mariussavu: „|nromânia, descentralizarea · pdf fileputem avea un singur manager...

$: MARIUSSAVU: „|nRomânia, DESCENTRALIZAREA · PDF fileputem avea un singur manager la trei spitale, a[a cum se \nt\mpl`, de ... cazul, de construire a unor corpuri noi \n curtea spitalelor$
MARIUS SAVU:„|n România,DESCENTRALIZAREAse face cu forcepsul”

22 - AApprriilliiee 22001100

EU.RO.COMUNITATEA MEDICAL~


Descentralizarea [ireorganizarea spitalelor, PRO [i CONTRA

PP.. 1100--1133

MUNICIPALITATEA,un partenersolid înreformarea sistemului de psihiatrie

ADINA GEAN~:„Este nevoie de oameni[coli]i, care s` \n]eleag`mecanismele din sistemul sanitar“

GHEORGHE NODITI: „CNAS este normal s` se descentralizeze [i s` devin` CNAS regionale“

PP.. 1144

PP.. 88

PP.. 99PP.. 1155

DESCENTRALIZAREA,surs` de team`pentruautorit`]i


EU.RO.COMUNITATEA MEDI CAL~

Ce se înt\mpl` acum în spitale?Cl`dirile spitalelor necesit` repara]iicapitale, spa]iile s\nt insuficiente pentru apermite realizarea circuitelor corecte şi ar`spunde cerin]elor pentru autorizarea f`r`planuri de conformare, astfel înc\t niciunspital nu îndeplineşte condi]iile de a intra înprocedura de acreditare. Costurile pentruutilit`]i s\nt mari, iar reducerea lorpresupune investi]ii pe care spitalul nu şi lepoate permite. Dot`rile s\nt insuficiente, obun` parte din aparatur` este uzat` fizic şimoral şi nu exist` resurse pentru înlocuire.Capacit`]ile de acordare a asisten]eimedicale în anumite specialit`]i, precumoncologia, chirurgia cardiac` [i cardiologiainterven]ional`, s\nt dep`şite şi avem listelungi de aşteptare. Între 10 şi 15% dinbanii primi]i de la asigur`ri se cheltuiescpentru func]ionarea spitalelor, reduc\ndastfel sumele alocate îngrijirii efective abolnavilor. Uneori spitalele s\nt puse însitua]ia de a trimite pacien]ii s`-şi cumperemedicamente şi materiale necesareîngrijirilor medicale. Deciziile privindstructura, încadrarea cu personal,conducerea spitalelor se iau la nivel central.

Ce face ministerul pentru spitale? Aprob` statul de func]ii, decide structuraorganizatoric` a spitalelor, numeşte saudemite managerii de spitale şi semneaz`contractele acestora, stabileşte indicatoride performan]`, precum reducereainfec]iilor nosocomiale sub 0, asigur`sumele pentru func]ionarea structurilor deprimire urgen]e şi pentru cheltuielile depersonal, hot`r`şte, dup` criterii esoterice,care s\nt unit`]ile medicale ce deruleaz`programe de s`n`tate, asigur\nd şi o partedin sumele necesare, doteaz` spitalele cuaparatur`, cerut` sau nu de c`tre acestea,face investi]ii în reabilitarea cl`dirilor, c\t şic\nd poate… adic` de toate… „bune, rele”.

Ce fac prim`riileşi consiliile jude]ene?

De c\nd legea le d` voie s` pl`teascùtilit`]i, s` achizi]ioneze aparatur` sìnvesteasc` în repara]ii, autorit`]ile (cuunele excep]ii) se pl\ng întruna c` nu aubani. C\nd vine vorba despre preluareaspitalelor, prim`rii, preşedin]i, toat` lumease întreab` dac` vor primi şi bani. Le maivine inima la loc c\nd aud c` ei vor numidirectorii de spitale. Mai greu va fi atuncic\nd prim`ria va avea alt` culoare dec\tconsiliul jude]ean. S` vezi b`t`lii politice!S` vezi acuza]ii reciproce! Cine va fispectatorul care va trì cel mai intens joculactorilor? Pacientul! Dar acesta nu sepoate exprima dec\t la alegeri şi p\nàtunci mai este.

Ce se aşteapt` de la descentralizare?

Autorit`]ile locale s` preia cheltuielileindirecte, spitalele s` aib` o mai marelibertate de decizie managerial`, s`-şiadapteze mai uşor activitatea conformcerin]elor popula]iei.

Cine dore[te descentralizarea?Ministerul Administra]iei şi Internelor,Ministerul S`n`t`]ii...

