Marin RUIU

ME TO D O L O GI E C RIMINALI S TI Ci

_lri)l .-

Universul Juridic, .Bucure$ti, '

-2013-

Cuprins

CAPITOLUL I. METODOLOGIA NTTVESUCANII TNFRACTIUNII DE OMORsAvAn$trcurREMEDrrARE .............i...... .......... r1

1. Aspecte generale privind infracliunile contra vielii ........... ......................... 1ll.l. Aspecte introductive. .............. llf .]. ladrut.tegal al omoru1ui................ .............. 13

1.3. Omorul sivdrgit cu premeditare.................. ..................... 16

2. Instituliile abilitate in cercetarea infrac{iunii de omor sdv0rqit cu premeditare.............. 18

3. Principalele probleme pe care trebuie sd le lamureascd ancheta in cazulomorului sdvdrqit cu premeditare.................. .........20

3.1. Aspecte cev\zeazd ancheta........ ..................203.2. Probleme specifice pe care trebuie sd le l5mureasc5 ancheta pentru a se

putea dovedi varianta agravatd a premeditdrii omorului.. .......254. Importanla gi rolul investigaliei criminalistice a omorului sdvdrqit cupremeditare. ....-................26

4.1. Modalit[,ti de dovedire a omorului ...............274.2. Reguli metodologice aplicate ln investigarea omorului... ...,................ 28

5. Importanla cercetErii in echipd a omorului sdv6rgit cu premeditare.................. .............295.1. Cercetarealafala locului tn cazul omorului s6vfugit cu premeditare ...................... 3l

;,i:.i:x#;:ffi#': :: :::::::::::::::: :::::: :: :: :: :::::: :: :::: :: :: : ""'ii5.1.4. Constatarea mortji victimei ...........................355.1.5. Examinarea propriu-zisI a cadavnrlui................ ................35

5.2.Elaborarea versiunilor de urm[rire penal[, precum qi a ipotezelor moduluide s6vdrgire a omorului... ................ 38

5.3. Dispunerea constatdrii ori a expertizei medico-Iegale.......... ............... 395.3.1. Dispunerea altor genuri de constatdri tehnico-gtiinlifice sau a expertrzecriminalistice .................415.3.2. Expertiza medico-legalI psihiatrici a autoruIui.................... ...................43

6. Efectuarea altor acte de urmdrire penald ............. 45

6.1. Ascultarea martorilor. ................:... .............. 45

6.2. Confnrntarea............. ............... 466.3. Ascultarea invinuitului sau inculpatului .......... ................ 46

7. Aspecte specifice lntilnite ln cercetarea omorului sdvfuqit cu premeditare.................... 487.1. ParticularitAdle cercetdrii omorului in firnclie de mijloacele qi procedeelefolosite de frptuitor pentru suprimarea vie{ii victimei................... .............49

7.1.2. Omorul sIvfugit prin asfixii... ........................507.1.3. Omorul sdvfuqit prin lmpugcare..... ................507.1.4. Omorulprodus prin otrlvire. .........................517.1.5. Moarteaviolentl determinat6 de alli factori .......................517.2.Partrcrflwtthlrle cercetirii omonrlui urmat de deanembrarea cadavrului..... .................... 52

METODOLOGIE CRIMINALISTICA

8. Aspecte practice privind disimularea omorului...... ................. 538.1. Aspecte no!ionale..... ............... 538.2. Disimularea omorului in moarte patologicd .................... 548.3. Disimularea omorului in sinucidere. .................558.4. Disimularea omorului ?n sinucidere prin spdnzurare............... ........... 568.5. Disimularea omorului in sinucidere prin precipitare............. .............. 578.6. Disimularea omorului in mor{i accidentale.. .................. 58

8.7. Disimularea omorului in accidente rutiere sau accidente de cale fera15........................ 588.8. Disimularea omorului inmorfi accidentale survenite in urma unor incendii ................... 608.9. Disimularea omorului in morti accidentale survenite ln urma inecului ........................ 60

CAPITOLUL II. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND INFRACTIUNEA DEFURT.......... ..................... .......................62

1. Scurt istoric privind reglementdrile referitoare la protec{ia penalS patrimoniald ...........621.1. Aspecte de drept material privind infracliunea de furt ....................... 63

