marsul distrugatorului001(2)

Consilier editorial:Preot Nicolae Tànase

Edijie ìngrijità de:Manàstirea Sfingi Arhangheli

Mihail §i Gavriil

* S *

Distribuito!

,,PELERINUL" -Stradala Gràdinari 39; Bl. B2; Se. B;

Et. 3; Ap- 3; cod 6600;Telefoni 0744. 91 50 69

Editura primeve spre tipàrire:càrti, manuscrise, poezii, casete audio

§i video; toate cu con^inut ortodox.

MCànd s-a vàzut dlavolul bàtut din Scrlp-l u r i , a luat si el Scriptura - càci stie si elScrlptura, insà diavoleste, deoarece minteatu! fiind nebunà, stramba intelesul oricàruicuvànt, de vreme ce el nu sta ìntru Adevàr,ci in mìnciunà."1

..Tot ràzboiul potrivniculul acesta este:sà-L facà pe om ca prin momeala piacerlisau acuì pàcatulul sa calce dragostea càtreDumnezeu ca Tata. Càci stle vràjmasul càptàcerea pàmànteascà, pentru clne umblàdupà ea, are dràceasca putere sa desfacàpe om de dragostea lui Dumnezeu si sa i-ointoarcà spre plàcerea a orice altceva aveaculul de acum afarà de Dumnezeu. Prinurmare, dacà mal avem Inima prlnsà deorice de pe pàmànt, stàpànltorul lumi!acestela (diavolul) Incà ne mal Une legati fnImparala lui, de vreme ce dragosteanoastrà càtre Dumnezeu tncà n-a ars si a(aaceea."

(Pàrintele Arsente Boca)

' In aceastà mìnciunà i-a aruncat diavolul §i percumenistii de azi. Pàrintele Dumitru St&rùloae spuneaci ..Ecumenismul este erezia tuturor ereziilor"; este«dunarea tuturor ereticilor, mijlocul viclean prin care•e Incearca distrugerea Bisericii lui Hristos.

.P. RUkovak iM a r ^ u l d i s t r u g à t o r u l u i

CUVÀMT

al Pàrlntelul Justln Pàrvureferltor la vrcmurlle de acum

r *Este vremea mucen/cief/i Luptatf pana la capati nu va temevi •

tubiti HI ortodoc$I al acestul neam

Cu multa durere si mare ìngrijorare vlnsa va adresez aceste cuvinte, pentru carema simt dator in fata lui Dumnezeu. Constt-inta si inlma nu ma lasà sa trec nepàsàtorpe làngà acest vai primejdlos care s-a ridlcatsa ìnghltà toatà suflarea omeneascà, ch/arsi pe cef a/es/f de este cu puf/fifa. Nu Incalitatea mea de blet monah, ascuns ìntr-unvàrf de munte, era sa va aduc la cunostintàaceste perlcole ce se Ivesc, in primul rànd,asupra Blserlcli lui Hrlstos, ci a arhipàsto-rllor, mai mari! acestei Blserici. Dar dacà eitrec aceste lucruri sub tacere, avànd preocu-pàri mal de seamà decàt are acest popor,eu nu pot sa trec cu vederea glasul vostru,al tuturor celor care ati ràmas credinclosl

cuvàntului Evangheliel lui Hristos, atiasteptat si ml-ati cerut cuvàntul in privintaacestor realltàti dureroase in care ne aflàm.

De aceea, f i l i mei, vln sì va spun cà asoslt ceasul sà-L preaslàvim pe Fluì luiDumnezeu, llsus Hristos, singurul Dumne-zeu adevàrat. Mu credeam cà voi trai sa vàdsi eu ìnceputul acestor vremurl de durere,apocaiiptice - dar lata cà mania lui Dumne-zeu - pentru toate pacatele si fàràdelegilepe care le-am sàvàrsit - a venlt mai degrabàasupra noastrà. $1 vàd cum bletil oameninu sunt pregatiti sa facà fata acestor capcaneale vràjmasulul, a càrui nouà lucrare acumeste sa pecetluiascà sufletele voastre cusemnul Piarci • 666. Tot! am citlt Apocalipsasi infricosàtoarea profetle - scrisà cu 2.000de ani in urmà: „£/ ea (fiara) // sileste pe(o[/, pe cef mici si pe ce/ mari. si pe cefbogaf/ $i pe cei sàraci, $ì pe ce/ slobozi fi pece/ robi, ca sà-f/ punà semn pe ména lorcea dreaptà sau pe frunte. Incàt nimeni sanu poatà cumpàra sau vinde decàt numafce/ ce are semnul, adicà numele flarei, saunumàrul numelui fiareì' (Apoc. 13,16-17).

Vremea in care ne aflàm acum este pre-mergàtoare acestei profeti!. Prin lege, prinordonantà de guvern, romàni! sunt obligatlsa se ìncadreze ìntr-un pian de urmàrire sisupraveghere la nivel national si mondial,proiect care le ràpeste de fapt oamenilorlibertatea. Romànilor li se cere sà-si punà

N.P .

pe pa§apoartele, perniisele auto si orice altact personal cipul biometrie ce contineamprenta digitala, imaginea faciale, si toatedatele personale. Poate pentru multi dintredumneavoastrà acest cip pare un lucrunesemniftcatlv, dar ìn spatele acestui slstemde ìnsemnare a oamenllor, de codare sistocare a datelor de identificare, se ascundeo ìntreagà dictaturà, un ìntreg pian demo-nic, prin care de bunà voie iti vlnzi sufletuldlavolului. ìnsemnarea oamenilor, ca pevite, este primul pas al unor alte màsurlluate pentru controlul absolut al f ì i n t e iumane. Oragli mei, dupà cum proorocescSfintil Pàrinti, primirea acestui semn estelepàdarea noastrà de credintà . Sa nucredeti ca putem sluji si lui Dumnezeu si luimamona. NU, dragll mei, MU prlmltl acesttnsemn dlavolesc care va ràpesle ceca ce vaapartine prin mostenire de la Dumnezeu,dreptul la Identitate, dreptul la unicitate sioriginalitate, al ficcare! fllnte umane (fll ailui Dumnezeu prin Mar)! Trebule sa vaaparati acest drept de la Dumnezeu, chlarde ar fi sa piatiti cu pretul vieti! voastrepàmàntestl. ìn zadar castigati cele alelumil, dacà va plerdeti sufletele voastre sìale copiilor vostri, pentru cà Sfintil Apostoline spun clar ..se cavine sa ascultàm deDumnezeu mai muli decàt de cameni".

De aceea va spun: este vremeamucenlc le l ! Dupà pàrerea mea ne af làm fn

M a r g u l d i s t r u g à t o r u l u i

vremurile fn care slngura cale de màntuireeste mucenlcla. De-abia acuma este momentulsa màrturisim cu propria noastrà viatà,pana acum ar fi fost o rfsipà de energie.

Din pacate, noi nu avem un t inere tortodox la fel de riguros ca cel al grecilor, alnostru este mai evlavios, ce-l drept, dar simal lipsit de vlagà si de reactie. Se stie foartebine càt de curajos au reactlonat greci! darsi s à rb i i , cànd au protestai impetri vaacestor clpuri si a slstemulul ìnsemnàril sicontrolulu! total al i d e n t i t à t i i . Tlnerll lor aufost formati de mici in duhul acesta patris-tic, atàt ìn familille càt si ìn scolile lor • ei aunotiuni de Vechiul Testament, de NoulTestament; aceastà tradire patristica s-apredai din tatà-n fiu. De pe tlmpul comu-nismulul ìncoace noi, romàni!, am dovedltcà ràmànem constanti slugl allora, ultàndde curajul si demnitatea romànllor de altà-datà. Toate popoarele vecine au ìncercat sascapé de comunism, sà-sl impunà cumvaneatàrnarea - si au reuslt ìntr-o màsuràoarecare. Dar Romania, care a fost cel maicrunt lovità de flara comunista, al càrelpopor a indurai cele mai cumplite crime sidecimar! ìn lagàre si deporlàri, a ajunsaslàz! pulregai. La noi ìn bisericà situalaeste destul de anevoioasà deoarece credln-ciosii nu sunt informati cu privire la acesteprovocar! ale lumi! de azi. La noi, bletulromàn, dacà il màgulest! un pie, nu ma!

N.P . R i g k o v s k i

tlne cont de nici o norma evanghelicà. Eleste vinovat numal prln ne$tiintà deoarecedacà el n-are càtusi de piatine cunostlnte dela bisericà, de la §coalà, din famllle, dinsocletate - Ignoranza e cucerltoare. Pentrucà el are un text in capul lui: ..supunetf-vàmai marilor vostri'-, la el trebule sa meargàtextul. Pài, pe noi nu ne acuzau in pu$càrie,folosindu-se cu viclenie de textul scrtpturìstic,asa cum fac si sectarli?

- ..Voi ati fost ìncàpàtànati, mài, voi alifost r àzv rà t i t i , n - a t i ascultat de cuvàntuiEvanghellei - pài, ce crestini mal suntetivoi? Voi va pierdeti viata zadarnlc".

Asa ìncercau sa ne reeduce comunisti!rosi! de atunci, si tot astfel fac acum cupoporul nostru comunisti! de azl imbracaticu haine albe.

Se vrea si se ìncearcà o desfiintare asacrului prin relatlvlzarea valorilor f u n d a -mentale, a adevàrulul de credintà, prinecumenlcitate, se vrea ìnregimentarea siunlformizarea pe model atelst a copiilornostri. Dacà il spul acum unul cetàteancare are cinci copii in casa: - ..Mài, nu mallua buletlnul sau pa§aportul" - pài el nuìntelege. ..Pài, pàrlnte, eu ce le mai dau demancare"? §Ì-1 pui in fata acestei situati!grele. Suntem noi dispusi ca Bràncoveanude altàdatà, sa face m sfinti din coplllnostri? Mu suntem pregatiti. §1 atunci cinepoartà toatà aceastà vlnà? Nu noi, slujitorli

M a r 9 u 1 d i s t r u g à t o r u l u i

Blserlcil? nu noi, mànàstlrile, care suntemin fata altarului, avem datorfa sa spunemoamenilor adevàrul si sà-i prevenim la cecace-I a$teaptà màlne? Dar m mitropolli,protopoplate, nlci vorbà sa se punà o astfelde problema, est! respins, est! catalogainalv si depàslt - ba chiar mai face si glumepe seama ta. Deci dacà preotul nu arehabar de lucrurile acestea, atunci ce sa maispui de bletul credinclos care sàracu' de-abia deschlde Bibita de douà tre! ori pe an,sau doar o datà-n viatà? Vlna este de parteatuturor celor ce ràspund de educala siformarea acestui popor - de la invitatori,profesori pana la preotl si ministri.

Va cer, a$adar, in numele MàntuitorululMrlstos, - Care a spus: ,,Orldne va màrturlslpentru Mine ìnalntea oamenilor, màrturi-sl-voi fi Eu pentru el ina In tea Tatàlui Meu,Care este ìn cerurì. lar de ce/ ce se va lepàdade Mine Ìnalntea oamenilor si Eu Ma voilepàda de el fnalntea Tatàlui Meuf Care estein cerurr (Matel 11; 32-33), - sa ceretinutoritàfilor romàne sa abroge legile carepermlt ìndosarierea si urmàrlrea electronicà• cre$tinllor, renuntarea la llbertatea cucare ne-am nàscut.

Dar o sa pr imim piata pàcatelor noas-tre, moartea, osànda noastrà, - care sa nuHe. fereascà Dumnezeu, de ràscumpàrat.i v n t r u cà Hrlstos §i-a vàrsat sàngele o datai" u t r u tlne. El bine, poporul acesta, prln

10 N.P. R i skovsk i

fruntasil sài, s-a ticàlosit pana la culme,prin tràdarea Traditilior si Credintei stràmo-sesti. lar noi am refuzat aceasta ràscumpàrareprln neprezentarea acestor adevàruriscripturistice; am fost deseori absenti dinfruntea miel i ostiri a Adevàrului .

Sa rezidim neamul acesta! Dar nu vomputea izbàndi lucrul acesta dacà nu ne vomrezidl ficcare in parte sufletele noastre. Sane pocàim si sa ne punem cenusà in cap, casa ne dea Domnul harul si puterea de aprimi mucenicia. Va trebui sa creàm micifortàrete, mici cetà(ul de supravietuire, lasate, acolo unde mal sunt ìncà oameni careprlcep si ìsi amfntesc Ràndulala, unde saavem pàmàntul nostru, secala noastrà - incare sa ne crestem copii! in duhul acesta ortodoxsa avem spitalele si moasele noastre. Copii!ìncà de la nasiere trebuie protejati - pentrucà, dupà cum vedeti, vor sa implantezeacest cip pruncului la nasiere.

Ficcare este dalor sà-sl màn tu iascàsufletul. Ficcare sa se Intereseze si sa vadacà ne aflàm in fata unul moment de marecumpànà in care al de ales: sà-tl pierzisufletul sau sà-ti salvezi sufletul. Cel earenu s-a interesat pana acum, nu e t à r z iu ìncàsa afle si sa se dumireascà.

Aeum e timpul Jertfei! Prìn vorbàrle siprln conferlnte nu mai facem nimlc.

Sa te duci, romàne drag, farà frtcà, directspre vàrful sàbiei, ca stràbunii nostri cei

M a r g u l d i s t r u g à t o r u l u i 11

vitejl, sa te duci ca o torpilà Japonezà, samori in brate luptànd cu vràjmasull Acumsuntem exact ca in arena romana cu fìarelesàlbatice - stai alci in mljlocul arene! siastepti, ca si crestinli de odinioarà, sa deadrumul la lei. Asteptatl sa fi ti sfàsiati, ruptl,alta scàpare, spre màntuire, nu mal e!Lupta este descnlsà. Luptatl pana la capatiPiù va temetl! Asa cum a ìnceput crestinlsmul,asa va si sfarsi - In dureri si m suferintà.Pecetlultl crestinlsmul cu muceniciavoastrà pentru Hrlstosl

lublti frati intru cinul ìngeresc (monahi$1 monahll) si Tntru slujirea preotlel, fac unapel càtre fràgile voastre sa ìntàrlti acest

:xt cu semnàtura proprie, in numele mànàs-Hril si parohiel pe care o pastori ti.

Mànàstìrea Petru Vodà, 14 ianuarie 2009Cuvlosii Mucenlci ucisi in Sinal si Ralth

Arhimandritul Justin Pàrvu

preopei, fac un apdJtirii ji parohiei^pe

MànistirCuvio^ti

e voastre sa

i 51 Railhustin PàYvu

12 N.P. Riskovski

TABEL

cu ob$t!le manàstlrllor si preotii parohf$1 mirenl care se alàturà acestei scrisort

prin semnàtura lor:

M a r s u l d i s t r u e à t o r u

nr.Crt

123456

Numele $1 pronumele -C.M.P. Semnàtura

In loc de I n t r o d u c e r e

Problemele lumli de astàzi sunt de ogravitate extremà, nemaiìntàlnità; niciodatànu s-au ivit astfel de dificultàti. Cauza loreste una: lucrarea antlhrlstlcà a duhurllornecurate aliate solidar cu oamenl faràHrlstos, acum - la sfàrsltul milenlulul dol siìnceputul mileniulul tre!. Gel mal slabpunct este acela cà omenirea nu mai luptà,iar cel càtiva despre care se stie cà totusimal luptà (ìn miscarea antiglobalismului)nu stiu de fapt cu clne luptà, pentru cà,dupà curri se va vedea, dusmanul estestàpànul mlnclunii si al dlversiunll. Camenicu sufletul vàndut demonllor s-au urcat cuajutorul lui Lucifer la canna omcnirii sisunt la un pas de a o supune desàvàrslt,nevàzut $1 ìn secret.

+

Vedenia de mai Jos a avut loc in 1905, inRusla, si ìn ea sunt prezentate foarteconvingàtor toate cursele dràcestl carefmpresoarà lumea ..civilizatà" a ultimelordouà secole. Cu ochii nostri putem vedeaastàzi càt de inalte culmi ale minciunli simanlpulàril au atins aceste uneltiri demonice;

14 N.P. R i g k o v s k i

cumpllta relatlvizare, regresul morale!, noncon-formismul, llbera-cugetare si ..modernìsmul"credlntelor, fdeologlllor si al ,,convingerilorstllntlflce" sunt cele mal perlculoase.

De observat, cà diavolul a ajuns la o asamare domlnatle asupra omenlrll pentru càsl-a folosft cu multa Insisterla si vlclenleperlculoasa sa ìnsuslre de a sugestlona.Puterea de sugestie asupra liberei volnte aomulul l lpsl t de viglienti este arma lui ceamal tare. In fata acestor prlmejdloasesugestll mincinoase care actloneazà asupraps lh icu lu i , omul cu dlscernàmànt are caarme ADEVARUL, CREDINTA, PtADEJDEA,DRAQOSTEA, RUQACIUMEA §1 CELE 7SFINTE TAINE ale DISER1C11 ORTODOXE.

Ilsus Hristos este calca, adevàrul sivlatal

(Editori! - 2009)

M a r § u 1 d i s t r u g à t o r u l u i 15

SEMF1ELE V R E M M

T A I M A r A R A D E L E Q H(vedenll $1 descoperfrl dumnezelesti

asupra vremurllor din u rmà)

I lo ta a s u p r a e d i t i c i(aceastà nota apartlne primel editi!

publlcatc tn Rusla In anul 1905)

Cu càtva tlmp in urmà, unul din editori!acestel càrtl a prlmit de la parimele sàuduhovnlcesc o scrisoare din care reproducemcateva pasaje:

lublte Intra Domnul parin teiEste a patra zi de cànd vlefulesc in

singuràtate, acolo unde doar cerul 9!pàmàntul vestesc mìnunatele lucrar! aleDomnulul. Aceastà singuràtate, ìnsà, nunumai cà nu m-a fàcut sa dau ultàrìi tot cese ìntàmplà cu oamenil si in lumef ci urà(e~nla dramei omenestl al care! scenarlst afost sì este vràjmasul - luptàtor fmpotrlvalui Dumnezeu, s-a conturat parca si maideslusit pe fondu/ naturll pasnlce s!ascultàtoare voln(ei lui Dumnezeu.

lata cà, acum si alci, se Impune strìngentnecesitatea de a publlca pentru omenlrea

16 N.P. R i g k o v a k i M a r 5 u1 d i s t r u g à t o r u l u i 17

orbita si ìntunecatà, aceste douà vedenti •revelatil, apàrute in Rusia in acelasi timpf firàmase neobservate si neìnfelese pana mzi uà de azl.

Cu toate cà nu mal existà nlcl o speranzacà in prezent eie vor fi apreciate lajusta lorvaloare, as dori focus/ sa fndreptf tarasi siiaràslf asupra lor atenfia Rusiel aproapeplerdute. Poate màcar astàzl vor auzlfmàcar acum, cànd ìntregul program odlosa fost deja in de pii nit pana la capàt. Acestaarfì singurul lucru care mai poate contribuìla màntuirea noastrà.

Poate cà aceste vedenil il vor oferì flecàruicltitor fnfelegerea a tot ce s-a ìntàmpiat siva trasa calea unica cafre renastere.

Slllti-và, iubì(ii mei nu putem privi linis-tifl la agonia Ruslei (a lumli ìntregL n.ed.2009).

Cu dragoste mtru Hrfstos...

Aceste pubi I caffi sunt urmàtoarele:• N.P. Rìskovski,,MarsuIdlstrugàtoruIur,

Zaralsk, 1905;-/Y. Kolosov .,Povestire pascala*'', I9O5

Editori!(edipeidin 1905)

(fn acest volum vom publlca doar ,,Maryuldistrugàtorulur, cu adaosuri explicatìve la subsol#/ note la sfàr$itul descoperiril, care fntregescfntelesulprin completarne actuale - n.ed. 20O9)

V E D E N I A '

Ce-a fost, nu stfu. Poate cà vls sau ovizlune extatlcà, sau pur si slmplu o haluci-nafle prelungltà si complicata... Adevàrul ecà mi s-a intàmplat tn realitate, faràplerderea cunostlntei(l). $1 simt o puterede neìnvlns, care ma slleste sa transmlt, sapovestesc tot ce-am vàzut si auziU2), sa descriuaccie ingrozitoare figuri monstruoase, careml-au apàrut in fata ochilor, in tlmp cedormeam, sau nu dormeam, sau poate delirartiintr-un anume fel, aievea si constlent, fa(à-nfata cu acci tàràm sumbru si ìnfrlcosàtor,care s-a deschis in fata mea.

In timp ce sedeam la masa de scris, in ca-mera de lucru, pe la orele unu dupà mlezulnoptll, mi s-a pàrut deodatà cà ma scufund< u repeziciune intro pràpastie intunecoasà,In Interlorul pàmàntulul(3), in lad, undeva la

i (Notele din text indicate cu cifre ìntre paranteze, fidr«fl;urate la sfàr?itul materialului, precum fi subsolunle,•uni dddugate de editorù acestei edifii din 2009, in speranfa•A ajute la o mai buni Ìn(elegere a subtilita(ilor planuluiiliaMir aplicat deja asupra ìntregn omeniri. De asemenea,

este intfirìt cu litere in grecate sau majuscule, cu•uhhnierì, sau esle as«zat Ìntre paranteze rotunde, patrateMU acolade, sunt adàugin ale editurn 2009, din dorinfa de a

it mai deplin infeles mesajul de alarmi, al vedeniei.rUnuI de«coperit de aceasti vcdenie este cheia care explicalol ceea ce pàrea de neinteles in lumea in care tràim.)

Marini d ia t rueà to ru lu i

o adàncime de 550 de mile. Nu stiu cum, darcifra aceasta mi s-a intìpàrlt in memorie.

De jur ìmprejur era ìntuneric beznà, iarin fundul iadului ardeau focuri ce se ìnàl tauca niste l imbi alungite si se prel ingeau invàlvàtàl stacojii de culoarea sàngelui, iarìntunerfcu) era negru, mal negru decat onoapte ploioasà farà stele; In el licàreauflàcàrul sferice, ce pà t rundeau peste tot,parca muscànd cu limbi de sarpe. Am deslu-sit intr-un t à r z i u cà acestea se asemuiau cuniste fiinte desflgurate, de o hidosenie ìnflorà-toare, ca si acel Ìntuneric, iar flàcàruilesferice ìntepàtoare erau ochii lor.(4)

Auzeam acolo, in beznà, voci stridente,asemànàtoare zàngànitului unor piaci decupru, la . .auzul càruia ti se opreste Inimain loc, cade si ìngheatà, si iti vlne greatà".(5)Auzeam sporovàlalà necuvllncioasà §1 citeamgàndur i l e acestor fiinte ale beznel, si toatetalnele lor s-au descoperlt tnalntea mea. §1mai era Clneva(6) làngà mine si ma sprijinea,ca sa nu mor - si prin El eu eram mal taredecàt beznà.(7)

rie ca toate acestea sa fle Interpretatede cltltorl cum vor gasi de cuvllntà, dar euvoi descrle tot ce s-a ìntàmplat si voi comu-nica ceca ce e scris alci si intltulat de mine:.,Marsul dlstrugàtorulul". Voi ìndepllnl acestlucru cu smerenle.

17 aprìlie 1905 fi.F. Kifkovski (8)

Marsu l d l s t rugà to ru lu l

.,- Sunt slàblt $1 fnvlns, dar mai posedincà marea TORTA DE SUQESTIE, (9), si voizdrobl Ian(urlle si càtusele, voi trece pestehotarele universulul, si ma voi ridica fmpreunàcu leglunlle mele, si-I voi SILI pe cameni SASE RASCOALE, $1 voi ìncepe bàtàlla, ultimaBATALIE(IO) cu acest Miei blànd, ale Càrulraze de slava, a Càrul blàndete, smerenle,ràbdare, curale, nevlnovà^le si Sflntenle aSa ma ard cu o flacàrà insuportabilà(ll),amenlntànd cu aproplerea pràbusirll meleIn ìntunerlcul cel mal din afarà. §tlu cà deacolo nu exlstà scapa re (12), fllndcà acelaeste sàlasul vesnlculul fntunerlc al nefllntel,unde vremurlle sorocite miesunt pecetlulteal terminate, toate m(Jloacele pierdutedefinltiv - acolo, in sàlasul ìntunerlcului, tnnoua si nesfàrslta - pentru mine - eternltate".

Asa gàndea Luclfer, ìncàtusat in infernpana la ziua Judecàtii de Apoi, si s-a ìngro-*lt de ceca ce-1 astepta; isi amintl làcasurlleL u m i n i l si bucurlel de-a pururl , frumuse^eacerestilor slujitori ai Slavei, cu a lor umillntà,•merenle si devo^lune fata de Creator,jM-necànd in lublre nesfàrsità fata de El siIn ve§nicà proslàvire a sferelor ceresti...

Isl reamlnti de ràstimpul venirli pe

pàmànt a Mlelului Dumnezeiesc, ina in teasmereniei, b lànde t i ì si ràbdàrii Càrula s-aprosternat omenlrea care L*a cunoscut. ìslaminti reusita stratagemei t ràdàr i i sì perfl-diei: predarea Dumnezeuiui-Om la moarteprin crucificare, falsa viatorie asupra Lui,momentul groaznic al infràngerli definitiveprin ìnvierea aducàtoare de lumina a f iuluilui Dumnezeu.

..- Totul s-a sfàrsit , lumea a crezut In CI,s-a sàvàrslt màntuirea omenlrii, fàgàdultàde la tnceputul vremurllor. ToateGENERATIILE VIITOARE, ce se vor naste,VOR FI SALVATE prin aceastà CREDILA -pana cànd pàmàntul va Intra ìn exlstentavesnlc-neschimbatà, laolaltà cu lumlle celemal desàvàrsite - tn veacu r l l e farà desfàrslt, la care nu voi mal avea acces...

§1 lanturile - ferecate si ìmpletlte dinìntuneclmea tràdàrii, perfìdie!, trufiei anarhi-ce, ìnfumuràri i si minclunll , ce-1 ìncerculaupe Lucifer, 1-au ìncins si 1-au stràns si maivàrtos din toate partile, ìntunecàndu-1 mlnteacu o si mal mare ràutate si sete de ràzbunareascunse, muncindu-1 tncà mai tare, si maideznàdàjduit prfn neputlnta sa, oprimàndu-iconstlinta voin te i sale nebunestl (13).

„- Sa ma supun • oare? Sa cad In tàrànài nalntea atotputerniclel Lumini! AtotzlditoaretPute r i , ina in tea acestei nes farsi te i u b i r i sim à r i n i m i l a Celul Care-i cheamà pe totl laviatà vescica, fericlre si desfàtare a cunostl-

M a r g u ì d i s t r u g à t o r u l u i

ntei adevàratel ìntelepciuni? Sa masupun?... Sa cad si sa ma ìnchln, dupà ceam rezlstat ràzboindu-mà atàteasecole, amìncercat a Là tea mtyloace de luptà si m-amperfectlonat tn CULTURA MEA PROPRIE?"»-( 14) - se gàndl cu màndrie Lucifer si durereacruda a nebunlei prlclnuftà de càtuseleneputintei ce-1 apàsau, 1-a cuprlns pestemàsurà si strasnic. El s-a ìntunecat si maltare si mai disperai, lar sarpele gàndululsàu, ràsuclndu-sl Inelele, s-a ìntins càt erade lung si a ìntepenlt, apol sl-a ràsucitindàràt inelele, si s-a incolàcit ìn ghemuldlstrugerll, pràpàdului si m orti i, dàndu-l luiLucifer tarla flexibili tàti i sale, forta deInsinuare a serpestli ìntelepciuni.

