o binecuvntare pentru lume si spreonoarea Creatorului lor.

    Legat de Dumnezeu, fiecare educator va exercita acea influentacare sa-i conduca pe elevii sai la studierea Cuvntului lui Dumnezeusi la ascultarea de Legea Sa. El le va ndrepta mintea spre contem-plarea intereselor vesnice, deschiznd naintea lor un vast cmp degndire, subiecte mari si nobile, pe care si cele mai puternice mintipot sa-si foloseasca puterea spre a le pricepe si totusi sa simta camai este nca un infinit naintea lor.

    Raul unei independente nesfintite si al unei pareri prea bunedespre noi, care ne mpiedica cel mai mult sa fim de folos si care de-[30]monstreaza ruina noastra daca nu le vom birui, izvoraste din egoism.Sfatuiti-va mpreuna este solia care mi-a fost repetata mereu simereu de catre ngerul lui Dumnezeu. Influentnd judecata unui om,Satana poate sa se straduiasca sa controleze lucrurile, facndu-le sa ise potriveasca. El poate sa aiba succes ca sa conduca gresit mintea adoua persoane, dar atunci cnd se consulta mai multi, este mai multasiguranta. Fiecare plan va fi atunci mai mult si mai atent analizat;fiecare plan de naintare va fi studiat mai cu atentie. n felul acesta,va fi mai mica primejdia de a face miscari necugetate si a ne lua dupasfaturi gresite, care vor aduce confuzie, ncurcaturi si nfrngere. nunire este tarie. n divizare este slabiciune si nfrngere.

  • Colegiul nostru 33

    Dumnezeu conduce un popor si l pregateste pentru a-l lua la cer.Stam noi, cei care ndeplinim o parte a acestei lucrari, ca veghetoripentru Dumnezeu? Cautam, ne straduim noi sa lucram uniti? Suntemdispusi sa devenim slujitori ai tuturor? Urmam noi marele nostruExemplu?

    Fratii mei conlucratori, fiecare dintre noi semanam seminte nogorul vietii. Dupa cum am semanat, asa si vom culege. Daca se-manam nencredere, invidie, gelozie, iubire de sine, amaraciuneagndirii si simtamintelor noastre, vom secera amaraciune n propri-ile noastre suflete. Dar daca dam pe fata bunatate, iubire, gnduripline de bunatate fata de simtamintele altora, vom primi, ca raspuns,acelasi lucru.

    Profesorul care este sever, criticant, autoritar, care nu tine seamade simtamintele altora, trebuie sa se astepte ca acelasi spirit sa semanifeste fata de el. Cel care vrea sa-si pastreze propria sa demnitatesi respectul de sine trebuie sa fie atent sa nu raneasca, fara sa fienevoie, respectul de sine al altora. Aceasta regula trebuie respectatacu sfintenie fata de cei mai obtuzi, cei mai tineri si cei mai gresitioameni de stiinta. Ce doreste sa faca Dumnezeu cu acesti tineri naparenta neinteresanti, tu nu stii. n trecut, El a acceptat persoane carenu erau prea promitatoare sau atractive, sa faca o mare lucrare pentruEl. Duhul Sau, miscnd inima, a trezit fiecare capacitate la o actiuneviguroasa. Dumnezeu a vazut n fiecare piatra aspra, necizelata, un [31]material pretios care va rezista probei furtunii, a caldurii si presiunii.Dumnezeu nu vede asa cum vede omul. El nu judeca dupa ceea ceizbeste privirea, ci cerceteaza inima si judeca cu dreptate.

    Profesorul trebuie sa se comporte totdeauna ca un crestin carese respecta. El trebuie sa aiba totdeauna atitudinea unui prieten sisfatuitor al elevilor sai. Daca tot poporul nostru- profesori, pastori simembri ar cultiva spiritul crestin al curtoaziei, ei vor gasi multmai repede acces la inimile oamenilor; mult mai multi vor fi atunciadusi sa cerceteze si sa primeasca adevarul. Cnd fiecare profesorva uita eul si va simti un profund interes n succesul si prosperitateaelevilor lui, ntelegnd faptul ca ei sunt proprietatea lui Dumnezeusi ca el trebuie sa dea socoteala de influenta lui asupra mintilorsi caracterului lor, atunci vom avea o scoala n care ngerii vorsimti placere sa zaboveasca. Isus va privi aprobator asupra lucrariiprofesorilor si va trimite harul Sau n inimile studentilor.

