Maria-MargaretaBibeanu Moldoveanu

ALUCA9OTIA TENORULUI,

M Afi"IA h{AG.G.qRATA MAS SA}IU M$L{}*VEANU

,&iu$n$otiaTen*rului

J.'

Lditia a li-a

l&ri{r .si,*Xlera, p*r'd5p,'ir {:d^{d$#fffr

CUPRINSPBEFATACAPITOLUL I: TT CT]PILARIE DE VIS

Chnd, priaesc in nrm.a lvtea.

O copiLirie minunatdLupiiExproprierea

CAPITOLUL II: MIZEHIA SSTULUIPiz,nipa din Bwcur*gtiVacansele la tatd.l mewDebutwl vnes in dansPlimbare prin zdpad,i

EAPITOLUL III: ANII TIE IIRAEOSTE Si NTUII

Tristepe gi speranpdTatdl mew (1968)Teroare $ angaasd la }perd

EAPITOLUL IV: FEHIAIREA DIN OCEIDENTFwga in Vest: mirncolul I

Cariera lwi Vasile tn AccidentTenorul, tntre Arnerica Si Europa)lletropolitan Opera din Nea YorkPrincipatul MonacoNeincetatele t:dldtorii in jwrul lumiiSfirpitul contraawlui cw MetCabor6.rea tn infemMarile iluzii pierdwte

CAPIToLUL V: UMBRE $l LUMINISeparareaVii{d. de dtpiRegreteNick-Riccardo ()rey

lay si Nicwsor sau Abel si Cain

EPILOCFr dmintdri rn e tafiz ice

Nostalgie

REPERE cRlTlcE Extrase din presifI1NERARIIDISCOGM]:IEREIJERTORIU CONCERT $I OPERAINDEX DE FOTOGRAFII

5n13212629

8S3t3941 '

4B

BLESTEMATI 6r63tl

73

i7e'i 81

B'144110115r21140

144154

t55'157

15916,0

162163

187, 169

174

' L75177193195199

GAPITTTLUL I:O ABPILAHIE TIE VIS

Cind privesc in urma mea

Astdzi, atunci cind privesc in urrni, am impresia ci am triit nuuna, ci zece vieti, fiecare perioadi avind intensitatea ei fari pereche.

Mi se pare ci am triir tot ce se poate trii intr-o existenqi: sirdcia gi

lrcrgiqia, deznldejdea cearnat profunda si fericirea absoluti, succesuigi egecul. Daci l-ag fi indlnit pe Ernil Cioran, marele filosof romin,rnor:alistul unui pesimism plin de urnor, cred ci am fi'ajuns impreunila concluzia ci este necesar s.i triim cu aceeasi irttehsitate atit bucuriacit qi durerea, si luim viaqa in piept gi s-o triim din plin. $i, de ce nu,

poate cd Cioran qi-arfi lisat deoparte pulin din misoginismul siu.Cu toatc acestea, dintre toate capitolele povcgtii rnele atit de in-

tense si emolionante, copileria este cea de care irni aduc aminfe cu cea

mai mare bucurie. Am triit ca ?ntr-un vis, uneori magnific, alteori ca

un cogmar. Copiliria mea a fost pe rind marcati de cel mai puternictragism, alamri de cea rnai intensd fericire. Cu ea incepe cca mai fru-rnoasi pagini a vielii mele.

lmi amintesc de acele peisaje magnifice din Poiana - adevdrate surse

dc crnoqii estetice, de apa vie stropind rnalurile riurilor gi curgind incascade repezi, de frurnuseqea helegteielor gi lacurilor, de pldurile rni-nunate in care misnnau animale silbatice, de cimpiile verzi aflate nri de-

lrarte de munli gi de arborii fructiferi, de acea viali simpl5 9i apropiatidc naturi de pe domeniul tatilui meu, al clrui sirnplu nume irni aduce

in faqa ochilor, chiar ;i astlzi, vegetagia, plantele, ierburile aromatice'l'l<lrile - precum trandafirul de Cozia sau mica gladioln de munte cu

arome tulburetoa.e. l*bitati de parfurnul copacilor infloriqi, galopam

pc calul meu alituri de tata, cuprinsi de o bucurie imensi. h'[i conto-

pcam cu fiecare element al naturii din jurul m.eu. I)eveneam tonlna cu

[iccare anotimp, respirind aromele primiverii, alergind in picioa-rclc goale vara, dansind prin ploile toamnelor qi tivalindu-md prin