$1 Lucifer càzu pe gànduri:.,- Trebule sa ne prega ti m pentru ofenslva

din flancul drept ( 15) - LUPTA CU CREDIFITA.De rezultatul acestei lupte va deplnde succe-sul BIRUIttJEI noastre asupra MAMTUIRII."( 16)

1 Sa fie, oare, CULTURA laica, profana, razionalista,materialist-dialectici, ateista, rafionalist-s.tiin tifica,filantropici fi umanisti, comunisti, comunità rista,globalisti, in terna (ionalisti, toati cultura care seinva(i de pe bàncile Colegiilor si Uni versi ti tilor lumiifi ne inundi vietile prin mass-media, ca si toate curen-lele artistice progresiste, moderniste, nonconformiste,liber-cugetitoare, si fie toate acestea CULTURAproprie a lui LUCIFER??? Daci e a$a, atunci si firniteriti cu ceea ce tnvi^im noi §i copiii nostri, ìn scolilelaice si chiar teologice, ci ne intunecim mintile si neIrrfelim sufletele!!! (n.ed.)

22 N.P. Rì^kovski

Luci fe r oftà ca un vulcan in eruptle, siscoase un urlet ca o bubulturà de tunetsubteranà, si se auzi un vuiet strasnic, decare s-a cutremurat scoarta p à m à n t u l u i .

Lucifer ìsi chemà l e g i u n i l e sale si pe tot!alia(ii sài, care s-au predat ìntunericului, siel apàrurà tot! pana la unul in fata stàpànu-lul, plecàndu-si flzionomllle lor monstru-oase si ascultànd instructiunile lui. ( 16.a)

$1 Lucifer se ràstl la el:..- He!, voi, rà tàci tor l lor prln pàdurl,

pustletàtl, desisuri si mlas t ln i , slàbànogitlde puterea Cruc i i , voi, a càror slava nu s-amal pàstrat decàt in povestlle doicl lor ce-lsperle pe copi i l Ascultatl si executatl: vadau o nouà putere si tarla sarpelul negru. . .

Ascultatl ICrucca si credlnta in Ràstlgnlt au blrult

Intreaga lume, au cuprlns tot unlversul.Oamenll se aflà deja fn pragul ImparaticiCerestl, care vlne cu o putere de neìnvlns,pentru a-l conduce pe oamenl la desfàtareavesnlcà, la contemplarea acelei f rumuse t l ,ferlciri si plenitudini a cuge tu lu l , care nesfàsie prln chlnurlle Iremedlabllului.

Oamenll sunt deja constlentl In ce con-sta ferlclrea si bunàtatea vie t l l . £1 nu malpot fi tnselatl prln piaceri t rupest l , prlndulceata patlmllor si vlclllor. Sunt necesarenoi mijloace, noi procedee: trupul trebulelàsat in pace.f 17) Trebule sa actionàm asupracentrulul si mal cu seamà din flancul drept:

SA DISTRUQEM CREDIMTA - cea maiìnsemnatà fortàreatà din prlmele Unii .

Cànd acest avanpost va fi CUCERIT §1DISTRUS - noi am blrult. In acest scop tre-bule sa organizàm o astfel de ambuscadà,ca sa nu poatà fi descoperità de càtreoamenl, si din ascunzls(lS) sa actionàmintenslv si nemtrerupt, dar fn asa fel ìncàtficcare atac sa para cà provine din parteaopusài 19). Prlcepetl voi, oare, actualatactlcà mllttarà? Cànd dusmanul nu sevede, el nu poate fi descoperlt* - deci, nu

4 Fraze aproape identice, uluitoare prìn aseminare cuplanul lui Lucifer, gàsim §i In lucrarea: ..Protocolul de laToronto - 6.6.6. - Completiti organizafiei Nafiunilor Unitepfntru instaurano noti ordini mondiale" a ziaristuluicanadian (asasinat) Serge Menaste, apàrutà la ed.'•jmizdat In 1995, carte interzisà acum de la vànzarealiberà. In cartea sa, zianstul - care $i-a pus viaja sapentru salvarea oamenilor si demascarea conspiratiei -dezvàluie in principal douà proiecte mondialistedistrugàtoare: «PLANUL RO§U" (24 iun. 1967) care arec« scop ..Genocidul vitalitàtii In favoarea rentabili-tAtiioculte" si ,,AURORA RO$IE"(24 iun. 1985) care are ca•cop: ..Infiintarea Ocultei Mondiale". Dezvàluireaconspiratiei este socantà, si este insolita cu documente• l i - ivertizare asupra phmejdiei care s-a abàtut pesteumenire. De la pag. 40, paragraf 26, citam: ..Cine va putea•4 nf b&nuiascà? Cine va putea sa aiba vreo suspiciune cu

la mijloace le folosite? Aceia care vor tndràzni sa sefmpotriva noastra, difuzànd informafii privitoare la

ji la confinutul .,con$piratiei noastre", vor devenii tn ochii autoritàfilor fi ai populafiilor din nafiunile

lor Grafìe dezinformàrii, minciunii, ipocriziei fiindividualismului pe care le vom fi creai fn saniti

24 N.P. R U k o v s k i

poatefiinvins(20).Va dau o nouà putere a sarpelui

negru(21 ) • PUTEREA SUQE5TIEK22).Suaestlonati - acesta e sinaurul procedei!cantra liberei volnte a omului, ca s-oinclinarci spre stanga, in dlrectla noastrà -sà-1 atragem in cursà pe adversar (omul) sisà-l ìmpresuràm din toate partile.

Qamenii vor accepta sugestiile minialeca PC proprille lor qàndurl(23), capeachizl-tille si performantele Intelectului lor. Et vorurma irezistlbll aceste suaestii. vor edificascoli, stilnte si teoril ìntreql.

Voi suntetl datori sa impietri din eie

popw/flfii/or nafiunitor-state, omul va fi devtnit undufman al omului. Astfel, ace$ti Jndivizi independentf'',care sunt cu at&t mai pericuhfi pentru noi tocmai din cauzalibertàl" lor, vor fi considerati de ceiìalfi ca fiind inamici,nu eliberatori" (..Individ independent 51 liber", decipericulos pentru conspiratorii satanisti, este orice omcare nu vrea sà-si vàndà sufletul diavolului, oricecrestin Uber fa(i de pàcat, care se sustrage sugestiilorsi ispitelor diavolesti fi iubeste binele, frumosul moral,dreptatea §i adev&rul. Pe ace$tia i-au ucis miselestecomunista in pu$cAriile lor demonice; acestia, si toti ceica ei, sunt §i vor fi martorii màrturisitori aidumnezeirii Fiului lui Dumnezeu pe pàmànt.)

Numai lucrànd cu puterea necurajilor demoni,ne va zu £1, conspiratorii mascati in eliberatori au pututajunge atàt de departe In devastarea omului §i aomenirii. Cel care citeste ..Protocolul de la Toronto"remarcà asemànarea izbitoare ìntre planurile NafiunilorUnite §i planul diavolului dezvàluit de aceastà vederne,re velata in Rusia ìnainte de anul 1905. (n.ed.)

M a r g u ì d i s t r u g à t o r u l u i 25

FLASA voastrà, a §arpelul negru, pana càndmintea oamenilor se va incàici' ìn ea dintoate partile (24).

El vor fnceta sa se mal ìnteleagà unul cucelàlalt, nu vor mal stl unde se aflà si fn ceconsta adevàrul. si nu vor mai fi ìn stare sase qàndeascà la màntulre si scopare.plerzàndu-sl capacltatea de a-sl mal doriasa ceva(25).

Atuncl Lumina din el se va polarlza ìnintunerlc. devenlnd fntunerlcul nostru, larel vor ìncepe sà-l numeascà lumina. (26)

Lumina 11 se va parca intunerlc si el sevor inrola in escadroanele si legiunlle noas-tre neqre (27). Stanga va devenl la el dreapta,lar dreapta va fi luata drept stànga(28).Aceastà stanga va fi considerata adevdratadreaptà, lar roblrea si prlzonleratul lor vorfi luate drept liberiate autentica, care estes^rnavolnicle. Dupà asta, ìncà un pas - 9!

1 Pàrintele Serafim Rose, (n.1934 -t!982), a recunoscutcA mul(imea anilor petrecu(i pentru studii in scoalà §im Academiile americane nu 1-au ajutat decàt si yin-• I - HCJLfitt mai n t -c la r cu putinH '•'' • '•-•-'' -• •'•• •"r . ;" '^dr Adevàr. De la convertirea sa la Ortodoxie 51 panahumtea mortii saie a tràit cu un puternic sentiment alURCENTE1 pentru avertizarea oamenilor asupraprimejdiei care se apropie vertiginos §i care consta in«upiinerea desàvàrjità a omenirii sub puterea demo-nio* ascunsà In lucrarea masoneriei, a comunismului siu'inunitarismului interna ti onalist. Vezi cartea: lerom.Damaschin, ,.Viafa si lucratile P&rintelui Serafim Rose",

-irtea Ortodoxà, Bue. 2005.

26 N.P. R i g k o v a k i

vom dlstruge tot ce exlstà pe pàmànt.ìmpreunà cu noi, oamenil vor Incepe saHndutascà de vasta rea si dlstrugereastlhintcà a tot ceca ce exlstà."

..- Ural... Urat Infernul a ràsunat destrigatele frenetice si dementiale(29) aleleglunilor negre, transformàndu-se apoiìntr-un hohot nebun de ras, ìntr-un urletcumplit de f iarà , ca un zàngànit metalic -gretos, veninos, ce-ti rupea sufletul, cobo-rànd ìn lad, in neagra vesnlcle, in pràpastiabeznei farà iesire - ìn supltclul nesfàrsit sinepieritor...; ìncepurà sa sulere serpi! negriai uneltlrilor demonice si. ràsucindu-si ine-lele, s-au ìn t ins càt erau de lungi in beznabeznelor, si au intepenit; apoi si-au ràsucitìndàràt inelele si s-au aprlns ochll scorplei -venlnosi, dezgustàtorl, uclgàtori, omoràndtot ce-l vlu... lar ìntunericul spori si se ìnteti,si se umplu de valetele si piàngerne chinului,ràutàtli, neputintet(30) si setei de pràpàd •sete disperata, eterna, nesfàrsltà...

*?i, dintr-odatà au scàntelat si s-au aprlnsdoi ochi fiorasi, douà pupile ìntunecate negreca noaptea, pà t runzàtoare , deprimante siìnfricosàtoare, stràfulgerànd ladul culegiunile monstruoaselor creaturi, si se làsào tacere mortala, ìnfricosàtoare si sinistra.

M a r § u l d i s t r u g à t o r u l u i 27

(PROQRAMUL OFEriSIVEI)

[I. Cucerirea SLUJ1TOR1LOR B1SER1CII sipervertirea lor)

Lucifer dàdu leglunlior sale programulofenslvel:

..- Mai tntal de toate cucerltl-l pe slulito-r l l Blsericil Celui Preavesnic. Aràtatl-leputerea asupra sufletelor celor ce vor sa seitiàntulascà, asupra suveranllor si domnlto-rilor si frumusetil femeiesti, càt si mijloacelede a si le supune cu usurln(à. Aràta(l-lebunurile lumesti, bogàtiile si aparentaatractivitate a confortului(31 ;, a fas tu lu i , al u \ u l u i , càt si a metodelor de acaparare alor Transformati Sfànta Bunavestlre atnv la tu lu l (32) ìntr-o unealtà In mainilelor(33), ascunsà celor ce vor sa se màntu-lascà, ca ea sa nu dea ìn vlleag caracterullor f r imina i ìnaintea oamenilor. Pervertiti-Iircptatf34) si cu bàgare de seamà. iar cànd3UQESTIILE voastre vor fi COMFUMDATE decétre et cu propriile lor gàndur i , atunclpoftele senzualltàtll pàtimase si talnicadorlntà de posesiune a sufletelor, v l c l en i auneltlrilor si dominatia asupra sufletelor sicomortlor pàmàntulul vor seduce cugetul siInlma lor. Ei (slujitorii Bisericil - ìn istorieAfa a fàcut Inchizitia) vor incepe sa condamne,•A tortureze si sa ucldà pe cel farà prlhanà

28 N.P. R ì g k o v s k i

$1 nesupust lor, care se ìmpotrlvescmlnclunll si fàtàrnlclel lor, si prin teroare ìsivor consolida autoritatea - atunci voi v-atiIspràvlt treaba. CRED1NTA OAMEN1LOR SEVA CLAT1NA; oamenii vor gàndi cà. dacàslulitorli si dascàlil Bisericii sunt asa.atunci credinta predata de el nu poate ftmàntultoare, ci pierzàtoare, lar ei mlnt:

- predica si Invaia smerenla, el Snslslf l lnd màndrt de cucernlcla lor c r imlna là sipre facuta;

- predica curala si neprlhànlrea, lar else scàrnàvesc Sn desfràu, vlcll, ademenlreafemellor si coruperca celor nevlnovatl si puri;

- predica lublrea fata de aproapele, larel folosesc tortura, ard pe rugurl si nàsco-cesc cazne (35);

- predica abstlnenta si sàràcla, lar elsunt desfrànati . trufasl, hràpàretl, lubltorlde arglntl $1 avlzl de a acapara averi stràine.

Tentatla va fi atàt de mare, ìncat putlnlvor rezlsta. Credinta si rellalozltatea vordeveni smlntealà. fllnd subminate din ràdà-clnà (din cauza pàcatelor preotllor). (36)

Treaba asta v-o ìncredlntez vouà: Lealu-nii lui Palada si Moloh."

(li. Pervertirea SAVAMTILORprin sugestii diabolice)

..lar tle, leglunll sarpelul negru (stàpànpe puterea suaestìei), lata ce-tl poruncesc:

- Voi urmàritl-l pas cu pas si suprave-


Qheatl-1 neincetat pe savantll ìnzestratl cutalente si qenlalitate. Ace$tla sunt cel alesisi cei mal valorosi dlntre oamenl - el cerce-teazà natura si mlraculoasele el structurl siforme, stràdulndu-se sa pàtrundà tn talnavietll intru slava Creatorulul si a cunoasterllmte l epc lun l i Sale de neconceput (37)

Menlrea si telul lor este atàt de clar si demàret, IncAt, dacà ei vor reusl sà-l reallzeze.atuncl ìntreaaa vlatà a oamenllor va fiuulreptatà ìntru preamàrlrea Atotputernl-culul. si oamenii se vor Intoarce laràsl laiH'inurlre si desfàtare vesnlcà. Lor 11 se varevela toata bucurla si ferì ci re a exlstentel si(.redinta lor va fi ca dlamantul.(38), lari i . i m à n t u l cu totl locultorll lui va deveniImpàràtia Invlatulul. Atuncl toate resurselenoastre, mljloacele de luptà si tlmpulsoroclt nouà se va sfarsi."

„- Qràbeste-te, leglune a sarpelul negru IQrabltl-va, slujttorllor, pe tàràmul acestor•lesi, savanti $1 genll al slavel cruci!. Inspi-ratl-le cu prudenti, ìnselatl-1 In ascuns si pencobservate • cà nu ex I sta nlmlc in lumea•uprasenslbilà si talnlcà'. lar tn ce prlveste

• De mai mult de un secol, printr-un complot ideologie,l'inrmrea este supusà unui bombardament cu ideiih/»|vante, corozive, care atacà Insali principiile hinda-mmtale ale vietii §i moralei, urmàrind sdavia spiritualàpi tu spalarea creierului. lar sloganul ..pianeta se

te" ascunde in el graba nebunà a lui satan -i l i - r de a ajunge la càrma omenirii spre a o supune


caracterul treptat al dezvoltàrii na tu r i ! Intoatà diversitatea f rumuse t l i $1 armonie!formelor el, SUQERATI-LE cu vlclenie ideeaAUTOCREATIEI.

SUQERATI-LE, pentru a produce otmpresle mai puternlcà, termenul latlnesc -EVOLUJIE; acest cuvànt va prlnde mult malrepede $1 va Intra In uz, f i lndcà oamenl lsunt pasionatf de sttfntà $1 cred cu tàrlecelor Jnltlatl In stllnte.

Pe màsura cercetàrtlor experfmentaleasupra s t r u c t u r l l materie! $1 a formelor ef,SUQERATI-LE PREVAzATOR, ca $1 peparcursu! Investlgatlllor asupra sufletululsld u h u l u l pàstrate ìn ta lnà - Tn putereaatottlltoare a Creatorulul • SUOERATI-LE CUMULTA VICLEniE. cà acest SUFLET si accade viatà dàtàtoare. sau cum l-o ma! fizlcànd - ?UTERE. nu existà deloc - ea fllnddoar aparentà, aldoma mlscàrll - o slmplàmiscare, dlferftà doar ca vltezà, diversificatade cétre perceptie, sau o rifrangere asuprapunctelor nervoase sensibile, asuprastrunelor nervoase ale organlamulul - gì cànu exlsta dccàt materia, «ubatanta vlzlbllàsi palpabili, «f i .n . i i t i proccauI mlscàrllsale, AUTOQCnriiAIOAi

Accastà auaaatia aata %tjt fa r^^gltafncat o . M I M - M I v o i i i , u f tu r ln tà laHEOARCA r*Ki . . . tulul 9! a lui


DUMMEZEU - Creatorul Unlversulul.(40)El vor zelflca materia, lar suprema

reprezentare despre El - Dumnezeirea asta -o vor comasa si o vor vedea ìn sine, adlcà tnIntelectul lori si SE VOR TRUF1 si se vorridica ìmpotrlva credlntel In UMUL • CELVE^MIC."

(I I I . Pervertlrea clericilorsi savantilorrodeste ìn oamenl necredlntà si trufle)

„- Vàzàndu-l pe slujitorll BlserlclI Lui,asa cum l-atl fabrlcat voi, (trufasi si pàtl-masl), oamenll se vor smlntl de tot InDumnezeu si vor Intra In alianti cu noi(demoni!) si vor recunoaste ca PROQRESREAL §1 UM1C numal CULTURALISMULnostru si LIBERTATEA noastrà (care suntdemonice), ìn tlmp ce POZiTIILE FIOASTREìmARITE vor fi complet ascunse si Inacce-sibile pentru oamenL filndcà AM REUSITPERFORMAriTA ca EXlSTEFiTA P1OASTRA SAFIE PÌEQATA CU DESAVARSIRE.

lar atacurlle noastre V1CLENE, sugestlilel e g i u n ì l noastre, vor fi considerate de oa-menl ca provenlnd din dtrec(la opusà, fllndluate drept salutari amicale ale Intelectululgenlalllorsàl reprezentantl (savantil).

SI nimànul (41) nu-l vor mal da crezarecà suntem adversarl. (vràlmasl). lar orlcinene va depista si-I va avertlza si pe alt l l ,despre exlstenta noastrà realà. va fi luat !nràssisocotlt nebun." (42)

32;.P. R i g k o v s k i

(IV, Atentie! Demonll fntunecà constilnfa,zàpàcind crelerul . ' f l j

.,- Cànd totul va fi gata - mergetl fnalntecu INDRAZ/IEALA. Trebulc sa acflonàm càimai PERSEVEREttT si mal fn PRIPA, ca SAABATEM defint t fv gàndul omenir i i de laaccie làcasuri ceretti si de la SPERANJALOR fN NEMURIRE care-I cheamà InImpararla din Fnaltul cerulul.

rflndcà de dragul Imparatici Cerestloamenii fsl pàzesc CURALA SUFLETEASCA91-9! senslblllzeazà SAcAlTORUL OLAS ALCON$TliriTEI care le reamlnteste deDUMNEZEU §1 de sflntenla Sa, noi trebulesà-l fmpledicàm sa nu giunga sa vada CUMSTRALUCESTE PURUREA LUMINA HEAPUSAAADEVARULUI.

msà acestul QLAS AL COrf9T/inTEl,acestor PERSEVERENTE §/ VERNICEPORNIRI ALE SUFLETULUJ OMEMESC (43)ne va fi greu sa le venlm de hac... Asa ed -fata cum vom proceda:

- Ascultà, leglune a sarpeluf negru,fstàpàn pe putcrea suaestlcl), 9! executàf

Cài mal multe IMPRESI! oamenflor - dincele mal felurlte, captlvAnd atentla prlntr-osucceslune f i rb r l lA, n > n « - « . i i r m l n u t , f nficcare % < • < undA • la nr*Mi»M Mrrt preget:IMPRESI t u r m. i l M I I I ;.i . , . . i l noi malA T R A Q A h ' M U ' r - . i ( « i MoARE,

M a r $ u l d i s t r u g à t o r u l u i 33

Mal ìntàl de toate - procedeele delimismisle a undelor, gànduri lor , dorlntelor,a ln(regil flln^e - sa audleze de la distanti,lA >l comunice gandurile la distanti - ceva• M M i . i i p o m e n l t , gigantic, stupeflant...

SA-IAPROPIEM pe oameni, SA-I ADUnAMla un loc - misturat i IZOLAREAI (45)

Spulberatl 1MDIVIDUALITATEA, ìndepàr-l , i t l - l de IMTERIORITATEA LOR trezlndu-leCURIOZITATEA fata de scllpltoarele inovatil9! de cre§terea farà precedent a Inventlvl-tAtll intelectuale... Captati-le toatà atential (.

Toatà aceastà tehnlcà nebunà, ne va slujlnouà... Dezvoltarea mijloacelor de transportcu ajutorul aburllor, cài ferate si vapoare,vuletul trenurilor, miscarea rapida, cu lutea-la fu lge ru iu i , pana la zàpàclrea c r e i e r u l u i -/gomot, zdràngànealà, f l u l e r à t u r i , gàrlurlase, cu gàlàgla si larma lor neìncetatà,CALEIDOSCOPUL IMAQiniLOR §1 IMTAM-PLARILOR PERICULOASE, Indràznete panala insolenti, pana la ametealà, pana laavaria unor garnlturl intregl de trenurl. cutot cu ìncàrcàtura lor umana... Telegrafo,telefoane, MfturL aeronave, fonografe sigramofoane... Motoare electrice, tramvaleelectrice, lumina electrlcà... Toate a f l àn -du-se in mainile omulul , in posesla Intelectuluisàu, a omulul-ìmpàrat, stàpànul naturi!, pecare sl-a supus-o... (trufla anarhicà a demo-nulu l s-a transmis si omului).

34 N.P. R ì g k o ski

PIÙ MAI CXISTA AKTA INSPIRATA (46),aceasta se aflà in stampe, fotografi!, oleo-grafii , fn reproducerìle mecanice, rapide apozelor nenumàrate... Nasini de scrls,maslnl de t i pà r i t , masfnl de cusut, maslnlde semànat, de treierat, maslnl de macinarsi de copt pàlne, maslnl de Jocuri , maslnlde cantal si de vorblt, clnematografe..."

(V. Aiurit de iuresul termici! omuldecade fn idolatrlzarea i n t e l e c t u l u i ]

..- Jos munca manualàl... A triumfatINTELECTUL. IHTELECTUL e Imperai,INTELECTUL e stàpàn, IHTElXCIUl^ejnàn-drja omulul. Lui vor ìncepe sa I se i n c h f n e ,pe el II vor Idolatria. OMUL isl VA RIDICA cumàndrie CAPUL si va cunoaste LIBERTATEA.La ce-f trebuie lui stàpàn, dacà el stàpà-neste totul? La ce-I trebuie lui sa se supunàculva, dacà et stàpàneste totul? La ce-Itrebuie lui sa se supunà culva, dacà tortelenaturil t s-au supus tul? Omul va cunoasteìntelepclunea prezlcerll din Eden' fàcutà denoi, (diavoli!), femell ascultàtoare: -veti stl

lucifer, Tatàl Minutimi, numeste marra luiMINCIUNA, gro»ol«n* M MISTIFICARE si mirava-.i DECHIZARE drept in |e l«-pcium-j preziceriì dinEden", iar pe neascultatoarea Èva o lauda apreciind-oca "femeie ascultàtoare". E de la sine intflrs ci $/ toatefctele^ijemeile moderne, noncon/ortniste, ucigaje decopii (avortoare), iubitoare de discoteci 51 cràjme, dedesfràu 51 modA, sunt mult plàcute de diavol.


totul, veti fi ca nlste dumnezel-." (47)

(VI. Ràzvràtirea omulul ìi amplificavlnovàtla si groaza de singuràtate)

„• §1 OMUL IsJ va fnàlta CAPUL si va pro-voca la luptà CERUL, care I-a chlnult prlnin cerca rea ràbdàril si se va RAZVRATIimpotrlva supunerll si dependentel In fataLEQII, ìmpotriva SMEREMIEI $1 CURATENIEI,si MEPRIHAniRII , batlocorlndu-Ie ca De nlsteslàbicluni. sovàieli si servilism», 5! le vainlocui cu LIBERTATEA AMARHICA, iardesfàtarea In PLACERI SEHZUALE va fipodoaba acestel L1BERTAT1.»"

..Vlata va n o Ml^CARE TARA IMTRERUPERE,FARÀ ODIHNA, un caleidoscop nesfàrsit alimpresitlor - VA MAvALI CA UFI PUHOI-,antrenànd totul, MELAsAflD TIMP, nelàsàndnici o cllpà pentru aducerea amlnte deDumnezeu $1 de sf lntenla Sa, de vla(apa$nlcà, pllnà de iublre, ìndreptatà spre

H Este cutremuràtoare neru§inarea lui Lucifer cu careimpieteaza frumusetea vietii $i vaiolile ei: curazia,nepnhànirea, smerenia; cu càt cinism §i obrAznicie lenume§te: slibiciuni, sovàieli $i servilism. §i càti cameniastàzi au aderat nebune§te la aceasta batjocorire anorxnalitàtii §i sfinteniei! De aceeas,i cutezanfà §i tupeusunt impregnate teoiiile $i filozofia lui Emil Cioran si alui Marx, Intru totul servind lui Satan. Marx chiar recu-noa$te ìntr-o scrisoare trimisà lui Engels ci in scrierilesale ..a dat omenirii sa manànce rahat §i gunoi."9 Lucifer este cel mai mare psiholog dar §i mare pisàlogpe capul omului..

36 N.P. R i ^ k o v s k i

LUMINA - acolo unde se aflà IZVORUL sàu siìmplinirea fàgàduintef.

niMlC SFAMI, dumnezelesc, nu-I va malSATISFACE si ALIMA pe cameni, lar VOCEACOn§TIiriTEI in el se va ST1MQE si vor FUQIde ea, si SPA1MA lor va fi un CALVAR... El vorcàuta sa se alàture QLOATEI. temàndu-sede SlPiQURATATE. pentru A KU TREZ1 in elVOCEA COnSTlinTEI." (48)

(VII. Cultlvarea Intelectulul, ..trlumfàtor"si ràzvràtlt, va ìnlocul cultlvarea virtutl lor)

..- $1 astfel, in locul acelel sflntenll sipu r i t à t i copieresti, Infantile, pe care el(oamenii credlnciosl) o numesc VIRTUTE sidezvoltare spir i tuale - asa cum l-a invàtatMIELUL, noi (demonil) vom Instala CULTURAnoastrà (49) (dlavoleasca), PROQRESUL nostru-al TRIUMFULUI si MANDRIEIIMTELECTULUI...

La ce bun aceastà odloasà ordine,aceastà supusenle !n fata Legll?(50) La cebun aceastà putere moralà care unesteputerfle sufletulul si care fràneazà astfelImpu l su l càtre pofta nesàfloasà de paslunl?La ce bun aceastà tàrle moralà sufleteascàcare lnABU§A Inslnuanta" CHEMARE de a

10 Chemarea demonica de a se imbata cu toate spurcà-ciunile ,,unei vieti senzuale, nerujmate §i captivante"este insinuanti, adici obrazmcà, si o descoperìm $i in..Planiti roju" dczvAluit de Protocolul de la Toronto,din care citàm, de la pag. 30, paragraf 1.: Pentru a

M a r ^ u l d i a t r u g à t o r u l u i 37

se ìmbàta cu toate frumuset i le une! vietisenzuale, neruslnate si captivante?