  • 34 Marturii pentru comunitate vol.5

    Colegiul nostru din Battle Creek este un loc unde membrii ceitineri ai familiei lui Dumnezeu trebuie sa fie educati n armoniecu planul lui Dumnezeu de crestere si dezvoltare. Ei trebuie sa fiemiscati de ideea ca sunt creati dupa chipul Facatorului lor si caDomnul Hristos este Modelul pe care trebuie sa-L urmeze. Fratiinostri ngaduie ca mintea lor sa urmeze o cale prea ngusta si preajoasa. Ei nu mentin totdeauna n atentia lor planul divin, ci si fixeazaochii asupra modelelor lumesti. Priviti n sus, unde Domnul Hristossta la dreapta lui Dumnezeu, si apoi lucrati pentru ca elevii vostri safie conform acestui caracter desavrsit.

    Daca cobori standardul pentru a-ti face popularitate si pentru aface sa creasca numarul, si apoi faci din aceasta crestere o pricinade bucurie, dai pe fata o mare orbire. Daca numarul este dovadasuccesului, atunci Satana trebuie sa pretinda ntietatea, caci n lumeaaceasta urmasii sai au o mare majoritate.[32]

    Gradul de putere morala predominant n colegiu este un test alprosperitatii. Virtutea, inteligenta si evlavia oamenilor ce formeazacomunitatile noastre, si nu numarul lor, ar trebui sa fie o sursa debucurie si multumire.

    Fara influenta harului divin, educatia nu se va dovedi a fi deun real folos; cel ce nvata va deveni mndru, ngmfat si bigot.Dar acea educatie care este primita sub influenta nnobilatoare sipurificatoare a marelui nvatator va nalta pe om pe scara valorilormorale a lui Dumnezeu. Ea l va face n stare sa-si supuna mndriasi pasiunile si sa umble smerit naintea lui Dumnezeu, depinznd deEl pentru fiecare capacitate, fiecare ocazie si fiecare privilegiu.

    Ma adresez lucratorilor nostri din acest colegiu. Voi nu trebuienumai sa marturisiti ca sunteti crestini, ci trebuie sa exemplificaticaracterul Domnului Hristos. Lasati ca ntelepciunea de sus sa cu-prinda toata nvatatura pe care o dati. ntr-o lume plina de ntunericmoral si coruptie, lasati sa se vada ca spiritul prin care sunteti pusin miscare sa actionati este de sus, si nu de jos. n timp ce te sprijinin totul pe propria ta putere si ntelepciune, cele mai bune eforturiale tale vor realiza foarte putin. Dar daca esti miscat de iubirea luiDumnezeu, Legea Lui fiind temelia ta, lucrarea ta va dura. n timp cefnul, lemnul si paiele de pe miriste sunt arse, lucrarea ta va rezistancercarii. Trebuie sa-i ntlnesti din nou n jurul marelui tron albpe tinerii care sunt dati n grija ta. Daca ngadui ca manierele tale

  • Colegiul nostru 35

    necultivate si temperamentul tau necontrolat sa sovaie si astfel sadai gres sa influentezi pe acesti tineri spre binele lor vesnic, n aceazi va trebui sa stai n fata gravelor consecinte ale lucrarii tale. Princunoasterea Legii divine si prin ascultare de preceptele ei, oameniipot deveni fii ai lui Dumnezeu. Prin calcarea acestei legi, ei devinrobi ai lui Satana. Pe de o parte, ei se pot ridica la orice naltimea desavrsirii morale, iar pe de alta parte, pot sa se coboare pnan profunzimea nelegiuirii si a degradarii. Lucratorii din colegiulnostru trebuie sa dea pe fata un zel si o fervoare proportionale cuvaloarea pretului pus n joc - sufletele studentilor lor, aprobarea lui [33]Dumnezeu, viata vesnica si bucuria mntuirii.

    Fiind colaboratori, conlucratori cu Hristos, avnd attea ocaziifavorabile de a mpartasi si altora cunoasterea lui Dumnezeu, pro-fesorii nostri ar trebui sa lucreze ca si cnd ar fi inspirati de sus.Inimile tinerilor nu sunt mpietrite si nici ideile si parerile lor nusunt stereotipe, asa cum sunt cele ale persoanelor n vrsta. Ei potfi cstigati la Hristos prin comportarea, evlavia si prin umblareavoastra asemenea lui Hristos. Ar fi mult mai bine sa i mpovaratimai putin cu studierea stiintelor si sa le lasati mai mult timp pentruprivilegii religioase. Aici s-au facut multe greseli.