Alwca, sopirt tt:norulw

uipadi pini cind sirnteam {-rigul pini la oase ?n ierr-rile arnt de aspredin RomAnia.

intr-c, profund.l armonie cu natura si cer-ul, ?ntre pimint si api,soare ;i lu:ni" printre animalelc din jur, mi sir-nlearn incredibii de li-berd gi u;oara, prcc:um t't zdnd a pidurii, si n-ag f.i vrut ca acca$re po*veste ce*mi legin* ailcle si se sfirgelasci vreocl*ri.

Situaqia politiei. m-a smuls din a"c,est loc pe r:arc l-ani iubit nespLrs

gi pe care il iuhesc si ircum. $i nu sper clec$.t ci viitorul va face ca, inrr*ozi, si rnd por inroarce in locurile copiliriei si si retraiesc emogiiic dealtddat.i. Carc vor fi probabil diferite, deoarecc intre timp s-a scuf,s ojr:mitate de sccol.

Tatilui meu ii piicea si urce pe cal qi sd. strabati in galop propri-etilile lui penrru a se indlni cu oarnenii" ii ple.*a si .srea de vorbi cuei. inalq sub$re si puternic, generos, bun, cu inirna deschisi, ii ajutaneconditionat pe cei slraci. Corecr, yerrical qi autoritar atunci cind tre-buia, imparqea drepratea si cra respecrat pcntru asta. T'<iati. lurnea iladora. F,ra un adevdrat l)omrlitor, Viaqa era atit de frumoasi in crel

rrai frumos dintre regatelNicolae Tache Bibeanu, raril meu, a triir in timpul rlornniei lui

Car<.ri I, apoi a regelui Ferdin*nd, bunicul lui Mihai T, actualul r:ege alRorniniei. Desce;rdent al rnarii familii regale l-{ohenaollern-sigmadngen,Carol I a urL:at pe tron in 1866, perioadi ?n care principatelc rornAnc auhotdrit s.{*gi declare indepenc'len1a sub sdndardul acesrei mari familii,sperAnd ca, ?n buna traeligie a originilor germane strivechi, Carol I siimprime ur:r elan proaspit viitorului lJ"ominiei.

.l'ata s-a niscut intr-o farnilie arisrocrarici din RomAnia la 5 de-

cembrie 1894, fiind cel mai *ric dintre cei cinci fraqi. Familia radluimeu, boieri, proprietari bogaqi dc rerenuri, au avur inci din anul 1400iegituri strinsc la currea domneascd a'l,'drii Rominesti. Unul dinrresrimosii sii, ilustrul boier Hirgor, srrirnos pe linia bunicii rriele din-spre man1i, a fost ,,paharnic" la curtea donrnitorului Radu cel Frumos.Hl era cel care gusta'i.r"rl i'ai'te ca suveranul si-qi i*moaie b,zele intricoare. Boier-ul Hirgot a dobindir dreprul de a semna gi unele acre inlocul dorrrnitr'rrului, in absen{a acesruia" Era un tirlu onorific acordarn urnai Lroi eril or credi n ciosi rlorn n itorul ui.

Neamul Biheanu (nume pe care il port si eu dupi tari), formatdin militari, bancheri, pre{ecqi si primari din regiunea Mehedinqi. aulis*t i' urma multe constructii r'agnific:e ?n toati Rr:'-rA'ia. ll.vesteaacestor nobili" ctitori de biserici si scoliu esrc exemplara. Unii c{inrre ei

,I l, u ia. M argare ta B db e anw .l,I al d,ov e anu

,ur lricut studii ?n striinatate, in special ?n Franla. Alexandru Bibeanu,rrrrchiul meLl, revenit in Romini* dupi studiile Llfliversitare de la Paris,

,r I inurlat iucririle pentru cilificarea unui sistem de canalizare pe pro-

lrrictalile sale din Turnu Severin, sisreln care le*a adus gi liranilor dinzorri apd in sat. Ac-est sistem este in stare de funcliune gi astizi.