2. Probleme pe care trebuie si le clarifice cercetarea.... .............. 662.1. Aspecte no{ionale..... ............. 662.2. Analiza problemelor care trebuie clarificate pe parcursul anchetei penale.............. 672.2.1.Loctl9i timpul sdvdrgirii faptei............ ........672.2.2.Modtl de operare folosit de ftptuitori...... ..........................682.2.3. Bmxile, valorile sustrase, identificarea persoanei prejudiciate, celelalteurm[ri ale infracEiunii.................. .......702.2.4. Destinalia bunurilor qi valorilor susffase, posibilitatea recuperlriiprejudiciului. ..................702.2.5.Fdptuitorii qi contribu{ia fieclruia in actul ilicit............. .........................712.2.6. Existen{a concursului de infracliuni ................... ................722.2.7. Condiliile qi imprejur[rile care au generat, inlesnit oi favorizat slvdrqireainfracliunii qi stabilirea mlsurilor de prevenire. ............................73

3. Primele activit[li care se au in vedere pentru adminiskarea probelor.... .........................743.1. Cercetarealafalalocului ......753.2. Constatarea infracliunii flagrante...... ......... 783.3. Identificarea qi ascultarea martorilor ......... B0

3.4. Ascultareapd4ii vitlmate ......823.5. Efectuarea perchezifiei domiciliare ............ 83

4. Alte activit5li care se intreprind in vederea administrdrii probelor...... ...... 844.1. Dsprmerea constatlrilortehnico-giinfifice gi a expertizelor criminalistice ........................ 854.2. Ascultarea invinuililor sau inculpa{i1or................ ............ 864.3.Luaream5surilor pentru recuperarea prejudiciului catzatprin infrac1iune............. 884.4- Alte activitdli specifice ......... 88

5. Tipologii ale infracliunii de furt gi anumite particularitdli in cercetarea acestora........... 905.1. Furtul din locuinle. ................... 905.2. Furtul de qi din autovehicule ...................... 945.3. Furhil de produse petroliere din conductele magistrale de tansport.. ...... 985.4. Furtul din buzunare ............ 1035.5. Alte forme de furt..................r.;.ri,...!r!... ....................... 105

Cuprins

CAPITOLUL ilI. ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND INVESTIGAREATNFRACT[rNrr DE T4LHARrE................. ................................ 106

l. Conceptul gi sediul materiei infrac{iunii de t61h5rie... ........... 1061.1. Conceptul infracliunii de tdlhdrie ............. 106

1.2. Sediul materiei....... ............... 107

2. Organele judiciare cu atribulii in faza de urmdrire penalI qi competenlaacestora....... .................. 108

3. Probleme ce trebuie lSmurite de cdtre organele de urmlrire penalS cu ocaziacercetdrii infracliunii de t6lhdrie.... .... 109

3.1. Locul qi timpul sdvdrqirii tdlhariei ............ 109

3.2. Principalele moduri de operare folosite de autori pentru sdvdrgirea

infracliunilor de tdlhdrie .............. 111

3.3. Bunurile gi valorile care au fost sustrase, precum gi celelalte urmlri ale

sdvdrqirii infracliunii.. .................. 114

3.4. Destinalia bunurilor gi valorilor sustrase gi posibilitatea de recuperare aprejudiciului calu2at.......... .............. 115

3.5. Identificarea, urmdrirea qi prinderea autorilor .............. 116

3.6. Cauzele. qi lmprejurdrile care au determinat, favorizat ori ?nlesnit

sSvdrqirea t6lhdriei ....................... 1 17

4. Activitd{ile care se intreprind pentru administrarea probelor.... ....,........... I 18

4.1. Cercetarealafalalocului ....... 118

4.2.Identificarea qi ascultarea martorilor. Audierea persoanei vdtdmate ..................... 120

4.3. Dispunerea constatbrilor medico-1ega1e.............. ........'. 123

4.4. Ascultarea invinuililor sau incu1pa1i1or................ ..........1244.5. Efectuarea de perche2i1ii.............. ........'....1764.6. Constatarea infracliunii flagrante... .....'...'. 128

5. Alte activitSli ce se intreprind pentru administrarea probelor... ................ 130

5.l.Dispunereaconstat5rilortehnico-qtiin1ificesauaexpertizelorcriminalistice.............. 131