Cine se teme de descentralizare?Prim`riile şi consiliile jude]ene, pentru c`nu au bani, medicii din spitale care se temde imixtiunea mai accentuat` a politiculuiîn conducerea spitalelor...Exist` pentru aceste derapaje primejdioaseo terapie plauzibil`? Da, cu condi]ia s` ned`m seama de gravitatea situa]iei, s` oîn]elegem şi s` m`sur`m de zece oriînainte de a tìa. �

MAREADESCENTRALIZAREDr. VASILE CEPOI,

director editorial

EDITORI

AL


La un an de la implementareaproiectului, a]i reu[it s` v` face]io p`rere despre descentralizareaspitalelor?

|n România este o hipercentralizare,care va fi dep`[it` foarte greu. La niveldeclarativ, toat` lumea vreadescentralizare, dar am observat c` lanoi descentralizarea se face cuforcepsul. C\nd vine vorba desprereorganizare, despre aprobareabugetelor sau despre regulamente,

toat` lumea \ncepe s` dea \napoi.Descentralizarea ar trebui f`cut` lanivel de regiune, eventual \n jurul unuicentru universitar, la care s` fiearondate jude]ele limitrofe. O astfel destructur` ar fi mai puternic` din punctde vedere financiar [i ar puteacontribui la dezvoltarea spitalelor dinsubordine. Oric\t de mult se \ncearc` ofunc]io nare strict local`, aceasta nu sepoate desprinde total de deciziile luatela nivel na]ional, deoarece legisla]iaromâneasc` impune unele constr\ngeri.

Programul-pilot de trecere a

celor 18 spitale bucure[tene

din administrarea

Ministerului S`n`t`]ii \n cea

a Prim`riei Capitalei a

reprezentat punctul de

plecare a descentraliz`rii

sistemului sanitar. |n acest

fel, se dore[te apropierea

nevoilor sanitare ale

comunit`]ii de autoritatea

local`. La baza proiectului se

afl` sistemul francez de

descentralizare a sistemului

sanitar. C\t de greu a fost

drumul pentru

implementarea acestui

program, ne spune domnul

dr. Marius Savu, directorul

Administra]iei Spitalelor din

Prim`ria General` a

Capitalei.

EU.RO.COMUNITATEA MEDI CAL~

MARIUS SAVU:„|n România,descentralizarease face cu forcepsul”

SSSSppppiiii ttttaaaalllluuuullll „„„„NNNNiiii ccccoooollllaaaaeeee MMMMaaaallllaaaaxxxxaaaa““““


C\t de grea a fost punerea peroate a proiectului-pilot dedescentralizare a spitalelordin Bucure[ti?

A fost greu la \nceput, pen-tru c` nu am avutlibertate decizional`total` [i nu am putut,de exemplu, s`organiz`m spita-lele \n grupurisau s` spunemc` de m\ine numai func]io-neaz` serviciulde achizi]ii\ntr-unsingurspital, ciunulpentru

mai multe unit`]i. Spitalele[i-au p`strat vechea structur`, nuputem avea un singur manager la treispitale, a[a cum se \nt\mpl`, de

exemplu, \n Fran]a. La \nceput, primam`sur` a fost s` prelu`m dincheltuielile spitalelor [i am reu[it s` lecontrol`m, astfel \nc\t s` [tim ce se

\nt\mpl` [i cum func]ioneaz` fiecareunitate \n parte. Partea medical` a

fost l`sat` \n grija manageruluide spital, iar prim`ria a preluattot ce ]ine de paz`, cur`]enie,repara]ii curente [i capitale,unde ne-am implicat foarte

mult. |n urma analizei efectuateam constatat c` unit`]ile sanitare

stau prost la capitolul dotare. {i dinacest motiv am investit. Obiectivul

nostru a fost s` transform`m unit`]ilepe care le-am preluat \n centre deexcelen]` pe specialitatea care le-aconsacrat.

Da]i-ne c\teva exemplede investi]ii…

Atunci c\nd Spitalul „Carol Davila” afost preluat era aproape gol, fiinddotat cu mobilier medical [i aparatur`pentru dezvoltarea unui centru dedializ` modern. La Spitalul Foi[or au

fost dotate blocurile operatorii [ipartea hotelier`. Pot s` spun c`, \nacest moment, spitalul este unul dintrecele mai performante pe partea deprotezare de [old sau de coloan`. S-a\ncercat dezvoltarea unui centru denutri]ie [i alergologie la Spitalul„Nicolae Malaxa”, investindu-se \ndou` blocuri operatorii de chirurgiefunc]ional` [i chirurgie bariatric`. Amdotat spitalul cu un computer tomografperformant pentru persoanele maiplinu]e. Dac` ai peste 100 kg, \nRomânia nu prea ai unde s` faci uncomputer tomograf [i s` g`se[ti omas` de opera]ie care s` sus]in`aceast` greutate. Dup` un an deinvesti]ii pot spune cu m\ndrie c` la oraactual` este cel mai performant spitaldin Bucure[ti. La Spitalul „Sf. Maria”s-a investit \n dezvoltarea unui centrude chirurgie hepatic`. |n ultima vremes\nt foarte multe afec]iuni oncologicecare dau metastaz` la ficat [i din acestmotiv mai era nevoie de \nfiin]areaunui astfel de centru. La SpitalulCantacuzino, prim`ria a investit \nachizi]ionarea a dou` linii de chirurgielaparoscopic`, unele dintre cele maimoderne din Europa, iar la SpitalulCol]ea s-a investit pe partea de


SSSSppppiiiittttaaaalllluuuullll CCCCoooollll]]]]eeeeaaaa



hematologie, achizi]ion\ndu-se dou`acceleratoare de particule.

Care este bugetul investit p\n` acum \n cele 18 spitale?