    Scopul lui Dumnezeu n aducerea la existenta a acestui colegiua fost pierdut din vedere. Slujitorii Evangheliei si-au manifestatlipsa dorintei lor dupa ntelepciunea de sus, nct au unit un elementomenesc cu acest colegiu; ei s-au unit cu vrajmasii lui Dumnezeu siai adevarului, pna acolo ca le-au oferit distractii studentilor. Astfel,conducndu-i gresit pe tineri, ei au facut lucrarea lui Satana. Culucrarea aceasta, cu toate urmarile ei, se vor mai ntlni iarasi la barade judecata a lui Dumnezeu. Aceia care urmeaza un astfel de drumdemonstreaza ca nu pot fi oameni de ncredere. Dupa ce lucrarearaului s-a facut, ei pot sa-si marturiseasca greseala, dar pot oare eitot asa de usor sa strnga, sa adune influenta pe care au exercitat-o?Poate sa fie spus bine n dreptul acelora care au fost necredinciosifata de cele ce li s-au ncredintat? Acesti oameni necredinciosi n-au zidit pe Stnca cea vesnica. Temelia lor se va dovedi a fi nisipmiscator. Nu stiti ca prietenia cu lumea este vrajmasie cu Dumnezeu?Si, deci, cine este prieten cu lumea este vrajmas cu Dumnezeu?

    Nu se poate pune nici o limita influentei noastre. Un act necu-getat se poate dovedi a fi ruina multor suflete. Comportarea fiecarui

  • 36 Marturii pentru comunitate vol.5

    lucrator din colegiul nostru are o influenta asupra mintii tinerilor,si aceasta urmeaza sa fie reprodusa n altii. Tinta fiecarui profesortrebuie sa fie aceea de a pregati pe fiecare tnar care se afla n grijasa spre a fi o binecuvntare pentru lume. Acest obiectiv nu trebuiepierdut din vedere. Sunt unii care marturisesc ca lucreaza pentru[34]Hristos, dar adesea, cnd ocazia se iveste, ei merg de partea lui Sa-tana si fac lucrarea lui. Poate oare Mntuitorul sa-i declare pe acestiarobi buni si credinciosi? Sunt ei pazitori care dau un sunet clar dintrmbitele lor?

    Fiecare om va primi la judecata dupa faptele pe care le-a fa-cut n trup, fie ele bune sau rele. Mntuitorul nostru ne ndeamna:Vegheati si rugati-va, ca sa nu cadeti n ispita. Daca ntmpinamgreutati si n taria lui Hristos le biruim, daca acceptam responsabili-tati si n puterea lui Hristos le aducem la ndeplinire cu credinciosie,cstigam o experienta pretioasa. nvatam, asa cum altfel n-am nvata,ca Mntuitorul nostru este un ajutor care nu lipseste niciodata nnevoi.

    Exista o mare lucrare de facut n colegiul nostru, o lucrare carecere conlucrarea fiecarui profesor; si acela care descurajeaza pe unaltul este neplacut naintea lui Dumnezeu. Dar se pare ca toti uitaca Satana este un acuzator al fratilor si se unesc cu vrajmasul nlucrarea sa. n timp ce aceia care marturisesc ca sunt crestini selupta ntre ei, Satana si ntinde cursele pentru picioarele lipsite deexperienta ale copiilor si tinerilor. Aceia care au avut o experientareligioasa ar trebui sa caute sa-i ocroteasca pe tineri de siretlicurilelui. Ei niciodata nu trebuie sa uite ca odata, cndva, ei erau vra-jiti de placerile pacatului. Noi avem nevoie de mila si iertarea luiDumnezeu n fiecare ora si ct de nepotrivit este pentru noi sa fimnerabdatori cu greselile tinerilor lipsiti de experienta. Atta vremect Dumnezeu i suporta, sa ndraznim noi oare, pacatosi ca si ei,sa-i dam la o parte?