5.2. Etapele ascultdrii invinuitului sau inculpatului................ .................. 131

5.2.1. Verificarea identit5lii civile a invinuitului sau inculpatului........................................1315.2.2. Ascultarea relatirii 1ibere............ .................1325.2.3. Adresarea de ?ntreb6ri gi ascultarea r6spunsurilor invinuitului sau

inculpatului.. ................132

CAPITOLUL IV. ASPECTE PRIVIND INFRACTIUNILE DE CORUPTIE $ICELE ASIMILATE ACESTORA .........134

1. Explicalii preliminare.. ..............'.. 134

2. Aspectele comune ale infracliunilor de serviciu sau in leglturd cu serviciul................ 135

2.1. Infracliuni asimilate infracliunilor de corup{ie '............ 136

3. Probleme pe care trebuie sa le clarifice ancheta........ ............1373.1. Activitatea infraclionaldlncazti luirii de mi16............. ....'............... 137

3.2. Calitztea persoanei care a pretins, a primit, a acceptat ori nu a respins

3.3. Activitatea ilicitd a f8ptuitoru1ui................... ................. 141

3.4. Scopul activitalii infrac{ionale .................. 143

3.5. Banii qi foloasele ce au constituit obiectul activitdlii i1icite........... ....1443.6. Existen{h concursului de infracfiuni gi posibilitatea extinderii cercetdrilorpentru alte fapte qi ftptuitori.. .......146

METODOLOGIE CRIMINALISTICA

4. Activitdlile care se intreprind pentru administrarea probelor.... ................1474.1. Constatarea infracliunii flagrante... ..........147

, 4.2. Verificarea gi ridicarea de obiecte qi inscrisuri ..............:..... .............. 150Dispunereaconstatdrilortehnico-qtiinlifice gi expertizelor ........... .......... 151

4.3. Ascultarea invinuitului sau inculpatului ........... ........... 151

5. Alte activitdli ce se lntreprind, in raport cu specificul cauzei ................... 1526. Aspecte specifice ale activitafli de urmirire penald ce se desfbqoarl pentruadministrarea probelor.... ............... 1527. Traficul de influenf5. .................. 153

CAPITOLUL V. INVESTIGAREA CRIMINALITATI GENERATEDE DETTNEREA $I TRAFICUL IICrT DE DROGURT ........... 154

1. Etiologia toxicomaniei ...........-...... ................... 1551.1. Considera{ii generale ............ 1551.2. Dependen1a............... ........... 1561.2.1. DependentapsihicA.. ..............1561.2.2.Dependen1afizic6.... ...............1561.3. Tipuri de dependente ................. .............. 157L3.1. Dependenla de tip morfinic ..........,..............1571.3.2. Dependenta de tip cannabis ........................1581.3.3. Dependenla de tip cocainic (cocainomanie).................. .......................1591.3.4. Dependenla de tip amfetaminic.................. .....................1591.3.5. Dependen{a de tip solvent.... .......................160

1.4. To1eran1a.................. .......... 1611.4.1. Toleran{a dobdndit6..... ..........1611.4.2. Tolerantpnaturald,.... .............162

2. Cauzele consumului de droguri... ....................1622.1. Aspecte generale...... .......:............ ......,...... 1622.2.Trafroul cu stupefiante.................. .......... 1632.3. Mijloacele de informare ln masd ............. 1632.4. Aganizaliile criminale .................. ..........1642.5. Alte cauze ale traficului ilicit de droguri ..................... 166

CAPITOLUL VI. METODOLOGIA CERCETARII INCENDIILOR$I EXPLOZ[LOR......... ..................... 168

1. Incendiul - noliune, cauze tehnice.................. ..................... 1682.1. Cauze tehnice ale incendii1or................... .................,...1712.2.Foctxile deschise .................1722.3. Corpurile incdlzite qi supraincdlzite.............,. ...............- 1742.4. Sc6ntei de materiale combustibile qi de la suduri ........ 1752.4.1. Sc6ntei de materiale combustibile (carbune, lemn, plioase etc.)................................1752.4.2, Scdnteile produse de la sudur[ gi luulrile cu flaclri..... .......................1762.5. Scdntei gi arce electrice....... ..................... 176

il i:;fJtrlli:l :::: ::::::::::: :: :: ::::: :::: : ::::::::::: :: ::::: 11'r2.8. Scdntei mecanice .:.................. ................1792.g.Explaziapi rlbufnirea .......... 180