I)upi ce a absolvit Acaclcmia ivtrilitari, tatel meu a fLlst numit ma-

ior cle artilerie. Nu exista pentru minc un om mai frumos 9i mai

clcgant ca el. Era un om de calitate, de o mare frurnuseqe fizicS, rafi-nrrt., spiritual. Cu statura lui impozanti i;i qinuta sa mindri, efilana unlrrrrnec aparte, fascinind orice femeie din anturaiul lui. Avea trdsi-ttrri nobtile gi frurnoase, fin definite, fn:rnte inalt5, baudelairiana, ochii

rnigdalaqi, vii qi inteligenli, stribituli de o umbra de melancolie, nas

,rcvilin, o musta[i delicatri deasupra gurii suave ;i romantice, care-i

cliidea un aer seducitor atunci cind zXtnbea, sunetul dulce al glasului

s;iu angelic, ce rostea numai cuvinte politicoase, pline de haz ;i de in-qcles. Tenul ugor cafeiriu ;i rogeaqa din pomeqii obrajilor il ficea;i mai

irczistibil. Un vrdiitor al femeil,rr, acestea il alintau ,,Ciocoiali". Era

clclicios, imi spllneau mitupile rnele mai in virsta, dczamigitc ci tru au

putut niciodati si-i cadX in braqe. Era Rudolph Valetdno al 1or. Nicimzicar Elvira Popescu nri i-a putut rezista farrnecului siu der''astator,

la fel ca ;i alte dive sau actrile rnai mult sau mai pulin celebre L-are au

avut bucuria si-l intAineasci... gi care ii vor stArni ulterior mamei mele

o gelozie puternici.La driu.lzeci de ani, in timpul Primului Rizboi Mondial, el a lup-

tat viteje;te impotriva gcrmanilor la Mar{gegti, Oituz 9i TArgu-Ocna"

CAtiva ani rr. ai tArziu, la sfirqitul anilor doulzeci, a dernisionat din ar-

mati, neputindu*se acomoda cu extremismul in cre;tere din Rominiape fondul crizei economice. Apoi, fiind un regalist fervent, loial rege-

lui siu, nI^, a lrutrlt si suporte ideea abdicdrii, in 193C, a Regelui Nlihai

in favtiarea tatilui siu, Carol al II-lea, un om {u o via$ desfrinati 9i

un caracter capricios, care a arllncat lara in hac,s prin aducerea la pu-

tere a celui mai agresiv partid de exlrerni dreapti din Rr.rminia' L)ar'

dezamigit 9i demisi,rnar, in ciuda revenirii la tron a Regelui Mihai in1940 - in cel mai prost momerrt din istoria Erir.rpei, el s-a retras pe

dilmeniul slu din Poiana-Cozja, unde a inceput sI lucreze terenu-

rile f<irestiere qi agricole. in timpul acestor vremuri rullruri pentru

R.ornAnia, s-a cisitorit in secret cu o fen-reie extrem de bogati, de care

s-a despirqit clesml de repede" Nu s-a vorbit niciodati c{e *cest subiect

in familie, deoarece mama mea era extrem dc geloasi. Ea i-a cerut

t,

Alwta, sotia tenotului

tatilui meu, imediat ce s-a smbilit la pr:iana ;i pe huni dreprare, ca siinclepirreze din salon porrrerul primei lui s,rgii"