- IMSP1RATI-LE inslstent si cu vlclenieEQAL1TATEA In drepturl asupra EXTAZULUIsi SATISFACTIEI SUPERFICIALE de o CLIPA,egalltatea in drepturl asupra v i e t i ! usura-tlce, bogate, acceslblle orlcul, a unel vietipaslonate, a desfàtàrli pana la capàt, panala FUMDUL PLACERILOR1...

(Vili . IndemnatI sa lepede vlata flreascàpentru o vlatà artlflclalà, oamenll decad in

senzualism si autodlstrugerel

„- Ascultà, LEQIUME A §ARPELU1 hEQRUsi a MAMOMEII (51 ) Ascultà §1 cxccutàl...

Cànd VIAJA FIREASCA a oamenilor SE

netezi drumul spre naftcrca ..Guvernului Mondial"...'vom amplifica Societatea plàcerilor care ne-a fostatàt de profìtabilà pana in prezent. Cu tehnica ..Video",pe care am finan\at-o, vom finali za pervertirea moralàa tincretvlui. li vom o/eri posibilitatea de a-ji satisfecede-acum incolo, toate instinctele. O /linfa postdata f*sim^uri fi ajunsà sciava acestora. dup& cvm |fim, nuare nici idealuri. nici forfa intrrioarà pentru a aparape oricmc s«u orice. Omul respectiv este un individua-list" prin definire, reprezentand candidatiti perfect mo-delabil dorinfclor §i prioritafilor noastre (mondialiste)"Planul Rofu" 9! "Aurora Rogie" par a fi niscute dinacest pian diabolic ancestral conceput de Lucifer iniad 9! redat, cu toata strategia fi tactica lui, in aceastàvedenie revelata in 1905. Sa ìnfelegem, care, ciOrganizafiile Nafiunilor Unite sunt satanista,s lu j i toare )i ìnchinàtoare direct lui satan? §i ca satan-Luc i fe r este sfàtuitorul fi dumnezeul lor?

38 N.P . R i g k o v s k i

VA SCMIMBA fntr-o VIAJA ARTIFICIALA, dep roduc i l e mecanicà - atuncl muncamanualà va devenl Inutllà si mainileoamenllor vor fi slobode... (52)

Atuncl, DORINJA IREZISTIBILA de a trai -de a trai SPASMODIC, Impetuos, cu tot!nervll, cu toate flbrele co rpu lu i , prln TOATEsenzatlfle m l n u t u l u l , clipei, si de a sorbicupa desfàtàrfl pasionate, cu bucurllle sibunàtàtlle CULTURI1 noastre (demonice), pede-a-ntregul - VA CREATE ca un VALa n t r e n a n t , acaparant, pàti mas.

DORINTA NElNFRANATA de a bea CUPAvie t i l pana la fund va incepe sa creascà sisa se fnteteascà pana la EXTAZUL MORJII(53), pana la AGONIA DESFATARILOR - saguste ficcare, sa ìncerce si sa se delecteze... ; PENTRU CA nu va mal exlsta CREDIMTA,nu va mal exlsta NADEJDE, nu va mal exlstaDRAQOSTE - ci doar PLACERI SENSUALE.Chiar OAMENII ìnslsl VOR RADE de acesteSURORI ale nalvel fantezli umane -CRED1NTA, NADEJDEA si DRAQOSTEA - asacum ràdem noi acum - coolll liberi aliadulul:ha-ha-ham(541

Asa cà, ràdevi de el, ràde(i de nebun i ,nebun l lo r ! ' . . . Ràzi , leg iune a sarpelul ne-gruf... Ràzi, bàtràne Nolohl... Prlveste si te

11 Demonii ei ìnsisi se numesc nebuni deci Isi recunoscnebunia, dar, incapannati fiind, se mentin in ea.Lucifer este primul nebun si pnmul mincinos, tata]minatimi si al nebuniei.


bucurà de nebunia oamenllorl...

(IX. Marcie merlt al bogatilorìn ràsturnarea ordini! naturale]

..- Munca, credlnta si speranza 11 salvau,oferindu-le TIHNA si curata BUCURIE avietil. Vlata lor decurgea in PACE, ìnCUMPATARE, In JUDICIOSUL CALCUL de laseceri? la secerls, de la culesul roadelorpana la noua recoltà.

Ori, BOQATH ne-au SLUJIT nouà (demoni-lor) dlntotdeauna, ìndepllnlnd muncanoastrà: ghlftulndu-se si bàtandu-sl Joc desàràclmea ràbdàtoare, (Inànd-o ìn l an tu r l siinchlsori, ìn muncl pentru el, bogatll, pentruiNDESTULAREA lor, pentru podoabele lor,brocarturlle si moda lor, pentru fastul sivanltoasa stràluclre a tràndavelor concu-bine, pentru DESTRABALAREA si LUXULexageratl El n-au avut nicl CREDinjA, nlclNADEJDE, nlcl DRAQOSTE si compaslune.Meritul lor m toate acestea e mare tnainteanoastrà...

Deci, atuncl cànd FABRIC1LE si UZINELEvor ANIMILA MUNCA MANUALÀ si masele desàraci tnfometatl nu-sl vor mal putea gasiun LOG de MUNCA - tinta noastrà va fiatinsà. PROLETARIATUL se va RASCULA siva ERUPE ca o lava grozavà, universale...

Legiune a sarpelul negru, si tu, bàtrànuleMoloh, INSPIRA-LE Ilbertatea, llbertateacivllizatà (55) a BUNULUI PLAGI... Acum nu


va mai fi greu s-o scoatem la capàt: lansati-1pe MARX al nostru si instalati SOCIALISMULin LOCUL Idealurllor crestinesti : credin(a,nàdejdea si dragostea(56); in LOCUL acelelmàrtur is i toare Blserlcl a M l e l u l u I , aliatanouà, pe care am REU§IT s-o DIVIZAM atàtde ABIL cu ajutorul SERV1ABILEI i e ra rh i i aclerulul el, s-o DIVIZAM LA NESFAR§IT Inparti11 ce-sl vor DISFUTA prloritatea $1SFiriTErilA, In mUlocul URII si VRAJBEicuvlosllor pastori ambitosi...

- Mo! am birultl URLA, legiune a sarpelulnegru si ìndeamnà- l pe cameni : - TràiascàMARXISMUL1 Tràlascà PROLETARIATULI -revendlcarea generala, fortatà(57) si urgentia ferlclril tuturor • a bunàstàrll, a comodl-tàtllor si desfàtàrllor CULTURII noastreSCLIPITOARE (58), CAPTIVANTE, LIBERE detoate aceste SUSPIME TULBURATOAREdupà IMALTUL si IMDEPARTATUL CER... (59).

ìn t ruchiparea , colo, a Idea lur i lor lor eprea depàrtatà; perfectlonarea individualae prea indelungatà...

(X Relativitatea idei lorìntunecà minale oamenilorj

„- Sugerati-le oamenilor FERIC1REAmomentanà: - PLACEREA nu-l decàt AICI sin u m a l AICI! Sugerati-le tuturor si fiecàruia

12 Protestantii care s-au rupt din Biserìca Catolicà suntdivizafi la nesfàrsit. Nu au reusit ìncà sa fàràme BiserìcaOrtodoxa, dar au reu$it sà-i dezbine pe ortodoc§i intre ei.

M a r 9 u 1 d i s t r u g à t o r u l u i 41

in parte forta, energia, fe rmi ta tea de dragulfericlrli sociale, a fe r i c i r i i tuturor.

LUATI in RAS notiunea de PACATIDatet l -và joc de curala si sflntenia vietiliBATJOCOR1JI CONSTI1HTAI...»

Luatl-l in ras si sugeratl-le cu fermltate cà:- Sa omorl, sa versi sàngele allora, a

mul te rà , a unel clase ìntregi de dusmanl,pentru FERICIREA SOCIALA - este o FAPTÀEROICA si o treabà càt se poate de bunàl

-Sa nimerestl la inchlsoare. In cazematesi la ocnà de dragul FERICIRII SOCIALE -este o ISPRAVA de MARTIR1* si o treabà simal bunàl

- Sa ràpestl, sa ataci si sàjefulestl ori safuri de dragul unor scopurl sociale • aceastaeste o FAPTA VITEJEASCA.

- Sa mori pe esafod, sa fli ghllotlnat sauìmpuscat de DRAQUL ferlclril sociale si aCULTURII noastre - a L1BERTAJII, EQALITA-TII si FRATERniTATII (60) - debarasatl deaceste fantazàri ale credintel. nàdeldll sidragostel. Impuse oamenilor (61) - aceasta

• ' Aceasta batjocohre a constiintei, a moralitàtii, asfinteniei si curàtiei vie(ii o ìntàlnim azi la tot pasul, intoate gàstile tinerilor dar si in colectivitàtile maturilor.

14 Lucifer a substìtuit idealului de martir pentruHristos, idealul fals de: martir fi erou modern de dragulfericirii sociale, fericire obtinutà prin chine si ticàlosii. Eisunt a^a-zìsii martiri ai civilizafiei, mucenicii dtsfr&ttlui,care se jertfesc pentru asa-zisele drepturì ale omului laliberiate anarhica, la vici! fi dezxnat.

42 N . P . R i g k o v s k i

este mtr-adevàr o TAPTA EROICA.

EROISM nu ca al mucenlcllor crestlni.din draaoste pentru blnefacerlle vesnlclel.ci erolsmul MUCENICILOR nostri, MODERNI,pentru o real i ta te anume, pentru o ferlclreobsteascà alci, pe pàmànt, FERICIREAsatlsfacerll totale a tuturor comodltàtllor sia ne ìn f r àna t e lo r po rn i r i pàtimase de a beaCUPA vletll pana la fund, prin bunurile distri-buite tuturor In eoa I a màsurà si la ficcare.

Acculi BRAVI MUCENICI" al nostri vorexerclta o Influenti extraordlnarà asuprasocletàtll, pentru cà vor SUBTILIZA no(Iuneade faptà eroica si slava umilà a mucenlcllorM I e l u i u l , ca sa le ocupe locul lor si saumbreascà pomenirea lor, mlcsoràndadevàrul c u n u n i i lor mucenlcestl.

Aceastà TACTICA, as^derea, COSTA nupa t ine eforturl si trudà, deoarece tu,LEQIUNE a sarpelul negru, va trebul safntretll prln sugestll sporlte SISTEMUL DEEXECUJH (62), ce tntàreste si allmenteazà

15 Ei sunt martirii civilizatiei, mucenicii desfr&ului (OscarWilde, Edgar Alain Poe, etc), care se jertfesc pentru drep-tuhle omului de a-§i satisfare toate pomirìle pàtìma$e; eivor sa instaureze .domnia bunului plac" fi a lui ,jac cevrtau, fie ce-fi posa!?" Printre ei sunt 51 eroii moderni aituturor revolufulor anarhu-ti' prt>gresiste", la monumen-tele càrora copiii nostri ne^tiuton depun fiori. $coala,ne§tiutoare $i ea, in tnconftienta ei de sciava a puteriimondiale, depune f l u r t nn rvntni a le intuneca mintile decànd sunt mìci, crezAnd naìv cA-i lumineazA.


EMERQIA VOASTRA de fmpotrlvlre si dlstru-gere a poruncilor MIeluiul prlntre oamenl,si care ne sunt necesare pentru cà ìnàsprescrelatllle dlntre popor si autoritàtl, apropllndISTORIA de F I M A L U L pr le lnk nouà, deQUVERPÌAREA noastrà asupra lumll l l l (63)

• TntelegetI voi TACTICA asta? - Tu,LEQIUNE a §ARPELU1 IMEQRU, si tu, bàtràneMOLOH, si tu, vesnlc JUCAUÛLE, vesnlczàmbàretule EROT - COPILUL sarpelulnegruf l Suaeratl-le. deci, oamenilor RELATI-V1TATEA 1DEILOR1 (64) IlTTUriECATI-LEMIETILE!" (65)

î Lucifer ìsi intinse màdularele, càscandde se cutremurarà dedesubturile Infe rnu lu isi scràsnl din dlntl. De acest scràsnet seclàt inarà leglunile uràcioaselor f à p t u r i aledemonllor. ârpele negru al gàndulul luciferlcse ràsucl si-I cuprinse, ìnclngàndu-l cu inelelesale, si ìntlnzàndu-se, si iaràsi ràsucindu-siìndàràt Inelele, in qhemul unu l nou gàndintunecat al dlstrugerll si pràpàdulul .

(XI Oamenli posedà o citadelà • cea malinaccesibilà - maternltatea.

Trebuie distrusàll

lar Lucifer a continuai:..- Ascul ta t i cu atentle: si tu, LEQIUME a

sarpelul negru, si tu, bàtràne MOLOH, si tu,vesnlc zàmbàretule EROT, odrasla sarpelulnegru, nASCUT sub POMUL paradlslac al

N.P. R i g k o v a k i

SEDUCTIEH... AscultatilVa asteaptà cea mal QREA SARCINA,

farà de care nu vom RCU§I nlmic , lar toateUMELTIRILE noastre nu-sl voravea ROSTUL.

Oamenll posedà o cetate - cea mal fnac-ceslbllà. Aceasta este MATERTttTATEA: nastereaurmasllorsl educarea lor. FEMEIA TEC1OARA sifEMEIA MAMA: lata acca rORTAREAjA deNECUCER1T a OMCrflRII, care trebuie avutapermanent in vedere. (66)

fndreptatl cu DIBACIE §1 PRECAUJIEtoate ATACURILE voastre asupra el. Dacànu veti CUCERI, nu vefl SUPUHE aceastàCITADELA - totul va fi In ZADAR, càci nu vetiapuca sà-l venitl de HAC unel OEriERATH.cà va CRESTE, formàndu-se, ALTA ARMATAcentra noastrà.

Cu ajutorul femefl vom reusl sa punemLABA pe FrtTREAQA omenlre in prezentul sivlltorul el, s-o RAP1M fn mtreglme..."'-

16 Femeia este f inta principali a atacurilor demonice,pentru a o Impinge a se lepida definitiv de credin(a luiDumnezeu. Criminali, uciga$i a prophilor copii, sautàvàlindu-se in tot felul de pacate (huli, trufie, modi,desfràu, betie, droguri, etc.J, de va mai aduce totuji pelume copii, bineìnteles ci acestia vor fi dupi chipul 9!aseminarea ei, necredinciosi - nonconformisti, intune-cafi, trufasi, pervertiti de la nasiere, mici ..diavolihulitorì de Dumnezeu", care vor ajuta demonii, prìnfiutate si parimi, la surparea omenirii in haos sianarhie, si in final cu totù' vor umple iadul... PàrinteleArsenie Boca ù spunea in anul 1944 unei profesoare carela 28-30 ani nu se putea càsitorì: ..Nu mai e vreme de

M a r g u ì d i s t r u g a t o r u l u i 45

§i, dintr-odatà, ìngrozlndu-se de acestqànd, Lucifer s-a strambai de parcà-1 dureaui l i n t i i . $arpele n e g r u l u i gànd a lunecatprintre maxllarele lui cascate de frlcà si s-apierdut mlàuntrul lui. Tot iadul s-a i n f i o r a isi s-a cutremurat...

... O RAZA de LUMINA PURA, pogoràndu-se din ÌMALTIMILE inaccesibile, ca unrULQER, a LOVIT ÌMTUNERICUL, impràstiin-du-1. A fost ca o aducere aminte a turbate!neputinte luciferice si a màrinimiei nesfàr-site a Creatorului: in ceruri apàru pentru oclipà inalntea lui Lucifer chloul purtàtor delumina al Preacuratei Fecloare - MaicaMielului. neoboslta si pururea ocrotltoare siapàràtoarea vlrainltàtU si maternitàtlifemeilor.

^i iaràsi se ìntetl intunerlcul infernululsi scàntelarà ochll lui Lucifer, lar dinmaxilarele lui se strecurà In afarà sarpelenegrului gànd si un rànjet obraznlc sibatjocoritor ìl schlmonosl f i z lonomia .

„• Cunoastem noi aceste sperletorll" •continua el cu o voce insolente, strldentà siscàrboasà, aidoma zdràngànitulul une!piaci de aramà ìntre ciocan si nicovalà, sise semetl trufas, RIDICAMD un PUMN pàrossi diform cu degetele fnclestate, aràtàndu-

cisitorìe, dar pini la sfìrsitul veacurìlor s-or insura fimarita, iar tot ce »e va naste din voi v? fi d\ayol hulÌtPr

de Pumnezcu." Tragic avertìsment!!!

46 N.P. R igkovsk i

$1 ghearele, asciutte si albe.

{XII Bàrbatul corupt - un a l i a ide nàdejde al d i a v o l u l u i )

.,- nu suntem s i n g u r f ! Avem un ALIAT ••CUriUNA CREATICI», - cu el nu ne TEMEM"de niMICl... De PARTEA noastrà se aflàBÀRBATUL, sexul MASCULIM, el ne vaAJUTA sa aranjàm lucrurllel" (67)

..- Asculta, LEQIUrtE a sarpelul negru , situ MAMONA, si tu MOLOH, si mal ales tu,h a z l i u l e si jucàusule EROTI Sugeratl-IeBÀRBATILOR, si mal ales TIMERILOR,POFTA SEKZUALA EXCESIVA.

SUQERATI-LE cà aceastà CASTITATE siMEViriOVATIE a fetelor, TIMIDITATEA sitoatà aceastà PURITATE FECIORELNICA siMODESTIA tlnerllor - nu sunt decàt PREJU-DECATI Hpslte de continui, ce InORADESCnecesitàtlle flrestl si STinQHERESC plàce-rlle vletil.

IMDEMNATM pe barbati sa practlceAMORUL LIBER, TARA CAsATORIE, care sanu INCOMODEZE personalltatea, ADEMENI-

17 Atenfie! Barbatili corupt e»te sprijinul diavolului, halungà demonului fnca de Dumnezeu. Neeuratul sebizuie pe ..sexul mawulin" In care vede un aliat de nA-dejde. Cu barbatili fn afi i tor, I in i ter e sigur de reu§itaplanului lui dr . . ' I M | ' I - M - .1 »Mirr imi , e convins cà prinbàrbat va tngenun ir! §i femeia mamiin mocirla p A i . i i u l u i n \ . < progenitura, ;i varapi omemrra din inAiu hunA a lui Dumnezeu.

M a r ^ u l d i s t r u g à t o r u l u i 47

TOR prin sansa diversltatll... INSPIRATI-LEbàrbatilor AVERS1UME fata de càsàtorla ceAPASA personalltatea, punàndu-1 CATU§ELEìndatorlrilor. ARATATl-LE si SUQERATI-LEmodul de trai !n COMCUBIMAJ $1 alCASATORIILOR CIVILE.

MEDICiriA $1 MARXISTII va vor fi de folosmal cu scarna prin PUBL1CAJIILE lorPOPULISTE si IMSTRUCTAJELE referltoare lasterllltatea arbltrarà prtn IntermedlulDISPOZITIVELOR speciale folosite in tlmpulactulul sexual. In acest caz PRESA, prletenanoastrà FIDELA, se va dovedl o ARMA redu-tablld de dlfuzare RAPIDA a acestor cunos-tlnte absolut folosltoare pentru proUferareaCULTULUI EROT1C. Asta pe de-o parte...

lar cànd BARBATI! se vor DESTRABALAde tot, gustànd din cel mal FRAGEZ1 AMIdulceata profesàrll cultulul erotlc si vorPREFERA tradltlonalel càsàtoril legaleCOMCUBinAJUL LIBER, cu tot farmeculPOLIQAMIEI improspàtàndu-le slmturlle...,atuncl stlmulatl-le celor mal VALOROASEfemel, celor mal PUTERM1CE naturi feclorel-nlce, AMTAGOrilSMUL centra bàrbatllor,RAMITI-LE cu ISCUSinTA fn amorul proprlusi In DEMMITATEA lor, TREZITI-LE constllntanecesitàtii de EMAMCIPARE, a servlclululIMDEPEMDEnT si a EQALITATH in drepturllecivile cu BARBATI!, vinovati de soarta lorvitregà, care au PRIVAT-O de càmlnulfamlllal si au ATEF1TAT la subllmul el DAR

48 N.P . R i g k o v s k i

MATURAL de a fi marna.Sistemai nervos la femel este altfel

TESUT, flind mal senslbll la sugestll."

(XIII Rànità cu iscusintà in demnitatea sa,femeia este ìmpinsà spre emancipare, fiind

astfe! c l ìn t i tà din rostul ei divin)

..5UQERATI-LE cu tndràznealà, dar si cuprecautie, depllna EQALITATE cu BARBATUL,acest material GROSOLAN (68), careCEDEAZA mai usor idellor NEBUNE$TI, pecare le Imbraca I mediai tntr-o teorieSTIIMTIflcA, Impreunà cu un sistem defactori doveditorl.

GASITI (ceva) anume pentru a JustlflcaIdeea, ortcàt de ABERANTA ar fi aceasta..."Tot asa dupà cum am reusit sà-1 PAcALIMpe bàtrànul savant, mSPIRAriDU-L SA VADAIn Ideea evolute! formelor universale alenatur i ! , a leg i tà t i i dezvoltàril treptate, fnideea miscàri i el ascendente In procesulreallzàrll reprezentàrilorConceptuluI Divinal Desàvàrsltel Cugetàrl, ABSENTA LUIDUMNEZEU, lar tn evolutla si utlllzareaulterloarà a acestei IDEI (nebunesti) - saEXCLUDA din 5TIIMTA credtnta in CREATO-RUL unlversulul...

OI Aceasta a reprezentat cea mai TARE

1(1 tnsu$i Ludfer, marcie impostar, recunoaste càt deaberantà este ideea deplinei egalitàfci a barbarului cufemeia, de aceea le impune slugilor sale sa gàseascà ,,cevaanume" prin care sa susina aceasta mare minciuna.


laturà a noastrà si TRIUMFUL» TOTAL asu-pra 1MTELECTULUI uman, cu toatc ca esàrbàtorità de om, ca f i ind EPOCAmlnunata a EL1BERARII... El si, làsatl-I sa seDISTREZEI..."

.,- Dar fltl ATEMTI, cà PEMEIA e maiPREVAZATOARE decàt bàrbatul, mai ELEVA-TA, mal PURA $1 DIVinA tn frumuseteapurtàtoare de LUMIPlA a sufletulul sàu. Inìnfàtisarea sa QRAJIOASA, lar inFLUEMIAel este foarte mare.

De aceea, la Inceput trebule SA-ISUGERAM treptat si cu maximum de pru-dentà rìOTIUMI FALSE asupra FEMmiTAjILMATERMITATIL CAST1TATH, GRATIEI siI U B I R I I gingase, asupra acestei IUBIRIIDEALE, ca flind nàscocite de càtre cameni(deci relative si inventate).

Apol, tot mal Inslstent, crescendo -SUGERATI-I dlspretul fajà de accie forme

19 Demonii sarbàtoresc distrugerea credintei in Dum-nezeu drept TRIUMFUL lor total asupra IntelecruluiUmani!! Diavolul este cel mai mare profesor in capulnecredinciosului si-I conduce prin toate ..pràpàstiile"...In mintea din care Dumnezeu lipseste, diavolul estestàpàn. Astàzi, prin ìnmultirea fàràdelegii, necredin-ciosii conduc lumea apropiind ISTORIA de F1NALULprielnic demonilor. (je GUVERNAREA lor asupralumiL dupS cum ei ìnsisi se lauda,!!!... Prin ei, conduceìnsusi Lucifer... Dar crestinii drept-credinciosi suntoptimish, Hristos-Dumnezeu Cel cu Cruce le-a fàgà-duit ca nu-i va parasi, cà va fi cu ei pana la sfàrsirulveacurilor!

50 N.P. R i g k o v B k i

sentimentale, ce dau in vlleag SLABICIU-FlEA femelei, càutànd atàrnare sì APARAREdin partea JUMATATII mal PUTERNICE.

PERSIFLATI abll si cu pricepere,LOVIND-O fn amorul proprlu. TOT ceca ceCOflSTITUIE tn femele O FORJA §1 OLUMIMA MAREATA trebule prezentat tnochil el, ca fllnd o ruslnoasà MEPUTIFITA siLASITATE.

(XIV femela necredlncloasà lui Dumnezeuajunge sclava ffdelà a dlavolulul}

PRIHCIPALUL - continuati ATACUL asupraSENTIMEriTULUI RELIQIOS, fnràdàclnat cuputere tn senslbllul suflet f e m l n l n , cadlntr-o data sà-1 PERVERTII FROQEniTURAsi sa dlstrugem tn ea CREDIMTA si RELIQ1A -aceste PIEDICI de TEMUT pentru CULTURANOASTRA (69) (a demonilor).

In acest scop Inspirati-te, Insplrati-le cuInsistenti femellor DORinjA de a studiastllntele SUPERIOARE, unde PREDOMINAdeja slstemul nostru evolutionfst de gandire,calca RAJIOflALA (strambata si mincinoasà)a cunoasterll experimentale , care duce laNEQAREA exlstentel lui DUMPIEZEU, lanegarea n e m u r l r i l sufletulul si la negareaaltor momell ale credlntel. . .

lar pentru a MASCA deflnltlv EV1DEP1TANEBUrUE. vom da oamenllor L1BERTATEAde CANDIRE, si el vor NASCOCl tn curànd oriLOZOFIE POZITIVA. (70)

M a r i n i d i s t r u g à t o r u l u i 51

Atuncl FEMEILE se vor QRABI sa IMPAR-TA cu BARBATI! dreptul la $TI1NTA, se vorinserte la univers i tar i , vor ocupa catedrele,vor dlseca ìmpreunà cu s tuden t i ! cadavreimbalsamate, càutànd tn eie SUFLETUL,obàrsla viet i i, si deslgur, nu-1 vor gasi; lar peparcursul permanentel APROFIERI departea BARBATEASCA si a comunicarliTOVARA$E$TI cu BARBAJH, in auditorii siamflteatre, in laboratoare si cllnlcl, in adu-nàrl si conferlnte, pe bànclle scolllor mlxtesi la servlclu, in diverse Institeli de stat,PSIHICUL FEMEII se va POLARIZA flresc cuinsuslrlle de acelasl POL cu cel MASCULIH,si astfel toatà FORTA FASCIMATIEI, TANDRET»,MODESTIE! femlnlne si acelei ATRACTHDIVINE, care necesità cele mal sublimesenilmente de frumusete si perfectlunesufleteascà, aflate tn posesla femellor- vorDISFARE de la slne si noi vom avea in femeleSCLAVA noastrà FIDELA cu a sa colosalàmFLUEMTA asupra QLOATEI - la vedereaMARTIRAJULUI el in ìnchisori , tn exll si peesafod, in conformltate cu CODUL PEMAL allibertàrii CIVILE... Ol Acesta va fi UHAFROMT REMARCABIL, tncà nemalintàlnlttn achlzttllle noastre culturale, la adresaCelul Preavesnlc. Sa mal admi re si acumc u n u n a creatici Sale!..."

Ma-ha-ha!!... i z b u c n i L u c i f e r in hohote deras si fizionomla sa monstruoasà cu buzelefloroaselor maxilare larg ràsfrànte, dezve-

52 N.P. Ri^kovski

lind douà ràndurl de dlnfl asciatiti ca otelul,se schlmonosl ingrozltor.

ìmpreunà cu el hohoteau leglunilesarpelul negru laolaltà cu tot! monstri!infe rnulu l si cu sufletele ìnrobite lor, aliati!llngusitorl, aflatl sub teroarea infloràtoarea nebuniel $1 a disperarli inconjuràtoare.ladul se clàtinà si scoarta pàmàntului se cu-tremurà de acest hohot sàlbatic si dement.

