marea bariera de corali

Marea Bariera de Corali

Scris de AdministratorDuminică, 05 Septembrie 2010 14:55 - Ultima actualizare Duminică, 19 Septembrie 2010 07:37

Marea Bariera de Corali Marea Bariera de Corali din Australia este una dintre cele 7 minuni ale lumiinaturale, este mai mare decat Marele Zid Chinezesc si singura structura viede pe planeta observabila din spatiu. Este cel maiintins organism viu de pe planeta, cuprinzand aproximativ 3.000 de recife si 300 de insule ce se intind de-alungul a 2.600 kilometri si acopera o suprafata de 344.400 km² (mai maredecat Irlanda si Marea Britanie impreuna). Recifele sunt rezultatul a 10.000 de ani de activitate, in timpul carora oceanul s-a ridicat pana la nivelul actual, dupa ultima eraglaciara.

{besps}descopera/geografie/corali/1{/besps}

Din anul 1981, Marea Bariera de Corali face parte din patrimoniul mondialUNESCO. Descoperirea Marii Bariere de Corali In 1.606, pe aici a trecut spaniolul Luis Vaez de Torres, impins de furtunadincolo de extremitatea statului Queensland, prin stramtoarea care astazi iipoarta numele. A urmat capitanul Cook, a carui corabie HSM (Her Majesty Ship) Endeavoura fost prinsa si grav avariata intre recif si continent, in 1.770. Dupa el a venit capitanul Bligh, care, in 1.789, si-a dus camarazii infometatisi revoltati de pe Bounty printre recife spre apele calme de dincolo de ele. Joseph Banks, botanistul de pe vasul Endeavour, a fost uimit de acestelocuri si de caracterul unic al Marii Bariere de Corali. Dupa ce corabia a fostreparata, el a scris: „Un recif ca acela prin care tocmai amtrecut este lucru rar cunoscut in Europa sau oriunde altundeva decat inaceste ape. E un zid de corali ridicandu-se perpendicular din oceanul farafund“ . {youtube}1ZkR-6IF_w8{/youtube}

1 / 8



De atunci, generatii intregi de exploratori, oameni de stiinta si turisti aucatalogat reciful si minunile sale. Acesta se intinde pe mai mult de 2.600 kmparalel cu linia de coasta nord-estica a Australiei, serpuind dupa conturulplacii continentale. Reciful este alcatuit din plute si insulite de corali legateintre ele, in diverse stadii de dezvoltare si separate prin canale inguste,intortocheate. In unele locuri, precum langa Capul Melviile din nord, recifuleste o panglica subtire de corali, in timp ce langa Capul Manifold din sudsunt plute de pana la 320 km latime. {youtube}Gsxm25cIAzM{/youtube} Viata in Marea Bariera de Corali Aceasta structura recif este compusa si construita din miliarde deorganisme mici, cunoscute sub numele de corali polipi. Desi baza acestuiorganism este moarta, suprafata este vie si creste in medie cu 15 cm pe an.Algele care traiesc in interiorul unui polip tes un adevarat schelet calcarossi inmultirea acestora a dus la formarea recifelor, unele vechi de milioane deani. Coralii, aflati pe fundul oceanului au toate formele si culorile, ceea ceofera un spectacol submarin inedit. Pretiosul loc aduna pe suprafata sa culori superbe precum: azur, indigo,safir si alb din cel mai pur.


Coralii au fost clasificati initial ca plante. Culorile si modelele lor delicateau inspirat compararea recifului cu o gradina in care coralii sunt flori. Siintr-adevar, cand tentaculele coralilor se leagana in apele limpezi si caldesau se deschid ca niste flori cand se pregatesc sa-si prinda prada, nu e greusa-ti imaginezi intregul recif ca pe o imensa plantatie. Dar analogia estefalsa: polipii de corali, ale carorschelete externe cretoase contin substanta solida a unui recif de corali, sunt animale nevertebrate inrudite cu anemonele de mare. Spre deosebire de anemone insa, corpul moale, cu multe capete ale unuipolip de coral are un invelis dur, pe care il creeaza cam la fel cum isiconstruieste casa un melc. Fiecare afloriment de coral consta dintr-o bazade schelete ale mai multor generatii de corali morti acumulate si un invelisde suprafata din polipi de coral vii, care ies prin despicaturi sau gauri din