Cuprins

2.10. Autoaprinderea .................. 1802.11. Reaclii chimice ................... 182

3. Incendiul provocat intenlionat... ....1824. Scurte consideralii despre fenomenul ,ARSON'... ............... 184

5. Aspecte nolionale cevizeazdfenomenul exploziilor ............ 187

6. Particularitdlile cercetbrii la fap locului lncanil incendiilor qi explo2iiIor.................. 190

6.1. Acliunile concrete desftqwate dupi lichidarea incendiului................................... l9l6.2. Cauze carc pot conduce 1a nesolulionarea unor situalii de acest 9en..................... 1926.3. Categorii de urme care pot fi descoperite cu ocazia cercetdrii lafa\a loculuiin cazulincendiilor qi exploiiilor..........-........ .......................................... 193

6.3.1. Principalele urme ale incendiilor qi exploziilor ................193

6.4. Fixarea rezultatelor cercetdrii la fala locului .................. ................... 195

6.4.1. Regulile dupl care se face descrierea in procesul-verbal sunt urmdtoarele:...............196

7. Fotografia judiciar operativ5..... ....................... 197

8. Aspecte ce vizeazd identificarea victimei qi dispunerea expertizelor medico-legale .......... .................. 199

9. Cerinle privind cercetaf,ea urmelor de incendii qi explozii.... .................... 20010. Activitdlile desJbqurate pentru cercetarea urmelor incendiilor gi exploziilor ..............20411. Metode gi procedee de cercetare a urmelor incendiilor gi exploziilor .....206

I 1.1 . Noliuni generale..... ..............206I 1.2. Metode qi procedee folosite la fap locului gi in laborator................ ...................207

12. Dispunerea constatdrilor tehnico-qtiinlifice qi a expertizelor ............... ................'.....209

CAPITOLUL VII. METODOLOGIA INVESTIGARII INFRACTIUNILORLEGATE DE FOLOSIREA INFRASTRUCTURII RUTIERE ,...212

l. Generalit6li................... ................2122. Investigarea infracfiunilor de punere in circulalie sau conducere pe drumurilepublice a unui autovehicul ori remorci neinmatriculate sau a unui tramvaineinregistrat ori cu num6r fals de inmatriculare.................. ......217

2.1. Probleme ce trebuie clarificate prin investigarea criminalisticd............................ 2182.2. Activitirli ce trebuie intreprinse in vederea administrdrii probatoriului .................220

3. Investigarea infracfiunilor de conducere pe drumurile publice a unuiautovehicul care nu are drept de circulafie in Romdnia sau a unui autovehicul al

cdrui certificat de inmatriculare a fost re{inut qi de conducere a unui autovehiculsau a unui tramvai pe drumurile publice de cStre o persoand flrd sd posede permis

de conducere sau cu permis necorespunzitor categoriei din care face parte

autovehiculul respectiv.... .................' 222

3.1. Aspecte de naturi juridici............. ............2223.2. Probleme pe care trebuie sI le l[mureasc6 investigarea..........'..... ....2243.3. Activitdli specifice caxe se intreprind pentru administrarea probelor ... ......'.'........ 227

4. Metodologia investigdrii criminalistice a infracliunilor de conducere pe

drumurile publice a unui autovehicul sau kamvai de cdtre o persoand care are o

imbibalie alcoolic6 ce depdqeqte 0,80 gA alcool pur in aerul expirat sau caxe se

afl6 sub influenla unor substanle ori produse stupefiante sau medicamente cuefecte similare acestora .................... 230

4.1. ReglementareajuridicA.................. ............2304.2. Probleme ce trebuie clarificate pe parcursul investigdrii.. .................232

10 METODOLOGIE CRIMINALISTICA

5. Metodologia investiglrii infracliunilor de pdrlsire a locului accidentului fbralncuviinlarea poliliei ori a procurorului care efectueazdcercetarea locului faptei gia consumului de alcool sau de produse stupefiante sau a medicamentelor cu efectesimilare acestora dupS producerea unui accident de circulalie. .................... 238

