IV{AREA ENCTCLOPEDIE

GHID ILUSIRAT COMPLET

O EE'ITIE LITERA

CUPRINS

10 Ghid de consultare a cdrtii

12 ANIMALE,'i 4 Regnul animal'l 6 Clasificarea animalelor22 Evolulie30 Biologie qi comportament,40 Habitate qi adaptlri54 Animale in pericol

50 MAMIFERE52 Mamifere66 Monotreme58 \4arsupiale81 Xenartre83 Pangolini84 lnsectivore90 Colugo91 Chitcani de copac

92 Lilieci98 Primate

10O Prosimieni106 Maimupe1 1B Antropoide122 Carnivore124 Familia cainelui

'130 Familia wrsulwi

134 Mwstelide

142 Foci;i lei de mare

146 Familia ratonului141 Hiene ;i lwpi de pdruAnt

148 Ciuete ;i mangwste

152 Feline

162 Ungulate164 Elefanpi

166 Dugongi si lamantini168 Cai, zebre ;i mdgari171 Tapiri172 Rinoceri174 Damani175 Porci fwrnicari176 Familia bouidelor190 Cerbi ;i tnrwdite196 Girafe qi okapi198 Familia cdmilei200 Porci202 Pecari203 Hipopotami204 Cetacee

216 Rozitoare239 Lagomorfe243 Chilcani-elefant

244 PASARI246 Pisdri250 Ratite qi tinami252 Pasari de vanat256 Pisiri acvatice

260 Pinguini262 Cufundari Ei corcodei264 Albatro;i 9i furtunari267 Flamingi268 Stirci qi inrudite271 Pelicani si inrudite274 Rapitoare de zi

283 Cocori 9i inrudite287 Pisiri limicole294 Porumbei gi giinuqe de stepi296 Papagali

301 Cuci qi turaci303 Bufnite306 Caprimulgi Ei inrudite308 Colibri gi drepnele

31 3 Pisiri-Eoarece313 Trogoni314 Pesciragi si inrudite320 Ciocinitori qi inrudite324 Pisirele

354 REPTILE,356 Reptile3 58 Testoase367 Crocodilieni310 Tuatara310 $opArle inelate

311 $opArle394 $erpi

416 AMFIBIENI418 Amfibieni120 Salamandre gi tritoniJ27 Apode (cecilieni)

J28 Broaqte gi broagte riioase

r48 PE$TIrr0 Pegti:53 Peoti firi f5lci34 Pegri cartilagino5i:56 Peqti osoqir58 Dipnoi ;i inrwditej59 Bichiri ;i inrwdite

471 NeoPterygiiPrimitiui472 Arapaima ;i tnrwdite

474 Angbile 9i tnrudite478 Sardine ;i tnrudite

480 Somni ;i inrudite486 Somoni qi inrudite

491 Pegti-dragon ;i inrwdite

492 Pe;ti-;oPhrld ;i inrwdite

493 Pe;ti-lanternd

493 Pe;ti cu barbd

494 OPah ;i tnrudite495 Cod, Pe;ti-undi;ar ;i inrudite

498 AcantoPterigieni

514 NEVERTE,BRATE

51 6 Nevertebrate

51 B Cordate519 Spongieri

520 Cnidari523 Viermi plaqi

524 Viermi cilindrici525 MoluEte

532 Viermi inelaqi

534 Artropode

536 Arahnide544 Crabi-potcoavi544 Piianjeni de mare

545 Miriapode546 Crustacee

552 Insecte

554 Anisoptere ;i zigoPtere

555 Cdlugdriqe

556 GLndaci de bucdtdrie

557 Termite558 Greieri ;i cosa5i

559 Plo;nipe

5bJ Ganclact

561 Mw;te570 Flwturi de zi;i de noaPte

57 4 Albine, uiesPi ;i furnici579 Abe insecte

582 Hexapode583 Echinoderme585 Alte nevertebrate

5BB Glosar592 Indice608 Mullumiri

REGNUL ANIMAL,1:.:.:.: .ite trnui dintre cele cinci regnr-rri in care biologii impart lumea vte. Monera