Bugetul alocat celor 18 spitalebucure[tene de Consiliul Local, \n anul2009, a fost de 167 de milioane de lei,67 de milioane pentru cheltuieli de\ntre]inere, restul fiind investi]ii \naparatur` medical` pentru spitale.Avem \n prezent mai multe proiecte dereabilitare a cl`dirilor sau, unde ecazul, de construire a unor corpuri noi\n curtea spitalelor. {i aici pot s` v`dau ca exemplu Spitalul „VictorGomoiu”, o unitate cu 200 de paturi.S-a f`cut un studiu [i am constatat c`nu merit` s` fie investi]i banii \nrefacerea cl`dirii, ci mai rentabil` esteconstruirea unui corp de cl`dire, maiales c` unitatea are destul spa]iu \ncurte. Al doilea proiect asem`n`toreste la Spitalul Colentina, unde avemun proiect \n valoare de 60 demilioane de euro. Pentru acesteinvesti]ii ne-am g\ndit [i la variantaunor parteneriate public-private, dar,din p`cate, România nu are o legebun` \n acest domeniu.

Proiectul-pilot de la Bucure[tipoate fi luat ca exemplu deautorit`]ile din ]ar`?

Autorit`]ile trebuie s` \n]eleag` c` estenecesar s` investeasc` \n cre[tereacalit`]ii serviciilor medicale. Cre[tereacalit`]ii duce la complexitate [i asta\nseamn` venituri mai mari de laCJASS. Descentralizarea este o solu]ie

pentru ca spitalele s` aib` veniturisuplimentare. Vor, nu vor, s`n`tateaeste [i responsabilitatea comunit`]ilorlocale. Primarul trebuie s` g`seasc`

oameni capabili, care [tiu cumfunc]ioneaz` sistemul sanitar. Pentrunoi a fost un avantaj imens c` l-amavut al`turi pe domnul prof. dr. SorinOprescu, care venea din sistemulmedical [i cuno[tea situa]ia unit`]ilorsanitare.

Este suficient doar efortulautorit`]ilor locale \n privin]adescentraliz`rii spitalelor?

Simplul efort al administra]iei locale nueste de ajuns, pentru modernizareasistemului de s`n`tate fiind necesar` [iimplicarea societ`]ii civile. Este pentruprima dat` c\nd Consiliul Local \ncepes` cheltuiasc` bani [i pentru s`n`tate.S\nt c\teva lucruri care s-au f`cut \naceste luni, \ns` s\nt multe pe caretrebuie s` le facem \n continuare. Exist`„insule” de performan]` \n spitalelebucure[tene, \ns` noi vrem ca oameniis` g`seasc` solu]ii de s`n`tate [i laBucure[ti, nu neap`rat \n alte ]`rieuropene. Proiectul din Bucure[ti esteunul pilot, vom vedea cum se poateextinde la nivel na]ional. �

SSSSppppiiiittttaaaalllluuuullll „„„„CCCCaaaarrrroooollll DDDDaaaavvvv iiiillll llllaaaa““““


Sistemul de s`n`tate nu poate func]iona f`r`descentralizare, este de p`rere dr. ADINA GEAN~,director general de management al Casei Na]ionalede Asigur`ri de S`n`tate.

Se vorbe[te de descentralizare ca de ultima sc`pare pentrusistemul sanitar. Cum vede]i acest proces mult discutat?

Este evident c` sistemul de s`n`tate nu poate func]ionaf`r` descentralizare. Descentralizarea trebuia s` seproduc` de foarte mult timp. Au fost mai multe tentative\n trecut [i, dac` totu[i s-a \nt\rziat acest proces dedescentralizare, acum trebuie f`cut corect. Acum doi ani afost o tentativ` \n cazul direc]iilor de s`n`tate public`, darnu s-a mai pus \n practic`. Este bine totu[i c` s-a \nceputcu descentralizarea spitalelor, pentru c` unit`]ile sanitaredin România s\nt supradimensionate, iar serviciile pe carele ofer` nu s\nt \ntotdeauna cele de care au nevoiepacien]ii. Mai mult, de ce s` nu recunoa[tem, s\nt unelespitale din ]ar` care trag de pacien]i ca s`-[i fac` bugetulpentru a putea supravie]ui.

Cum ar trebui s` se fac` reorganizarea?

Procesul de descentralizare a spitalelor ar trebuie s` sefac` organizat, pentru c` este un domeniu delicat [itrebuie ac]ionat cu mult` diploma]ie. Procesul de

descentralizare a sistemului sanitar const` [i \nidentificarea unit`]ilor sanitare ineficiente [i reorganizareaacestora. La fel ca \n cazul medicilor de familie, [i unit`]ilesanitare aveau nevoie de repozi]ionare \n sistem. Dup` ces-au ars mai multe etape, este bine ca acestea s` maievolueze.

De un an func]ioneaz` \n Bucure[ti un proiect-pilot privinddescentralizarea \n sistemul sanitar. Este acesta un model desucces pentru celelalte prim`rii?

Proiectul a \mplinit un an de c\nd func]ioneaz`. Nu putems` spunem dac` este o re]et` de succes, pentru c` nu afost f`cut` \nc` o evaluare a proiectului. Dar unul dintreavantajele acestui proiect este c` primarul care a luat \nsubordinea sa 18 spitale este medic [i a fost [i director ladou` spitale mari din Capital`. Domnia Sa [tie cumfunc]ioneaz` o unitate sanitar`, care s\nt mecanismele.