    Noi ar trebui sa privim totdeauna la tineri ca fiind cumparati cusngele Domnului Hristos. n felul acesta, ei au dreptul la iubireanoastra, la rabdarea si simpatia noastra. Daca l urmam pe Isus,atunci nu putem restrnge interesul si preocuparea noastra, afectiu-nea noastra, numai la noi nsine si la familiile noastre; noi nu neputem folosi timpul si atentia numai pentru problemele trecatoaresi sa uitam interesele vesnice ale celor din jurul nostru. Mi-a fost

  • Colegiul nostru 37

    aratat ca acesta este rezultatul egoismului nostru, si anume ca nu [35]sunt o suta de tineri acolo unde este acum angajat unul singur ntr-oactivitate sustinuta pentru mntuirea semenilor lor. Iubiti-va unii pealtii asa cum v-am iubit Eu este porunca Domnului Hristos. Privitila renuntarea Sa de Sine; priviti la felul iubirii pe care El a revarsat-oasupra noastra; apoi, cautati sa imitati Modelul.

    Au fost multe lucruri care n-au placut lui Dumnezeu la tinerii sitinerele care au lucrat ca profesori la colegiul nostru. Ati fost att deabsorbiti de voi nsiva si att de lipsiti de spiritualitate, nct nu i-atiputut conduce pe tineri la sfintenie si la cer. Multi s-au ntors acasamai hotarti n nepocainta lor datorita lipsei voastre de iubire pentruDumnezeu si pentru Domnul Hristos. Umblnd astfel fara spiritulDomnului Hristos, ati ncurajat nereligiozitatea, usuratatea si lipsade bunatate pentru ca voi nsiva v-ati complacut n aceste rele. Voinu sunteti constienti de rezultatul umblarii voastre s-au pierdutsuflete care ar fi putut fi salvate.

    Multi au sentimente puternice mpotriva fratelui ___. Ei l acuzade lipsa de bunatate, de asprime si severitate. Dar chiar unii dintrecei care l condamna nu sunt nici ei mai putin vinovati. Cel careeste fara pacat ntre voi sa arunce primul cu piatra. Fratele __ nu s-acomportat totdeauna n mod ntelept si a fost foarte greu de convinsca n-a avut atitudinea cea mai buna. El n-a fost dispus, asa cum ar fitrebuit sa fie, sa primeasca sfat si sa-si schimbe metodele de predaresi felul de a se comporta cu studentii. Dar aceia care-l condamnapentru defectele sale pot, la rndul lor, si pe buna dreptate, sa fie si eicondamnati. Fiecare om are defectele lui de caracter, specifice. Unulpoate ca nu are slabiciunea pe care o vede la fratele sau, nsa, elpoate avea, n acelasi timp, greseli mult mai condamnabile naintealui Dumnezeu.

    Acest reciproc spirit nemilos de critica este n totul satanic. Mi-afost aratat ca fratele___ merita respect pentru binele pe care l-a facut.Sa fie tratat cu blndete. El a [36]

    facut munca pe care trebuia sa o faca trei oameni. Aceia caresunt asa de nerabdatori sa gaseasca greseli la el sa caute sa vada ceau facut ei n comparatie cu el. El a muncit din greu, n timp ce altiicautau odihna si placeri. Este obosit; Dumnezeu doreste ca el sa maidea jos, pentru un timp, unele dintre poverile ce sunt n plus. El are

  • 38 Marturii pentru comunitate vol.5

    asa de multe lucruri care i solicita timpul si atentia, nct nu poatesatisface n mod drept pe nici unul.

    Fratele __ n-ar trebui sa ngaduie ca spiritul sau combativ sa fietrezit si sa-l duca la ndreptatire de sine. El a dat ocazie la nemultu-mire. Domnul i-a aratat aceasta ntr-o marturie.

    Studentii n-ar trebui ncurajati n pornirea lor de a gasi greseli.Acest spirit de a te plnge va creste daca este ncurajat si studentiise vor simti liberi sa-i critice pe profesorii care nu corespund cudorintele lor si un spirit de nemultumire si de cearta va creste curepeziciune. Acest lucru trebuie sa fie dezaprobat pna cnd vadisparea. Va putea fi corectat acest spirit? Vor renunta profesoriila dorintele lor de suprematie? Vor lucra ei n umilinta, n iubire siarmonie? Timpul ne va spune.