{XV. Prin spiritlsm si magie, pas cu pascàtre intruchiparea AMTIHRISTULU1,spre Unlunea Social-Democratica,

bazatà pe anarhla totalà }

„• Dreptl!... Ascultattl..." dàdu comandaLucifer si cànd se restabili linistea com-pleta, continua:

„- Exlstà incà o ìmprejurare extrem deImportante, care nu trebule nlcldecumscapata din vedere. Asa cà, executatl cupreclzle instructlunlle:

- O parte a Blserlcll fldelà Mlelulul se vatlne cu tàrle de poruncile Lui, luàndu-se laIntrecere in credlntà cu apostoli! nostriSAVAMTI, stàpànind majorltatea mlntllor(71). Aicea tu, LEQIUME a §arpelul negru, nuve! putea face fata asa de usor, deci va trebulsà-i IMROLAM si pe PRIZOMIERII nostri dincealaltà LUME... lata cum vom proceda:

• De ìndatà ce veti remarca prlntre celcredinclosl Mlelulul dorinta de a DEMOMSTRAsavantllor nostri exlstenta VIETI! de dlncolo

M a r ^ u l d i s t rugà to ru lu i 53

de MORMAHT si a sferelor el superloare,SUQERATI-LE (acelorcredlnciosi ai Mielului)sà-sl insuseascà procedeele TAIMICE decomunicare MAGICA cu noi (demoni!) de laVOGHIMI! f ide l l f i l ozo f l e i noastre si de ladlsclpolil tlnuturllor Edenulul devastat.(72)Dezvà lu i t l - l e p ruden t unele din R1TUALU-RILE lojllor masonlce(73) devotate nouà:$EDIMTELE de SPIRITISM- si metodele deInvocare a splrltelor, la care Imedlat ocupatltotdeauna $1 peste tot locul piimele pozltll,sub acoperirea unor SPIRITE RATACITOARE,vasai! de-al nostri, càt si a SERVITORILORnostri, care vor apàrea in sedtnte de laprima CHEMARE.

Ale! va trebul sa dàm dovadà de oVIQILEMTA EXTREMA, ca nu cumva cel ce seaflà In asteptare" sa alba In MIMTE si inCOMSTilMTA numele Celul Unula Sfant saual Mieluiul Sàu. De aceea, punetl-le tot felulde PIEDICI, STAMJEMIMDU-I cu alutorulsugestlllor ascunse de la STAREA de splritRELIQIOASA constlentà.

Dar in prezenfa SAVAMTILOR, a celorMORTI splrltuallce$te si a necredlnclosllor

- Aflàm de aia cà jedintele de spihtism sunt unele dinntualurile lojìlor masonice.:i E vorba de credincio§ii fideli Mielului, care acceptàtotuji a participa la aceasti experientà nefasta aìntunerìcului de dragul salvàrii acelor savan(i ràta*ci(i$i corupti, implicati in spirìtism. Prin credin(a lor eipot fi un pericol pentru §ed intele spiritiste, £n clipa incare L-ar chema pe Hristos cu rugàciunea minfi i .


nu producetl nlcl un FEL de fenomene, casa nu urmeze o reactie Inversa. Deja acesteasteptàrl in fata MASUJELOR si metodeleRITUALE creeazà o atmosfera proplce PiOUAsi potrivnicà L u m i n a t u l u l Miei $1 BISERICIISale, care ne SAcAlE prin PURITATEA siSriMTErlIA SLUJBELOR sale spre LAUDAZldltorulul."

..Asadar, sa stltl cà adunàrile MISTICE,sub denumirea de $EDIMTE SP1RITISTEreprezinta CAMPUL vostru de activitate, larvoi trebule sa f i t l in PRIMELE ràndur l .Retragerea este permlsà numal ìn situati!extreme, cum ar fi interventla LUMINAJ1LORSTRATEQI, ingerì sau Sflntl CuvloslRAPOSATI - servii Mlelului si PAZITORIIsufletelor credlnciosllor... In astfel de cazuridatl-và cu repezlciune ìndàràt, dar nu vaIntlmldatl de esecurl minore; dacà unu saudol vor parasi sedicele, nu-l nlct o pagubà,orlcum ti veti avea pe ceilal t i .

Esentlalul e sa va S1LITI din ràsputeri saINTRATI in relatll amicale cu partlclpantll§ED1NTELOR, apàrànd tn grupurl, Ispltlndu-l,trezindu-le IMTERESUL si CURIOZITATEA.Atlngetl mainile si trupurlle medlumilorslcelorlaltl participantl, amestecànd treptatmateria subtllà a ìnvellsulul vostru ìntune-cat cu flbrele lor nervoase si astfel, ceca cenu veti REU§I prin SUQEST1E, veti REU§Iprin POLARIZARE, prin transferul ìnclina-tiilor voastre volitive... Asa cà el nu vor mal


càuta TERIC1RE si LIHISTE SUFLETEASCA ìncomuniunea cu Dumnezeu. In ruaàclunl sicredintà, ci In contactui cu noi. In recepta-rea mesajelor SCR1SE si MIRACOLELORPIOASTRE, prlmlndu-le ca pe nlste revelatil5UPERIOARE si aflànd In eie satlsfacereaSETE! de a pàtrunde in TAINELE EZOTERICE.Atuncl cànd sedlntele de splritlsm vorinlocui Biserica Mlelului. ìnseamnà càne-amatinsTELULU74)

Pe parcursul sedlntelor surprlndetl siderutatl asistenta prin diverse cludàtenll:miscati scaunele si alte oblecte, producetlclocànlturl, cantati la Instrumente si sunatl,dictati mesaje, ridicati oblecte In vàzduh,pana cànd veti ACUMULA de la medium! siceilalti participantl EMERQIA si SUBSTAMJAnecesarà Ì N V E L I § U L U I vostru, si atuncl,MATERIALIZATI-VA si aràtatl-và Intr-un corpvlzlbll, prezentàndu-và sub numele unorpersoane decedale si ASCUNZAMDU-VA subIMPATI§AREA lor.

Prin intermedlul acestor materlallzàrltemperare. In care spiritele nu pot ràmàneamuli tlmp, rlscànd de a-l uclde pe medium,vom pregali prin AMESTECUL cu oamenllìntruchlparea si nasterea din femele aodraslei noastre. numit AMTIHR1ST de càlreApostolil Mlelului. El va concentra ìn slneìntreaga stiintà umana, abil ràsturnatà cufundu-n sus de càtre noi, cunoaslerea lutu-ror mlracolelor alolputernlcei noastre magli

56 N.P. R i ^ k o v a k i

§1 procedeele ìnvlerll mortllor". §1, ìn t rucà tSAVANTH NOSTRI vor ràspàndi càtre accaVREME ..noua invitatura", cum cà Dumnezeunu existà. fitnd doar o reprezentare a omu-lui despre sine ìnsusl. oamenil II vor primipe FIUL nostru (ANTIHRIST), din cauzaputernlclel $1 forte! mlracolelor sale, ca peFluì lui Dumnezeu, fllndcà el il va ìndemnape cameni prln dlscursurl, declaratii si prtnDUtereasuaestlei\a D1STR1BU1REA pàmàn-tului. averilor si comorllor. ca TOT1 sa fleÌPiDESTULATI.

§1 atuncl socletatea umana nu se va mainumi Blsericà a lui Hrlstos. ci

M a r§ u1 d i s t r u g à t o r u l u i 57

SOCIAL-DEMOCRATICA, bazatà e AttAR-tpiaià^_5l_sup_usà_neyàzut 5! in scerei

noua.Astfel, de partea noastrà vor trece si cel

alesi, lar dacà va ramane acolo o micaturmà de credinciosl, IMPRA§TIATA pe fatap à m à n t u l u i , aceasta nu mal are pentru noinlci o importanti. Asa, In ALIAMJA cu oame-nii, vom pomi la ultima si decisiva BAlALIEimpotriva Mlelulul - Fiulul Celui Preavesnlc,9! vom INSTALA pe pàmànt I M P E R I U Lnostru...

Chlar dacà aceasta ULTIMA OFEMSIVAnu ne va aduce IZBAriDA, In cel mal ràu cazne ràmàn ALIATI! nostri, pe care il vomretine pentru noi dupà retragerea In Sntune-

22 Demoni! nu pot invia mor^ii, ci doar creeazà iluziaInvierii morti lo r....

rlcul cel mai din afarà, ca sa nu ràmànemacolo farà ocupatle si autorltate asupracelor care, farà Indoialà, datorità ìnsuslriinaturi! umane, vor ìncepe sa se chlnule sisa se lamenteze lalnlc dupà trecutul faràPUtinta de ìntoarcere..."

.,- Auzl tu, l e g f u n e a sarpelul negru?!Auzltl voi, slujitorii si sciavi! mei fideli?!Acesta este u l t i m u l meu cuvànt l ìnteles-atlvoi totul?" - ràcnl Luclfer cu o voce sabbaticasi turbata.

§1 iadul a ràsunat de strigatele freneticesi stridente: ..Urall Ural!" lar Lucifer, lungin-du-se ìntr-o pozà dlzgratloasà, un monstruhldos si dlform, ìntrecànd orice Inchlpulre,isi ridica sus pumnul sàu muschiulos sipàros, rànjlndu-si d ln t l i de otel si amenln-tànd spatiul . In aceeasl cllpà, cu lutealafulgerulul, se pràvàlì ìmpreunà cu legiunllesale. In sfera sa - m pràpastia vàlvàltoare, ìnfundul iadului.

Pentru cà soarele ràsàrea pe pàmànt casi mal ìnalnte, fiorile ìsi inàl(au càtre cerurlruglle inmiresmate Creatorului si Ingeriiplàngeau ìn Jurul Tronului Sàu asupra sortiiomenirii apostate a ult imelorzlle.

N.P. R ì g k o v s k i

note adàugate in textul v i z i u n i i..Maculili d i s t r u g a t o r u l u i

de redactorii acestei lucrar!:

(1.) Ca la orice vedente, se pune problemaveridicitàtii ei. Din felul descrlerii celorpetrecute se ìntelege cà a fost realà: lumeaduhurilor este diferità de cea trupeascà,este mai realà, neoblsnuità oamenllor; desimintea se aflà in stare de veghe, totul parea fi un vls, o desprindere de realitate (ceaoblsnultà, materiale, a simturllor). Toateacestea nu pot fi intuite si màsluite cu oasemenea usurlntà farà a fi traile, pentrucà nu-s din lumea aceasta, sunt de neajunssi de neimaglnat. Vedenia de fata prezintàaceste caracteristici. Deslgur, trebuie satinem seama cà se prezintà lucruri aleìntunericulul si nu trebuie sa asteptàm preamulte de la ea. (n.ed.)(2.) nu orgoliul si trufìa au dus la descrierea

celor vàzute, ci imboldul pasnic si puternical Acelei Puterl Care Ì-a descoperit totul,care a biruit dorinta sa de a ramane Inumbra, necunoscut. (n.ed.)(3.) Se stie cà iadul se aflà in fnterlorul

pàmàntului. O dovedlre a acestul lucru segàseste pe larg la Sfàntul Ignatie Briancia-nlnov, Cuvànt despre moarte. Ma Ilmitezalci doar la o dovadà scrlpturisticà, anumepogoràrea la iad a Màntultorulul timp de

M a r 9 u1 d i s t r u g à t o r u l u i

tre! zlle, despre care spune: ..precum a fostlona in pàntecele ch i tu lu i tre! zlle si trei noptl,asa va fi si Fluì Omului in inima pàmàntuluitrei ziie si trei nopti" (Mate! 12;40).(4.) Acestea sunt realltàtl duhovnlcestl,

desi ale ìntunerlcului, descrise in cuvìnte,dupà felul de a gàndi al nostru. Trebuieremarcat cà noi nu suntem obisnulfl curealitatea duhovniceascà, nevàzutà, dar eaeste cea mai pregnante. Chiar dacà ni separe nouà cà nu existà, realitatea duhovni-ceascà nu lipseste din lumea noastrà, bachlar este foarte darà, trebuie doar sa aiochll deschisi sa o vezl. Vla^a trupeascà,senzorlalà, vàzutà, nu e llpsità de aspectulnevàzut. Acolo unde llpseste dragostea,tinlstea, pacea, blàndefea - susflnule deDumnezeu si ingerii Lui, este prezentàìmpletrlrea In lml t , fantezla ìntunecatà aminili, care se manifesta prln urà, dispret,invidie, desfrànare, glume proaste, dezgust,deznàdejde... lar in spatele acestora dinurmà sunt demonll, cu toatà ràutatea siperfidia lor.(5.) Ràutatea si màrsàvia nu doar fac ràu,

dar si macina fllnta celul ce le poartà insuflet si pe a celor cu care Intra in contaci,provocànd dureri de cap si o stare de ame-tealà si de Indlspozitle grozavà. Personalam auzlt pe uni i (cameni duhovnlcestl saunu) care au descrls ce au s imt i t cànd auvàzut aràtàrl dràcesti: groazà farà margini,pielea se face ca de gàinà, un strigai despalma Izbucneste din piepl de parca s-ar

6Q N.P. Rì$kovski

face gura pana la urechl.Pentru a ìntelege mai bine acestea se

poate face o analogie ìntre cameni! ràl sidemoni, ..ìngerul este o fllntà spir i tuali ,vesnlc mlscàtoare, liberà, necorporalà. (...)Se spune cà este netrupesc si imaterial inraport cu noi. (...) Demonil, cu toate cà eraude aceeasi natura cu ingerii, totusi audevenit ràl. Ci se schlmbà si iau forma pecare o vor dupà fantezia lor" (Sf. loanDamaschln). Filnd duhurl, sunt clrcumscrisl,asemenea sufletului omenesc, doar càumblà in sfera nevàzutà a lumi), a realitàtìiìnconjuràtoare. Dacà despre cameni Sf.Siluan Athonitul spune: ,,Clne poartà in sinepacea Duhului Sfànt, acela revarsà aceastàpace asupra celorlalU $1 clne poartà in elduhul ràulul, acela revarsà acest ràu si asu-pra celorlaltl", cu càt mal mult revarsà ràuldemoni!, care ac(ioneazà in chip nevàzut siau o ràutate nemàsuralà, coplesitoare sibine direzionata. Trebuie preclzat càficcare om are voinfa liberà sa prlmeascàduhul bun sau ràu dupà cum vrea, sau sà-trespinga dupà cum simte scarbà de unu lsau de a l t u l , conform cu dispozltia salàuntricà.

(6.) Dumnezeu este nevàzut, Putere ricercataatotputernlcà, ocrotltoare, de \a dàlàtoa-re. Gel ce dobàndesc o pàrtàsie trainicà cuDumnezeu pot face astfel de a f i r m a t l h. Sufletul care s-a predai cu smerenle volilui Dumnezeu II vede nevàzut In ficcaresecundà, dar nu poate tàlcul aceastà nlcl

Mar^ul dis t rugatorului i 61

màcar pentru el ìnsusi. (Sf. Siluan Athonitul)

(7.) Slngura putere adevàratà, care poatebirul ràul, este harut lui Dumnezeu. farà el,numai prln puterea omeneascà, plelreaeste de neocollt. Dar omul credlnclos luiDumnezeu este mal tare decàt toatàputerea vràjmasulul. ,,Prln el insusi omuleste flrav ca o floare a campulul: totl olubesc si tot! o calca in picloare" (Sf. SiluanAthonitul). De aceea si trebuie càutat cu totdlnadfnsul sa dobàndlm in noi ìnsineputerea sf in t i toare si de viatà dàtàtoare aharulul Duhulul lui Hrlstos si sa nu nemul tumlm doar cu credlnta de suprafatà,mal ales in vremurile acestea, despre careCuvlosul Palsie Aghloritul a spus: ,,CeÌ carenu vor avea intende bunà, care nu vor filuminati, se vor itisela in anll apostazlel.Pentru cà cel ce nu are harul dumnezelescnu are ciarliate duhovnlceascà, si esteasemeni diavolulul."(8.) Din pacate nu cunoastem nlmlc despre

aulor, lucru ce ar putea aduce o lumina inplus in infelegerea lucrurllor. Cel ce cunoscceva sunt blnevenltl sa ne comunlce.(9.) Qàndul este arma cea mal tare in

ràzbolul duhovnlcesc, atàt gàndul cel ràupentru pierzare, càt si cel bun penlrumàntulre. Qàndul imbraca pe om cu unanumlt duh, il predlspune spre faple de una n u m i t fel, il alrage mlnlea si atentla intr-oanume dircele. ..Lumea se influenteazàrepede si spre bine, si spre ràu. Spre ràu se

62 N.P. Ri§kovski M . i r - u l d i s t rugàtoru lu i 63

influenteazà mai usor, pentru cà acoloajutà si diavolul" (Cuv. Paisie Aghloritul),Duhul Sfànt si ingerii influenteazà delicat,in timp ce diavolul da buzna, este obraznicsi Inslstent. ..O alta caracterlstlcà a diavolu-lul e cà este cel mal mare pisàlog pe caputo m u l u i , obsedànd mintea ch ia r si in vls cuinvàtàturlle lui" (Pr. Arsenie Boca, Màrgàri-tare duhovn!ce$ti, p. 146). De aceea insistaSfint i i Pàrinti al Ortodoxiei sa nu ne culcàmseara farà sa facem rugàciunl de multumlresi de cerere càtre Dumnezeu, pentru a neocroti mintea si somnul de atacurilediavoletti obsesive asupra gàndurilor siviselor noastre.(10.) Despre dezlegarea puterilor intunerl-

culul la sfàrsltul l u m i ! se vorbeste clar tnApocalipsa Sfàntului loan: ..$i am vàzut unìnger din cer avànd chela adànculul si unlant mare in màna lui. $1 a prins pe drac, pesarpele cel vechl, care este diavolul si sata-na si l-a legat pe mlt de ani si l-a aruncat inadànc si l-a inchis si a pecetlult deasupralui ca sa nu mal amàgeascà neamurllepana se vor sfarsi mille de ani; si dupàacestea trebule ca el sa fle dezlegat p u t i n àvreme" (Apoc. 20,1-3).(11.) lata cum pot fi Izgonitl cu adevàrat

demoni!: prin smerenle, prin dragoste, prlnallplrea de Hrlstos, nu prln lupta cu el. ,,Mudati loc dlavolulul" (Ef. 4,27). ,,Stati ìmpotrivàdiavolulul si va fugi de la voi. Aproplatl-vàde Dumnezeu si Se va apropla de voi" (lac.4, 6-7). Elocventà este si ìn tàmplarea

aceasta din Paterlc: ..Un bàtràn petreceaintr-o capiste de Ìdoli si, venind dracii, iiziceau: „- Du-te din locul nostrul" lar el le-azis: „- Voi nu aveti loc." §i au inceput ei saìmpràstle toate smicelele de f inic alebàtrànuluì. Bàtrànul sta si le aduna. Apoldracul, apucàndu-l de màna. l-a tras afarà.Ajungànd bà t rànu l la usa, cu cealaltà ménatinca usa strigànd: ..- llsuse, ajutà-mi!" §1indatà a fuglt dracul, làsàndu-l, lar bàtrànula inceput a piànge. $i i-a venit lui glas desus, zlcand: .,- De ce piàngi?" Ràspuns-abàtrànul:..- f llndcà ìndràznesc el sà-l apucepe om si sa facà asa." Qlasul tarasi l-a zis: ..-Tu te-ai lenevlt; càci cànd M-al càutat, alvàzut cum M-am aflat làngà tlne indatà." §1,m u l t u m i n d bàtrànul, se t inca de lucrareacea dupà Dumnezeu" (Paterlc XXII,14).(12.) Alci se vàdeste deznàdejdea, nebunla

si impletrirea dlavolulul. De s-ar poca I, de s-ar ìntoarce, Dumnezeu l-ar primi, insàmàndria este un ìntuneric si un lant denedesfàcut, care nu lasà loc smerenlei siostenelil. De màndria aceasta s-au mollpsìt$1 multi oamenl, care nu vor sa se sileascàsa lucreze in sufletul lor, ci se multumesc inmod constlent cu starea lor de decadere.(13.) Cu adevàrat nebuneascà volntà,

constlentà de neputinta sa, de mincfunaproprie si de nesocotinta el, care, totusl,stàrule ìn ràutate. In nebunia lui, Luclferrefuzà sa gàndeascà ca va fi ì n f r a n t , nuacceptà sfàrsltul sàu ci nebuneste Inven-teazà strategll noi de luptà pentru a


dlstruge omul, ìntreaga omenlre, intregulpàmànt, toate create de Puterea Divina pecare o respinge.(14.) Este vorba de cultura a 7500 de ani

de experientà a r à u t à f i l , si a rezultat dincultul adus demonllor. Aceasta este izvorutculturii moderne.(15.) lata ce stlm despre ,.flancul drept" de

la Sfàntul Maxim MàrturlsitoruI, Intrebàrif/ràspunsuri, .Jntrebarea 21. (...) dracil daunàvalà asupra noastrà de dinainte, cànd nevràjesc prln ìnfà(lsàrite materie!; dedinapol, cànd siamese amlntirea pàcatululprin gàndur i le ce le-am avut mal demult; dela stanga cànd tulburà sufletul prin patlmlletrupestl si neinfrànate; si de la dreapta,cànd dau nàvalà asupra sufletulul prinmàndrie si slava desartà". pentru cà necre-dlnta vlne din Increderea ìn sine, fllcà amàndrlel. ..Tre! sunt prlcinile gàndurllorcelor de nula: neluarea amlnte, màndria sizavlstla dracllor" (Fllocalla de la Prodromi!,tom 2, pag. 545).

( 16.) Cea mal grea luptà pe care o poate daomul este cea cu necredinfa si cu hula. Petoate celelalte gàndurf ale ràutàtll le poatebirul prln lucrarea vreunei fapte bune. Peacestea douà, ìnsà, numai mila Domnuluile depàrteazà de la cel ce II cauta pe CIIntru adevàr, cu toatà Inlma. Credlnta estetemeiul tuturor faptelor bune, lar farà eaviata omulul nu are rost pe pàmànt.Credinta vede dlncolo de vlafa aceasta cea-

Mar9ui d is t rugà toru lu i 65

laltà viafà, cea viitoare, nevàzutà, pentrucare il si pregàteste pe om. Atuncl càndomul cade ìn ìnselare si-si pierde credintaìn viata vesnlcà, lumea vàzutà si trecàtoaredevine pentru el totul, ìncàt drept scop alvieti! ìsl alege nemernlcla plàcerilor gotasesi aducàtoare de moarte. in acest caz fàrà-delegea, interesul pàmàntesc, ìnvàrtosareasufletulul, netrebnlclrea cu desfàtàrile siuràclunlle acestel lumi lucreazà ìn vole; sinicl nu vor sa mal audà de puterea luiDumnezeu care lucreazà doar prln credintaasupra omului sl-1 umple de tot binele, dedragoste, curale, de blàndete si fericlre.Tara credinta lui Dumnezeu socletatea senàruie, ràul nu cunoaste oprellste.

(16.a.) rilnd hlrotonlt Preot si primlndascultarea de duhovnic. Parimele ArsenleBoca le spunea deseorl oamenllor la spove-danle pacatele lor nemàrturlslte (pe care cile ascundeau sau le uitaserà), si numal peuni i TI fmpàrtàsea cu Sflntele Taine. AveaPàrlntele darul de la Dumnezeu de a vedeastarea làuntrlcà sufleteascà a omulul , càcile spunea oamenlior cele ce au fàcut Inviata si cele ce li se vor ìntàmpla.

Vàzànd Insà Pàrlntele cà multi dlntre celpe care ti spovedea nu-si schlmbau purtà-rile lor, ci contlnuau cu portele si pacatele,covàrslt de gr^a datorlel sale preotestl,stilndu-se chezas pentru sufletele lor, s-arugat lui Dumnezeu sà-1 descopere careeste prlclna pentru care oamenll nu se lasàde pacate.


$1 tntr-o zi, stand pe o banca in gradinamànàstlrll si prlvind spre munte, numal cevede ed apare in vàrful muntelul un normare, negru si ìn tunecat , lar din el se auzeamulta gàlàgle si zarvà mare. Prlvind cumare aterine, observà cà deodatà norul sedesparte in douà parti lar in mijlocul norululpe munte vede un scaun impàràtescInconjurat de flàcàrl de foc si pe satana pescaun, ìnconjurat de toatà ceata dràceasca,zlcànd cu glas tare càtre dracl:

- Care dlntre voi este asa de Iscuslt sa gà-seascà un vtclesug si sà-1 soptltl in mlnteaoamenilor ca sà-l tragem de partea noastràsi sa càstlgàm suflete mal multe, sa face mo imparale mal mare ca a lui Dumnezeu ,cà putln t i m p mal este.

Atuncl se infàtlseazà un drac si se inchi-na pana la pàmànt lui Scaraoschl, si-I zlce:

- tntuneclmea voastrà, am gàslt decuvllntà sa soptfm in mlntea oamenilor cànu este Dumnezeu.

Dar satana il zlce: - Mu e prea bunvlclesugul tàu, cà nu putem càstlga preamulti cu el, sa vlnà altul.

$1 vlne al dollea si zlce:- Intuneclmea voastrà, sà-1 làsàm sa

creadà cà este Dumnezeu, dar nu este ral silad si cà vlata aceasta este numal pana lamormànt.

Satana, chlbzulnd, il zlse:- Mici cu acest vlclesug nu putem càstlga

prea multi, càci Hrlstos cànd S-a Inàltat lacer a zls ucenlcllor: .In casa Tatàlul Meu


multelocasurisunt (...) Ma ducsà vàgàtesc/oc, ca unde sunt Eu sa ////si voi' (loan 14,2-3) si sunt destul mal ràsàrltl la mlnte prin-tre oamenl care stfu cà exlstà Dumnezeu sicà Elle va da ràsplata dupà fapte. Sa vlnà altul.

$1 vlne al trellea si zlce, ìnchlnàndu-sepana la pàmànt:

- Intuneclmea voastrà, eu zie mal binesà-1 làudàm pe oamenl pentru credinta lorin Dumnezeu, in ral $1 lad, in judecata deapol, dar totodatà, farà odthnà sa le soptlmde mi i de ori: ..Mu va gràbltl cu pocàlntaadevàratà, làsatl-o mal la bàtrànete càcimoartea e departe si mal petrecetl, gustatidulceata vletll, facetl-và toate poftele, mal evreme destulàl" §1 vràjltl de soapta noastràademenltoare nlci nu vor observà trecereavremll. Moartea venlnd pe neasteptate il vagasi deslgur total nepregàtltl sl-atuncl elsunt al nostri.

Abla acum satana isl stramba chfpulfntr-un rànjet de bucurle dlavoleascà si cuInfrlgurarea grabel le zlse:

- MergetI si asa sa faceti!Deci numal de forma si de ochii lumi! ìsl

indeplineau acel oameni datori i le crestlnestl,in timp ce vràjlti de soapta ademenitoare avlclenflor dracl nu-sl schlmbau purtàrlle sicontlnuau cu poftele si pacatele, làsàndsfaturile Fàrintelul si adevàratà pocalntàpentru la bàtrànete.

(17.) Totusi, vedem cà astàzl trupul estemai ràsfàtat prin patiml ca orlcànd. Deci nua fost làsat in pace, dar atacul diavoll lor a

68 N.P. R ì ^ k o v s k i

pornit spre trup pe alta dlrecfle: de la mintesi de la cugetare la trup, nu Invers. O datastricatà mintea , omul nu se mai poatepoca! de faptele sale strlcate, pleirea siafundarea In nelegiulrl este farà de r ld l -care. ..In mintea stramba toate se stramba"(Par. Arsente Boca). Dacà mintea ar fiìntreagà, adlcà farà germenele necredinfei,al apostaziel, al progreslsmului, modernismu-lul si umanismulul, usor s-ar pocài si s-arindrepta, reluàndu-si rolul de imparai pesteslmturl.(18.) ,.Este In noi un ràzbol al minali, mai

cumpllt decàt cel vàzut. Lucràtorul evlavieitrebule sa alerge si sa urmàreascà cu min-tea tinta de a aduna desàvàrsit in vlstieriaI n i m l l pomenlrea lui Dumnezeu ca pe unmàrgàritar sau ca pe o piatrà pretioasà.Trebuie sa lepàdàm toate, sa dlsprefulm sitrupul, si ìnsàsl vlafa de acum ca sadobàndlm in Inlmà numal pe Dumnezeu.Càci ajunge, a spus dumnezeiescul Qurà deAur, vederea lui Dumnezeu cu mintea, ca saplardà pe totl cei vlcleni" (Filotei Sfnaltul,Capete despre trezvle. I). Pana nu constlen-t izàm aceastà luptà ascunsà din noi,diavoli! acfloneazà in vole.