/ I --::l::nJe bacterii qi alge verzi-albastre; protistele includ indeosebi organisme mari,::::-:-'-:-ire. precrun amiba ;i parameciul, care odinioarl au fost considerate animale,;.: i::. IL\rnreaza acum un regn propriu; mucegaiurile, oidiumurile ;i ciupercile intrli:- :.::iil Firrlqr; si, ala currl sugereazi Ei numele, Plantde cuprinde plantele. Cu peste-:: ::::-iu-rn din cele 1,75 milioane de specii vii de pe glob descrise inprezent,regnul

.i,::,,:.:.i.; cste categoric cel mai cuprinzitor si mai divers.Acesta congine toate organismele:: --iri nra-joritatea dintre noi le recunosc cu u;urinqi ca animale,precum si unele specii*- --"r.-rr statut i-ar deruta pe mulgi. Majoritatea covAr;itoare a animalelor este formati dinr-..'. .rrebr:lte - anirnale firi coloanl vertebralS. intre acestea, insectele dominl atit ca numirj: i\enlplare, cit Ei ca diversitate a speciilor.Totuqi, cei mai mulqi oameni sunt familiarizati,-r-: '.'ertebratele - pegti, amfibieni, ;opirle, pisiri ;i mamifere -, grupul de care specia:--...r.tri este mai apropiati din punct de vedere al evolutiei.

TR.,I,SATURI DEFINITORII1::'.ul -ltintdlid se rnai numeste.: -il,:.:--0,r, termen care indicl- ::-,;--trrril rnulticelulari a tuturor::-.:::rbrilor sai. Ca Ei 1a plante,: :';'-::'.lrilc arirnalelor sunt formate:::: ;ehrie eucariote. La anirnalei:.r... rcestea nu au pereti celulari.-:-. .;hinrb, celulele animale sunt:::--::ir laolalti de o matrice extra--:-:,.rri care contine colagen

Oprir pe lo< Jreie animale, cum ar- :-' --- --:-- : :: -are (sus), nu se pot

:*: :- -:-,e: *c'moloc ale stropitorilor:* -:-: - - ,e -':-esc; singurul lor scop

".':i :.; r:j€:i:. -- ca potrivit pentru

: :,+ ::E:: : -:a aa Easesc, larvele

'- -- r- cdP

:+'- - ': ':+ :-:: :: : s-3'a'atd sol d;.;:- t- i:: : n,: -=-:

-- ;c.-e adulte,:::-: -a':

si asiguri un cadru, de obicei flexrbi1,in care sunt organizate celu1ele.

Al ti t rraetcristica de{initorica tLltr-1ror anirnalelor e aceea cisunt heterotrofe. Spre deosebirede plante, care sunt autotrofe,animalele nu produc hrani propriesi trebuie si consume direct sau

indirccr alte orglni.mc pentru a-ria'igura nutritia. At est ftpt a contri-buit la biodiversitatea extraordinari

a animalelor de azi gi la modalititilefoarte diverse de a urmiri, captura

;i consuma hrana.

Cerintele de hrani au avut,de asemenea, un impact substangialrsuprr corpului .rnimalelor. rnejo-rir.rrca avand un sistenr digestivcentralizat.

Necesitatea de a ciuta sau de afi in apropierea surselor de hrania determinat si capacitatea de

Cdldtoripe distanle lungiUn aspect delicat si fragipoate ascunde o rezistenunemaipomenitS. Mol ile si I belulelesunt migratoare, 'insa c;l;toriivedeti in lumea nsectelorsunt f uturii. Fluturele americanVa nessa vi rg i n i en sls (dreapta)se'indreapte primavara spre N

din Mexic si Statele Untte,c; etor nd peste 2 400 km.

deplasare. $i, desi acest lucrur)u r fo\t .lar dcfinit. rnobilitareadeosebe;te maj oritatea plantelorde majoritatea animalelor. in t...rt,problcnrele lri;are de mobilirareau dat nastere la confuzii in rinduioamenilor de ;tiinli cu privire lastatutul unor grupuri, indeosebi ce1

rl burerilor, anirnalelq cu cea nrailurtga i.torie r cvoluriei. Burcrii runr.ingurele animale vii firi orgrnizare

HranS pentru c5ldur5 Ursul brun(Ursus arctos) se hrine5te cu tuberculi,fructe de padure, pe5ti si st6rvurr. inainteaiernri, specri e din zona temperati din norddepoz teaze grisime in corp si se retragintr-o vizuin;. Ursii ntr; intr-o somnolentede iarna, diferiti de adevirata hibernare,deoarece temperatura corpului ior nu

scade, iar ei trAiesc numai de pe urmaqrisimii din corp.