  • Educatia data de parinti

    Mi-a fost aratat ca foarte multi dintre parintii care marturisesc acrede solemna solie pentru acest timp nu si-au educat copiii pentruDumnezeu. Ei nu s-au nfrnat si s-au suparat pe oricine a ncercatsa-i opreasca. Ei nu si-au legat zilnic, printr-o credinta vie, copiii dealtarul Domnului. Multora dintre acesti tineri li s-a ngaduit sa calceporunca a patra, cautnd satisfacerea placerilor lor n ziua cea sfntaa lui Dumnezeu. Ei n-au simtit nici o mustrare de constiinta mergndpe strazi n ziua Sabatului pentru propria lor distractie. Multi mergacolo unde le place si fac ceea ce le place si parintii lor se tem att [37]de mult ca nu le sunt pe plac, imitnd atitudinea lui Eli, nct nundraznesc sa le porunceasca.

    Acesti tineri, n cele din urma, pierd orice respect pentru Sabatsi n-au nici o placere pentru adunarile religioase sau pentru lucrurilesacre si vesnice. Daca parintii lor ncearca sa-i mustre cu blndete,ei se apara, aratnd spre greselile unora dintre membrii bisericii. nloc sa aduca la tacere de prima data orice ncercare de felul acesta,parintii gndesc la fel ca si copiii lor; daca acesta sau acela ar fidesavrsit, copiii lor ar fi cum trebuie. n loc de a proceda astfel,ei ar trebui sa-i nvete ca pacatele altora nu constituie scuze pentruei. Domnul Hristos este singurul lor model. Greselile multora nuvor scuza nici chiar o singura greseala a lor si nici nu vor usura cuceva vinovatia lor. Dumnezeu le-a dat un singur standard, desavrsit,nobil si naltator. Ei trebuie sa-l atinga, indiferent de atitudinea, dedrumul pe care merg ceilalti. Dar multi parinti se pare ca-si pierdratiunea si judecata n slabiciunea pe care o au pentru copiii lor, siprin acesti tineri egoisti, care nu-si refuza nimic, rau educati, Satana,la rndul sau, lucreaza n mod efectiv la ruinarea parintilor. Marefer la mnia lui Dumnezeu care a venit asupra poporului Israeldin vechime, nencrezator si neascultator. Datoria lor de a-si nvatacopiii le-a fost prezentata n mod clar. Ea este tot att de obligatoriesi pentru parintii credinciosi din generatia aceasta. Asculta, poporulmeu, nvataturile mele! Luati aminte la cuvintele gurii mele! mi

    39

  • 40 Marturii pentru comunitate vol.5

    deschid gura si vorbesc n pilde, vestesc ntelepciunea vremurilorstravechi. Ce am auzit, ce stim, ce ne-au povestit parintii nostri, nuvom ascunde de copiii lor; ci vom vesti neamului de oameni care vaveni laudele Domnului, puterea Lui si minunile pe care le-a facut.

    Copiii sunt ceea ce parintii au facut din ei prin educarea, disci-plina si exemplul lor. De aici, importanta coplesitoare a credinciosieiparintilor n instruirea tinerilor pentru slujirea lui Dumnezeu. Copiiitrebuie sa fie nvatati de la nceput sfintenia obligatiunilor religioase.Aceasta este cea mai importanta parte a educatiei lor. Datoria noastra[38]fata de Dumnezeu ar trebui sa fie adusa la ndeplinire mai nainte deorice altceva. Observarea stricta a legii lui Dumnezeu, si aceasta dinprincipiu, trebuie nvatata si poruncita. El a pus o marturie n Iacov,a dat o lege n Israel, si a poruncit parintilor nostri sa-si nvete n eacopiii, ca sa fie cunoscuta de cei ce vor veni dupa ei, de copiii carese vor naste, si care, cnd se vor face mari, sa vorbeasca despre eacopiilor lor; pentru ca acestia sa-si puna ncrederea n Dumnezeu,sa nu uite lucrarile lui Dumnezeu si sa pazeasca poruncile Lui. Sanu fie ca parintii lor, un neam neascultator si razvratit, un neam caren-avea o inima tare si al carui duh nu era credincios lui Dumnezeu.