Este de ajuns [colirea unor oameni?

Nu este de ajuns, dar este un \nceput. Prim`riile trebuies`-[i desemneze departamente pentru coordonareaspitalelor, iar personalul angajat ar trebui s` vin` laBucure[ti timp de o s`pt`m\n` sau chiar dou` la [colit s`vad` cum func]ioneaz` unit`]ile sanitare care s\nt \nsubordinea Prim`riei Generale a Capitalei. Teoria se\nva]` doar practic\nd.

Prim`riile dau \napoi c\nd vine vorba s` preia spitalele, dincauza laturii financiare?

Banii nu ar trebui s` fie problema num`rul unu pentruautorit`]ile locale. Problema este c` autorit`]ile se vor trezicu spitalele \n „curte” [i nu vor [ti ce s` fac`. Deciden]iidin administra]ia local` ar trebui de pe acum s`desemneze personalul pe care s`-l specializeze pentru a\n]elege cum func]ioneaz` sistemul sanitar. Cei mai mul]ise pl\ng c` nu au bani s` se descurce cu spitalele. S`facem urm`torul exerci]iu: pot s`-i dau unui primar cebuget \[i dore[te, dac` nu [tie ce s` fac` cu el \ntr-unspital, tot degeaba. Din acest motiv consider c` estenevoie de oameni [coli]i, care s` \n]eleag` cumfunc]ioneaz` mecanismele din sistemul sanitar. P`rereamea este c` ar trebui s` \i aducem pe primari cu r\ndul laBucure[ti, s` vad` cum se face descentralizarea.

Va influen]a descentralizarea rela]ia contractual` dintreCNAS [i spitale?

Descentralizarea nu va influen]a rela]ia contractual` cuspitalele. Acestea au calitatea de furnizori de serviciimedicale, iar acest lucru nu este influen]at. �

ADINA GEAN~: „Este nevoie deoameni [coli]i, care s` \n]eleag`mecanismele din sistemul sanitar“




GHEORGHE NODITI, managerulSpitalului Clinic de Urgen]`Jude]ean Timi[oara, consider` c` CNAS este normal s` se descentralizeze [i s` devin` CAS regionale.

Cum se vede descentralizarea prin ochii unui manager?

Consider c` descentralizarea este uninstrument [i nu un scop \n sine \nrezolvarea problemelor sistemuluipublic de s`n`tate generate demodul actual de organizare.Conform defini]iei, descentralizareapresupune un transfer de compe -ten]` administrativ` [i financiar`,prin care administra]iile locale s`poat` avea o implicare total` \ndezvoltarea sistemului sanitar, prindecizii \ncurajatoare \n investi]iile \n

infrastructur`, remunerarea resurseiumane [i atragerea de fondurieuropene \n sistemul sanitar \ntr-unmod mai accesibil [i controlabil.

Este momentul pentrudescentralizare \n sistemul sanitar?

Descentralizarea \ncep\nd cu 2010este nerealizabil`. Consider c` nuexist` o evaluare privind asigurarearesurselor financiare aferentedescentraliz`rii. Pe de alt` parte, nutrebuie destabilizate financiaradministra]iile locale. Av\nd \nvedere organizarea administrativ`regional` ce urmeaz` a se definitiva\n 2013, consider, de asemenea, c`spitalele clinice de urgen]` dincentrele universitare ar trebui s` facùn exerci]iu de descentralizare prinatribuirea acestora consiliilorjude]ene de reziden]`, pentru ca maiapoi s` treac` la Administra]iaRegional`. La fel, CNAS este normals` se descentralizeze [i s` devin`CAS regionale.

Exemplele de descentralizare dep\n` acum s\nt grìtoare?

Desfiin]area personalit`]ii juridice afostelor institute de s`n`tate publicèste o contrasolu]ie dedescentralizare [i o piedic` \nfunc]ionarea acestor institu]ii, alc`ror principal scop este s`n`tateacomunit`]ii. Aceste institu]ii ar trebuis` fie regionale ca s` se poat` axape problemele de s`n`tate public`specifice fiec`rei regiuni. MinisteruluiS`n`t`]ii \i r`m\n \n sarcinèlaborarea [i implementareapoliticilor sanitare, activit`]ile deaudit [i control \n unit`]ile sanitare. �

GHEORGHE NODITI: „Descentralizarea \ncep\nd cu 2010 este nerealizabil`“



TRAIAN B~SESCU,pre[edintele României:

„Ve]i constata, \n luna aprilie,lansarea unui proces dedescentralizare. De asemenea, solu]ii\n ceea ce prive[te gratuit`]ile lamedicamente, introducerea copl`]ii,dar [i un proces accelerat dedescentralizare. Conducereacentralizat` a sistemului de s`n`tateeste falimentar`.”

EMIL BOC, primul-ministru al României:

„Descentralizarea \nseamn` c` vomconferi autorit`]ilor locale saujude]ene atribu]ii prerogative,\nso]ite de resurse financiare pentrua rezolva mai bine problemele cuprincipiul subsidiarit`]ii, care spunec` decizia trebuie s` fie luat` deautorit`]ile care s\nt cele maiapropiate de cet`]ean.”