ArtAlbine,vespi "ooo

d,'.Iil TOL| eIPAdoptardt M_ te

lnsecre .o,ii;L.Alre rn.ecre

Miriapode

rarqnletrr """"""-'N.,Ev E R T E B R A'T E

(cheli(erate)

Numirare a speciilorOamenii de stiinU au descris circa 1,75 mili-

oane de specii ale formelor de viata de pe

Terra, dar acest num5r este conslderat doar

o micd parte din cel rea . Est m;rile plaseaza

cifra realE intre 5 si 100 de milioane de specii.

Chiar si datele privind numdrul de specii

cunoscute sunt greu de estirnat, deoarece

tot timpul se descoperi specii no . Verte-

bratele (vezi diagrama din st6nga) sunt grupuL

cel mai bine descris, insa cuprind numa 57o

din speciile de anlmale. Exist6 aproximativ

un milion de specii cunoscute de insecte,

insa nurnarul lor real ar putea depai

30 de milioane.

,i. Anelide.t' :li *- Cnidari

,!l l;:: -1- Nematode

-::f- Viermi plali

nervos Ei a organelor de simtimplicate in coordonarea gi ghidarea

miscirilor. Cele mai multe au

.i re.ururi. precum rrruschii.ce faciliteazl miscarea.

Reproducerea sexuati este altitrisituri comun5. Aproape toate

'peciile dc lrirnrle. inrr-utt rntrmitstadiu, au descendenqi, fapt realizatprin reproducere sexuatS; uneledintre e1e se pot reproduce asexuat

ANTMALE REGrurf,

ribozomi

ribozomiribozomr :+. +membran; a:-) i ''i/plasmatlcd i i:-tr-1.1 r,

" t;' l-.reticui :' '-

Ctustacee

:. M:6ln$e

Gandaci(Coleoptera)

Pas5ri

ReptileAmfibienPesti

---

;1Vf RT E B.SATE

:, Mamifere

superioari nivelului celular, neavindorgane sau lesuturi, o caracteristici.ingulari carc a i\(.rt conluzie cuprivire la statutlll 1or. Celulele lorpot face insi mi;ciri reduse, trecprintr-un stadiu larwar, fiind capabilesj inoatc liber. iar ast;/i \e 'tie srgur

ci bureqii sunt anirnale, nu plante.Nevoia ;i ('dpa('itaLsJ de mi;care

independenti au contribuit, deJsemene2. la dezvoltarea sistemului

Agilitate in aer Arealul acvilei

de rnunte (Aquila chrysaetos) se

extinde de-a lungu emisferei nordice,

peste munti 5i depresiuni. Mamifere e

care ii cad prad; sunt capturate de

pe sol, prlntr-un zbor jos, inse atat

de agil si de rapid, incit acvila

poate prinde si pas5r in zbor.

Unele perechr vAneaza impreuna.

f ",'.!,t;

n,'

Munc5 in echipi Furnicrle sunt membrele

unei familii de rnsecte soclale. Colaborarea

furnicilor taietoare de frunze (Atta cepha-

/otes) asiguri o surse constanta de hrand.

Furnrcile ta e buceti de frunze, Je card sub

pSmant, apo traiesc de pe urma ciupercilor

care se formeazi pe materialul vegetal

si i descompun.

Blocuri de construcf ie Organismelevii sunt formate din celule. Primele

aparute erau procariote - grupar simple

de material genetic inveltte de un perete

celular. Aceastd structur; este observabil;la bacterii. Dezvoltarea de la procariote

la celule mai mari, mult mai complexe,eucariote, a stat la temella evolu-tle tuturorplantelor si animalelor. Mater a ul genetic