5. 1 . Unele considerente privind reglementarca jundicd, ..... 2385.2. Probleme specifice pe care trebuie sI le ldmureascd investigareacriminalisticd .................. ..........2415.3. Activitdti specifice ce se intreprind pentru administrarea probelor... ....................243

6. Metodologia investigdrii criminalistice a infracliunilor de neindeplinire sauindeplinirea defectuoasi a atribuliilor de verificare tehnicd ori inspecfie tehnicd aautovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori de reparare a autovehiculelorav6nd urme de accident, frrd afioizfiie eliberat[ de polilie .......................245

6.1. Reglementareajuridic6.................. ..........2456.2. Probleme specifice pe caxe trebuie sd le ldmureasci investigareacriminalisticl .................. .............2466.3. Activitili ce se intreprind pentru administrarea probelor .................248

7. Metodologia investigdrii celorlalte infracliuni prevdzute de codul rutier............ .........2507.1. Probleme de naturd juridicd............ ......... 2507.2. Probleme specifice pe care trebuie sd le ldmureascd investigarea acestorinfrac1iuni.... ............2517 .3. Activitdli ce se intreprind pentru administrarea probelor .................253

8. Metodologia investigdrii infraqiunilor prevlzute de O.U.G. rtr. 10912004(pentru completarea Codului penal).......... ...........253

8.1. Reglementareajuridic5.................. .........2538.2. Probleme specifice pe care trebuie sd le limureascd investigarea acestorinfracfiuni.... ............2558.3. Activitdli ce se intreprind pentru administrarea probelor ........;............ .................257

Capnolul I

METODOLOGI,A INVESTIGARII INFRACTIUNII DE OMORsAvAn$IT CU PREMEDITARE

1. ASPECTE GENEMLE PRIVIND INFMCTIUNILE CONTRA VIETII

l. I. Aspecte introductfue

Una dintre dezbaterile clasice din domeniul drepturilor omului este cea legatd de

dreptul la viali. Paradoxal, tocmai dreptul la via![ - un principiu esenfial, constituindcondilia indispensabild de a exercita celelalte drepturi gararrtate, nu se bucuri de stabilireaunor frontiere bine determinate. Acest lucru este datorat, in principal, lipsei unei defuriliijuridice a noliunii de ,,viald", nefiind incl acceptati in mod unanim o asemenea definilie?n documentele ipternalionale. Ezitdrile pe acest plan genereazd interpretdri qi

incertitudini nedorite asupra protecliei acestui drept primar, considerat ca fiind ,,una dinvalorile fundamentale ale societllilor democratice".

Pe plan intern, punerea in aplicare a unui sistem penal eficient presupune existenlaunor definilii precise a nofiunilor la care acest sistem penal se referl explicit: viafa,moartea, persoana, fiinla uman[. Acest aspect a fost adus in discufie de exemplu ?n

Fran{a, unde cu prilejul dezbaterii infracfiunilor la Legea bioetic[ privind respectarea

corpului uman, legiuitorul francez a conqtientizat neajunsurile legate de lipsa acestor

defini1ii. Frontierele dreptului la viatd r[m6n imprecise, relativ la limita inferioarl a

acesfui drept, fiind neclar daci trebuie sI ne referim la momentul naqterii sau cel al

concepliei.Declarafia Universali a Drepturilor Omului, adoptat[ de c[tre Adunarea Generall a

ONU la 10 decembrie Ig4S,precizeazl in articolul3:,,orice fiinfi are dreptul laviald,lalibertate gi la securitatea persoanei sale". in Pactul Internalional privitor la drepturilecivile gi politice (adoptat la 12 decembrie 1966) se precizeaz| la articolul 6, intr-oformulare asemin6toare: ,,drepful la viayd este inerent persoanei umane. Acest drept

trebuie si fie protejat de lege. Nimeni nu poate fi privat in mod arbitrar de viala sa".

Observdm cd documentele amintite nu definesc noliunea de ,yialt', antrendnd deci qi

ambiguit6lile legate de frontierele qi recunoagterea acestui drept. Convenfia Europeani a

Drepturilor Omului perpetueazl aceeagi nebuloasd, articolul 2 prevdzdnd c[: ,preptul la

viafi al oricdrei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate ft catnatd cuiva in mod

intenlionat, dec6t in executarea unei sentin,te capitale pronunfatl de un tribunal in cazul lncare infracliunea este sanc{ionati cu aceast[ pedeapsi prin lege.