CSEKE ATTILA,ministrul s`n`t`]ii:

„Descentralizarea reprezint`, \n acestmoment, pentru România, una dintresolu]iile de eficientizare, dar [i deasigurare a transparen]eidecizionale. Descentralizareaspitalelor este unul dintre obiectiveleprincipale ale Ministerului S`n`t`]iipentru anul 2010 [i un punctimportant \n Programul deGuvernare [i \n rapoartele B`nciiMondiale pentru domeniul sanitar.Eu cred c` descentralizarea

reprezint` procesul care va puteaduce la stabilizarea sistemuluisanitar, poate \nsemna mai mult`echitate, mai mult` sustenabilitate [icost-eficien]`. Din punctul nostru devedere, aceast` descentralizare nu\nseamn` aruncarea responsabi -lit`]ilor asupra autorit`]ilor locale.Nu va \nsemna c` vom l`saautorit`]ile locale s` se descurce cumpot. Descentralizarea nu se va facef`r` acordul unit`]ilor locale.Ministerul S`n`t`]ii va p`strar`spunderea gestion`rii sistemului des`n`tate public` \n România [i \[i vaconsolida rolul firesc de adminis -trator. Acum avem un sistem cu dou`capete [i doi [efi, or, a[a nu sedezvolt` pe termen mediu [i lungniciun spital.”

VASILE BLAGA,ministrul administra]iei [i internelor:

„PDL nu dore[te s` \nlocuiasc`guvernul de la Bucure[ti cu 41 deguverne mai mici. Un guvernputernic este cel care transmiteautoritate [i fonduri c`tre teritoriu,c`tre prim`ria [i consiliul local. Nudorim s` \nfiin]`m guverne locale.Astfel nu vom face descentralizare, ciun fel de baroniat, un cuv\nt foartela mod`.”

LUCIAN DU}~,pre[edintele CNAS:

„Vreau s` fie foarte clar c` sistemulde descentralizare nu \nseamn` s`\nchidem spitale. Comunitatea local`este cea care va decide asta, pentru

Descentralizarea [i reorganizarea spitalelor, PRO [i CONTRAPromis` ca fiind una dintresolu]iile de eficientizare, dar [ide asigurare a transparen]eidecizionale, descentralizareaspitalelor este unul dintreobiectivele principale aleMinisterului S`n`t`]ii pentruanul 2010 [i un punctimportant \n Programul deGuvernare [i \n rapoarteleB`ncii Mondiale pentrudomeniul sanitar. Legat dedescentralizarea sistemuluisanitar, p`rerile s\nt \mp`r]iteat\t \n sfera politicii, c\t [i \ncea administrativ` [i medical`.


AApprriilliiee 22001100 -- 1111

c` este posibil ca de anumite spitale,din anumite comunit`]i, nici s` numai fie nevoie.”

ANDREI CHILIMAN,primarul sectorului 1:

„Descentralizarea este o idee foartebun`, \ns` are o mare problem`,pentru c` transfer` responsabilit`]ile,dar nu transfer` [i fondurilenecesare. Autorit`]ile locale cunoscmult mai bine problemelecomunit`]ilor pe care leadministreaz` [i solu]iile care trebuieadoptate pentru rezolvarea lor. Oriceprimar responsabil are interesul s`aib` [coli modernizate [i consolidate,spitale reabilitate, dotate cuaparatur` de ultim` genera]ie, s`asigure comunitatea din punct devedere seismic, s` aib` o poli]ie cares` garanteze oamenilor siguran]a [ilini[tea. Marea problem` a tuturorproiectelor de descentralizare puse \npractic` de toate guvernelepostdecembriste - indiferent deculoarea lor politic` - este \ns` c` se

transfer` c`tre autorit`]ile localesarcinile, nu [i fondurile necesare.”

VASILE AST~R~STOAE,pre[edintele ColegiuluiMedicilor din România:

„Trebuie descentralizare total`, cunorme ferme. Reu[ita descentraliz`riidepinde de calitatea ale[ilor locali.Este vorba de mentalitatea aceasta,de politizarea \n exces. |n România,exerci]iul democratic este recent, iarprin descentralizare s-ar puteaajunge la o politizare [i mai mare aunit`]ilor sanitare. Descentralizareaar trebui s` se fac` cu reguli strictecare s` \mpiedice interven]ianeaveni]ilor [i politrucilor \nadministra]ia spitalelor”.

SORIN OPRESCU,primarul general al Capitalei:

„Comunitatea trebuie s` se implice [is` decid` privitor la finan]areaspitalelor [i la condi]iile din unit`]ilesanitare, pentru a nu mai existahaosul de acum. Prin preluarea de

c`tre municipalitate a 18 spitale \ncadrul proiectului-pilot, bugeteleunit`]ilor sanitare au fost degrevatede cheltuieli \n propor]ie de 10-12%,bani care ar putea fi utiliza]i pentruservicii medicale.”