Marna mea a avur o copil.{rie fericiri in polonia sa natari, tard caretrec:ea printr-o situatie economici dificile" A crescur inrr-un mic ord-9el din silezia, regiune bogati din punct cle ve<jere culrural si inclustrialgi care-gi ciuta permaner:rt o ide'tirare *a1icinali. siiezia a f.st, tirnpde secole, c"lnd austriaci. sub domi*aqia habsburgici, ci.cl pr*u""asub Bismarck" uneori germand, apoi polonezi. Aceasm a fost, iu sigu*ranti, unul dintre inotivelc pentru care mama a avut o pasiune p."i.uinvigarea iimbilor srrii'e, pasiunc pe care mi-a trans'ris-o qi mie incadin adojcsccrrra. Nunrelc ci crl Adciaidc L)onore l<. s-a nascur in 1g22,i'tr-o {amilie cu cinci copii. spera si ducd. o viaqi rericiri. si sraruciri,plini de prornisiuni, in aceasti. silezie sursi cre invidie pen,,-u natiunireveci'e. I)ar nazismul si bolsevisrnur didear,r tircoale precun, hie*"leprizii lor. Nenorocirea a lovit daroriti crudei ,r*b,rriii a oamenilor.Izbncnea al doilea rizboimondial.

Pcilonia, un srat ti'i.r, ?'fiintat in anur 191i, afosr direct implicarin conflict prin i*cide'tul_din ii augusr 19i9 di' Greiwitz, on o.nEaflat chiar ?n partea de sud a poloriei, i' silezia, o u*eltire riiab.ricipusd la cale in detaliu rtre citre nazisri.

. obici:rivul *emresc, denumir opera4iunea l{immler, a f*st acelade * siinulir ufl atac ai u'or falEi soidaqi poro'ezi irnpotriva unui postde radio din Gleiwirz, cu scc,pul de a tra'smite i* li*ba p,uiorr*n'i r.r''rcsajul

ostil Germaniei, chemind la arnre min.ritatea polc,neza dinSilezia in vederea rrsru'ririi cancelar:urui Ac{<lrf IritJer" rjn detasa-ment {.rmat din sase *rernbri ai ss i*rbri.cali in unif''r* polorr*r.rebuia si insoteascl cloisprezece cretinu{ de dr"pt conurl - rnenqionaqicu numele de c,od ,,corserve'" - din laearele cle conce'trare. Acestorali s-a promis, i'schirnbul acestui act cle pariotisin, ci v<lr fi eliberari.p3t*tig;; au fosr drogagi, imbricali ?n soldali polonezi si, cu ajutorullui {)skar Schindler, un membru al particlului Nazisr, li s_au furnizatdocume*tele aurenrice gi uniforrne militare poloneze, ca' dovadd apreze.tei pol'neze. schindler s-a ciir dupi. aceea, salvl'e{ nrii de evreila Auschwitz, acqiune penrru care gi-n pos ia rrataie intreilga avere per-so'rali. tn 196i, acesruia i-a t"ost nilb*it, de ci.tre g;'vcr.nul israclian,titlul

_,rncrrjfic d"e llrept tntre popoare. Cei doisprczcc:c llcqlpugi ,,.on-

scn'e" au fost ucisi, si mai _mrnlti iurnrJisri au fosr t.orrvot.;rlr P(.ntr.u a

consta{:a si relata atacul pol.nez. cu t*ate accs.cil,.rPc:r,r1iu.crr a t.stprost executati., iarinformalia destinat.{ a fi trans'ris:i irrtr.cgii lumi

ll;t r,r ,ll,tryarat't. Bdbeanu .Maltloveanu .tv

r l r ,r I osl cunoscuti decdt de clqiva oameni. Povestea a fosr, ?n cele dinlr rrr.r, r'r'lrrlnt.d la procesul cle la Nuremberg,

n ( ('s1 prctext, prcluat de c"{tre prop*ganda naziste, a oferitW,'lrr nrrrchtului, care era in aqteptare gi fusese ma$at la granila polo-r('/.r, ()(::rz-ia de a ataca si invada Polonia inceplpi cu ziua imediat ur-r rr.rr{ ):rrc. I litlcr putca astfei si se preva^le ze cle cce* ce el" numea afrontwll'ttlr11ia,i, c{eclarind: ,,Nu se pune problenra de a menaia Polonia."

l'otrivit unui acord secret de non-agresiune, Pactu.i Molotov-Ri-lrlrt'rrtrop, forqele gerrlane gi sovietice au prelua! controlui total asu-