Convenlia Americani a Drepturilor Omului, adoptatd la 22 noiembrie 1969 la San

Jose (Costa Rica), merge cel mai departe ln acest domeniu, afrm6nd in articolul4: ,,oricepersoanl are dreptul la respectarea vie]ii sale. Acest drept trebuie si fie protejat de lege,

in general incepdnd din momentul concepfiei". De la inceput, dezbaterile au vizat, inprincipal, dreptul la avort, stabilirea acestei limite inferioare a dreptului laviall inhdnd incontradicfie cu dreptul femeilor de a renunfa, in anumite condifii, la sarcinl.

t2 METODOLOGIE CRIMINALISTICA

Concluzia este ci textele internalionale enunfd dreptul lavia[d, dar ezitd,in a defini inmod exact noliunea de ,,viafd". Dificultatea stabilirii precise unei asemenea definilii esteevident[, miza fiind important[ c6nd e vorba de o dezbatere unde se introduc giinteffereazd considera{ii filosofice, religioase, tehnice qi, mai recent, bioetice. De'aceeanici doctrina juridicl nu aduce precizdri in acest domeniu, mulfumindu-se sd constateambiguitnlile legislative in acest sens sau sd afirme ci dreptul la via[E este un principiuesenfial, condilie a exercitirii celorlalte drepturi gararrtatr-.

Infracliunile contra vielii se cxacterizeazi, in principal, prin elemenful lor materialce const[ in atingerea valorilor sociale ocrotite de lege. Aceast6 atingere poate aveaconsecin{a cea mai gravd, adicr stingerea vie{ii gi desfiin}areafizicda persoanei.

Gradul de pericol social pe care il reprezintd" faptele incriminate sub denumireageneric[ de ,,omucidere" este deosebit de ridicat, ele pundnd in primejdie nu numaisecuritatea fiec6rei persoane, ci implicit, a intregii colectivitili. Aceasta deoarece, fbriasigurarea cadrului Iegal care garanteazl respecful pentru viala persoanelor, nu esteposibil6 o liniqtit[ convietuire, atdtlanivel microsocial, cAt gi la nivei macrosocial.

Cu toate cd faptele contra vie{ii persoanei lezeazd grav aceleaqi relalii sociale, fiindsusceptibile de a avea carezttkat moartea unei persoane, gradul de pericol social pe careil prezint[ fiecare diferi, in raport cu forma de vinovdfie, relaliile dintre fbptuitor qivictim6, modul in care s-a sdvdrgit infracfiunea. Este de observat faptul ci deosebiriiemenlionate se rdsfrAng at6t asupra sancfiunii, c6t qi a conlinutului incriminirilor.

Codul penal rom0n, in articolele 174-179 incrimineazl faptele care aduc atingerevielii omului, ca atribut fundamental qi indispensabil al persoanei umane gi de caredepinde existenfa qi fiin{a sa.

Aceste incrimindri sanctioneazd cele mai grave atentate impotriva persoanei:omorulr, omorul calificat2, omorul deolebit a. giuf, p.*.;.id".;rf ;il;;; &;;;d;;determinarea sau inlesnirea sinuciderii6.

Aplrarea persoanei gi, indeosebi a vielii, constituie o preocupare constante, comun6tuturor sistemelor de drept. In orice or6nduire socialS viala a fost bcrotiti de lege, nu at6tca fenomen biologic ci, mai presus de toate, ca fenomen social, ca valoare primard qiabsolutS a oricdrei societifi, ca o condilie indispens abild a insdgi existenlef societ[1iiomeneqti. I.egea ocroteqte nu numai interesul fiecdrui individ de a trdi, de a-qi conserva qiprelungi viafa, dar mai ales interesul societdlii ca viala fiec5rui om si fie pistrat5 qirespectatl de ceilalli, conservarea vie{ii indivizilor fiind hotlrdtoare pentru existenfasociet[fii care nu poate fi conceputi decht ca fiind formatr din indiviziniial{ .