2 / 8



carapacele lor pentru a captura hrana. Pentru a construi recife, coraliidepind de algele unicelulare care traiesc lipite de corpurile lor intr-o relatiereciproc avantajoasa. Algele sunt ocrotite de coral si isi extrag nutrientii dinlichidele corporale ale acestuia; si pentru ca algele sunt plante, ele potfolosi lumina soarelui pentru a produce hrana, o parte din aceasta fiindabsorbita de corali. Mai important, ele permit coralilor sa transforme sarurilede calciu din apa marii in carbonat de calciu pentru a-si forma scheletele.Fara alge, polipii de coral ar fi niste anemone de mare care traiesc in coloniisi recifele de corali n-ar exista. Recifele se formeaza numai in conditii stricte. Apa limpede, de micaadancime care permite patrunderea luminii solare e esentiala; nu existarecife vii in ape mai adanci de 150 m. Apa trebuie sa fie curata: orice sediment impiedica tentaculele coralului saprinda hrana, iar temperatura trebuie sa fie de minimum 21º C tot anul. In sfarsit, scheletele de coral trebuie sa se ancoreze de ceva solid, deci e nevoie de un fund de mare stancos. Coloniile de corali se formeazaoriunde se intrunesc aceste conditii; ca urmare, multe din insulele cemarginesc coasta Australiei au franjuri de corali. Exista aproximativ 400 de specii de corali pe Marea Bariera, extrem devariate ca forma, dimensiuni si culoare. Unele sunt microscopice, altele(precum coralul-creier, ale carui forma si santuri de suprafata amintesc deun creier uman) pot atinge latimea de 2 m. La extremitatile recifului suntspecii cauciucoase, capabile sa reziste la presiunea valurilor puternice, intimp ce varietatile delicate, ca o dantela, trebuie sa se adaposteasca in apemai linistite. Exista corali in forma de evantai, de cupola, de bice si decoarne, copaci si flori in miniatura. Asa cum apele care-i adapostesc auculori de la alb pana la azuriu si indigo, si coralii au culori de la roz pal panala rosu inchis, galben tare, albastru si verde stralucitor. Miliarde de vietati traiesc aici in simbioza, Marea Bariera de Coralicuprinzand: 400 de tipuri de corali, 5.000 de specii de moluste, 1.500 de specii de pesti,215 specii de pasari, 30 de specii de balene si delfini, 14 specii de serpi demare, 6 specii de testoase. Recifele sunt vitale pentru supravietuirea catorva specii pe cale dedisparitie, atat de vitale, ca in 2004, s-a marit gradul de protectie al zonei cuaproximativ 30%.

3 / 8




In mediul foarte competitiv al recifului, un loc la soare este important sidiversele specii si-au dezvoltat moduri proprii de a se asigura ca obtinlumina de care au nevoie. Unele isi intrec concurentii: multe dintre speciilede corn de cerb (Acropora), de exemplu, se pot extinde cu pana la 26 cm 2

pe an. Altele isi pot schimba forma in functie de adancimea apei in care suntancorate, aplatizandu-se in ape adanci, unde lumina e putina sitransformandu-se intr-un fel de „degete“ inalte, acolo unde soarele patrundeputernic. Adancimile, gradul de claritate si de calm, temperaturile si tipurilede hrana diferite ale recifului inseamna ca mii de forme de viatapot gasi exact conditiile de care au nevoie. Se estimeaza ca peste1.500 de specii de pesti si de crustacee, in afara de anemone,viermi, bureti si pasari, traiesc in Marea Bariera de Corali si in jurulei; coralul insusi constituie doar 10% din viata recifului.Castravetele de mare nevertebrat are un rol esential in protejareastructurii recifului, pentru ca fragmentele microscopice de cochiliesi de nisip pe care le secreta coboara in fundul oceanului, lipindcrapaturile din fundatiile de coral. Multi pesti au trebuit sa se specializeze pentru a face fatasolicitarilor vietii pe recif. Pestele fluture forceps, de exemplu, si-adezvoltat un bot lung, ca un tub, pentru a putea perfora fisuri incautarea hranei. Pestele buzat curatitor cu dungi albastre intretinesanatatea altor specii mancand parazitii lipiti de ei. Pestele socatuita de instinctul pradator si ramane ca in transa, cu gura sibranhiile deschise, in timp ce pestele buzat extrage parazitii, chiardin gura lui. Pestii din familia Bleniidae, in schimb, s-au adaptatpentru a arata si a se comporta exact ca pestii buzati; dar in loc saindeparteze parazitii de pe alti pesti, ei musca din ei. Unii pesti de pe recif atrag atentia asupra lor prin coloritul