a eucariotelor este cuprins intr-un nucleu

cu membrana si in organitele separate

ra'e au 'uncri nerabol ce roer { c e

IO ANIMALE CLASIFICAREA ANIiVALETOR

CLAS IFICAREA ANIMALE LO Ramenii au, in mod natural, tendinta de a clasifica

Y li organiza lucrurile. Si se pare ci, inci din tirnpurilefilosofului antic grec Aristotel, ,rn tot incercat sI facemacest lucru cu majoritatea organismelor vii cu care impirqimplaneta. Biologii au descoperit, descris si atribuit numepentru aproxinrativ 1,7 milioane de specii de plante, animale;i microorganisme care existl, in prezent, pe pimAnt _doar o parte din ceea ce se consideri a fi numirul total.De asemenea, acestia au denumit rnulte specii care au triitin trecut, dar care au dispirut. Clasificarea modernl incearci,in parte, si puni o ordine ;i sI structureze numjrul r.rror*-..'de informatii strinse despre organisme diferite. a..rt 1.r...,se face prin atribuirea unui nume unic pentru fiecare dintreaceste organisme ;i prin clasificarea 1or in ierarhii de grupuritot mai exclusive sau ,,taxoni,,, inbaza relatiei lorevolutioniste. Aceasta permite ca organismele rndividualesi fie recunoscute firi echivoc in timp ce sunt asociatesimuitan cu, alte organisme cL1 care impart strirnosi comuni.Toate clasificirile evolueazl si se ,rrodifi.;, odati custrXngerea de informaqii qi cu noi descoperiri. in uitimii ani,capacitatea de a investiga gi conrpara ADN_ul organismelorprin tehnici genetice a obligat oimenii de ;tiinqi sireconsidere clasificarea muitor anirnale.

CLASIFICARE $TIINTIFICASistematica este stii'n1a caredescoperi diversitatea si relariileevohrtioniste ale organismelor.Aspectele sistematicii care presLrpundenunrirea .i cla.ilicarca oryrrri._melor fornreazi subdisciplinat.rrorrotrric. I axonul. .ru gr-upuldc bazi al cla.i6cirii. e\re specid.in nrod ide.rl. rori uronii srrpenorisau nuri includ o specie ancestralisi toti descendentii sii. Stabilirea.l(c\r(i lclarji.c bazeazi pe rolirnembrii unui ppup care prezintiLlna sau mai mr-rlte trisituri clerivate(noutiti evolr_rrive).

DENUMIREAnimalele sunt cunoscute subdiGr-ite nurne vernaculare saucomune, care variazi de la o limbila alta, de la o gari la alta si, uneori,chiar in aceeasi tari. Astfel, pentrua evita confuzia, oamenii de stiin15utilizea.zl nume latinizate pentru

'

grupurile de orgarisme. Acesteaconferi unrversalitate si stabrlitatesi criti rrect.,itttea rraducerii nunre_lor in multe limbi diferire. AstGl.indiGrcnr de lirnba narir i, nurr:elcstiinlific latinesc se asociazl inrediatcu acelasi grup de organisme.

Categoria de bazi pentru toateclasificirile este specia. Speciile suntpopulalii de organisme avind unulsau mai multe caractere conunecare nu se gisesc la organisrneieinrudirc. Spe( iile lorme.rzj .i .i.remegenetice inchise. Aceasta inseamnici indivizii sc pot reproduce sexllatnunrai cu alr irrdirid Jin rceea,ispecie, desi speciiie apropiateproduc oc.rzional hibrizi.

Relalii apropiate Oarnenii de stijntiau observat si descris unele srmilarrtaticomportamentale si f rziologice dintre

^oa1e1r Si cimpanzer (pan trogloctytes)

rnca 0tnatntea Iui Darwtn. in ultimii ani,ei au reusit sa compare ADN_ul acestorspecii. Dezvilurrile recente c; acestiaau 'n c omrT oe>Ie ggoo clrn gele duint;rit opinia cd er trebuie clasificatiin categorii similare.