Inci din cele mai vechi timpuri, fiecare grup social s-a preocupat s[ asigure prin toatemrjloacele ocrotirea vielii indivizilor, apelilnd fie la reguli tradilionale, la reguli reli-gioase, fie la cele juridice.

Dintre mijloacele juridice de apdrarc, legea penal[ a avvt, de timpuriu, un rol maiimportant, dreptul penal fiind forma cea mai energici de influenfare a relaliilor sociale qide ocrotire a valorilor firndamentale ale societitii.

' Codul penal al Romdniei, art. 174.2 tbidem- 175.3 lbidem',776.4 lbidem.777.s lbidem, 178.6 lbidem, l7g.7 V. Manzini, Tratatto di diritto penale italiano, volume otta.ro,Torirro,l937, p. g.

Capitolul L Metodologia iwestigdrii Wacliunii de omor sdvdr$it cu premeditme 13

Viafa umand este ocrotitl de legea penali intr-un cadru mai larg, acela al ocrotiriipersoanei qi a principalelor ahibute ale acesteia: vialq integritatea fizicd gi psihic[,s5nitatea, libertatea, inviolabilitatea vielii sexuale, onoarea. Fiecare din aceste insugiri alepersoanei constituie valori pe care statul de drept are menirea gi obligalia si le ocroteasc[,si le asigure existenla gi dezvoltarea. Aceste valori nu reprezintd, realit[fi izolate, ci au oimportan{I social6; in jurul gi pe baza 1or se formeazd, se desfrqoarl gi se dezvoltd relafiiinterumane, conferind acestor valori caracterul de valori socialel.

Ansamblul faptelor care aduc atingere valorilor sociale menlionate au fostincriminate in legea penali, in Titlul 12 din Codul penal sub denumirea de ,,Infracfiunicontra persoanei".

Dispunerea in acest mod a incriminlrilor line seama de obiectul lor juridic genericcomun. in cadrul acestui Titlu, faptele care aduc atingere fiecireia din valorile socialeconstifutive a ansamblului de valori referitoare la persoana umand sunt incriminate incapitole distincte, finend cont de obiectul juridic comun al fiecirui subgrup.

Cuprinderea acestor incriminiri intr-un capitol aparte line seama de existenfa unuiobiect juridic comun al subgrupului infracliunilor contra vie{ii, gi anume acea sfer[ derelalii sociale care se formeazd qi se dezvolti in jurul acestei valori sociale, viafa omului.

Concepdnd vi ,i ca o relaJie social5, se explicd de ce nu este posibilS incriminarea gi

sanclionarea incerclrii de sinucidere. Aceasta nu e de conceput, nu pentru ci o persoaninu ar avea dreptul si-gi ridice viafa, ori pentru ci sinuciderea nu ar fi in contradiclie cuinteresele persoanei sau c[ fapta nu ar fi de naturl si alarmeze societatea, ci pentru c[ inaceasti situalie nu poate fi vorba de o relalie sociali cu privire la vial[. O persoani nupoate stabili relafii sociale cu sine insiqi, ca urnare, lipsepte obiectul juridic special alocrotirii penale, adici relalia sociali care se creeazd tn jurul acesteia qi confer[semnificalie acestei valori devenind astfel o valoare social[3.

1.2. Cadrul legal aI omorului

Omorul a fost incriminat in toate legislafiile, deoarece asemenea fapte au adusdintotdeauna atingere celui mai important ahibut al persoanei, viala. Punerea ln pericolsau suprimarea viefii persoanei au fost comb[tute nu numai din punct de vedere alintereselor victimei, dar mai ales pentru ci asemenea fapte prezentau un pericol pentruintreaga societatea.

Legea penal6, ca expresie a voinlei societifii, apiril vi4a omului, nu ca bunindividual, ci ca bun social, ca o valoare supreml pentru existenfa colectivit[{ii insigi.Aceasta d[ dreptul legiuitorului s[ pretindi tuturor cet[fenilor s[-gi apere reciproc viala gi

s6 se ablin6 de la orice fapte ce ar aduce atingere acestei valori sociale, implicitintereselor vitale ale comunitefi i.

Omorul, aga cum apare definit de legea penal6s, constd in uciderea unei persoane.

Prin conciziunea lui, textul este tipic confinutului nominal de infracfiune (pentru definirea

I Al. Boroi, Infracliuni contra vielii, Ed. NationalS, Bucureqti, 1996,p. 13.