    Vedem aici marea responsabilitate pe care o au parintii. Copiiicarora li se ngaduie sa ajunga la maturitate cu vointa nedisciplinatasi pasiunile necontrolate, n general, vor avea un mers al vietii pecare Dumnezeu l condamna. Acestia sunt foarte dornici dupa pla-ceri frivole si prietenii nereligioase. Lor li s-a ngaduit sa neglijezendatoririle religioase, au dat curs nclinatiilor inimii firesti si, nconsecinta, Satana le controleaza mintea si principiile. n __ __,parintii i-au dat destul loc ca sa lucreze astfel. Mare parte din n-departarea de Dumnezeu care a avut loc acolo este o consecinta aneglijarii parintilor de a-si instrui copiii pentru o viata constiincioasa,religioasa. Conditia acestor copii este lamentabila. Ei marturisesc casunt crestini, dar parintii lor n-au luat asupra lor sarcina de a-i nvatacum sa fie crestini, cum sa nfatiseze bunatatea lui Dumnezeu, cumsa-I aduca laude, cum sa exemplifice, n viata lor, viata DomnuluiHristos.

    Cnd acesti copii intra la scoala si se mprietenesc cu alti studenti,acelora care ntr-adevar au ncercat sa fie crestini le este rusinesa-si manifeste credinta n prezenta celor care au avut o asa demare lumina. Lor le este rusine sa apara ca fiind deosebiti, sa-si[39]

  • Educatia data de parinti 41

    nfrnga nclinatiile, si astfel si arunca armatura tocmai atunci cndeste cel mai mult necesara, cnd puterile ntunericului lucreaza prinacesti tovarasi nereligiosi ca sa-i ndeparteze de Hristos. Ei intrape un drum, care este plin de primejdii, fara protectia si sprijinulprincipiului religios, pentru ca gndesc ca va fi dificil sau neplacutsa-si poarte religia cu ei n salile de clasa, pe terenul de joaca si nmijlocul tuturor colegilor. Astfel, ei si lasa sufletele goale n fatasagetilor lui Satana. Unde sunt pazitorii acestor suflete? Cine s-aprins bine de tronul lui Dumnezeu cu o mna, n timp ce cu cealaltaa cuprins pe acesti tineri ca sa-i atraga la Hristos? Si tocmai aici,acesti tineri au nevoie sa cunoasca puterea religiei, nevoia de a fitinuti cu o mna puternica.

    Multi dintre aceia care au respins att de mult calauzirea siocrotirea divina alearga pe calea usuratatii si a placerilor egoiste,afundndu-se mai mult n actiuni njositoare si n pngarirea cor-pului. Si ca o consecinta, mintea le este poluata, iar religia le esteneplacuta. Unii au mers att de departe n acest curs cobortor alvietii si au urmat asa de zelos calea sodomitilor, nct ei sunt astaziaproape de blestem, iar vocea mustrarii si a avertizarii nu mai arenici un efect asupra lor. Ei nu vor fi niciodata rascumparati, iar pa-rintii sunt vinovati de ruina lor. Placerile njositoare, pentru care eiau facut un sacrificiu asa de mare sanatatea, pacea launtrica siviata vesnica -, se vor dovedi n final a fi pline de amaraciune.

    Parinti, de dragul Domnului Hristos, nu gresiti n cea mai im-portanta lucrare a voastra, aceea de a modela caracterele copiilorvostri pentru prezent si vesnicie. O greseala din partea voastra nneglijarea unei educatii credincioase sau n indulgenta acelei afec-tiuni nentelepte, care nu va lasa sa vedeti defectele si va mpiedicasa le impuneti restrictiile cuvenite, se va dovedi a fi spre ruina lor.Felul vostru de purtare poate sa imprime o directie gresita pentrutoata cariera lor viitoare. Voi hotarti pentru ei ce vor fi si ce vor [40]face pentru Hristos, pentru oameni si pentru propriile lor suflete.

    Purtati-va n mod cinstit si cu credinciosie cu copiii vostri. Lu-crati n mod curajos si cu rabdare. Nu va temeti de necazuri, nuprecupetiti timpul si munca, povara sau suferinta. Viitorul copii-lor vostri va fi o marturie cu privire la caracterul lucrarii voastre.Credinciosia voastra fata de Hristos poate fi mai bine exprimatan caracterul echilibrat al copiilor vostri dect n oricare alt mod.

  • 42 Marturii pentru comunitate vol.5

    Ei sunt proprietatea Domnului Hristos, cumparati cu propriul Sausnge. Daca influenta lor este n ntregime de partea Domnului H