(19.) ..Vai dece lcez lcràulu i bine si bineluiràu; care numesc lumina intuneric siìntunerlcul lumina; care socotesc amaruldulce si dulcel*- ,1111.11!" (is. 5, 20). Vai de ceice socotesc bunà drsfatarea pàmànteascàsi rarnevoliit.i p r u i n i \ i . i t « i cea vesnicà. Valde cel ce so» oh •,< mi afront lepàdarea de

M a r ^ u l d i s t r u g à t o r u l u i

cele lumesti si blnefacere comoditatea tru-peascà. Val de cel ce nu renuntà la bunuri lepàmàntestl pentru a pàzi dreptatea si mila.(20.) .,Sà nu ascunzl gàndurlle tale,

deoarece ìnlàuntrul lor se aflà ascunsàviclenia dlavolulul, care dlspare atuncle and sunt spuse." (Gheron losif)(21.) §arpele negru este gàndul ìntunecat,

ràu, inslnuos, care lucreazà si In dlavolulinsusi, precum s-a vàzut mal i n a i n t c .(22.) Aceastà putere a sugestlel este

ideologia odloasà strecuratà subtll prlntregàndurile celor mai puternicl si trufasiIntelectuall, utopia, prejudecata. Ideile ceràtàcesc de la Adevàr si pierd sufletul. Ideiadoptate de bunà vole de oamenii superfi-ciali si màndri care primesc farà vigileràtoate gàndurile ce li se strecoarà cu Inslstentàin minte. In ultlmele douà vcacuri, XIX siXX, omul european, omul asa-zisel clvlltza-\\\, a crezut si a nàdàjduit cu mult mai multìn orice ideologie a bàntuit de la un cap laaltul al Europei decàt in Evanghelie sirezultatul este nebunia lumi! inconjuràtoare,lipsa de sens a realitàtii prezente, iadulpàmàntesc contemporan. $tllnta de astàzica si speculatia interpretarli datelor stilntelìn filozofie se bazeazà, din pacate, peintuire si Insp i r a t i a r a t i u n i i , usor b a n t u i t ede sugestlile demonice.

(23.) Oamenii vor accepta sugestlilem i n i a l e demonice ca pe proprllle lorgànduri. Aceastà realltate dureroasà 11 se


intàmplà si celor credinclosl, care cunoscràzbolul diavolului. Ce sa mai vorbim deatei, cameni de stiintà chiar, care nu cred inexistenfa duhurilor relè si, deci, le ignora?(24.) ..Qrija ìmpràstie gàndurlle si nu le

lasà sa se adune nici màcar asupra lucruluicare se face... Astepta t i reusita de laDumnezeu." (5f. Teofan Zàvoràtul). ..Abtine-te de la multe treburi si nu pàcàtul deloc; càcel ce fac multe pàcàtulesc si mult" (Herma,Matomi).(25.) Abundenta si felul luxos si artificlal

de trai imbatà mintea, dar si slleste pecameni prin ìmprejuràri, prin nevoile deficcare zi, sa intre in comodltatea si indezmierdarea socletàtll. De alci, mintea,dominata de plàcerile s lm tu r l l o r , nu maipoate nàzul la altceva, ajunge ca omul beatcare nu e in stare sa priceapà normalul.(26.) Acesta este ..ilumlnismul": llpsa lui

Dumnezeu de la sufletul omului; Dumne-zeu este inlocult de falsa lumina, adicà de. . intunericul" m i n t i i omului.(27.) "Bunàtatea este lumina de minte ìnte-

leasà; asemenea si ràutatea este ìntunericde minte ìnteles (inteliglbll)". (Sfàntul IcanDamaschln, Dogmatica, cap.18).(28.) in asa màsurà va fi ìnselarea, incàt

ìnfumurarea vieti! trupestl va crede cà nuexistà nimlc mai bun decàt pe lumea asta.Ameteala patimllor va trece drept desfàtarebunà. Cànd Inima se umple de desertàctu-


nile patlmllor nu mai poate cugeta lafericlrea curata a imparatici lui Dumnezeu.Fentru crestin, este llmpede cine se va aflade-a dreapta ori de-a stanga Domnulul laJudecatà. Pentru omul european contempo-ran aceste repere au plerlt cu desàvàrsire.(29.) Felul cum se manifesta demoni! din

oamenll ìndràcltl, prin fzbucniri de urletedementale, duce cu mintea la comporta-mentul tlnerllor si oamenilor pàtimasi.Oare strigatele de ovationare farà de sensale comunfstilor si hltlerlstilor cine le-ainspirai? Sau urletele tinerilor din barbarelediscotecl sau de la grotestile concerte rockdin zllele noastre?(30.) Desi pare cà are mare putere, diavo-

lul este de fapt neputlncios. Dacà ar fi avutputere ar fi zldlt, n-ar fi dlstrus. Dlavolul nuare decàt putere de dlstrugere, lar dacà n-argasi pe pàmànt cameni care sa i se ìnchinesi sà-l slujeascà, n-ar avea nici o putere.Dacà e sa comparàm efectele dlstrugàtoareale pol i t ic i ! Internationale cu planuriledlstrugàtoare ale lui Luclfer, sesizàm cà subputerea lui Luclfer lucreazà si OrganizatlaMatiunilor Unite, in ambele cazurl urmàrln-du-se Quvernarea asupra Intregii Omenlrl.(31.) Comodltatea lumeascà pare bunà la

ìnceput, dar la càte neputlnte si boli nuduce? ..Impllnlnd dorlntele lumestl alei n i m i l nu vlne bucur la , ci stresul. B u c u r i alumeascà aduce stresul si la oamenllduhovnfcestl. Bucurla lumeascà nu este


permanente, nu este bucurie adevàratà, cieste o bucurie temperare, a acelei cllpe. larcu bucurille iumesti nu se umple sufletulomului. Ci mal degrabà sunt balast." ,,lncele din urmà, oamenii sunt chlnuitl si debogare, pentru cà bunurlle Iumesti nu-iìmpllneso suferà un chln ìndoli. Cunosccameni bogafl care au de toate si nu aucopii si se chlnulesc. Se pllctlsesc de somn,se pllctisesc de plimbàri, sunt chlnulfl detoate." ..Dacà femeile ce au tràlt In Farasaar fi vàzut luxul care existà azl, chlar si tnmànàstirl, ar fi zls: ..Va arunca foc Dumne-zeu sa ne arda." ìn Farasa, dacà existà osingurà maslnà de cusut. Coseau ìncà sihainele bàrbati lor lor si acestea erau malcomode ca cele de azl; si clorapil il ìmple-teau la mànà. Aveau gust, har, si le malràmànea si tlmp, flindcà pentru eie toateerau simple.» (Cuviosul Palsle Aghlorltul).

(32.) Adlcà Evanghella Màntultorulul.(33.) ..Pastorini turma lui Dumnezeu cea

dintre voi, veghind , nu de nevole, ci debunàvole; nlci pentru castlg uràt, ci cuosàrdle, nlci ca stàpànind peste cel alesi, ciexemple turmel fàcàndu-và" (I Pt. 5, 2-3).Cel care trec peste aceste sfaturl ale Sfàntu-lui Apostol Petru, cel pe care §l-a IntemeiatHrJstos Biserica Sa, cad ìn toate capcaneledemonllor... Pastori! cei ràl, lupi imbracatiìn blanà de oale, due cu perfidie un mareràzbol subteran pentru a compromiteBiserica lui Hrlstos, transformànd misluneace o au din una duhovnlceascà, de pàstorlre

M a r j j u l d i s t r u g à t o r u l u i 73

si slujire, ìntr-una lumeascà, de stàpànire sicastlg, pe deasupra ràspàndind si o ìnvàtà-turà confuzà si falsa, eretica, ecumenistà.

Atàt ìn comunlsm càt mal ales acum, inera ecumenismului globalist si al noli..blsericl mondiale", care n-are nimic comuncu Crestinismul, efortul depus este spreconvertirea omenlrll, chiar si a credlnciosi-lor, la pan-erezla ecumenistà, departe deBiserica lui Hrlstos; aceasta e o nouàviclenle spre ìndepàrtarea de UnlculDumnezeu ìn Sfànta Trelme. Dacà cel ceràvnesc màntulrea ar fi constlentl de acestcomplot si s-ar dezlce de falsll pastori,Biserica ar ramane curata, altfel pastori!mlnclnosl o vor acapara cu totul. Totusl ceice cauta màntulrea aflà màntulrea.

(34.) Mici nu se putea altfel decàt treptat.Mlmenl nu acceptà dlntr-o data ràul, ci tirespinge, dar obisnulnta treptatà cu ràul ìlface poslbil sau chlar flresc, cum vedemazl. Dar ..cànd vede pàcàtosul cà to(i ìluràsc faptele si se depàrteazà de el ca deun mare ràu, atuncl ceea ce a fàcut nu malface" ne arata Sfàntul loan Qurà de Aurcalca de fzolare si ìnlàturare a ràulul.(35.) Se referà la Biserica Catollcà si

Inchizitle.(36.) Este si situatia de calvar a Rusiei, de

la ìnceputul secolulul XX (1900-1917), càndBiserica si Institela statulul (arist reprezen-tau un tot, dupà modelul bizantln, din carelipseau credlnta si evlavia. Preotii devenl-

74 N.P.

sera, in marea lor majoritate, nu nfste slujl-torl ai celui Prea-ìnalt, ci niste functionari.Pentru aceea au fost Implicati ìntr-o serie deactlunl catastrofale, cum ar fi crestinareaChlnel si a Japoniel in ritmul bubuiturilorde tun ale armate! tarulul. Din avesteactluni nu sl-au revenit nici dupà revolutabolsevicà, atunci cand multi clerici au intratde bunà vole in ..Biserica Vie", instltutiefalsa a statulul ateu, fuglnd de frati! lordreptmàrltori crestlni care au pàtimltpentru Hrlstos de la bolsevlcl.

Dupà 1948 aproape aceeasl atmosfera afost si in Romania, multi preotl devenlndslujbasl f ldel ì al statulul ateu si ai i n s t i t u t i i l o rsale, nu slujltorl al Domnulul, pregàtlndApostazla Generala pe care o slmtfm apro-pilndu-se cu pasl repezl si perflzl. Dupà,,ellberarea" anilor 1990, multi clerici devin,de bunà vole sau mal degrabà din frica de anu-sl plerde putinele prlvllegil, propovàdul-tori al nollor menta l i t à^ consumiste $1ecumenlste. Lor 11 se potrlveste cuvàntulSfàntulul Pavel catre ucenlcul sàu, Timotel:,,5/ aceasta sa stìl, cà in zilele cele de apoìvor veni vremi cumplìte. Cà vor fi oameniiiubitori de sine, iubitori de argini, màreti,trufa$t, hu li tori, de pàridi neascultàtori,nemultumltori, necuraff. rara de dragoste,neprimitori de pace, clevetitorl, nelnfrenatinelubitori de binet vànzàtorì, obraznicl,fngàmfati, iubitori de desfàtàri mal multdecàt iubitori de Dumnezeu. Avànd chipuibunei credinfe (crestinàtàfii), iar puterea el

M .i r - u 1 d i s t rugàtoru lu ì 75

tàgàdulnd; $i de acestia te fereste."(2Tlmotei 3,1-5).

(37.) Acesta este adevàratul rost al stllntel,de a-L revela omenlrll pe Dumnezeu dinCreatla Sa, pentru ca ìntreaga omenlre sase prosterne cu evlavle si mare dragosteinaintea desàvàrsirli Celui Prea Sfànt.(38.) Atunci cand stiinta conlucreazà cu

credinta nlcl o dovadà nu ramane in favoa-rea minclunll , ci Adevàrul se descoperà intoatà evidenta sa. Pàrintele Damaschlnarata folosul corectitudinli aflrmatillorstiintifice si neadevàrul dovezilorevolutlonis-te, ,,eliberàndu-l pe crestlnl de teama càevolutla este un fapt stiintlfic conflrmat, ilface sa se slmtà mal liberi, sa creadà caniste crestinl. (...)" (Cartea facerii, creareaiumii fi omulìnceputurilor, p.408). Dovezllestiintifice corcete referitoare la Ideea decreatie a lumil ìntàresc si fac mal naturalacredinta crestina ortodoxà.(39.) Vai de oamenil care prlmesc aceasta

sugestie mlnclnoasà si neagà existentasufletului. In toate veacurile au existat Sfinticare au vàzut si vàd cu ochii duhovnlcestisufletul, cum imbraca de Jur imprejur tru-pul omului m culorl deoseblt de frumoasesi luminoase sau ìn culori ìntunecate, dupàcum este curala sau necuràfla omului...Pentru vremea noastrà amintlm de Pàrin-tele Porflrle Balraktarls al grecilor, (n.1906 -t!991), care se mlnuna cum de sustlnpslhologil cà nu exlstà suflet, cand el il

76 N.P. R i s k o v s k i

vede la ficcare om.(40.) Revelator pentru susfinerea celor

spuse de Lucìfer in aceastà vedcnle: ..Marsuldistrugàtorului", este urmàtorul dialogìntre un preot si duhul vràjma$ dlntr-unìndràcit pe nume Cari, dialog prezentat deieromonahul Damaschln m Carica facer//,crearea lumll $1 omul ìnceputurìlor, lapagina 402 - 403:

„• Unde ìl conduceal pe Cari?- La cunoasterea unlversulul. Cuvlntele

Ics prlntre dlnfil stràns Indentati al lui Cari.- Ce fel de cunoastere?La fnceput nu vlne nici un ràspuns. Apol

tncet §1 potlcnlt apar cuvintele: ..Cunoaste-rea cà oamenll sunt doar o parte dinunlvers."

- Ce vrea sa spuria numal o ..parte"?- CI sunt parti dlntr-o f l l n t à flzicà mal

mare.- Ce flintà?- Universu!.- Unlversul materici?-Da.- §1 al fortelor pslhlce?-Da.- $1 cà acesta a fost creatomi oamenllor?-Da.- Un creator personali-NU.- Un creator //z/c?- tarasi da.- Un creator pslho - flz/tf- Da. Da, ìntr-adevàr.


- De ce I-ai ìndrumat pe Cari pe aceastacale?

- Ca si el sa ìndrume pe al(ll.- De ce sà-l tndrume pe aceasta cale?- Fiindcà apol apartin Imparatici.- De ce apartin Imparatici?- De ce, Freotule? De ce? ... DE CE?

Fllndcà noi uràm pc Cel din Urmà. noiuràm. Uràm. Uràm. Uràm pe cel mànj i t l cusàngele Lui. Uràm si-I dlspretulm pe cel ceurmeazà Lui. Vrem sa abatem pe tot! de la£1 si-i vrem pe tot! in imparala (ladul) undeCI nu-1 poate ajunge. Unde nu pot merge cuEl..." ( Carica faceril, crearea lumil #/ omulinceputurilor, ed. Sophia, Bue. 2006",p.402-4OJ). Se vede din dialog cà derhonulnici nu ìndràzneste sa pomeneascà numeleMàntuitorului Hristos, ci ìl numeste cu urà:,,Celdin urmà".

(41.) Cu invasatura pervertita a savantiiorsi cu preo t i i fabricati de satan, acesta,impreunà cu slugite lui, a dlstrus credlnfaTn Dumnezeu a multerà, fragmentànd siìntunecànd mintea, fàcàndu-I pe cameni sacreadà m i n c i u n i ordinare, cà nu existàsuflet, cà nu existà Dumnezeu, cà nu existàdiavol. Acum continua cu distrugerea cons-tllntel, .,a glasului ei sàcàitor, a vesnicelor siperseverentelor ei atentionàri", folosindu-sede ..impresil surprinzàtoare, atràgàtoare.

23 Corteo facerii, crearea lumii fi omul tnceputurilor estescrisà de Pàrintele Serafim Rose, $i apare sub ìngrijireaparintelui Damaschin.

78 N.P. Ri^kovski

captivante", pe care le aruncà asupra omu-luf ìntr-o ,.succesiune febrilà, farà preget".Prln aceste impresil care curg necontenltìntr-o goanà nebunà, sufletul este t f n u tcaptiv.

(42.) Mare asemànare cu o frazà dinlucrarea - ProtocoluI de la Toronto - 6.6.6. -Complotul organlzaflel fla(/un//or Unitepentru Instaurarea noli ordini mondiale" azlarfstului canadlan (asasinat) Serge Menaste,apàrutà la ed. Samizdat in 1995. De la pag.40, paragraf 26, citàm cuvintele pollticienl-lor care guverneazà lumea din umbra:..C/ne va putea sa ne bànulasca? C/ne vaputea sa alba vreo susplclune cu prlvlre lamlfloacele folosite? Acela care vorfndràznlsa se ridice fmpotriva noastrà, dlfuzàndInformati! prlvltoare la exlstenfa si la contf-nutul .,consp/raf/e/ noastre", vor devenlsuspectf ìn ochll autoritàfllorsl al populafl-Ilor din naflunlle /or. Grafie dezlnformarli,mlnclunll, Ipocrizlelsl Indlviduallsmulul pecare le vom fi creai fn sànul populafillornatlunllor-state, omul va fì devenlt undusman al omulul. Astfel, acestl Jndlvizi/ndependenff, care sunt cu atàt mal peri-colosi pentru noi tocmal din cauza libertàrii/or, vor fì considerati de cellari ca fìlndInamlcl, nu ellberatorl." Acesti Jndlvizifndependentr nu sunt alti! decàt oameniiconstientl care depisteazà tot completairealizat de puternicil lumil acestela ìncomunlune cu dlavolul $1, dupà cumvedem, pentru llbertatea lor adevàratà sunt

M ar 9u1 distrugàtorului 79

considerati perlculosl de càtre uneltltori.Frica pe care conspiratori i cauta sa o

instaureze asupra omenirli nu are nici unalt scop decàt acela de a ne parallza si a neaduce la discreda lor.

(43) . .Bunul Dumnezeu a dat p r imi lo r z i d i t iconstllnta, prima lege dumnezeiascà. Aincrustat-o adànc In inlmile lor si, deatunci, ficcare om o mosteneste de lapàrintli lui si, atunci cànd el nu actioneazàcorect, ea lucreazà ìnlàuntrul lui, 11 mustràsi ìl povàfuieste la pocàintà, ìnsà trebuie caomul sa facà o lucrare duhovniceascàcorectà, si sà-sl cerceteze constlinta sa,astfel ca ìntotdeauna sa poatà auzi glasulel" (Cuviosul Palsle Aghioritul). Trebuieremarcat cà mustràrile acestea sunt necon-tenlte, nu se opresc si sunt màrturil vii alevesniclei sufletului nostru.

(44) Prin acest iures de Impresil urmàrestezàpàcirea m l n t i l si orblrea constiintei.

(45) Descoperim alci politica de urbanizareaplicatà pe pian mondlal, ìn toate statele lumii.(46) ..PIÙ MAI EXI3TA ARTA INSPIRATA,

aceasta se aflà in stampe, fotografi! , oleo-grafii, in reproducerile mecanlce, rapide, apozelor nenumàrate... (Picasso!!!) Maslni descrls, de t lpàr l t , de cusut, de semànat, detrelerat, de mac ina i , de copt pàlne, deJocurl, de cdntat de vorblt, clnemato-grafe masin!..., maslni . . . , mas! n i . . . ,maslnl si lar maslni..." ne spune Lucifer ìnmarsul sàu dlstrugàtor. lar Protocol u I de la


Toronto in Documentul Aurora rosle la pag.34 spune: ..Prin aceastà ..economie Inde-pendentà". neavànd alte legf decàt legi lenoastre, vom stabili o ..cultura a maselmondiale". Prln controlul Internationalasupra t e l e v i z i u n i i si asupra Mass-medfa ingenerai, vom i n s t i t u i o ,.nouà cultura", ìnsànlvelata, uniforma pentru tot!, farà a nescapa nlci una dlntre . .crent i i le" vlitoare.Artlstil vlitorului vor fi plàmàditi dupàchfpul si asemànarea noastrà, altminterl nuvor putea sa supravletulascà. Prln urmare,se va fi terminai cu vremurile ìn care..creatine culturale Independente" puneaupermanent In perlcol proiectele noastremondlallste, asa cum s-a Intàmplat deatatea ori in trecut."

Dupà cum vederti, consplratorll mondiallstiuràsc ARIA INSPIRATA, ìntocmal ca si Lucifer.Dare e greu sa ne dàm seama, de ce??!(47) Avànd INTELECTUL ca dumnezeu, vor

instaura cultul intelectulul, cultura umanistade azl si i se vor inchina in gradinile, scoli,licee, universitari, academll. Acest falsdumnezeu, 1MTELECTUL, va venl cu moralasa rationalistà farà putere, care va sfarsi ìndepravarea generala prin llbertatea anar-hicà pe care o aduce. Moraia rationalistàeste farà putere ìntrucàt deriva dinìnselàcfunea dlavoleascà, pe cànd moralaadevàratà ìsl are izvorul ìn Dumnezeu.Oamenfl ìntunecatl si go l i t i de principiileadevàratel morale, vor alerga cu nerusinaredupà senzualltatea captlvantà, dupà

M a r9 u1 d i s t r u g à t o r u l u i 81

extazul plàcerilor desfàtàtoare.Despre actualul presedlnte al SUA, BaracK

Obama, ..ìntronlzat" ìn 20 ianuarie 2009,ziarele, bazàndu-se pe pledoaria presedin-telui, scriu cà ..Obama pledeazà pentru o..nouà deciaratie de Independentà morala".Aducem alci un fragment din discursulpresedintelui: ,,Ceea ce ne trebule, este onouà declaratle de Independenfà, nunumal In (ara noastrà, ci si In proprllìenoastre vieti, o Independentà fafà deIdeologie si de fngustlmea splrltulul, deprejudecàtl si de Intoleran&T.

Sa nu ultàm ca prin Ideologie si ingustimeasplritului, si prin prejudecàtl si Intolerantàse ìntelege, ìn vorblrea progreslstà de azl,moralltatea crestina si porunclle lui Hristos,adlcà toate valorile pe care s-au ridlcatcultura si clvtllzatla crestina. Acestea auajuns decadente si intolerante...(48) Demonul stle prea bine ce face! Atat

de mult a lucrai la deformarea oamenllorincàt i-a fàcut sa fuga de in ter ior i ta tea lor,sa nu le mai placa de ìnsusl Dumnezeu,Creatomi, Care ne-a dàruit viafca. Mustrareaconstilntei, singura care nu-Ì da voie omululsa se odihneascà, sa se linlsteascà dacà s-adespàrtit de Dumnezeu, ajunge sà-1 fugàreas-cà pe omul lubitor de d i s t r ac t ì i , decàzut dinascultare. Povara de pe suflet ìnsà nu l-opoate lua decàt singur lisus Hristos, CelCare 1-a blrult pe uzurpatorul satan.(49) Este vorba de Cultura dràceascà,

umanista si (luminista, rationalistà, care ni

s: N.P. R i i j k o v s k i

se preda de la catedrele Liceelor (Coleglilor)si Universitàtilor lumii, capltaliste (si comu-niste), de caleva sute de ani, amestecatàperfid si cu valorile autentice, ca sa nusesizàm cine se ascunde in spatele moder-nismului si nonconformlsmului ..progresistsi stiintiflc"... §Ì aflàm toate aceste adevàruricànd nu mai putem face aproape nimlcpentru tarile noastre, foste crestine... ìnsà,pana la pecetluirc incà ne putem ìntàri casa respingerà pecetea antihrlstlcà.... si sane salvàm sufletele chiar si prin martlraj,dacà vremea o va cere.(50) Mumai ordinea si supunerea in fata

Legii lui Dumnezeu pàzeste sànàtateaintreagà.

(51) Mamona e demonul bogàtlei, al avu-tici materiale, zeul banului. El se ìmplete$tebine cu gàndul truflel si desfàtàrli.(52) De aicl se vede folosul muncii. Dum-

nezeu a$a a làsat, ca ficcare sa munceascàsi prin muncà sa se opreascà de la patlmi.Dezvoltarea economica rupe acest echlll-bru. Oamenii nu mai au de lucru si nlclvenlturi, dar produse sunt. Ce vor face? Inplus, cel Dogati vor avea tlmp gol, ceimpinge la distraevi $i fàràdelegi. Deci nuchibzuinta a dus la o astfel de economie sidezvoltare, ci nestàpànirea poftelorsi trufiavieti».(53) Asa cum este un extaz al lui Dumne-

zeu, al ha ru lu i , uimlrea mint i ì . este si unulal patimii, o ìmbàtare de piacere, un delir al

M a r i n i d i s t r u g à t o r u l u i 83

patimilor, pe care oamenil il numesc totextaz. ..Dacà nu se ìmbatà cineva fie de vin,fie de poftà, nu ajunge la nestiintà." (Cuv.Fetru Damaschin). Din betla pàcatului senaste necunoasterea, ignorarea lui Dumne-zeu. Ba, chiar de stle cà ìsi agonlsestemoarte si osàndà, omui ametlt de extazulpatimilor continua sa aterge pe calcapàcatului.(54) Odatà cu zeul 1MTELECT si cultura lui,

se va strecura zeul BAH, cu care se vaìnlocul motivala 5! valoarea muncii . Banulse va putea obtine si farà muncà cinstità siefort s u s t i n u t , prin speculati! nedemne, demulte ori chiar màrsave. Avàndu-sl astfelexlstenta asiguratà mai usor, omulul ÌIramane mult tlmp liber pe care ìnsà nu-l vafoiosi spre preamàrlrea Celui Preavesnlc, cispre o vlatà artificiale, de dlstractll, spredesfàtarea senzualà si Josnicà, trufasà sineinfrànatà pana la agonia viclilor. Astfel,vor fi dàràmate fortàretele sufletului làsatede Creator: Credinta, Hàdejdea si Dragos-tea, vor fi pàngàrite, vor fi profanate cu volaomulul, spre marea distraete a demonllor- «copii! liberi ai (adulili".(55) Lucifer a conceput ..llbertatea civtllzatà

a b u n u l u l plac". In socletatea actualà sevede unde a dus civilizatia. Omul clvilizateste crimlnal, ìsl avorteazà coplll; asta estejertfa piatita civiliza{lel. Deci, CIVILIZATIA(socletatea civilllor) este o zeltà - zmeoalcàmàncàtoare de copii.