4 / 8



strident, probabil pentru ca avantajele de a fi vazuti de o perechepotentiala depasesc pericolele reprezentate de pradatori. Altii auun camuflaj extraordinar; pestii scorpion sunt drapati cu aripi depiele, pentru a semana cu stancile acoperite cu alge. Pana candvad prada, stau nemiscati, apoi se deplaseaza cu o vitezauluitoare. Bibanii de mare pot sa-si schimbe instantaneu culoareasi modelul pentru a se confunda cu mediul. Totodata si-au adaptatgura si falcile, care se deschid atat de mult, incat pot suge pradadirect in tubul digestiv. Viata recifului este sezoniera: octombrie, noiembrie si decembriesunt luni cu viata subacvatica activa de imperechere; din ianuariepana in mai este o gradinita ce invadeaza apele din jurul recifelor;din iunie pana in septembrie este sezonul de pescuit aldelicateselor. {youtube}wbNeIn3vVKM{/youtube} Pericole care pot distruge Marea Bariera de Corali Spectaculoasa viata marina si imprejurimile uluitoare fac dinbariera de corali australiana una dintre cele mai mari minuninaturale ale lumii, cu toate acestea habitatul recifului de coral areun echilibru fragil, care poate fi usor tulburat de schimbari. In anii1.960 si 1.970, Marea Bariera de Corali a fost amenintata candpopulatia stelelor de mare cu coroana de spini, care isi varsasucurile digestive pe coral si il omoara, s-a extins peste limitelenormale . Aceastas-a datorat vanatorilor de suveniruri care au golit reciful de tritoni– moluste pradatoare ce reduc de obicei numarul stelelor de mare.Protejarea tritonilor a redus din nou numarul stelelor de mare, darunele parti ale recifului s-ar putea reface abia in 40 de ani. Marea Bariera de Corali moare incet, incet si din cauza temperaturii prea mari a apei oceanuluiprecum si din cauza poluarii din ce in ce mai accentuate. Exista unele proiecte de lege care au ca scop restrictionarea si

5 / 8



limitarea accesului in zona pentru vasele de croaziera darproblema este mult mai mare – incalzirea globala este un procesireversibil. Reciful face fata tuturor, furtuni si valuri ucigase, dar in secolulXXI, amenintarea cea mai mare este omul. Aborigenii vaneaza sipescuiesc de secole in apropierea recifului, fara a-l afecta. Insecolul XX, insa, au aparut deja cicatricile lasate de pescuitulintensiv, vanatoarea de balene, comertul cu melci marini afumati sigoana dupa pretioasele perle. Declararea zonei ca Parc National alimitat aceste riscuri, dar turismul este atent controlat. Chiar si in aceste conditii, unii specialisti considera ca reziduuriledeversate de statiunile turistice au provocat o recenta inmultireexploziva a stelelor de mare cu spini, si ca resturile alimentare auprovocat inmultirea peste masura a populatiei de pescarusi. Pe langa schimbarile climatice, poluarea aerului si actiuneaomului, transportul si accidentele de navigatie pot declansa unadevarat dezastru ecologic in zona. Sunt peste 1.600 de epavecunoscute in Marea Bariera de Corali. In 3 aprilie 2010, un cargouchinezesc a esuat deversand pana la 4 tone de ulei si vopseatoxica, ceea ce a provocat pagube importante recifului, lasand “ocicatrice de aproape 3 kilometri lungime si cu o latime de 250 demetri”. De asemenea, faptul ca rata de crestere a coralilor din MareaBariera este cea mai mica din ultimii 400 de ani, este un semnalingrijorator cu privire la sanatatea oceanelor. Acest lucru ar puteaamentinta o mare varietate de ecosisteme marine care se bazeazape recife. O echipa de la Australian Institute of Marine Science a studiat 328de colonii de corali din 69 de recife si a descoperit ca procesulcalcifierii, ce le da coralilor rezistenta si structura, a scazut cu13,3% din 1.990. La aceasta rata, procesul de constructie arecifului se poate opri in 2.035, cauzand distrugerea Marei Bariere,informeaza Daily Telegraph. “Recifele vor incepe sa se sparga, vor fi asuprite de alge. Reciful