VASILE CEPOI,directorul coordonator al Direc]iei de S`n`tate Public` Ia[i:

„Descentralizarea este un instrument[i nu un scop \n sine, lucru de care nus-a ]inut cont \n momentul \n care s-aelaborat legea la nivel na]ional.Documentele care prev`d descentra -lizarea \n s`n`tate duc la desfiin]areainstitutelor regionale de s`n`tate [i la\nfiin]area unui singur institut cupersonalitate juridic` la nivel na]io -nal. Exist` urm`toarele componente\ntr-un sistem de s`n`tate: furnizareade servicii, cump`rarea de servicii,finan]area [i politica de s`n`tate. Sepot descentraliza administrarea deservicii, finan]area, dar nu politica des`n`tate. Nu putem face 42 de poli -tici de s`n`tate \ntr-o singur` ]ar`.S\nt politici de s`n`tate la nivelna]ional [i politici de s`n`tate locale.”

DORINA DUMA,directorul coordonator al Direc]iei de S`n`tate Public` Cluj:

„Din punctul meu de vedere,descentralizarea trebuie s` fieadministrativ` [i organizatoric`. Pelatura profesional`, MinisterulS`n`t`]ii [i Colegiul Medicilor trebuie

Descentralizarea [i reorganizarea spitalelor, PRO [i CONTRA



s` r`m\n` \n continuare legate deunit`]ile sanitare [i institu]iilespecializate.”

CRISTIAN ANGHEL,pre[edintele Federa]ieiAutorit`]ilor Locale din România (FALR):

„Descentralizarea este bun`, cucondi]ia s` fie asigurate resurseleaferente. Cheltuielile s` fiedescentralizate [i trimise cudestina]ie specific` la consiliilelocale.”

VICTOR MOCANU,pre[edintele ConsiliuluiJude]ean Buzù:

„Spitalul Jude]ean de Urgen]` Buzùare \n momentul de fa]` datorii mari,grosul acestora fiind c`tre furnizorii demedicamente [i materiale sanitare,dar [i c`tre societ`]ile care presteaz`serviciile externalizate. At\ta timp c\tvoi de]ine aceast` func]ie nu voisemna preluarea Spitalului Jude]eande Urgen]` Buzù, tocmai din cauzaacestor datorii pe care unitatea \ncauz` le are, datorii care ar \mpov`rapeste m`sur` bugetul jude]ean.”

PETRU MOVIL~,deputat PDL Ia[i:

„P\n` la descentralizare ar trebuirezolvate problemele care s\nt \nsistemul de s`n`tate, cum ar fidotarea corespunz`toare a unit`]ilorsanitare. Ar trebui s` se fac` odescentralizare-pilot \ntr-un centruuniversitar, cum este Ia[iul, s` seanalizeze cum func]ioneaz` [i apois` se treac` la descentralizare. Nus\ntem preg`ti]i pentrudescentralizare, s\nt sceptic c` acestsistem va func]iona. S\nt primarigospodari care [tiu s` dezvolte, s` se\mbun`t`]easc` serviciile medicaledin unit`]ile sanitare, dar s\nt foarte

mul]i edili care ar distruge unit`]ilesanitare. Putem lua exempluechipajele de prim ajutor SMURD dinjude]ul Ia[i, care au fost ]inute deprimari doar \n scop electoral [i careacum s\nt la un pas de a fi \nchise.”

GEORGE SCRIPCARU, primarul municipiului Bra[ov:

„Dac` transferul nu se face cu m`rireacotelor defalcate pentru autorit`]i,acest lucru nu poate s` ne bucure.”

CONSTANTIN OSTAFICIUC,pre[edintele Consiliului Jude]ean Timi[:

„Descentralizarea este un procesfoarte important pentru moderni -zarea României, \nsemn\nd transferulcompeten]elor administrative [ifinanciare de la nivel central lanivelul comunit`]ilor locale. Se aplicàstfel principiul subsidiarit`]ii, \ncondi]iile \n care deciziile vor fi luatede autorit`]ile cele mai apropiate decet`]eni, care cunosc cel mai bineproblemele cu care ace[tia seconfrunt`. Tocmai de aceea, \n toate\ntrevederile pe care le-am avut laTimi[oara, dar [i la Bucure[ti sau lainstitu]iile europene de la Bruxelles,am subliniat oportunitatea descen -traliz`rii, a redistribuirii compe -ten]elor [i responsabilit`]ilor c`treautorit`]ile locale. Am speran]a c`,prin descentralizare, sistemul sanitarva deveni mai eficient [i mai opera -tiv, deoarece comunitatea local` seva putea implica direct \n dezvoltareaacestuia, a investi]iilor \n infrastruc -tur` [i \n atragerea de fonduri euro -pene. O descentralizare clar` [i realà sistemului sanitar ar permite cre -area premiselor necesare asigu r`riiunor servicii de calitate \n s`n`tate [ia utiliz`rii eficiente a resurselor.”

VIOREL T~NASE, pre[edintele SindicatuluiSanitas, filiala Ia[i:

„Cerem am\narea procesului dedescentralizare a sistemului des`n`tate, deoarece \n acest anresursele financiare s\nt insuficiente,iar autorit`]ile locale nu s\ntpreg`tite pentru preluarea respon -sabilit`]ilor privind administrareaunit`]ilor sanitare. Descentralizareava aduce haos \n sistemul sanitar. Unexemplu elocvent s\nt cabinetele



[colare sau asisten]ii comunitari, careau ajuns s` str\ng` taxe [i impozite\n loc s` aib` grij` de s`n`tateacomunit`]ii.”