(56) Credin(a, nàdejdea si dragostea suntfortàretele sufletulul . Cu aceste fortàreteale sufletului spulberate, ìnchinàndu-senoulul zeu - Intelectul, si apàrat de fortà-reata banulul , omul decàzut adoptà in loculcrestinismului Ideologia satanica care se vastrecura cu vlclenle in sufletele majoritàtlioamenilor. ìn socletatea secularìzatà oameniise complac ìn compromisul murdar de atrai autonom, ca si cum nu existà Dumne-zeu, bizulndu-se pe sinele lor si uni i pe a l t i i .EÌ preferà acest mod de viatà, din careexclud exlstenta lui Dumnezeu, pentru calubesc mal mult sugestla demonica care lelauda curajul de a fi emancipati si Indepen-denti, si care ìi glorifica pentru ìndràznealade a trai descàtusatl si liberi, dezrobiti sieliberati de cerlntele moralei crestine..depàslte si ìnvechlte". Vai de sufletele lor,càtà ìnstràinare si z b u c i u m le macinaìnsingurarea.(57) Ideologia socia l i smului satanlc a fost

strecuratà p r i n manipulare vlcleanà ìnOccident si 5.U.A. si impusà TIRAM1C siDESPOTIC in majoritatea tàriior ortodoxe,unde manlpularea atinge astàzi acelasinivel ca m Occident. Fuglnd din Romaniacomunista dupà 1970 In Occident, filozofulloan Petru Cullanu remarcà ìntr-una dinlucràrlle sale de publlclsticà: ..Daca ìnRomania comunista manipu la rea atingeaun nlvel, ìn Occident manipularea era dedouà ori mai mare." Deci in acelasi timp ìncare Orlentul ortodox gemea sub dlctatura

M a r ^ u l d i a t r u g à t o r u l u i 85

despotlcà a comunismului, Occldentulsuferea sub tlrania m a n i p u l à r i i grosolane.lar dupà anul 2000 se slmte ìn toatàomenlrea Dlctatura ìndoctrinàrli grosolanecu idei stràine sufletului crestinesc.(58) ìn cultura sclipitoare a demonilor este

inclus si cultul intelectulul din zilele noas-tre, numlt cultura laica, profana (si profana-toare). ìn aparentà, cultul adus Intelectululeste stràlucltor. lar cultura profana clàditàpe acest cult al Inteiectului este, pentruneinitlatl, sclipitoare, captivantà, desfàtà-toare, dar de fapt este lipsità tota) desfintenie; de aceea fata el adevàratà estenerusinatà, màgulltoare de orgolll, trezlndpatlmlle t r u p u l u i , voluptatea $1 trufia .Avàndu-1 la càrmà pe Luclfer, socletateacivi l izatà a devenit profanatoare, pervertitasi pervertitoare. Aceastà socletate ridicatàpe cultura profana, laica, bazatà pe cultulintelectulul ratlonal in care troneazà Lucifer,este apàratà de eroi! el, .,progreslsti",..modernisti". Acesti eroi sunt gata de oricecrimà pentru ferlcirea sodala, sunt gata deocnà, de moarte pe esafod, dacà jafurile lorau drept scop ridìcarea societàtil civile.

Asa au apàrut martirii in numele clvlli-zatlei. Ei sunt mucenlcii profanului si aidecadente!, care sejertfesc, unii inconstient,pentru d rep tu r i l e omulul de a-sl satisfecetoate pornlrile pàtlmase, desfrànate. Ei aunumlt cu tupeu regresul progres si ausubtlllzat no t iun i l e de faptà vltejeasca, deferlcire, de liberiate, de fràtletate ìnlocuin-

86 N . P . R ì ^ k o v s k i

du-le ìntelesul lor plin de mlez cu falseintelesurl, secl si secàtuitoare de suflete. Elau indràzni t cu obràznicie sa relatlvlzezeIdeile si au reusit astfel sa ìntunece mlnteamultor oameni care i-au luat ca mode).

U t i m u l efort pe care-I depun este saìnloculascà slujbele divine, din sfinteleblserici, inchinate slàvirli Zidltorului , cuspectacolele de teatru umaniste inchinates làvl r i l omului , si sa aducà, dacà s-ar putea,spectacolul de teatru in blserlcl. ActorulMircea Albulescu declara cu siguranta omu-lui de cultura ìntr-o emlsiune radlodifuzatà,,Vorba de cultura", cà ..nu este nicl o dlfe-rentà ìntre un spectacol de teatru binejucatsi o slujbà de dumlnicà. Aceeasl emotleproduce si una si cealaltà in spectatorulcare este un receptor de cultura." Ceca cenu a specificai domnul actor este cui seaduce inchinare in cele douà locasurl. Insfànta biserlcà se aduce preaslàvire Creato-rului-Dumnezeu si se zidesc sufletele inmoralltate si s f in tenie pentru imparalavesnicà a lui Hrlstos, lar pe scena de teatruse pervertesc sufletele ìn decadenti siHbertlnaJ spre slujirea intereselor slugilorluciferice si spre umplerea ladulul cusuflete ce se vor chlnul vesnlc.(59) Omului I s-a dat la creale stàpànire

..peste tot pàmàntul" (Tacere 1, 28). riormaiera ca, preamàrindu-L pe Dumnezeu, omulsa se indumnezeiascà si sa sfinfeascàpàmàntul prln vlata lui ìnduhovnicilà, trans-formàndu-l in impararla lu i Dumnezeu. Dar


omul, càzut sub blestem din neascultare,din slàbiciune si rea \ o i n t a , a cedat treptatstàpànirea sa dlavolului, de aceea spuneMristos: ..lata vine si stàpànitorul l u m i iacestela. El nu are nimic ìn Mine" (loan 14,30;loan 12, 31; loan 16, l i) .(60) Recunoastem aici Idealurlle Revolute!

franceze (1789), si ale tuturor revolutillorcriminale si anarhlste de atuncl ìncoace.Scopul acestor revoluti!, conduse de acolltillui Lucifer si scaldate ìn mult sange nevino-vat, a fost ràsturnarea valorllor societt i t i i ,din crestine ìn pagane, n-au putut sa le zicàpe fata pagane filndcà le-ar fi resplns tot!cu oroare, si atunci au numlt nolle (asa-zìse)valori cu nume schimbat, adlcà sociale,laice, civile, cetàfene^U, umaniste, comunità-re, globale, (de fapt satanice), iar pe adevà-ratele valori le-au relativizat, inducàndconfuzle ìn capetele sàrmanllor cameni.Pentru a ràspàndi falsele idei si n o t i u n i aucreat apol adevàrate noi scoli prln care saImplementeze cu slretenle ìn mlntea tinerelorgenerati! nestlutoare aceste non-valori,necrestlne. Cànd pe acest traseu dlavolescs-a Implicai, ìn sec. XIX, si forta constràngà-loare a s ta tu lu i , prin asa-numitul ìnvàtàmàntgenerai obllgaloriu, ìndoclrlnarea ìn masàsl-a fàcul efeclele scontate, ìnsà nu numalìnvàtàmàntul generai a avut si are un roldlstructiv penlru valorlle eresiine ci, maiales, aparltia slslemului unlversltar

N.P. R i^kovsk i

modern", care pregàtea cadrele, sau malbine zis cadavrele dldactice ce vor smlntl,de atunci si pana la sfarsi t u l l u m i i,nenumàrate m i n t i si suflete.

ìn perioada contemporanà, acest sistemde fnvàtàmànt este dublat de o mass-mediaatotprezentà pe toate canalele care, prinìndoctrlnarea in favoarea ..SCHIMBARII",statornlceste non-valorile ..progreslste", defapt total antkrestlne.

ìn opozltle cu aceste manipulàri, ficcareom, Indiferent de ce natie ar fi, s-ar cuvenisa stie cà, fiind creat de Sfànta Treime,Dumnezeul Creator, are ìn mod naturaisufletul crestin chlar dacà-L refuzà peHristos. Sufletul fiecàrui om nepervertit, ìncare nu s-au Instala! obicelurile demonice,aspira spre virtute, adevàr, lumina, bunàtate,dragoste, mila, frumusete moralà, lar toateacestea se gàsesc deplln ìn Hristos-Dumnezeu.

riiozofia si Pslhologia u l t i m u l u l secol auajuns la un consens ìn ce prlveste existentaìn structura const i in te i omului a sacrulul siau sublinlat cà sacrul este tocmaielementul care face posibllà o constilntà.lar religia este ac t iv i tatea care se ocupà dincele mal vechl tlmpuri cu aceastà, tot atàtde veche, problema a umanitàtli. ìn urmastudiilor lor, au stabilii cà omul poartàìnscrls ìn fllnta lui profundà un dor In f in i t

:* In Romania, prima universitate s-a ridicat la Ia§i, in1860, lar la Bucure$ti ìn 1864. Tn Transilvania, primauniversitate este cea din Cluj, din 1881.

M a r 9 u 1 d i s t rugà to ru lu i 89

dupà sacru, (o nevoie infinità dupà dulceatasfinteniei, cum spun Sfingi Pàrintl). Aceastàdorintà infinità este de nesatlsfàcut ìnaceastà lume finità, prin nlci unu l dinobiectele ei (finite).

Dorintà metafizlcà sau infini tà de sacruca Impuls fundamen ta l , ca dorintà depurltate, a primit denumlri diferite ìn scrie-rlle diferltllor autori, dupà cum credeau sise inchinau lui Dumnezeu-Creatorul sau luiLuci fér.

La Piietzsche ea s-a numlt ,.volntà deputere".

La Ellade ea poartà numele de ,.consti-intà a sacrului".

La Blaga se numeste ..orizont almisteruluf" sau ..cunoastere luclferlcà".

La Rene Girarci (ìn ..Mlnciunà romanticasi adevàr romanesc", ed. Unlvers, 1972) senumeste chiar ..dorintà metafizlcà".

La Malraux ea poartà numele de ..angoasà"sau de ..volntà de a fi zeu" (..Condltiaumana").

La Rudolf Otto, f l l n t a umana in manlfes-tarea s e n t i m e n t u l u i ei de creatura ìslraporteazà aceastà dorintà Infinità,transcendentà slesi, la Creator.

Freud, in ìncercarea de a o profana, ainjoslt dorintà metafìzicà sau infinità dupàsacru din om cu numele de ..libido",asoclind-o cu dorintà de satisfacere ainstlnctulul sexual. ìntreaga psihanallzà dedupà freud a pàstrat aceastà denumire

90 N.P. R ì § k o v 8 k i

profund ìnjositoare pentru nevoia infini tàde sacru din om.

Acum, dupà ce am citit continutul vede-niel, putem trage usor concluzla cà acelacare le-a dìrijat $1 le dìrijeazà gàndlreapslhanalistllor, depunànd tot efortul de agoll de sfintenie vlata oamenilor, nu estealtul decàt Luclfer.

Prin uneltlrile lui, Lucifer i-a servii omululsugestia cà-si poate SATISFACE dorul sàuinf in i t dupà Dumnezeu ìmplinindu-l cupersoane sàu obiecte finite, si asa 1-aaruncat pe bietul om credul ìn perverslunl,curvle, desfrànàrl, làcomie, truffe»...Aceasta este exp l i ca t i a felului cum sefnstaleazà pat imile in sufletul omulul.

Omul care Tncearcà alci si acum, ìntr-unmedlu determinai pe pàmànt, urgenta dea-sl SATISFACE dorlnta infinità printr-unobiect determinai (fìnlt) ori prlntr-o persoanàfinità, se aflà ìn prlmejdia de a se tmbolnàvlde una din cele tre! boli mentale principale:psihoza, nevroza si perversltatea. Asa spunpslhologll.

Vlclenla demonulul consta tocmal ìnaceea cà depune toate eforturlle pentru ase substltui el si a ìnlocui cu prezenta lui ìnconstlinta omulul acest dor Imens dupàTatàl Creator. Vràjmasul produce zgomot sibrulaj in sufletul omulul ìncàt bietul om,neìnduhovnicit, nlcl sa nu stle ce-I cu el, sa

;* Trufia se nafte in om cànd ìs.i umple domi sàu infinitdupà sfintenie cu sinele sàu finit, nedesàvàr$it; din acestmoment demonii fac casa bunà in sufletul trufas.ului.

M a r p u l d i a t r u g à t o r u l u i 91

nu-sl mal slmtà dorul nespus, care-I soarbe,dupà vesnlcla fer ic i tà .

Dorlnta Inf ini tà dupà dulceata sflntenleleste ìnscrlsà ìn om din totdeauna, dar,zàpàcit de con fuz i i , el este ìmpfns si ìnselats*o caute exagerat in dulcetile finite, ìnacest fel spurcàndu-le prin neìnfrànare siexagerare. lar sugestiile demonice au unrol primordlal ìn aceastà povàrnlre aomulul spre pàcat. Humal Hristos ne maipoate salva din ghemul acesta clelos depiaceri, care ne acapareazà sllnic si vrea saìnlocuiascà pervers dorul nostru inf in i tdupà Creator.

Atàta tlmp cat omul nu constlentizeazàcà dorlnta lui Infinità este spre ìndumne-zelre, omul se plerde ìn toate plàcerllelumestl.

Gei care ìsi ìnchlpule cà s-au ..desteptat"si cà sunt liberi, fllndcà s-au ellberat denevoia de a se inchina lui Dumnezeu, suntproprllle lor vlctlme. Fentru cà dorlnfaInfinità de ìndumnezelre, ìnscrlsà in om,este un dat fiecàrula precum moartea: nuscapa nimeni de ea, nimeni nu beneflciazàde extraterltorialitate. Fsihologii spun cà,.atàt tlmp càt va exista inconst ientul caparte din f i l n t a omulul, omul va fi o f i ln tàIncompleta". §Ì ,.atàt tlmp càt omul ramaneo fiintà incompleta, el are dorinta de sacru,deci are nevole de religie", prin care sà-siumple dorul de Dumnezeu, de Care nlclnu-s i da seama càt ìl este de dor.

Inchinàtoril lui satan ìncearcà sa umple

92 N.P. Ri§kovski

aceastà dorinfà dupà sacru cu prezentanesànàtoasà a demonului in cultul lorreligios, manifestata si p r in ura fata decrestlnl. ,,OmuÌ are sau un dumnezeu sauun Ido). Fé asa-zlsll atei ar trebut sa ilnumlm, mai adecvat, . . i n c h i n a t o c i la idoli"iar pe comunlstil criminali ìt putem numii n c h i n à t o r i al lui satan.(61) Credinfa, nàdejdea si dragostea nu au

fost Jmpuse" oamenllor ci le-au fost dàrultela creale, deoarece Dumnezeu Creatomistle cel mal bine ce-i trebule omulul ca saflefericlt.. .(62) Opresiunile statului si uciderile stlmu-

leazà ìmpotrivlrea si due la instalarea unulduh de vrajbà, prielnlc lucrarli duhurilorrelè. Ura dlntre oamenl e o condltle ne cesa ràpentru instaurarea imparatici lui Antlhrlst.Desl vorbeste necontenit de toleranfcà, defapt ìsi ascute sàbiile url i si ale màcelului.(63) §1 ìn Protocolu! de la Toronto, ed.

Samlzdat, se vorbeste de metodele de coru-pere definitiva a omenlrll, de pervertlreatlneretulul spre llbertlnaj si sexualltate, despulberarea si disparita fami l ie i , de d i s t ru -gerea natiu nilor-state prin surparea società^! i,pentru ca N a t i u n i l e Unite sà-sl poatàinstaura GUVERNAREA sa asupra l u m i i ,adlcà Quvernul Mondial antlcrestln... Inatlngerea acestul scop este foloslt mijloculcel mal scàrbos si blestemat, adicà mlnclu-na - fnsusirea spurcatà a splritulul ràulul.

Cel ce dlrljeazà lumea la ora actualà.

M a r $ u l d i s t r u g à t o r u l ui 93

grupul celor 6.6.6. reprezentat de cel malmalfi responsabili al flnantelor interna(io-nale, conlucreazà cu Lucifer la QUVERriAREAlumii, se ajutà reciproci Unde-1 unul nu-lputere, unde-s doi, (omul decàzut unlt cuLucifer), puterea creste spre dlstrugereaBfsericll lui l l r i s tos si spre pràbusfreaomenirll. AsmutUl si ìntàràtatl de demoni,nenumàrat i oamenl au ajuns sa acceptesà-sl nimlceascà valorile crestine autentice,respectate sute de ani de stràmosil lor.

Crestinllor drept m a r l t o r l , oare noi cevom face? Vom continua sa dormirti? Oare,vom trece si noi in tabàra umanistllorecumenistl tàbàcitl de confuzllle relatlvità-(11 adevàru lu i , in care nu mal cred, si decompromisurlle pe care le-au fàcut cusugestllle dràcesti? Mal bine sa alergàm lapicloarele Cruci! sa ne plàngem pacatele sineputinta, si sa ne unlm cu Hristos, pentrumartir iul grozav ce ne asteaptà. Totodatà,sa ne rugàm dupà cum ne-a ìnvàtat FàrinteleArsenle Boca: Jnvrednlceste-ne, Doamne,sa firn martorl màrturlsltorl martiri alDumnezelril Fiulul Tàu pe pàmàntl"

(64) Toatà aceastà mascaradà dlctatorlalàa socletàtll civile, in care domneste dlctaturamode!, a plàcerilor, a poftelor, a neinfrànate-lor pornlri pàtimase, a tuturor comodltàtllor,are ca scop dlstrugerea poruncllorMlelului! . Relatlvltatea idellor este cea malmare capcanà in care poate càdea mlnteacare abdica de la scara valorllor lui Hrlstos-Dumnezeu. Numal cànd r e n u n t i la valorile


creatine ale vieti! farà de moarte, $1 ale tlne-retii farà bàtrànete, poti càdea in pràpastiar e l a t i v i z à r i l o r de orice fel, dobàndind infina) drept ràsplatà nebunia m i n t i i , unlreacu demonil.

RELATIVITATEA IDEILOR este mediuldlavolilor de Introducere a unel alte ordinidecàt cea obsteascà, a Moli Ordini Mondialeanticrejtine, care inseamnà dezordine,homosexualitate, ràzvràtire fata de ordlneainstaurata de Dumnezeu, multa nesiguran-tà $1 ìndolalà. Relatlvltatea ideilor neagàìnsàsi exlstenta lui Dumnezeu, a legìlorSale vesnlce, neagà adevàru l $1 se naste dindomnla bunuiu l plac, din confuzla patiml-lor si din nebunia minti i , conducànd la o simai mare nebunie, generalizatà. O expresiecunoscutà a acestei plàgi sociale, este multdiscutala cugetare a lui Descartes: ..Maìndoiesc deci cuget. Cuget deci exist" folosltàde fapt pentru a zàpàcl cugetarea, si a oarunca in relativisti! si nihllism. foarte binelimpezeste aceastà problema carteaPàrintelul Serafini Rose, Hihllismul.(65) Doar o minte Ìntunecatà nu vede

realltatea oblectlvà si trebule sà-si creezeuna sublectivà. Deoarece mincluna r e l a t i v i -

ideilor a devenlt dreptar prln fllozoflacontemporanà, s-a ajuns la ora actualà càaproape toti oamenli au mintea ìntunecatàpr in relatlvlzarea teribllà care li s-a predatin scoli si academli. Acestla nu mai suntcapablll sa vada realitatea inconjuràtoare,de aceea umblà dupà un slstem proprlu de


gàndlre, nu dupà Adevàr.Noi crestlnil, ìnsà, trebule sa ne

de aceste cuvinte ale Màntultorulul: ,,Umblaticàt aveti Lumina ca sa nu va cuprindàintunerlcul. Càci cel ce umblà in ìntunerlcnu stle unde merge. Càt aveti Lumina,credetl in Lumina, ca sa fiti fll ai Lumini!"(loan 12, 35-36). Oamenii despàtimiti. Uberifata de pàcat, care nu simt nlcl o a t ract iespre ràu, au mintea curata, si vàd, de aceeademoni! il uràsc pe: ..ràsfàtatil de crestlnl,care purur! petrecin Lumina lui Hrlstos".

(66) Simultan cu formarea socletàtlf civile,bazate pe cultura Intelectulul si relatlvltateaIdeilor, Lucifer concepe strategia de atacasupra MATERN1TATIL pentru cà maternità-tea inseamnà cresterea si educarea tnmoralltatea crestina a urmasllor. Temelafecloarà si femela marna, credlncioase inDumnezeu, sunt considerate ..fortàrete deneìnvlns". Càte fecloare si marne mal stiuazl ce valoare Imensà reprezintà eie 9! ceputere Imensà au dacà-sl pàstreazàcredinta tare ca dlamantul si moralltateanestlrbltà? Asupra fecloarelor si mamelorìsl orlenteazà el cu dibàcie si precautietoate atacurile. Dacà le-au distrus credintasi le-au zelflcat IFITELECTUL nu va f\u sale dlstrugà curàtla de crlstal a v l rg in i tà t i i sifortàreata materni tàt i i , fluturàndademenltorteori i le nonconformlsmulul si llberallsmu-lul moral.(67) In dlstrugerea femel! fecloare si marne,

si a progeniturllor ci, copill, care-I inspài-


manta cà ar putea deveni buni crestlni,buni preoti sau buni monahi, Luclfer sefoloseste de barbai, pe care-i considera,,material brut" si «allat", stilnd el prea binecà asupra femei i , cànd a fost a lungata dinral, s-a aruncat blestemul, sa He atàrnàtoa-re de bàrbatul el. ( atrasà ve! fi debàrbatul tàu si el te va stàpàni! Fac. 3,16)Ce nu vrea sà-st amlnteascà vràjmasul este,cà Hrlstos-Dumnezeu a eliberat-o de acciblestem, ìncàt fenicia crestina cu o morali-tate de otel - prln puterea lui Hristos - poatecrea caractere de otel, gata de a blrui prinnepàtlmire si prin fermltatea virtutil oriceispftà perfida de corupere.

(68). In categoria acestor BARBATI/ aliatiai diavolului, numl t i ..materia! grosolan",..care cedeazd mal usor Idellor nebunestf',Intra si to(i capii mariior ideologi! ateiste sistilntlfic-materialiste: Kant si Laplace, Darwin,freud, riietzsche, Sartre, Marx, Engels, etc.ca si loti savantii materialisti, romancierli,poeti!, si pictorii nonconformisti, care auconsiderai crestinismul ca pe o ..dictaturàdecadente a moralitàtii", càreia l-au ìntorsspatele pentru a se arunca in bratelel i b e r t a t i i anarhlce de a face toate pacateleladului.Surprinzàtoare prin noutatea ior pe l lnladirectivelor luciferice din vedenie, sunt siideile ..academlclanului" romàn contempo-ran Mlhai Dràgànescu, care, in opera sa:..Inelul lumii materiale" (Ed. stiintificà sienciclopedica.. Bue., 1989) la pag. 219,

M a r 9u1 d i s t rugStoru lu i 97

aflrmà: ..este nevoie de o proiec(ie fìlosofìcàcare treptat sa poatà duce la un MODELfTIiriTIFIC al ..ultime! realltàtT». Conceptelepe care le foloseste in cartile sale stiintiflceevita cu precautie numele lui Dumnezeu siIndicarea lui Dumnezeu drept Creator aluniversului, ìnlocuindu-L cu termenisavantlca ,,ortoexlstentà", ..Informaterle"-,,càmp mental", ,.lumatle"= sursà a energie!din univers si rezervor materlal al lumi!,modelul ..ortoflzlcil", modelul ..inelulul lumi!materiale", conceptul de ..neformal". Vezl siMihai Dràgànescu - Profunzlmlle lumllmateriale. Bue. Ed. Politica, 1979; vezi si$tlintà si clvillzatlef ed. §tlintincà. si Enci-clopedica., Bue. 1984. De vàzut si Tehnologiipentru vlitord\\\a Froblemele globalesi viitorul omenlrii Bue. Ed. Politica,colectia «Idei contempcrane", 1982, undeMihal Dràgànescu introduce pentru primaoarà notlunea de ARHEM - cvasistem dinclasa sistemelor Introdeschise care areproprietatea CONST11NTE1. Conform teorie!lui omul este un arhem, societatea este unarhem.

De asemeni, poetul si fllozoful LuclanBlaga vorbeste in termeni confuzi despre..Marcie Anonim", sub care denumire sepoate ascunde foarte bine Lucifer.

Deoarece oamenl! lumll ìn care tràim nuse inchina t o t i la acelasl dumnezeu, ci uni!se inchina Dumnezeulul Creator, lar alti!uzurpatorulu! Luclfer-satan, aceste noi ideitrebuie primite cu mult discernàmànt


duhovnlcesc pentru a anlhlla veninulserpesc din eie, 5! a pàstra doar ce estecunoastere curata a creatici desàvàrsite aSfintei Trelmi - Dumnezeu.

(69). In Frotocolul de la Toronto. la pag.21,se vorbeste astfel despre femeie: ..Odlnioarà..Centru 5! pivot al familiel", femeiamoderna (prin ..pilula contraceptlvà" care-Ideschide calca spre Jlbertatea sexualà"farà conseclnte) va dori sà-si abandonezerolul tradltional, sa se detaseze de famille,si sà-si tràiascà viafa conform cu aspiratineel personale... Aceastà ..eliberare sexualà"va reprezenta calca flnalà prin care vomface sa disparà din ..constlinta popularàorice referire la ..Bine si Ràu". Pràbuslreaacestel bariere rellgloase si morale ne vapermlte sa reallzàm procesul falsel ..EMberàrla omulul de trecutul sàu", ..eliberare" careìnsà, in realitate, este o forma de sclavleprofltabllà pentru . .F l anu r i l e noastreMondlallste" pe care urmàrim sa le punemìn aplicare."

ìmplnsl spre experientele nefaste alesexualltàtll precoce si ale avorturllor lacerere, ale anticonceptlonalelor si dlvortu-rilor, tinerli de ambele sexe se vor face\ i n o v a t i de pervertlrea de la nasiere aprogenlturii femeil sau chlar de stàrpireadefinitiva a acestela, care-I provoacà atàtea..dureri de cap" lui Luclfer... Dupà cum sepoate usor observa, ProtocoluI de la Toronto(1967-]985)$\a Mar$ului distrugàto-rului (1905) se expllcà una prin cealaltà.

M a r i n i d i s t r u g à t o r u l u i

chiar dacà au fost dezvàlulte ìn perloadediferite de tlmp, ìntrucàt au fost conceputede aceeasi mlnte nebunà.

(70). ìn Planul Ro$u citlm: -Recunoasterealegala a ..dlvorturllor", ..avorturllor", adlverselor forme de homosexualitate, ne vaajuta sa modifìcàm ìn profunzime bazeleisterice ale ..Dreptului Legai" al societàtilor,pentru a ìmpfnge ansamblul Indivizilorspreo RELAXARE GENERALA A MORAVURILOR,pentru a-i OIVIZA unii in raport cu alt i i ,pentru a D1STRUQE viitorul tineretulul prina-Ì DISTRUQE moralmente in urma experìen-telor nefaste ale sexualltàtlf precoce si aleavorturllor, ale alcoollsmului, ale drogurllordiverse, - controlate la nlvel mondlal deofiterii nostri superiori din Lojlle Internatio-nale -, si ale slnuclderilor, suicldul aiunaàndsa fle considerat de càtre un tineretdezabuzat si abandonat ìn vola lui ìnsusl.ca un sfàrsit cavaleresc." - extras dinProtocolul de la Toronto. Ce monstruozitatefCe urg ie sapà la temella societàtii umane!lata Inventata ..filozofia pozitivà" asinuciderll, a lui Emil Cioran, spre a umplefadu l cu sinucigasl... $1 càt de aclamat afost si este, pentru limbajul sàu Intellgent,scllpitor de negurà, acest Jalnic filozof altruflel si al sinuciderll, unealtà c r imina le inmàna lui Lucifer . . . $1 càti ca el. Inventatoridiabolici de ..fllozofli pozltìve"... Fune pegànduri si .xreatla" savantului Mihal Dràgà-nescu cu ..noua sa filozofle pozitivà" prezenta-tà ìn cartea ..Inelul lumi! materiale", (carte

100 N.P. R ì s k o v s k i

apàrutà in 1989 - sub comunism, la Ed.$tiintificà si Enciclopedica prin bunàvointaEditurli Politice, cf. prefata càrtil). Cititorulluminal de Sfànta Trelme-Dumnezeu desco-perà ìn ,,noua filozofie" Impusà de autor, oalta inventie ,.pozitivà" a slugllor lui Lucifer,o ideologie rationalist-umanistà care continuasi se sprUInà pe ideile ,.teorlilor pozitlvestructurale" anterioare (Kant, Darwin, Marx,etc.), pe care insà le depàseste cu dfbàcieintroducànd teoria ..informatici din materiaprofonda - Informaterla" prin care se cautamlsterul ..ortosensurllor".