Clasificarea lui Linn6 Fiecare grupare din acest sistem de categorijierdrn,zale contite organi:me cJ caracterist,ci p,og,esrv sim.lare.Ptsica domestrca, de exemplu, apartine regnului aii ma lia; increngaturaChordata (animale cu slstem nervos centralizat); subincreng;turaVertebrata (tubul neural se afla in intelorul unei coloane v-ertebrul"

stiintifica de Fel6 catus

-N SISTEM DURABIL:::ceputul sec. XVIII, natura-

:.:. iuedcz Carl Linn6 a dezvoltat::crlj perrrru numirea. icmr-

.: ::e.r si clasificarea diferitelor-:..lisrne, in functie de prezenta. .,.rrcnta sirnilarititilor obser-:':-1. Cea mai veche versiune

:'irui sisten a fost publicati--15. sub nurnele Systema. .r'. I irrne a continurt revi

'. ., .i perfectionrrc.t accstuia::::rr.ul vietii, iar de atunci a fost. .r.rt .i irnlruniriLir de nrai.:: ori. Acesta oferi inci bazele

abordirii clasificirii utilizate debiologii de pretutindeni. A;adar,Linn6 este denurnit ;i ,,pirinteletaxononriei".

Trisitura principalS a sistemuluilinneean, care continui si se aplicesi astlzi, este ci atribuie fieciruiorganisrn di[erir un nurne unicformat din doul plrqi. In acest

asa-nunrit ri.tcm binontinrl. primaparte a numelui indicl genuldin care face parte organismul.Cunoscut drept nume gencric.acesta indici alte organisme,atit vii, cit ;i moarte, cu care

Confuzie comunA AceasU rnsecta

sud-americana (st6nga) se nurneste cosag

pitbull, dar Sr l5custS cu cap turtit. Ceea

ce 5ooreste con'u7ia este [apLul ca in

America de Nord acestea se .rumesc si

cosagi cu corn lung sau greien de tufis,iar in Europa se utilizeaza uneor termenultizi. Utrlizarea numelui taxonomic airibuitacestei specii, Lirometopum coronatum,eviti astfel de probleme de ambiguitate.

organismul denurnit are in comuncele nrai apropiate relaqii evolutive.

AI doilea numc este ce1 specific.Ace>t nrrmc ie va atrilrui trrteisingure specii din fiecare gen.Fiec.rre individ prirnestc denur:rireara unicl. lorrnata din doi rcrrrrcr:i.Oarnenii de qtiinqi din toati lumea

lriu cj. arunci cjnd utilizeazi acrstnume, vorbesc inevitabil despreaceeaEi specie.

Numele generic incepe intot-deauna cu majusculi, in timp ce

numele specific se scrie intotdeaunacu literi mici. Ambele nulrrc sc

scriu intotdeauna cu caracterecurslve.

Daci populagiile uneispecii sunt separate geo-grafic si au diferente relativconsistente, acestea pot firecunoscute ca subspecii

;i 1i se poate atribui unal treilea nume. La Glca numele speciei,acesta se scrie ctr

litere mici si carac

tere crrrsive-

C LASI FICAREA ANIMALELOR AI'IIALE

Noi descoperiri Noi nevertebra:ese descoper5 inc5 in mod cons:a.:.dar 'areori se irtilre:r ,peci,de -="'; :nedescrse anterior. Nimeni nu se as::::lca, Ierz)u in secoiul trecut, padur e : -Asia de S-E s; ad;posteasc; trei spec

noi de caprioare mici, denumite n'ur:.:

Imaginea in;al5Relatiile evolutioniste nu

sunt observabile intotdeaunain tr;saturile anatomice superficialeUn salt identic Toate broastele

au o adaptare care e diferentiazade altl amfrbieni: oasele gleznei

sunt foarte alungrte 5l formeaziun segrnent suplimentar la membruposterior, oferind o mai mare usurlnlain a siri. Aceasta este o conditiedistinctiv; a ordinului Anura, in cate

surt p asati am[ioieni fara coada irstadiul de adult. Broastele au si o alta

adapta.e pentrL sAr Lu'i: o coloanavertebral; scurte, cu doar 1 0 vertebrellbere, urmate de o piese osoasa(urostllul, reprezentend vertebrelecodale fuzronate).

Luati, de exemplu, familla africana si

asiatica de mamifere denum te damanr(dreapta). Toate speciile actuale suntde dimensiunea unui iepure ;i toate se

aseamanE foarte mult cu rozatoarele.

Dar aceste animale sunt, de fapt,unqulate sau copitate, iar rudelelor cele mal apropiate sunt elefantir

si lamantinii ce trEiesc in ocean.

l\,4ajor tatea specii or dintr-ungen de daman triiesc in copaci,

ceea ce e face sinqurele

anrmale cop tate cu st I

de v ati arboricc

l??