GHEORGHE CIUHANDU, primarul Timi[oarei:

„|n guvernarea Adrian N`stasemunicipiul Timi[oara a preluat vreopatru spitale, dar totul s-a f`cut \nstilul epocii, adic` f`r` resurse, iarnoi, din bugetul nostru, am f`cuttotul - repara]ii, canaliz`ri. Dacàcum transferul nu se face cu surse,ei scap` de r`spundere, iar noipl`tim.”

GABRIEL GRIGORE, viceprimarul Ia[iului:

„O astfel de preluare \n administraretrebuie s` vin` \nso]it` de surse de

finan]are. Nu m` refer aici neap`ratla Ia[i, ci \ndeosebi la anumite unit`]imedicale din mediul rural care nupot fi finan]ate de la MinisterulS`n`t`]ii. O astfel de sarcin` arpermite comunit`]ilor s` se ocupe\ndeaproape de buna gestionare aunit`]ilor spitalice[ti. Municipiul Ia[iare trei spitale \n administrare, [ianume «C.I. Parhon», «Sf. Spiridon»[i Recuperare.”

BOGDAN TOTOLICI,directorul SpitaluluiJude]ean Arad:

„Descentralizarea poate fi o gur` deoxigen pentru spitale, dac` se vorstabili ni[te reguli clare. Pentruspitale ar fi suficient dac` prim`riilear pl`ti m`car utilit`]ile. P\n` acum,acest aspect era la latitudineaautorit`]ilor locale.”

VICTOR CHIRIL~, vicepre[edintele Consiliului Jude]ean Ia[i:

„At\ta vreme c\t prin aceast` trecerede la ministere c`tre autorit`]ilepublice locale se asigur` [i sursa definan]are, nu v`d nimic rù pentrunoi, care s\ntem mai apropia]i dedecizia privind func]ionalitateaacestor spitale. |n m`sura \n careunit`]ile medicale ]in direct deMinisterul S`n`t`]ii, acest lucruimplic` din partea noastr` delega]ii,drumuri la Bucure[ti, de multe orif`r` succes, [i mult` documenta]ie.|n plus, de multe ori se creeazànumite disfunc]ionalit`]i [i separ`ripe criterii de regiuni. F`r` finan]are,aceste spitale nu vor func]iona. |ngeneral, descentralizarea este unlucru bun, deoarece ne-am \nv`]atca totul s` vin` de la Bucure[ti.” �


Descentralizarea a ajuns osperietoare pentruautorit`]ile locale. Concluziae una: ale[ii locali [tiu maimulte despre descentralizareadin sistemul sanitar dinmass-media dec\t din surseoficiale. Dar nu ar fi primadat` c\nd ve[tile se transmit\nt\i pe canalele media. Onot` comun` e teama. De cese tem edilii? Acest lucru \lvom l`muri \n dialogul cudl Ion Moraru, primarulmunicipiului Vatra Dornei.

Ce [ti]i despre preluarea unit`]ilormedicale de c`tre autorit`]ilelocale?

Deocamdat`, cam c\t a fost publicat\n pres`, dar sper ca, la finaluls`pt`m\nii urm`toare, la un seminarla care s\ntem invita]i, s` afl`m maimulte detalii.

Dar dup` c\t a]i aflat p\n` acum, vise pare o m`sur` bun`?

Eu m` tem de un singur lucru: s` nune trezim din nou \n situa]ia \n caream ajuns cu preluarea cabinetelor demedicin` [colar`, c\nd le-am preluatcu bugetul p\n` la sf\r[itul anului,dup` care ne-am trezit c` \nurm`torul an s\nt uitate sumelepentru medicina [colar` [i trebuie s`g`sim noi resurse la bugetul local. Seuit` faptul c` tot transfer`m

r`spunderea spre autorit`]ile locale,spre bugetul local, dar bugetul localnu cre[te ca prin farmec de la un anla altul.

A[adar, v` este team` c` s-ar putearepeta situa]ia [i cu celelalte unit`]isanitare?

Da, [i \n aceste condi]ii chiar nu amavea cum s` facem fa]` cheltuielilor.S` nu uit`m c` vorbim de un sistemsanitar deja subfinan]at [i ar\nsemna c`, practic, prelu`m noiproblemele acestea.

Se transfer` o „groap`” din curteaMinisterului S`n`t`]ii \n cea aprim`riei?

Cam a[a. {i trebuie s` se mai ]in`cont de ceva: la spitalul din Dornavin pacien]i din \ntreg BazinulDornelor. |n aceste condi]ii, nu ar fiposibil ca bugetul local s` acoperecheltuielile pentru pacien]i din afaramunicipiului. A[ vrea s` [tiu \n ceregim vor fi consulta]i ace[ti pacien]i.