..Filosofia Inelulul lumi! materiale esterezultatul une! forjàri materlaliste a gàndirlldespre lume... Increderea ìn principiaiautoconslstentel materici, ca un postulaiindus din experlenta s t i in t l f i cà si (storica aomenlril, Sncrederca in principiile materla-llsmulul dlalectlc f i Istorie a dus laconceperea Inelulul lumll materiale" nespune autorul Mina! Dràgànescu. ,.Inelul"este conceput pe baza CRED1NTEI ìn princi-piile ..stilntlflce" ateiste. Pioua ,,teorie"introduce noi termenl ca; afìlre, arhem(omul nu mal este un slstem ci un arhem),Introdeschldere. lumatle si Informaterle,lume mate/laladiferità de materie, mezoblont.ortoexlstenfà, ortosens, ortotron, subarhem,tenslune filosofici, etc, termenl savanti..nàscocitl pentru a MASCA ..evldenta nebu-nle". Cu acesti termeni si exprimàrl (Jumatiasi Informaterla constltule matrlcea funda-mentalà a lumlD ìncearcà sa ascundà si sa

M n r s u1 d i s t r u g à t o r u l u i 101

substltuie lucrarea Sflntei Treimi care seface prin energiile Duhului Sfànt ìn lumeamaterialà si nematerialà, vie si nevie, dinìntregul Univers. Tot prin acesti termenibombastici, slugile lui satan se chinuie saascundà si existenta lui Lucifer $i a legiuni-lor lui ìntunecate, ca principlu al ràulul;treptat ei vor ìncerca sa scorneascà osplrltualltatc a existentei din care nl-1 vorarunca ìn fata pe Antihrlst. O incercare ìnacest sens este si cealaltà lucrare a ..savan-tului academician" Minai Dràgànescu:^Splritualitate, Informale, materie" apàrutàìn 1988, la Edltura Academiei RepubllcliSocialiste Romania. Desl va fi o spirltualltatea ràului, ìntunecatà, ìntrucàt din ea lipsesteDumnezeu, oamenll manlpulatL cu mlntealor orbita de ìntuneric, o vor vedealuminoasà.

Deci, se cuvine sa fle prlmite cu mareprudentà orice noi Teorli stlintlfice pozitive...fiindcà prin eie vor incerca treptat sa nefure sufletele pentru vesnicle. Marx, artiza-nul comunismulul si al ateismulul stiintlflc,màrturiseste ìntr-o scrisoare trlmisà luiEngels cà a dat oamenilor sa mànànce..gunoi si rahat" prln teoriile lui sociale,socialiste, din ..Capitalul", ..Critica rellgiei",etc. Incà din scoalà Marx era poreclit decolegil sài cu apelativul ..D1STRUQE" (vezicartea ,,Marx si Satan" de Richard Wurm-brandt). Am vàzut, cà ìnsusl Lucifer recunoastecà este o nebunle evidentà sa nu crezl ìnDumnezeu, Creatorul Atottiltor, cà e o idee

102 N.P. Ri§kovski

ABERAF1TA. lata clne a fost MARX, un mareasasln ideologie, un satanlst a n t i h r i s t . . .

5à revedem complotul ideologie al luiLuclfer asupra savanjilor Slave! Crudi si aiLumini!, dezvàluit de Vedenia ,.Marsuldistrugàtorului":

,.Vol (demoni!) urmàrlti-l FAS cu FAS 9!supravegheatl-l nefncetat pe SAVAflTHinzestrati cu talente si aenlalltate. Acestlasunt GEI ALE§I si GEI MAI VALOROSI dintreoamenl - el cerceteazà natura si miraculoa-sele el s t ruc tu r i si forme, stràdulndu-se sapàtrundà Sn TAIP1A VIETII ìntru SLAVACREATORULUI si a CUNOA§TERII ìntelep-clunll Sale de neconceput."

Urmàrlndu-l ..pas cu pas", practlcasaltàndu-i nevàzut cu fel de fel de sugestli,demoni! au reusft sa-! deturneze pe acestivalorosi savanti de la menlrea si (elul lor,clar si màre(, de a-L face pe Dumnezeu atàtde bine cunoscut omeni r l l incàt credintaomulul sa devlnà tare ca dlamantul. Maimult, spune Lucifer, prln sugestli binetleluite 1-a pàcàlit pe bà t rànu l savant si 1-aindemnat sa EXCLUDA din STUPITA credintafn CREATORUL Unlversulul...

Insà oamenll de bunà credinta stlu cà sisavantll se ìmpart in douà categorli:

- savanti de bunà credinta, onesti, luminati,cu sufletul curat, pasionati; si,

- savanti vénduti diavolulul si banulul, gatasa mlntà, sa ascundà adevàrul sau sà-1falslflce;

De asemenea, este bine stlut cà numele

M a r ^ u l d i a t rugà to ru lu i 103

si descoperlrile unor valorosi savanti aufost in mod special folosite si interpretatetendentios ìnspre sustlnerea ateismului,evolutiei, si materiallsmului, chiar dacà accisavanti minunat i erau crestini credinciosi sis-au opus in timpul vieti! lor interpretàriloreronate ale opere! lor. Despre marcieflziolog rus Favlov I.P. (1849-1936), se stlecà se spovedea regulat, sàptàmànal, chiars! in perloada comunista, respectàndu-1 cumulta dragoste pe duhovnlcul sàu. §1 càts-au folosit atei! de descoperirea acestuisavant asupra refìexelor condizionate, pentrua sust ine animalftatea omulul si faptul càse trage din malmutà... nebunle pe care omai sustln si azi, elevilor predàndu-li-sechiar si in anul 2008, la disciplina Biologie,cà omul a evoluat ca un animai superiordintr-o specie anume de maimute... 51 ca nuare nimlc dumnezelesc ìn el, ci el, omul, ìsleste proprlul sàu dumnezeu...(71). Apostoli! SAVAnTI al dlavolului - care

stàpànesc maloritatea mlntilor - suntsavantil de rea-credintà, ratlonallstl-umanlstl,ateisti, liber-cugetàtori sau nonconformisti,mal vechl si mal noi. Dintre acesti savanti ,cel contemporanl sunt experti ìnORTOFIZICA, nou domenlu al fllozoflel,care se bazeazà pe mater ia l i smul dialecticdar cauta sa facà loc si fenomenelor ocultesi asa-zis paranormale atàt de respinseinalate vreme de materlallsm. Acest noudomenlu de studlu - Ortoflzlca (o altagàselnità bine t ic lui tà) - elaboreazà un


mode/ al profunzlmllor lumllor materiale,model care explicà {printr-o munirne depresupuneri ca vai de capul lor, de grecalece sunt) cum se poate trece de la materiaprofonda la partlculele elementare si laaparltla unul unlvers. Ortoflzlclenll cred inORTOEXISTEflTA care reprezlntà ..exlstentadin afara u n h e r s u l u l , din care unlversulprovine , dupà cum explicà profesorulMlhal Dràgànescu in lucrarea sa Inelullumllmaferiale op.clt. pag.438.

Cu adevàrat dràceascà si aberantà estescorneala ed ..unlversul provine dinortoexlstentà" si nu este creatla lui Dumne-zeu. $1 aceastà scorneala fi demascà si pecel ce a elaborat-o, ca fllnd un fìdelapostolsavanta\i Lucifer. . .

(72) Lumea nevàzutà nu poate fi contestata.Dar cànd Intervlne credlnta Fn aràtàrlleduhurl lor nevàzute care sunt de fapt dracl,Intervlne confuzla, neclarltatea si deciìndofala. Asadar contactul, desl real, alcredintelor orientale cu lumea nevàzutà,este de fapt cu demoni! si duce la necredln-tà, la ìncadrarea lumll nevàzute in ordlnealumll vàzute (exemplu: reìncarnarea). Totoda-tà, contactul cu duhurlle relè nevàzute ducela inràurlrl vàtàmàtoare.

(73) Masonerla a fost anatemlzatà deBiserlca Ortodoxà Romàna in 1937 si decea a Grecie! tn 1933, ca una ce se Impotrl-veste credlntel.

(74) Omul are nevole sa tlnà contactul cu

M a r $ u l d i s t r u K à t o r u l u i 105

lumea cealaltà, càci lumea vàzutà IIplictiseste ìntr-un tàrziu pentru cà el e simateria!, dar si nematerial. Plictiseala esteun moment al vieti I ce pare banal, dartocmal atunci cànd lumea materiale neplictiseste lese la suprafatà dorul nostruinf in l t dupà sacru, dupà Cel Preasfànt,dupà blnele vesnic si absolut.

Recomandàrl $| adàuglri ale edltorulul

Este recomandat a se citi aceastà vede-nle cu multa atentie, $1 a se uni ìntelegereael cu citirea ,,Protocolului de la Toronto"(..frotocolul de la Toronto - 6.6.6. - Complotulorganlzatlei ftatiunilor Unite pentru instau-rarea noi! ordini mondiale" a ziaristululcanadian (asasinat) Serge Menaste, apàrutàla ed. Samizdat ìn 1995), care contine celedouà proiecte mondiallste distrugàtoare:rianui ro$u si Aurora Ro?le. Ambele suntrosii de sàngele multimilor de cameni uclsipentru reallzarea Q uvernàrli Mondiale,pentru Instaurarla Moli Ordini Mondialeanticrestine si in flnal pentru dominala pefata prln Antihrlst a lui Lucifer-Satan asupraomenlrli distruse...

Dar, Hrlstos a inviati Hrlstos ne asteaptàpe ficcare sà-I deschidem usa Inimllornoastre ... Cu El in inirnà nu avem de ce nemal teme... Ràzboiul mondial, vàzut si nevà-zut, de fapt ìmpotriva Lui Ilsus Hristos se

106 N.P. Rigkovski

poartà si ìmpotriva urmasllor Lui , si este tnansamblul lui un ràzbol reIJgios, orlcàt deabsurdà ni s-ar parca aceastà af i rmat ie .

HRISTOS A INVIATIADEVARAT A INVIATI

t t t

Càteva cuvlnte tàmàduitoare de sufletale Pàrintelul Arsente Boca

..Dezechil ibrul , haosul si anarhla suntcam acelasl lucru, o schimonosire, odegenerare, un accident, un pàcat coiectlv.Dezechilibrul sau pàcatul nu e o realitatecu suport propriu, ci sunt ghearele dlavoluluiin grumazul realitàti i , o pàndire a n i m i c u l u icare vrea sa inghità in sine toate cate sunt.

Dumnezeu vrea sa stàvileascà nàvalaanarhlel In fapturà, insà, respectànd libertà-tea omuiui, nu poate, decàt dacà va càstlgasi convinaerea omului pentru intentla Sa. Fédreptl il are castigati pentru aceastà cauzà.Pe nedreptl, pierzànd acestia libertatea lor -de vreme ce robesc pàcatului - nu-i mal poatecàstlga prln libertatea pe care n-o mai au, deaceea pentru acestia nu-l mai ramane decàtsabla. Prin sable se ìntelege alci: asprimeadreptàtll, legea, autorltatea, stàpànlrea,pedeapsa, pana chlar si pedeapsa cu sabia.

Cànd cìneva, cu faptele sale pàcàtoase,cade din dragostea Tatàlul sàu, da de

Marci i ! distrueàtorului 107

dreptatea Lui , care, ca pe un rob, FI vareaduce la cale cu sila. li da si tlmp, doar vasimti sa vlnà de bunà voie; dacà Tnsà nubagà in scarna, il la si t i m p u l si cade farà deveste urmàrlt de dreptate..,

,,Ràul, nlmlcul, pàcatul, dlavolul nu suntsubiecte sànàtoase de gàndlre, càci ìmbolnà-vesc mintea prin asociale de Idei. Pocàlntatrebule sa fle o ìnsenlnare din ce In ce malmare a sufletulul $1 a sanatati! fntregl."

,,Toatà stràdania protK n icu lu i aceastà este:sa desfacà dragostea si cunostinta noastràde Dumnezeu si sa ne dea, prin palimi, caobiect de preocupare nlmicul si absurdul."

..Qlasul constlfntel - e un glas tàcut, ochemare lina, pe care o auzl, o ìntelegl càvlne dinlàuntru , dar totusl dlncolo de Une,de la Dumnezeu. ìnsusl cuvàntul con-stllntàìnsemneazà a sti ìmpreunà la fel. lar cel cestlu la fel, sunt Dumnezeu si omul. Prinurmare , cugetul sau constlinta e ochlul cucare vede Dumnezeu pe om si acelasl ochicu care vede omul pe Dumnezeu." Pati-mile, reaua volntà si peste tot pacatele, darmal ales nebàgarea tn seamà a acestulglas, ìngràmàdesc nistc valurl peste ochlulacesta, nlste solzi, care-I stlng glasul, Tncàtabla se mal aude. Atuncl si Dumnezeu sestinge din ochiul nostru, ìncàt ne pare cànicl nu mai este Dumnezeu." (Pr. ArsenleBoca - Càrarea Imparatici)

N.P. R i skovsk i

A T E N T I O M A R E I M P O R T A N T Aa s u p r a morale! r a f lona l l s t e(Adevàrul este absolut, nu relativi)

Piine sun t rafturlle iibràrlilor $1 bibl iote-cllor tu nenumarate càrti ale llteraturllstiintlfice moraliste, cu continui estetlc sietlc, sau romane ale llteraturll de dlvertis-ment, universale. Qàslm ìn eie afirmatli cepar a fi ..de bun slmt si de ràspundere siinvasatura", afirmatl i ìnflàcàrate, piine deidea l i sm $1 entuzlasm, atràgàtoare pr lnaspiratine inalte pe care le propun si carereusesc sa aprlndà Intelectul si chlarsufletul, Tnsà foarte greu seslzàm modulexagerat si nenatural tn care o fac. Desl parcà glorifica binele, preamàresc adevàrul siproslàvesc dragostea, aceste Idealurl care ocllpà ne ìnsufletesc sunt ìnsà Imposibll denereallzat; de aceea ne lasà un gol neastep-tat ìn Inlmà ìnsotìt de-un sentlment acut deneìmplinlre. De ce tràlm aceastà deceptle?Pentru cà accie aspirati! stràlucit infaticatesunt doar niste biete l luzi l , sàrmane formefarà fond, binele lor este sec, adevàrul loreste sterp farà de Hristos-Dumnezeu, larceca ce se numeste dragoste in eie este osupra-ldeallzare a unor senzatil si slmtà-minte neclare si nerodltoare. Toate acestea

M a r g u ì d i s t r u g a t o r u l u i I ( M i

sunt o ìnselare; este o llteraturà cu unputernlc caracter ratlonallst umanlst, dinduhul càrtilor reiesind cà scriltoril suntadepti! moralel ratlonallste aride, conceputàde Lucifer si dezvàluità in vedenla prezen-tatà mai sus.

Este momentul, ca tot! crestinii sa nedezmetlcim din mlncluna ..atràgàtoareImorale umanlst-rationallste", comunlst-atelste,moartà prln ea ìnsasl si prln Inventatomi ei.

Morala rat ionalistà, morala I n t e l e c t u l u i ,amestecà binele trunchiat si adevàrul dena-turai, falsificai, cu ràul deghlzat, si prinaceastà este ìnjositoare si dlstrugàtoaresufleteste pentru omul care o ìmbràtiseazà.

Crestlnul se cuvine a face o deosebirenetà si ferma ìntre morala crestina -hrlstlcà, care-L are pe Hristos-Dumnezeu ìncentrul ei 5! al càrel izvor este ìn Dumnezeu- Tatàl, si asa zisa morala ratlonalistà-umanlst-atelstà sclipitoare si ispitltoare darstearpà, oarbà, farà sens si farà miez, ucigà-toare, Izvoràtà din intuneclmile luciferlce, ocumplltà deghlzare a lupu lu i satanfst ìnmiei blànd.

Morala rationalistà farà de Dumnezeu -inventata de Lucifer, il are pe omul doboràtde palimi ìn centrul el. De aceea estemoartà si omoarà sufleteste pe cel care-oìmbràtiseazà. Ea este o cvasl-moralà, estetrufasà, seacà, farà putere de a rezistaeficlent ìn fata ràulul. Chiar dacà cuprlnde

110 N.P. Rì^kovski

norme ce par valoroase si precepte atràgà-toare, cànd ìnsà ìncercl sa le impllnestl,constati cu nemultumire cum aluneci intr-ofàtàrnlcle degradante. Este cvasl-moralacare ìncearcà cu viclenie sa se substltuleMORALEI CRESTINE.

Scopul flnal urmàrlt de sluglle moralelrationallste este sa aducà un total dispretasupra Moralel, de orice fel ar fi ea, si sà-linjoseascà pe om.

Alci e marea viclenie si marea DEGH1ZARE,ca si marea vlctorie a ràulul . Cu o astfel demoralà ratlonalistà care amestecà blnelet r u n c h i a t cu ràul deghizat, predata in scoli,predicata de literatura ultlmelor secole siaflatà la baza ..DREPTURILOR OMULUI", s-aumplut lumea actualà de coruptle, larràutatea, mtinzàndu-se ca o leprà, acoperàomenirea dezonoratà.

Fntr-o totalà opozltle, Morata Crestinaeste vie si da viatà. Ea este singura MORALAAUTEPITICA pentru cà Izvoràste de laDumnezeu, Creatorul el. Ea-sl are temellape Jertfa suprema a Tlulul lui Dumnezeu.Hrlstos-Dumnezeu, Cel cu Cruce, da viatà siputere moralel crestine.

Hristos este m ìntregime Binde siAdevàrul absolut. Dragostea desàvàr$ttà siIzvorul Dragostel, intruchlparea moralei,unitatea tuturor vlrtutllor. Prlmlt princredintà si prin Talnele Bisericii in suflet,Ilsus Hristos aprlnde dragostea in Inlmà si

M a r§ u1 d i s t rugà to ru lu i 1 1 1

reface omul deplin dacà omul isl supunevolnta poruncilor Lui si tràieste cu bucurie/e//c////e(Matel 5,5-12) aduse de El.

Doar Msus Hristos, Cel cu Cruce, esteAdevàrul, si dacà toti am fi luptat de la ìnce-putul vieti! noastre pentru El si I-am fiimpl in i t Evanghelia Lui, pe viatà si pemoarte, azi omenirea n-ar mai fi ìnjosità, nus-ar mal naste monstri pe pàmànt càci nuar mal exfsta vicil si pàcatul ar fi fostdemult ìnvinslll Misiunea A d e v à r u l u i estemislunea lui llsus Hristos. El a làsat-ourmasllor Lui, crestinilor, celor care vor satràiascà in Adevàrsl pentru Adevàr!

Sa nu ne làsàm mselatU Adevàrul esteabsolut, desàvàrsltl Adevàrul are o existentàobiectivà, independentà de vointa, deratiunea si de simturf le noastre imperfecte,relative. Sa nu cumva sa acceptàm sugestiadizolvantà cà adevàrul este relativi $1 sa nucredem in relativitatea adevàruluil Minclunagàseste in adevàr cel mal mare dusman, pecare-I uràste de moarte si cauta pe orice càisà-l intunece. Aceastà mare mlnciunà, càadevàrul e reiatlv, prlmità in suflete areputerea de a le ucide. Solutia: sa lesim dinconfuzlel

Numai PERCEPTIA adevàrului poate firelativa, nedesàvàrsità, aproximativà, dupà càtde nedesàvàrsità este mintea care-I primeste.

Modul m care ficcare om percepe adevà-rul poate depinde de conditine In care


tràleste sau de situatia in care se aflà la unmoment dat. Depinde si de aparatul carereceptloneazà adevàrul, de càt de sànàtoasàsi llmpede este mlntea care-I prlmeste. Ominte oarbà prin confuzle si compromisuri,sau ìntunecatà de pacate si patimi, o mintemurdarà, sau bolnavà, nu va vedea vreodatàadevàrul curat, total, ìntreg, asa cum este el.

Sa depunem deci sàrguln(à si bunàvointà ìn Duhul cel bun, al lui Hristos - Gelcu Cruce, - ca sa putem intelege cu totdlscernàmàntul cà relativa este numalperceptla adevàrulul, lar adevàrul esteabsotut, i n f i n i t . total, desàvàrsft

(1 loan, cap.4)1. lubitilor, nu dati crezare orlcàrui d u h ,

ci cercaci duhurl le dacà sunt de la Dumne-zeu, fllndcà multi proorocl minc lnos i auleslt in lume.

2. In aceasta sa cunoastetl d u h u l luiDumnezeu: orice duh care màrturlseste càIlsus Hristos a venlt in trup, este de laDumnezeu.

3. §i orice duh, care nu màrturlseste peMsus Hristos, nu este de la Dumnezeu, cieste duhul lui antihrlst, despre care atlauzit cà vine si acum este chlar ìn lume.

4. Voi, copii, sunteti din Dumnezeu si l-atlblruit pe acel proorocl, càci mal mare este

M a r § u l d i s t r u g à t o r u l u i II i

Cel ce e ìn voi, decàt cel ce este ìn lume.5. Accia sunt din lume, de aceea gràiesc

ca din lume si lumea il ascultà.6. Mo! suntem din Dumnezeu; clne

cunoaste pe Dumnezeu ascultà de noi; clnenu este din Dumnezeu nu ascultà de noi.Din aceasta cunoastem Duhul adevàrulul siduhul ràtàcirii.

7. lubitilor, sa ne iubim unu l pe altul,pentru cà dragostea este de la Dumnezeu sioricine iubeste este nàscut din Dumnezeusi cunoaste pe Dumnezeu.

8. Cel ce nu Iubeste n-a cunoscut peDumnezeu, pentru cà Dumnezeu este lublre.

9. Intru aceasta s-a aràtat dragostea luiDumnezeu càtre noi, cà pe f luì Sau cel UnulMàscut L-a trimis Dumnezeu in lume, caprin El viatà sa avem.

10. In aceasta este dragostea, nu flindcànoi am iubit pe Dumnezeu, ci fllndcà El ne-alubit pe noi si a trimis pe f lu ì Sàujertfà deIspàsire pentru pacatele noastre.

11. lubitilor, dacà Dumnezeu astfel ne-alublt pe noi, si noi datori suntem sa neiubim unul pe altul.

12. Din aceasta cunoastem cà ràmànemìn E) si El ìntru noi, flindcà ne-a dat dinDuhul Sau.

13. §1 noi am vàzut si màrturlsim càTatàl a trimis pe Fluì, Màntuitor al lumil.

14. Cine màrturlseste cà Ilsus este fluìlui Dumnezeu, Dumnezeu ramane ìntru el

114 N.P. R i^kovsk i

si el ìn Dumnezeu.15. §1 noi am cunoscut si am crezut

iubirea, pe care Dumnezeu o are càtre noi.Dumnezeu este iublre si cel ce ramane ìniubire ramane in Dumnezeu si Dumnezeuramane ìntru el. {1 loan, cap.4)

+ +

TRAlM ..LlPSIfl DE 5UCURIAVEDERI1 LUI DUMNEZEU"

Pietrificati ìn indàrà tn ic ia in imi i ,invàrtosati ìn nepocàintà, cu sufletul lovit,ucis, am ajuns cumpllt de neslmtitorl.Zdrobindu-ne de zldul pàcatului ìn tot malmare sfàràmare ne af làm, cu dragosteaìncovolatà spre lume si spre trup, robiìncàtusati sub ascultare stràinà si dusma-nà... Desi robia ne fndoale, lar ìn adànculsufletului nostru se casca un gol Imens carene soarbe ìn donai sàu inflnl t dupà sflnfe-nie, nu mai dorlm eliberarea ce ne-o oferàJertfa pe Cruce a Fiulul lui Dumnezeu.Apare ìntrebarea: * DE CE nu ne Intereseazàvestea bunà a Sfintelor Sale Evanghelli careaduc cu adevàrat màntuirea? - PEMTRU CAatàt de mult ne-am impietrii ìncat chiardaca incà mal slmtlm càtà amàràciunecuprinde viata noastrà lipsità de FERICIREAcare izvoràste doar din Dumnezeu, nu malavem puterea une! ìntoarcerl si schlmbàritotale.

M a r g u l d i s t r u g à t o r u l u i 1 If t

Pentru a ne topi ìnvàrtosarea si a ne daputere, ne vine ìn ajutor Sfànta Scripturà siBiserlca cea Una, prln Sfintele el Talne,dintre care Sfànta Spovedanle fàcutà cudurere si din adàncul sufletului ellbereazàfllnta crestlnulul de demoni si de ìntunerlc.Totodatà, atàtea màrturii ale Sflntllorasteaptà sa le urmàm exemplul eliberator,numai sa vrem si sa alegem a petrece tlnvpul scurt ce ne-a ràmas ìn companla lor. Sanu respingerti chemarea lui Hristos pe carene-o face necontenit prln gura si brateleiubltoare ale Sflntei Sale BisericI, sa mer-gem la duhovnlcl ca sa primim nu numaiiertare pentru ràtàclri ci si binecuvàntare,si sa gàsim salvarea de atacurile duhuri lordemonice.

116 N.P. R Ì » k o v » k i

C U V A N T

al PàrinteluI Paisle Agh io r i tu l

..Dupà furtuna diavoleascà,va venl msorlrea dumnezeiascà"

In spatele d u h u l u i lumesc al ..libertàtii"de astàzi, al llpsei de respect in Blserlca lu iHrlstos fata de cel mal mari, p à r i n t i si das-càll, care au frlcà de Dumnezeu, se ascundesclavla lumeascà, stresul si anarhla, careconduce lumea la impas, la catastrofasufleteascà si trupeascà.

lar In spatele sistemului perfect deaslgurare computerlzatà, ce se face prln..cartela" electronlcà, se ascunde dlctaturamondiale, sclavla lui antihrist, ca sa-sipunà semn pe ména lor cea dreaptà sau pefrante, Incàt nimeni sa nu poatà cumpàrasau vinde, decàt numai cel ce are semnuLadicà numele flareif sau numàrul numeluifiarei. Alci este ìnfelepciunea. C/ne arepricepere sa socoteascà numele fiarei, càcieste numàr de om. $/ numàrul lui este sasesute saized si sase" (Apocallpsa 15, 16-18).

Sfàntul Andrei al Cezarell serie urmàtoa-rele: ,,Despre numele cel murdaral lui antihristsi despre tàlcuirea numàrului precum sidespre aitele ce s-au scris despre acelaf


vremea le va descoperi si experlen(a celorìnfeleptl..., dar nu a binevolt harul dumne-zelesc sa se serie in dumnezeiasca cartenumele lui cel pierzàtor. ìnsà cercetànd curafiunea, cu adevàrat multe (nume) se potafla..:\r lucru ciudat este cà multi cameni

duhovnicesti, pe làngà faptul cà fac tàlcui-rlle lor proprii, se mal si tem cu o frlcàlumeascà de ,.punerea la dosar", in tlmp cear fi trebult sa se nellnlsteascà duhovnlceste,sà-1 ^jute pe crestlnl cu nellnlstea cea bunàsi sa le ìntàreascà credlnta, si astfel saslmtà màngàlerea dumnezeiasca.

Ma mlr cum toate aceste evenimente nule creeazà probleme de constilntàl De cenu-sl pun màcar un semn de ìntrebare latàlculrlle mintii lor? §i dacà il ajutà peantihrist la pecetluirea lor, de ce mal tragdupà ei si alte suflete la plerzare? Càci laaceasta se referà: ca sa inselef dacà estecu putlntà, si pe cei alesr (Me. 13,22).

Se vor insela cei care le vor tàlcul peacestea cu mintea lor. In tlmp ce semnelesunt foarte dare. ..flara" de la Bruxelles asorbii in computer cu 666 aproape toatestatele. Cartela, buletinul electronlc, ..ìna-inte mergàtoare ale pecetluirii", ce arata?Din pacate la radio ascultàm numai tlmpulprobabil.