'Codul penal al Romdniei, Titlul I, Partea specialS.3 V. Manzini, op. cit.,p.8.a Al. Boroi, op. cit.,p.20.'Codul penal al Rom6niei, al,:t. 174.

14 METODOLOGIE CRIMINALISTICA

laturii obiective se apeleazd chiar la denumirea acliunii infracfionale, fhrb niciun altelement ajutitor). intr-o exprimare ceva mai cuprinzdtoarc, omorul ar putea fi definit ca

,,fapta persoanei care, cu intenfie, ucide o alt[ persoanA"l. Nicio asemenea definilie subun anumit aspect nu ar fi completi, deoarece nu ar scoate in eviden!6 toate elementeleconlinutului juridic al infracliunii de omor (ar evidenlia doar actul de violenli asupra alteipersoane, dar nu gi rezultatul constAnd din moartea acelei persoane, precum qi raportul decauzalitate dintre act qi rezultat).

Daci totuqi legiuitorul rom6n ar prefera sI foloseasc[ o exprimare eliptici, explicaliahebuie ciutatd in faptul ci nu a socotit necesar[ descrierea qi mai amplS a conlinutuluiincrimin6rii. in definirea omorului, legiuitorul se folosegte de insuqirea obiectivd asubstantivului provenit dintr-un verb (uciderea) pentru a comprima in el descriereaac{iunii (manif€starea de violenJd fald de victimi), rezultatul imediat (moartea victimei),c6t qi legitura de cauzalitate dintre fapti qi rezultat.

O asemenea tehnicd mai folosegte legiuitorul gi in caztil altor incrimin[ri(distrugere4 lipsirea de libertate etc.). Cu acest mod de exprimare legiuitorul opereazi nunumai in definirea variantei simple a omorului, dar gi a variantelor de specie, precum gi avariantei agravante a omorului.

Degi infiacliunea de omor prezinti intotdeauna aceleagi caracteristici, qi anume,existenla unei acfiuni (inacfiuni), comise cu intenlia de a suprimaviata unei persoane,acliune ce are ca rezultat moartea victimei, in realizarea sa concreti, acliunea sauinacfiunea poate prezenta unele particularitSfi, dupi cum, in jurul faptei tipice se gupeazddiferite elemente, sporindu-i gradul de pericol social. Legea prevede imprejurSri careconstituie elemente circumstanliale in conlinutul infracliunii de omor, creind astfelanumite modalit5fl normative agravate ale acesteia. Elementele circumstan{iale se al[turdfie laturii obiective a infracliunii, fie laturii subiective. Alteori, imprejuririle agravateprivesc subiectul activ sau pasiv al infracliunii sau relalia ce existd intre cei doi subiecli2.

Potrivit Codului penal al Rom6niei, exist[ doud modalitdli normative, agravate aleomorului gi anume omorul calificat pi, respectiv, omorul deosebit de grav.

Astfel, o priml varianti agravatd a omorului care are la bazd anumite elementecircumstanfiale descrise in norma de incriminare este reprezentatd de omorul calificat.

Omorul calificat este fapta unei persoane care slv6rgegte un omor in anumiteimprejuriri grave, anume prevdzrfie de lege. Aceastd faptd prezinti un grad de pericolsocial mai mare faJ[ de infrac]iunea de omor simplu, ceea ce explici incriminarea sa prindispozilii separate qi sanc{ionarea mai sever[. imprejuririle care justifici aplicareasancfiunilor mai severe sunt limitativ prevdzute de lege qi au caracterul unor circumstanleagravante legale speciale.

Potrivit legii penale, omorul calificat constl in uciderea unei persoane in una dinurmitoarele imprej urdri :

- cu premeditare art. 175 lit. a), in inlelesul obiqnuit al cuvdntului, o faptlpremeditatd inseamn[ o actiune indelung gdnditd sau desfrquratd pe baza unei deliberdrianterioare, a unei chibzuinfe anticipate;

I V. Dongoroz q.a., Explicalii teoretice ale Codului penal romdn, vol. \il, Partea speciald, EdituraAcademiei RomAne, Bucureqti, 1971, p. 180.

2 V. Dongoroz q.a., op. crl., p. 186-187.