1, r ,r l'oloniei, antrenand, astfel, declara{ia de rdzboi din partea Franlei

1;i ;t l{cgatului Unit. Conflictul devenea mondial. Complet depdgiti,,r nrrta polonezl a bitut in retragere, in ciuda cAtorva acte de curaj

lil,,t'itu.e.lJunicul din partea tnamei, pe care nu l-am cunoscut niciodati, era

,,liqcr polonez. El a fost executat, in timp ce-qi aplra lara, in padurea

,lc la Katyn. Acoio fost o mare tragedie. O atrocitare oribiln atribuiti

l)c atunci nazistilor. I)upi ce au Fost imprigcaqi, ofiterii' urrii dintre ei

irrci" ?n viaqa, au fost aruncali ir-rtr*o groapi comuni, care mai apoi a

l()st acoperjti cu pimint si noroi. Nu am aflat adev.lrul decit mulli,uri mai ii.zi.rr criminalii au fost nimeni alqii decAt bolgevicii' it'ttneuga

ltamilie a suferit enorm, iar corpul bunicului mcu' care a murit ca un

crou, i1u a fost gdsit niciodati.Reich-ului german a reanexat intregul teritoriu al Sileeiei, inclusiv

Auschwitz. Toatc organizagrile poloneze au fost dizolvate gi inter*

zise. Populagia minoritard poionezi clin Siiezia a fost fie obiectul clis-

criuinirilor, fie expulzati daci membrii ei nr.r se inscriau pe listele

nalionalltilor germani, asa nurnita Deutsche Volksliste. in ciuda ame-

ninqirilor, mulli dintre ei, la fel ca gi mama mea' nu qi-au pus niciodat[ semniturile pe celebra 1ist6, in ciuda riscurilor, clovedindu-gi

asrfel curajul. Cluvernul polonez a ordonat evacuarea de urgenqi a tuttt-ror trupelor ;i i-a stituit pe unii dintre oanienii martirizali din Silezia,

printre care 9i lnama meat si plece in exil in Rominia, lari neurre inacel moment. {)ombatanlii insurecgiilor au fost arestali qi impuqcagi

sau deportagi in lagire de concentrare, iar evreii ucigi. I)ar rezistenqa

Sileziani era mai puternici clecit oricind 9i va deveni o leger-rd6'

Mama mea a fost, astfel, nevoiti si pirdseascii Polonia ?n grabi,?nainte ca sd inceapi Blir-Krieg'ul g*:rman' Prin urmare, ea s-a refrt-

giat in Rom6nia impreund clt o companie cle cercetagi polonezi, tero-

.izaqi cle acliunile ruginoase ale naz!tilor $i s<;vieticiltlr. lnci ingrozitd

.lB Aluca, sapia tenorwh.ti

de *agedia care a avut loc i* p.l.*ia, Adelaic{e a sosit in Rom6nia sia fosr gizduriti de citre ' familie de of-iqeri polonezi la cilimd,esti,renumitul .rag balnear. Tatdl meu era f*art* b,r.n prieten *r, ac.art.{famiiic simpatici gi aveau . mare i*cret{ere unii in ar1ii, schirnbandadese,a

'pinii politice si strategice cu pr"ivire la evoluqia eveni'rentelor

tragice ale ccuflictului armar.cind l-a intilnit pe tatil meu, in mama a izbucnit un rremur inre-

'ior, care a erupt intr-un foc de artificii emolional. Miri'imoasi, ra{i*

nati.' disrinsS, spiriruald., aceasti creaturi frumoasi cu te'de aiabastru,chip angelic si z6rnber fermecdror, ochi de un verde*sm*rrlri, .u fe,negru ca antracirul, picioare lungi sublime, cu o ab.rdare sf,.caitoare, l-aficut pe acest orn eiegant, un pic mai in virsti decit ea, si viseze.