6 / 8



va mai exista, dar va fi foarte diferit de ceea ce exista acum si nuva mai fi atat de divers” , a declarat liderul cercetatorilor GlenDe'ath. Distrugerea Barierei va avea un efect devastator asuprapestilor si vietatilor marine care folosesc gradinile acvatice dreptadapost sau crese. Mostrele au fost colectate de-a lungul unei perioade mai lungi detimp, din 1.983 pana in 2.005, si includ atat indivizi tineri, de numai10 ani, cat si adevarati “veterani”, vechi de mai bine de 400 de ani. {youtube}4HhyHswjlJ8{/youtube} Echipa de cercetatori a folosit raze X pentru a studia cercurileanuale de crestere ale fiecarei colonii si a masurat cat de repedeau sedimentat aragonita, de-a lungul anilor. Ei au calculat medii decrestere pentru toate coloniile ultimului secol si au ajuns laconcluzia ca acestea erau chiar infloritoare la inceputul secoluluiXX. Din 1.900, reciful a cunoscut o dezvoltare aproapespectaculoasa, pana in 1.970, cand a intrat intr-o recesiune acalciului. Din 1.990, cresterea a incetinit cu aproximativ 14% sicontinua. Acum, rata de crestere este chiar mai mica decat lainceput, in 1.900. La 10 dintre colonii, echipa a sapat mai adanc in corali, pentru aobtine mostre vechi de 4 secole. Avand aceste date, ei au pututcompara recenta incetinire, cu “performantele” recifului incepandcu anul 1.572, pe cand Elizabetha I era inca Regina Angliei. Inciuda faptului ca era o mostra de mici dimensiuni, evidentele aufost de ajutor pentru a dovedi o mare asemanare intre cele 2 tipare- Reciful a prosperat timp de 400 de ani, adaugand calciu constant,pana la decaderea din 1.960. Echipa da vina pentru incetinirea ratei de crestere a coralilor pe ocombinatie a incalzirii globale cu nivelul aciditatii oceanului siscaderea continutului de carbonati din apa de mare .

Pentru ca si generatiile viitoare sa se poate bucura de aceastaminunatie a naturii, specialistii duc o lupta permanenta pentru adescoperi si contracare efectele negative care ar putea duce la

7 / 8



distrugerea Marii Bariere de Corali. Surse si Adrese Web Utile http://en.wikipedia.org/wiki/Great_Barrier_Reef http://www.barrierreefaustralia.com/the-great-barrier-reef/coralfacts.htm http://www.cultureandrecreation.gov.au/articles/greatbarrierreef/ http://www.greatbarrierreef.org/

8 / 8

http://en.wikipedia.org/wiki/Great_Barrier_Reef

http://www.barrierreefaustralia.com/the-great-barrier-reef/coralfacts.htm

http://www.barrierreefaustralia.com/the-great-barrier-reef/coralfacts.htm

http://www.cultureandrecreation.gov.au/articles/greatbarrierreef/

http://www.cultureandrecreation.gov.au/articles/greatbarrierreef/

http://www.greatbarrierreef.org/

marea bariera de corali

Documents