A[a cum vede]i, s\nt multe problemede l`murit... {i dl. Moraru, [i ceilal]iprimari cu care am vorbit sus]in c`descentralizarea nu ar trebui s` sefac` doar conform deciziilor de laBucure[ti, iar primarii ar trebui s` fieconsulta]i, deoarece problemele cucare se vor confrunta vor agravastarea sistemului sanitar, [i a[a aflat\ntr-o situa]ie delicat`. �

DESCENTRALIZAREA,surs` de team`pentru autorit`]i


SSSSppppiiii ttttaaaalllluuuullll MMMMuuuunnnniiiicccc iiiippppaaaallll ddddiiiinnnn VVVVaaaatttt rrrraaaa DDDDoooorrrrnnnneeeeiiii



„Socola”. Domnia Sa inten]ioneaz`s` atrag` municipalitatea într-unparteneriat în vederea realiz`rii laIaşi a mai multor locuin]e de acestgen pentru bolnavii psihic. Tot cusprijinul autorit`]ilor locale, dar şi alPoli]iei Comunitare, şeful spitaluluişi-a propus s` înfiin]eze un centru denoapte pentru persoanele alcoolice.„Strategia UE impune îmbun`t`]ireaserviciilor de s`n`tate mintal` şipromovarea conceptului de profilaxiede teren, iar autorit`]ile locale s-auar`tat dispuse s` se implice. Prinimplementarea acestui proiect,urm`rim îmbun`t`]irea structuriloradministrative şi institu]ionaleexistente şi crearea unui sistemintegrat de s`n`tate mintal`. Acestproiect era necesar pentru c` vrems` dezvolt`m partea intern`rilorinvoluntare, cum se înt\mpl` în cazulpersoanelor alcoolice. Împreun` cuautorit`]ile locale urmeaz` s` g`simo loca]ie pentru un astfel de centru,care va avea personal medical şi vafi p`zit de poli]iştii comunitari”, ne-amai spus prof. dr. Scripcaru. �

Deşi marea descentralizare nuva cuprinde Spitalul dePsihiatrie „Socola” din Iaşi,managerul unit`]ii, prof. dr.C~LIN SCRIPCARU, doreştederularea unui parteneriat solid cu autorit`]ile locale.Conducerea unit`]ii inten]io -neaz` s`-i atrag` pe deciden]iidin administra]ia local` într-unproiect care are ca scopreforma în domeniul psihiatriei.

MUNICIPALITATEA, un partener solid în reformarea sistemului de psihiatrie

„Analiz\nd situa]ia actual` apsihiatriei româneşti, s-a constatatc` num`rul de paturi existente înprezent este neconcordant cu cel dinUE, fiind necesar` o creştere anum`rului de centre de s`n`tatemintal`. |n Finlanda exist` 200 decentre de s`n`tate mintal`, la opopula]ie de 5 milioane de locuitori,în timp ce în România exist`aproximativ 70 de astfel de centre,la o popula]ie de 22 de milioane de

locuitori. Un alt domeniu în care s\ntnecesare schimb`ri este legat dereintegrarea bolnavilor psihic în aşa-numitele locuin]e protejate. ÎnIaşi exist` dou` astfel de locuin]e, încare s\nt caza]i 12 bolnavi. Nu aminforma]ii c` în ]ar` ar mai existaastfel de locuin]e. |n Finlanda, spreexemplu, s\nt 7.000 de bolnavipsihic caza]i în locuin]e protejate”,ne-a precizat prof. dr. C`linScripcaru, managerul Spitalului

SSSSppppiiii ttttaaaalllluuuullll SSSSooooccccoooollllaaaa



DDiirreeccttoorr eeddiittoorriiaall: Vasile CepoiRReeddaaccttoorr--[[eeff:: Cristina Mih`il`RReeddaacc]]iiaa:: Rare[ Pop, Roxana Sima, Robert CostacheSSGGRR:: Drago[ }urlescu

DDTTPP:: Gabriela Andreescu CCoorreeccttuurr`̀:: Mariana Dinu,

Rodica Netea,Daniela Onofrei

Revist` realizat` de SS..CC.. EEDDIITTUURRAA CCUUVV||NNTTUULL SS..RR..LL..,,|nregistrat` la Registrul Comer]ului

nr. J 40/1659/12.04.1991ISSN - 1843 - 0686

Potrivit art. 206 C. P., respon sa bi li tateajuridic` pentru con]inutul ar ti co lului apar]ineautorului. De ase me nea, \n cazul unor agen]iide pre s` [i personalit`]i citate, respon -sabilitatea juridic` le apar]ine.

Managementul Editurii Cuv\ntul este asigurat de compania

„Grup Management“Pre[edinte Aurel Bor[an

SSeeccrreettaarriiaatt EEddiittuurraa CCuuvv\\nnttuull::B-dul Nicolae B l̀cescu, nr. 23 A,

010044, Bucure[ti, 1; of. p. 1 BOX 1-876 Telefoane: 021 - 311.23.92/93/94

Fax: 021 - 315.50.30PPuubblliicciittaattee::

TTeell:: 021.312.58.40/227, DDiiffuuzzaarree::

SSCC GGRRUUPP MMAANNAAGGEEMMEENNTT SSRRLL --Agen]ia Comercial`,

Strada Mexic nr. 2, Bl I 3, Sc 1, Ap1,Sector 1, Bucure[ti,

Tel/Fax: 021-231.09.77,021-231.06.49

E-mail: [email protected]

Revist` trimestrial` dedicat` sistemului de s`n`tate

mariussavu: „|nromânia, descentralizarea · pdf fileputem avea un singur manager...

Documents