De ia pri*ra inri,lnire, a fosr dragoste la prima veclere. El a fosr fer_mecar de aceasri femeie ri.iri, care pirea si aibi r.ate caritSqile dinlume. Apoi a venir ziua cilnd Nicorai a decis si vini la domiciliul ei.A ::t:l respecruos prierenilor lui permisiunea de a o invita la cini peAdelaide. La sosire, i-a di.ruit o brit4arisuperlri crin aur. f)in cu.toazienrr 4 sil2s-o nici pe stipina casei, cireia i a c,ferit -, ;r;;;";;;;; ;r:gint filigranat. A luat-. qi a dus-o la restauranrul hotelului RcimischerKaiser, nu deparre de locul unde avea o reqedin$ secundari.

Asdel s*a n.lscur o iclili romandci.

.. I)o*rici de a-gi termina studiile, mama s_a inscris la L'niversitateadin Bucureqri si a studiat literatura 9i isroria artei in rirnba romina.Extrem de culti ;i avidi de cun.aqtere, avea mereu dispute cu tatir','eu'

se intrcqineaur in limba {rancez6,limhi pe care ea o stipinea iaperfecl.ie" Avand o determinare extraorclin"ri, *urr"*" cu sarguinlipentru a-si rermina studiile academice si nu ezita sd-9i pun6 p";.;o"_rele intr-un lighean cu api rece pentru a sta fteazx.

Triia intr-o casi modesti de stude't, in tirnp ce tata stitea i'tr-u'splendid aparranenr pe bu"levardul Regina Elisabem, l, d"i;; ;;Oper5. Frumuselea acestui *p"rr"-.rri, decorat cri rafinament, erasporiti de prezenqa mobilierului antic florentin si de o p.io,eligte pa-noramici asupra magnificului parc Ciqmigiu din tsucuregti. T.rt

"c"rtmobilier superb, demn de palarul peles iin Sinaia, a f.sr mai tirziuac&parat, fi.ri stirea mea, cle ci.tre fratele meu.

l!{ergeau deseori impreu'i la casa din poia'a cu masina tatil,i meu,.ln. l"l9 foarte eleganf. IJneori, iegeau la plimbare pr;n n,r.urrqr;"Adelaide era f.arre risfilati qi infl.rea-la bratul lui. i;;i;;;iunei astfel de plimbari cie indrigostiqi pe faimoasa carea victoriei,

ll,tt t,r Al,rgareta Bdbeanu Moldorseanu

t lr,rrrrps-l:)lys6es*ul Bucureqtiului, mar-na n-rea a s-a extaziat la vederea

rrrrrri rrr,rgnific inel turcoav. {}fi7at. clt diamante, expus ]a fereastra ma-

li.rzirrLrlui unui bijutier, aritinclu-i-l cu clcgetul fil gi delicat.( l;itcva zilc mai t|rziu, intorgi in Poiana, in timpul cinei, lu$nd de

lr(' nr;rsi;cr-vetul brodat din damasc alb, ea a descoperit cu surprindere

Ir rrrrrrrrsa biitrteric clin turcoaz pe care o vlzuse pe Calea Victoriei' Olrrrt'rrlic imensi i-a invaclat inima. CAteva mclmente rnai tirziu, T{icolai

r ,r ,1.'clarat clragostea sa. A ingenunchiat, i-a cuprins miinile c,u fer-\,(),r'c lsi pasiune si a cernt-o ?n cisitorie. Ea i-a sirit de gi.t cu ochii inl.r, r'irui, iar rispunsul a fost un: ,,Da!'" plin de entuziasm.

l,rr scurt rirnp s-au cdsatorit ia qari in cea mai rnare discreqie gi gi-au

rr( ('l)Lrt. viala irnpreuna muncind din greu pentru producqia agricolS

si l,rrcstieri de la ferml. Mergeau deseori'la Sibiu pentru a incheia

,rl,rt'cri ?n dorneniul comerlului cu cirerestea. Tatdl meu, care angaja

rrrrrrrcitori * adesea de origine germanl - vinaqi de citre nazigti qi so-

vit'Lici, l-a angajat ca adrrrinistrator pe Simion. soqul L,ucitiresei noas-

rrc, Katy. Soarta a vrut ca unchiul Simion, afa cum ?1 strigam eu, sis<' inclrigosteasci de Mimi, o tinir:i cameristi caie Provcnea dirrtr-ol.rrnilie romini. foarte siraci. Mama a ales*c'r qi a luat-o pe lingi. ea

l)('ntnl ajut,:r la treburilt: casnice.