Ce ne va spune Hristos? ,,FàtarniciIor,fa fa cerului stifi s-o judecati dar semnele

118 N.P.JUgkovski

vremurilor nu putetl?'(Mi. 16,3).Asadar, dupà cartelà si dupà buletinul

electronic, adica ..indosarierea" persoanelor,ce se face pentru a ìnainta cu viclenìe lapecellulre, vor spune mereu la televizor càoarecare a furai cartelà cutàrula si i-a luatbanii din banca. Pe de alta parte vor facereclama ..sistemului perfecl", adlcà pecetlui-rfl pe mànà sau pe frunte cu raze laser, anumàrului 666, numele antihrlstului, carenu se va distinge cu ochiul liber.

Din pacate, iaràsi ,.anumiti cunoscàlori"ti vor ..ìnfàsa" pe fili lor duhovnicesli ca peniste prunci, chipurile ca sa nu-1 màhneascà,zicàndu-le: ..Aceasta nu are importantà".,,Mu-Ì nimlc, este destul sa credetl làuntric".$i, desl vedem cà Apostolulul Pelru, care s-alepàdat numal la exterior de Mristos, i s-asocotit aceasta cu adevàrat lepàdare, acestiase leapàdà de Sfànta pecete a lui Hristos,ce le-a fost data la Sfàntul Botez, care este..Pecetea darulul SfàntuluI Duh", prinprimirea pecetil lui antihrist si mai spunapoi cà il au pe Hristos ìnlàuntrul lor.

Din pacate, o astfel de logica aveau siunii ..gnostici" pe vremea Sfintilor Mucenici,care ìncercau sà-i ìntoarcà pe mucenici dela màrturfslrea lor, asa cum spune SfàntulVasile cel Mare in ,,Cuvàntul" sàu lamucenicul Qordie:

mul(i ìncercau sà-l convingà pemucenlc sa se lepede numai cu gura si sà-si

M a r c i i ! d i a t r u g à t o r u l u i i l 1 '

pàstreze credinfa in sufici prln aceeasldlspozifie làuntrlcà, pentru cà Dumnezeunu cauta la cele pe care le rosteste llmba, cila Intenda omului, Insà mucenicul Qordie aràmas neìnduplecat si a ràspuns: ,,/Yu suferàlimba cea zldltà de Hristos sa rosteascàceva ìmpotrlva Ziditorului... Nu va inse/afj,Dumnezeu nu Se lasà batjocorit càci dincele ce les din gura omului, ficcare va fijudecat; din cu vintele tale te vei ìndreptàflsi din cuvlntele tale te vei osàndf\e asemenea, sub stàpànlrea lui Deciu,

s-a poruncit crestinilor sa màrturiseascàreligia ìnchinàtorllor la Ìdoli si crestinil careau màrturisìt si au jertfil Idolllor, au primitun certificai scàpànd astfel de mucenicle.Dar nu numal acestia s-au lepàdat de Hristos,ci si cel care au dat banl ìnchinàtorilor laidoli si au lual cerliflcalul farà sa se lepedede Hrlslos, asa numitii ..libellus". Dar si peacestia Biserlca noastrà i-a considerailepàdatl, càzu(i.

Sa ne aminlim si de mlnunea sa va rs itade Sfàntul Teodor, care se pràznuieste inficcare an in sàmbàta din prima sàptàmànàa Postului Mare: ..lulian Paravalul stllnd càpoporul lui Mristos, mal cu seamà insàplàmàna intai a Poslulul Mare, cauta sase curàteascà si sa se apropie mai muli deDumnezeu, a voli sà-i spurce. De aceea aporuncll sa punà in piata ìn accie zilemàncàruri spurcate cu sàngele jerlfelor


idolesti. Dar Sfàntul mucenlc Teodor s-aaràtat in vls lui Evdoxie, arhieplscopul deatunci al Constantlnopolulul, $1 descoperin-du-i fapta ìmpàratulul, I-a poruncit sà-l adunepe credinclosi dis-de-dimlneafà ca sà-iìmpiedice sa foloseascà accie màncàrurlspurcate. lar lipsa hranei necesare sa oìnlocuiascà vremelnic prin colivà... In felulacesta scopul Paravatului a fost zàdàrntcitsi poporul cel credincios a fost pàzitnespurcat...".

Depàrtarea, de cele jertfite idolilor afost rànduità printr-un canon al SflntllorApostoli: .,$/ Apostoli! si preotH s-au adu-nai... (si au hotàrat) sa se fereascà de celeJertflte Idolilor si de desfràu si de (animale)sugrumate si de sànge" (Faptele Apostolilor15,6,20).

Dar cu toate cele pe care le-am aràtat,auzi, din pacate, o gràmadà de neghiobi iaie minili unor ..gnostici" de astàzi. Unulspune: ..Eu voi primi buletinul cu 666, si voipune si o cruce alàturi". Altul spune: ..Eu voiprimi pecetea cu 666 pe frunte si voi face sio cruce pe cap...". lar a l t i i spun o gràmadàde alte neghiobii, crezànd cà se vor sfinfl ìnfelul acesta. Dar toate acestea sunt ìnselàrl.Mumai cele care primesc sfinire, numalacelea se sfinfesc. De pildà, apa primestesflntlre si se face agheasmà. ìnsà urina nuprimeste sfinire. Piatra se poate face pàineprin minune, dar necuràfla nu primeste

M a r g u ì dia tru g a tp r u 1 u i

sfinire.Prin urmare, diavolul, antihristul, atunci

cànd este pe buletin, pe mànà sau pefruntea noastrà prin simbolul lui, nu sesfinteste chlar si o cruce de ai face.

Avem puterea Clnstitel Cruci, a simbolu-lui sfànt, si harul dumnezelesc al lui Mrlstosnumal atunci cànd ne ìndestulàm cu Sfàntapecetluire a Botezulul, prin care ne lepàdàmde satana, ne u n i n i cu Hristos si p r i m i msfànta pecetluire: ..Pecetea darulul Duhu lu lSfànt" (devenind astfel fli al lui Dumnezeu,prin Mar, lar noi ne lepàdàm si ne pecetluimcu 666 devenind ffi ai diavolulul).

Cu multa durere si dragoste int ru Hristos,Monahul Paisle

BIserlca sa la o pozitle corectà. Sa pro-testeze si sa cearà de la stat ca cel pufln sanu fle obligatoriu noul buletin. Sa explicesicredinclosilor sa ìnteleagà cà, dacà vor luabuletinul, aceasta va fi lepàdare".

ìn concluzie Stareful Palsie crede cà: ..ìnspatele Comunitàrii Europene se ascundedlctatura slonistllor. La o dictaturà atàt deìnfioràtoare numai diavolul se putea gàndl.Pecetlulrea este lepàdare. C h f a r si prlmlreabuletlnulul este lepàdare. Din moment ceexlstà pe buletin simbolul diavolulul 666

F122

\. R U k o v s k i

(Apoc. 17, 18) si eu Iscàlesc ìnseamnà càsunt de acord cu acest lucru . Este foartelimpede cà aceasta ìnseamnà lepàdare. Telepezl de S f à n t u l Botez si pul alta pecete,adicà te lepezi de pecetea lui Hrlstos si oprimestl pe cea a diavolului. Altceva este cubancnotele care au numàrul 666 - ..daticezaruluicele cesuntale cezaruluT (Le. 20,25) - si altceva b u l e t i n u l care este cevapersonal. Chiar atuncl cànd clneva prìmestesa fle pecetluit dlntr-o nestllntà sau Indlfe-rentà nejustlflcatà, plerde dumnezeiesculharsl prìmeste Inràurirea dlavoleascà".

In càteva cuvlnte aceasta era pozitiaStarefulul Palsle. A vorblt cu l lmpezfme sistatornlcle pana la adormirea sa. lar acumpovàluleste si invaia' prln scrlerile lui.

Hrlstos Sa ne lumlneze pe toli. Amin.

(Sfàntul Munte Athos, Chi I la TanagudaMànàstlrea Cutlumus.

Sàmbàta din prima sàptàmànà afostululMare 1987)


Alte adàuglrl ale edltorllor

Spunetl HU, IAD-ululI

fnsemnarea elettronica a nallunlltrebuie sa alba conslmtàmàntul el.

Dezbatere centra stanlàrli biometrice princfpurl invizibile.

•r rVM n T\, prln conducàtorll alesi de ei,

sunt p r imi ! din lume la pasapoarte cu toatedatele blometrlce. Incepànd din acest anfila Informatlzatà a nollor documente decàlàtorie coniine un cip electronic Invlzlbll.


Farà a fi consultaci si farà a aprobaacest lucru, romànii vor avea pasapoarte cudate biometrice incorporate ìncepànd dinacest an. Oficial, prln date biometrice seìntelege, ìntr-o prima fazà, introducerea infila informatlzatà a pasaportulul a unul ..cipelectronlc invizibil" care va contine aceeaslfotografie care exista pe fila respectlvà, ìnsàin formai electronic. Este vorba despre ofotografie color cu dimensiunile 35mm/45mmcontlnànd imaginea faclalà a persoanelprivila din fata, cu capul descoperit si ochìideschi?!. Mlnlsterul de Interne a informaicà Uniunea Europeanà adaugà cel putln omàsurà suplimentarà de identificare.Aceasta consta in ìncorporarea in cipulelectronlc aflat in pagina Informatlzatà adocumentu lu i , alàluri de imaglnea faciali,si a impresiunllor digllale ale degelelor dela ficcare mànà. Agenzia de presa Medlafaxne Informeazà cà, noul minislru de Inlerne,Qabriel Oprea, nlci nu si-a preluat binefunctla si a si vlzital, la s f à r s i t u l anulu)trecut, Centrul Mattonai Unic de Personali-zare a Pasapoartelor Elettronice, undeìncepànd cu I ianuarie 2009 se producnoile lipuri de pasapoarte, care confln 50de clemente de sigurantà, fata de 32existente pe actualele documente.

..Elementul de noulate" al pasaportululbiometrie este introducerea unui cip careInclude dalele personale ale detinàtorului.

Mar^ul d i s t r u g à t o r u l u i

..noile pasapoarte sunl dovadà a faplulul edRomania isi poale ì n d e p l i n i responsabilità-tile pe care le are ca tara membra a UnlunilEuropene. Inlroducerea unor elemenlesupllmenlare de sigurantà si, bineìnteles,conlrolul strict la granite au rolul de aimpiedica exportul si importul de infractiona-l i ta te" , sustlne mlnistrul A d m i n i s t r a t i e i siInlernelor. ìncepànd cu 31 decembrie 2008,Romania, ca slal membru DE, poate emltepasapoarte elettronice in conformitele cuRegulamentul nr. 2252/2004 al ConsiliululEuropei, prlvlnd standardele pentru elemen-tele de securitate si elementele biometriceintegrate in pasapoarte si ìn documente decàlàtorie emise de statele membre. Con-form Ordonantel de Urgentà a Quvernululnr. 94/2008 pentru stabilirea unor màsuriprivind punerea ìn circulatle a pasapoartelorelectronlce, precum si producerea altordocumenle de càlàlorie, personalizareapasapoartelor electronice se realizeazà decàtre Cenlrul Mational Unic de Personalizarea Pasapoartelor Electronice, care functloneazàìn structura Directlei Generale de Pasapoarlea M.A.I. Conform acelulasl act normativ,producerea blanchetelor (pasapoarte inalb) se realizeazà de càtre CompaniaMatonaia ..Imprimerla Mattonala**.

Potrivlt sursei citate, Romania este sin-gurul stai din lume care emlte un model depasaport electronlc care cuprinde, chlar de


la momentul Introducerll, ambele elementede Identificare, respectlv Imaglnea faclalàsi Impresiunlle digitale, conchide Mediafax.

M u m à r u l 2, dupà SUA, la amenintàr iterorlste?

Hu este foarte dar de ce noi suntemprimi! in toate, cum am fost si cu noile notebancare de plastic ale Leulul, desi, teoretic -si tot farà consultala popularà - vom trecein curànd la moneda europeanà Euro.

Più este foarte clar care este motlvuiacestei cheltuiell imense, in conditine..crizei Internationale", stari! de subzis tentàa pensionarilor si a une! sub-salarlzàri aprofesorilor, de exemplu.

In Statele Unite, presedfntele GeorgeBush invoca anul trecut, in Decretul sàu deinstituire a Biometrie! informatizate, ..Secu-ritatea Matonaia", la punctul 1, ca motlvulprinclpal al actulu! este ..protejarea natiuniiìmpotriva ..teroristilor cunoscut* ?! suspectati"('Known and suspected terrorists' - KSTs - ( VeziWhlte House: Piattonai Security PresidentialDirectlve and Homeland Security ... -SUBJECT: Biometrics for Identification andScreening to Enhance Natlonal Security).

Dacà in cazul amerlcan ratiunea este,cel putln oficfal, o màsura ..antiterorlstà",care sa fie la noi motivili: suntem o natlunede teroristi sàu, dupà SUA, suntem a douatara din lume ca rise al une! amenintarl

M a r g u l d i a t r u g à t o r u l u i 127

teroriste iminente?nu este foarte clar nici de ce nlmeni, dar

nimen! din Quvern, nu s-a gàndit sa supunàaceastà tema dezbaterii publlce, conformnormelor de scena ale asa-zisei democratilla care suntem si noi nlste figuranti, acolo.Chiar atàt de mare este pericolul si nu stlmnoi? Sàu ìnsemnarea noastrà, ca pe vite,este primul pas al unor alte màsurl luatepentru controlul absolut al f i i n ( e i umane?

e «4* dou* loin»gi» cubtiii mt «*nnfit«fa«cih»i o d»et %i 3 t»p*(aloii fwrn«|i tot dvi 2n»9r* ct±>taii .ot i*fv*2*f*a to* 6 Vxtornc ip* A*c«t cod <l* b«« tct* pi»z*n(run>»ul tnbchirttAi 666 H i

Ceca ce este clar este faptul ca noua re-glementare incaica dreptul la intimitate sipropria persoanà, la viatà si la liberiate si,mai mult decàt atàt, incaica convingerllereligloase ale peste 87% din natlune. (Vezt.http://www.razbolulnevazut.org/articol/51Scrisoarea-Pàrintelui-Pafste-Aghioritul-referitor-la-semnele-vremurilor-666)

Orice cetà^ean trebuie sa alba dreptul laalegere, atuncl cànd 1 se pune viata ìntr-uncip - updatat la vola autorltàtllor -, atunci

N.P. R i s k o v s k i

cànd cetàteanul este transformat ìntr-unslmplu numàr, mai ceva ca in statuìcomunlstsau nazlst.

Sa ìnvàtàm de la sàrbl:,.VIata farà a fi ìnsemnafl"

In statuì vecln ortodox, Serbia, in urmaune! campanll pornlte de o slmplà organiza-tle de crestinl, Introducerea cipurilorbiometrice a fost blocatà. Blserlca OrtodoxàSàrbà a organlzat o conferirà s t l i n t i f i c à , lacare au participat experti ìn IT, profesorluniversitari si personalìtàti culturale, careau sollcitat Quvernului, p r in t r -un apel publlc,oprlrea stanarli electronice a oamenilorpana la o dezbatere naflonalà pe aceastàtema. Dupà dol ani de lupte, si sprijln dinpartea comunltàtii academice si blserlcesti,victoria credinciosllor ortodocsl asupra autori-tàtilor a fàcut ca blometrizarea cu fierulrosu a sàrbilor sa fle respinsà. Vezi Serbiarejects biometrie ID cards EDRI. Bineìnfeles,asociatia care a reusft aceastà performantà,..Dverl" - Porti (htp://www.dverisrpske.com/),nàscutà ìn 1999 la Facultatea de filologie aUniversitari din Belgrad, a fost catalogataimediat de ..prietenii" Serbici (aceiasi cu ceial Romànici) drcpt fundamentalist-extre-mistà si an t ì -mondia l izare , ca si cumglobalizarea ar fi un lucru bun. AvocatulDragoljub Djordjevic, promotorul campa-


nlel anti-biometric ..Viata farà a fi fnsem-nat", a mers mai departe, ìn 2008, contes-tànd Legea abuzfvà la Curtea Suprema aSerbici. Ceca ce trebuie sa facem si noi.

Studilnd materialele accesi bile pcInternet despre biometrie am dat si de unInstitut al càrui nume, pentru romàni,spune tot: Information Acces Division, pcscurt: I A D .


P O S T F A T A

.,Sà va dezbràcati de vfetuirea voastràde mai ìnalnte, de omul cel vechl, care sestricà prin poftele amàgltoare, si sa vaInnoitl ìn duhul mlnt l i voastre, si sa vaImbracati In omul cel nou, cel dupàDumnezeu , zidlt Fntru dreptate si ìnsfìntenla adevàrului. (Efesenl, cap. 4, 22-24)

..Si nu f i t i partasi la faptele cele faràroadà ale ìntunerlcului, ci mal degrabà,osànditi-le pe fata. Càci cele ce se fac ìntruascuns de ei, rusine este a le si grài. lar totce este pe fata, se descoperà prinlumina, càci tot ceca ce este descoperit,lumina este. Pentru aceea zice: ..Desteaptà-te cel ce dormi si te scoalà din morti si te valumina Hristos". Deci luatl scarna cu grijà,cum umblatl, nu ca nlste neìntelepti, ci cacei ìnteleptl, ràscumpàrànd vremea, càcizllele relè sunt." (Efesenl, cap. 5)

Jar pe voi v-a fàcut vii, cei ce erati mortiprin gresalele si prin pacatele voastre. ìncare ati umblat mal ìnalnte, potrlvlt veacu-lul lumii acestela, potrlvlt stàpànitoruluiputerii vàzduhului, a d u h u l u i care lucreazàacum in fi l i neascultàrll. Intru care si noitotl am petrecut odinloarà, in pofteletrupulul nostru, fàcànd volle t r u p u l u i si alesimturilor si, din fire, eram fli i mànlei ca siceilaltl. (Efeseni, cap. 2, 1-3)

M a r $ u l d i s t r u g à t o r u l u i l.U

. . imbràcatl-và cu toate armele luiDumnezeu, ca sa pute(l sta ìmpotrtvaune l t l r l l o r dlavolulul . Càci lupta noastrà nueste i m p u t r i v a t rupului si a sàngelul, ciìmpotrlva ìncepàtorlilor, ìmpotriva stàpànl-ilor, ìmpotr iva s tàpànitori lor ìntunericululacestul veac, ìmpotriva duhur i l o r ràutàtll,care sunt ìn vàzduh. Pentru aceea, luatltoate armele lui Dumnezeu, ca sa putetl staìmpotriva in zlua cea rea, si, toate biruln-du-le, sa ràmànetl ìn picioare. Stati deci tari,avànd mijlocul vostru ìncins cu adevàrul siìmbràcàndu-và cu platosa dreptàtll, §1incalvati plcloarele voastre, gata fiindpentru Evanghella pàcll. ìn toate luatlpavàza credintel, cu care veti putea sastlngetl toate sàgetlle cele arzàtoare alevlcleanulul. Luatl si colful m à n t u i r i i si sabiaDuhului, care este cuvàntul lui Dumnezeu.Faceti ìn toatà vremea, ìn Duhul, tot felul derugàclunl si de cereri, si Intru aceastapriveghind cu toatà stàruinta si rugàciuneapentru totl sfinti!". (Efesenl, cap. 6,11-18 )

..Càci Dumnezeu este Cel ce lucreazà ìnvoi si ca sa volti si ca sa sàvàrsitl, dupà aLui bunàvointà" (Filipenl 2,13).

ttt

Diavolul, stilnd cà omul, dupà ce sl-aasigurat necesltàtlle pr ima re • hrana,ìmbràcàmlntea, adàpostul - tinde cu tàrlespre a fi mal putin vigllent, l-a sugerat sà-slla ca tinta comodltatea ìn care se complac

ioti satisfattiti!', filnd de acum usor demanipulat, nu i-a fost greu sà-l ademeneas-cà pe om prin ..progres" si sà-l ìndi-urnesugestionàndu-i prin toate ,,creatiilemoderne" sa alerge ,,sà-sl tràiascà viata"pana la obsesie, uitànd de responsabilitàti...Creatine moderne" - slugi aservite marelulcomplot - executà farà càrtlre ordinele,atacànd cu tot armamentul sugestiilor prinmainile oamenilor coruptl; ce conteazà ceefecte vor produce in urmasi?! Tràleste-tlcllpa!, e noua lozlnca. Desi sàtui de lozinci,lozlnca asta; tràieste-fi clipalpiace multora,cà le gàdilà s imtu r i l e . . .

Moda servila e una dlntre ..creabilemoderne" cu mare fortà de sugestle. Ea asuclt capul la tot globul si dicteazà cuautoritatea modernismului: - cum sa teìmbraci trufas; - cum sa umbll dezbràcat,farà ruslne; - cum sa te Imbulbl cu delica-tese otràvite cu colorantisi eh i m leale ca sadevii un cllent fldel al spitalelor si sà-f/gràbesti sfàrsitul; - cum sa te vacclnezlcentra hepatita B sau gripà, ca sa te trezestlbolnav de SIDA si cu sistemai Imunìtardistrus; - cum sa te tratezl de steriliate,dupà ce al luat ani la rànd antlconceptlonalecu pumnul, si cum ca sa morì de boala,,vacìlornebune" inoculataprìn fìolele contrasterilitaci; - cum sa te-ngropi In da tori i ìnrobi-toare ca sà-(i satisfeci nevola Inventata delux si ^carierà'; cum sa devii nonconformisiateuf cà e la moda, lar ..de cumva mai est/crestin est! foaarte demodatr...

M a r ^ u l d i s trugàtorulu i 133

Moda, atotstiutoarea atàtor metode dedezumanizaref a devenit noua scarà avalorilor, de fapt scara nonvalorilor. Pringura lumi! fndoctrinate, moda /(/ spune càtde ìnapoiat est/ dacà nu-(i umpli capul cumanipulàrile televlziunil, càt de fnvechit veldevenl dacà nu te clvilizezi prìn adorareaimaglnilor fugare care-fi disloca spiritili.

Alàturi de ea, alte douà creaturì modernesugestioneazà, fàcànd miiloane de victimefntre tinerl:

I. - muzidle urlate cu violenta sau celemiorlàite cu subiecte de sexr bine ìmbibatecu mesaje subllminale antisociale demonice;

II. - fìlmele bine trucate cu subiectedezumanlzante care mustesc si eie deimagi nisubllminale ori bile.

$irul se contìnua cu romane/e vicleanticluitef revistele dezmàfate, zlarele piinede minciuni abile, reclamele cu pornografìaToate vor sa ne ascundà cultura Cuvàntuluicare edifica splritui omului. Toate, ca nistepàpusarì hainL il joacà pe oamenil marioneta,somnambull, ca ìntr-o plesà dràceascà incare tot! se aflà sub o vrajà necrutàtoare.

Obseda(i de lux si preocupatl aberantde satisfacerea instinctelor primare, oamenilde làngà noi devln aroganti si de o sexuali-tate exceslvà, farà flnalltate. Me-educatlsà-sf (ina simturlle-n fràu prin abstinentà,gollti de orice frana moralà sj de orice ideaiìnalt, se agata unii de alti! pentru a-sisatlsface portele devoratoare. Cum sa temal intelegl cu semenul tàu cànd el e inculai

134 N . P . R i ^ k o v s k i

in . t u r n u l lui de trufìe anarhicà , culbàrlt ìnpiaceri 5! palimi, ìn alcool 5! ìn droguri, ìnvici! care il fac usor de amàglt, lesne demanipulat, dar nu si om ..de ìnteles".

Majorltatea tinerilor, nenumàrat! adultisi chlar bàtràni farà m i n t e , pàràslnd idealulcomun, singurul care l-ar fi unit ìn fortàretemorale de neinfrànt, au ajuns deja laanarhie, la degradare definitiva si moarteumllltoare, vesnlcà. Natiunile cad una dupàalta, prinse in plasa progresului sì a moder-nismului, culcàndu-se st guduràndu-se debunà voie la picioarele cotropitorìlor satanistimascati ìn ellberatorl. Asa ìnceteazàpopulatiile farà personalltate de a mal finatiun! - devenind sciavi! amàràtl ai unorstàpàni draconici.

Acesta este si momentul termlnus alasa-zisului progres si al modernlsmului, cutoatà bunàstarea lor trucatà. Armele abilesunt lepàdate. Adevàrul cutremuràtor esteaflat de loti si gratti le clpurllor ì n f i p t e fnplelea f lecàruia vor aduce o deznàdejdefarà margini. Llbertatea umana a apus.Atuncl nu vei mai avea responsabilul dreptde a alege Hbcr ìntre Dumnezeu si satanaflindcà deja, prin vlata ta neglijentà siiresponsabilà, ai ales si I-ai ajutat pe satansa ajungà la càrma omeniril spre a te nimicipe tine, omule modern al zllelor noastre.

Doamne lisuse Hristoase, f luì luiDumnezeu, miluieste-ne pe noi!

M a r9u1 d i s t r u g à t o r u l u i 135

CUPRIMS

Moto J 4Cuvànt ai Pàrlntelul Justln Pàrvireferitor la vremurile de acumIn loc de Introducere 13

SEMNELE VREM1I, TAIfiA FARADELEGH

Mota asupra editici 15Vedenia 17Marsul dlstrugàtorului I 19

PROGRAMUL OFENSIVEI

I. Cucerirea SLUJITOR1LOR BI5ERICHsi pervertlrea lor 27II. Pervertirea savantilor prln sugestldiabolice 28III . Pervertlrea clericllor si savantilorrodeste ìn oameni necredintà si trufle 51IV. Atentle! Demoni! ìntunecà consti-Inta, zàpàcind creierulttl 32V. Aiuri t de luresul tehnici i omul decadeìn idolatrizarea intelectulul 34VI. Ràzvràtirea omulul il amplificavlnovàtia si groaza de slnguràtate J 35VII. Cultivarea intelectului, ..triumfàtor" siràzvràtlt va inlocui cultlvarea virtutilor 36Vili. Indemnati sa lepede vlata flreascàjpentru o viatà artificialà, oamenil decadìn senzuallsm si autodistruqere J 37IX. Marcie merit al bogatilor ìn ràsturna-lrea ordini! naturale... 39

136 N.P, Ri^kovsk i

X Relatlvitatea ideilor Tntunecà mlntil»oamenllor I 40XI Oamenii posedà o cltadelà - cea malInacceslbilà - maternltatea. Trebui*distrusàl I 45XII Bàrbatul corupt - un aliat de nàdejde al diavoiului 46XIII Kt'init.i cu Iscusintà in demnitatea sa,femela este ìmpinsà spre emancipare,Hlnd astfel ci In ti tà din rostul ei divln 48XIV Femeia necredlnctoasà lui Dumne-zeu ajunge sclava fldelà a diavoiului 50XV. Prin spiritism si magie, pas cu pascàtre ìntruchiparea antihristului, spreUniunea Social-Democratica, bazatàpe anarhia totalà 52Mote adàugateIn textul vlztunij..Marsulul distrugàtorulul" de redactorijacestel lucrar! 58Recomandàrl si adàugiri ale editorului 105Càteva cuvlnte tàmàdultoare de sufletjale Pàrintelui Arsenie Boca .1 106Atentfonare importante asupra morale!rationallste: Adevàrul este absolut, nurelativi .1 108Tràim ..lipsitl de bucuria vederli luDumnezeu" 114Cuvànt al Fàrintelul Palsle Aghloritul... 116Alte adàugiri ale editorilor: SpunefngiAD-ulul! 125Sa ìnvàtàm de la sàrbi: ..Viata farà a fiìnsemnati" J 128Postfatà , I 150"

marsul distrugatorului001(2)

Documents