Mimi a devenit repede indispensabile" Juca roiul telcfonului firelir: transrnitea instrucliunile citrc angajalii casei, meniul zilei, orelel incilre era nevoie de gofer, precum gi instrucliuni tatiiui ei, Nea Vasile,

cilrc era vizitiul trisurilor noastre. Lui ii revenea sarcina de a duce

;i a acluce diverse persoane din Ei in localitatc, mai ales preotul, pri-rnarul, medicul, ingincrul silvicultor, Ilrecum gi angajali cdrora tiltilrneu le incredinqa diverse sarcini gi care il ajutau cu exploatarea. La

acca vreme nu exista electricitate in zon6, nici ap:i caldd, nici telefon,

te levizor qi nici macar un spital, instalarea acestor elemente de confortincepind dnpi, 1975.

Mirni se trezea cu noaptea in cap pentru toate acele activitigi care

formau cerernonialul de dimineaqit a incilzirii sobelor numeroase si irn-

pozante din casi pe tiffip de iarni. incalzea apa necesare fiecirei toalete

?n parte, pe care o punea in ulcioarele irnpozante care trclnau in fiecare

carnerd..Apoi ceua a rupt aceaste monotonie a obiceiuril<lr: intr-o lrunizi, Mimi a inceput si dispari de la indatoriri in acelagi timp cu Simion'

Apirea apoi, mai tirziu, fericiti, radiind' cu ochii strilucitori, cu alura

unei adevarare ,,f)iva"' de la pri, cu braqele pline de flori silbatice cu*

lese, chiptrrile, llentru mama. Mai:Lpoi se ocupa cu freneeie <le gric{ini,

.19

1AAluu, sotia tenorwlui

nnrplea jardinierele in stil Aft Deco ,Jinargint si cristal cu florile culesede dimineagi. $i, cu un entuziasm deb<rrdant, ,. ,.p.r"o asupra argin-tiriel, p: care o freca p6.ni ce aceasra strdlucca in roati splendoarea ei.

- Pnrinlii mei gi-au dat repede seama cd rvfirni ascunie ceva. In "iu^in care Katy, bucitireasa, a vgnir la mama cu lacrimi tn ochr., toate acestc

evenimenre,au c.ipitat sens. C,reva zilc mai rarri",;;; lri"l";;;;; ;iKaty ;i-au ficut bagajele si a plecat la sibiu. p-r*rr.i ir;il;t ;;;-ziu, repatriali in Germanir, ,:: -du.,

,_? vad; pe mama, care sritea peatunci la Munchen. Aveau ochii in lacrimi.

Nicu;ar, Aluc*, Mimi, Ghearghe, Marioara 9; fro,;;l Uotri ;i. Dinu Crstaforu

Mimi s-a consolat repede, cisdtorindu_se cu Gheorghe, un om cli'sat mai tindr dec6t ea. Cu alte cuvinte, gi.ri'cile ,o*ari* ,r; ;;;;;;:loc complexe qi nici nu sufereau a. ri*iaiiri*. c.i ao; qi-au cr:nsrnriro casi frumoasi pe un teren dlruit de tatil meu qi au continuat silucreze pirnintur cu mult devoramenr, re.i"a agricurrurd ecoloeici.cum $e spune in zileie noasrre. Din cind in cind, ih..rrgh.

";i;;;gea pe Mirni pentru a*i cakna remperarnenrul si excesul de zel.Acesr Iucru a ftez;t in mine un ferninist pr*".rr", cleoarece o api_raln mereu pe Mimi, rransformindu-rrri in avocatur femeilor .{ir. i"r"f)in picare, acest luc,ru ": Ti-1ser-vit prea mult mai tirz.iu,i. p.;;i-iie mele relaqii cu b;rbagii. Amintirile cu u;.,ri uo, rimine vii penrrutotdeauna in. m.emoria mea,