Spongieri şi coraliCoralii, spongierii şi echinodermele sunt toate vietd(iprimitive care trăiesc %n ocean. Capacitatea lor de aextrage substan(e nutritive din apă, pe care ofiltreazăprin corpul lor, le-a asigurat supravietuirea timp de miide ani într-un mediu poten(ial osti4 dar acum sunt supusela risc datoritd pericolelor create de om.

41Pescăruş

1

Un recif coralier este ca un caleicloscop viu,urias, care adăposteşte milioane de animale şiplante viu colorate ce î>î găsesc hrană şi aclăpostîn interiorul sau în jurul numeroaselor sale cot-loane şi crăpături. Spongieri asemănători cuniste plante, limacsi de mare înzorzonati şi melciveninoşi trăiesc laolaltă pe recif, în timp ce peştiminusculi de culorile curcubeului se ascund si searată printre corali . 0 retea încurcată de inter-actiuni de tipul ,mănâncă şi fii mâncat" se teseîntre comunitătile complexe ale recifului pe oscenă uluitoare din corali vii. Fiecare linie de peaceastă schemă urcă de la pradă la prădătorul

său din următorului nivel al comunitătii.

\1

spongieri

j1

fitoplancton*45p' ..

G

stea de marecu pene

f

i

castravete'de mare

ascidie

A,

1 ipar

mek de mare

s

apagal

alge

broascoasă verd arici e mar

are

•

4

c•

dral

P

22 SPONGIERI $I CORALI

S pongierii au fost iniţial consideratiplante, dar în anul 1765 au fost reclasifi-caţi ca fiind animale mici. Ei sunt never-

tebrate, asemenea protozoarelor şi celentera-telor, dar diferă de protozoarele unicelulareprin faptul că sunt pluricelulari, iar de celen-terate prin faptul că au formă neregulată .

Există aproximativ 5.000 de specii cunos-cute de spongieri, majoritatea trăind în habi-tate marine, şi circa 150 de specii trăind inapă dulce. Mărimea lor variază - de la olăţime de peste 1 m şi lungimea de 1 m pânăla mărimi de sub 1 cm' - la fel şi culoarea lot,în funcţie de adâncimea la care se găsesc înapă. Varietătile verzi, galbene, portocalii, roşii5i purpurii trăiesc în ape mici, iar in apele maiadânci trăiesc varietăţi albe sau galbenedeschis . Culoarea poate servi drept protecţieîmpotriva efectelor dăunătoare ale luminiiultraviolete . Spongierii variază şi ca formă, înfuncţie de curenţii marini şi de unghiulstâncilor pe care trăiesc .

Spongierii sunt cele mai primitive animalepluricelulare din lume cleoarece, spre deose-bire de animalele mai evoluate, nu au intes-tine, sistem nervos sau organe senzoriale . Eisunt formaţi din celule cu un grad de inde-

0 Coralii care formează recife cresc numaiîn locurile însorite cu ape mici ale mărilorcalde . Algele sunt plante care furnizeazăcoralului oxigen şi hrană . Ele trăiesc in polipiicoralieri şi au nevoie de lumină solară pentrua 'supravie%ui .

78

Spongierii tubiferi din Marea Caraibilor se înfigîn piatră coraliferă pentru a se proteja, creândastfel nisipuri coralifere . Spongierii, cele maiprimitive dintre toate animalele pluricelulare, sehrănesc cu ajutorul filtrării: celulele interne

t~

filtrează particule de hrană din apa care curgeprin găurile din peretii corpului spongierilor.

Odată ce apa a trecut prin spongocel, cavitateacentrală a spongierului, $i s-au extras substantelenutritive $i oxigenul, apa iese printr-un singurorificiu . Spongocelul poate fi împărtit în multecamere $i este căptu$it cu celule cu gulera$ saucuanocite. Fiecare are un flagel asemănător cu unbici, înconjurat de un guler lipicios . Curenfiipentru hrănire sunt creati prin bătaia flagelului.Particulele de hrană se lipesc de guler $i suntingerate de celule. Datorită acestei metode de

hrănire, populatiile suntîn pericol când mareaeste poluată.

pendentă destul de mare, iar această masă decelule este parţial sustinută de apă şi deasemenea de spiculi - structuri osoase,asemănătoare cu nişte ace, care formeazăscheletul de susţinere al spongierilor .

Structura spongierilorCorpul spongierilor este acoperit cu un stratsubţire, mucilaginos, de obicei de culoareînchisă, format din celule turtite numite pina-cocite . Numeroase perforaţii, sau poriinhalanţi, trec prin acest strat spe o cavitatecentrală, spongocelul, care este căptuşit cucoanocite - celule cu flageli . Aceste structuri

asemănătoare cu nişte bice creează curenţicare atrag apa în spongocel prin perforaţii .Coanocitele reţin particule de hrană, inclusivhacterii şi plancton, şi absorb oxigen din apă .Apa este apoi expulzată din spongier, odatăcu substanţele de dezasimilatie . Rata fluxuluiapei printr-un spongier poate fi foarte înaltă .şi s-a calculat ca prin corpul unui spongier cudiametrul de 1cm şi înălţimea de 10cm trec22,5 litri de apă în fiecare zi .

Între stratul de celule interior si cel exteri-or se găseşte mezogleea, o substanţă gelati-noasă care confine celule libere cunoscutesub numele de amibocite. Aceste celule pro-duc ovule sferice care, odată fecundate,părăsesc corpul spongierului pentru a găsi dinloc în care să se fixeze . Acolo ele se dezvoltăşi devin animale mature . Unele specii sereproduc şi prin înmugurire, un proces asexu-at prin care o sectiune din animalul adult sedesprinde şi formează un individ separat .

Conservarea specieiSpongierii se întâlnesc în toate oceanelelumii, calde sau reci, iar în unele părti aleAntarcticii formează grupul cel mai numerosde animale . Colectarea comercială a spongie-rilor se face în ape mai calde, a căror tempe-ratură flu scade sub 10°C . Cei mai buni spon-gieri sunt cei clin Marea Mediterană, din apeleGolfului Mexic de est şi ale Insulelor Antile .

Poluarea şi colectarea comercială repre-zint<I o problemă pentru populaţiile despongieri, la fel şi daunele provocate de ura-gane şi de bolile fatale provocate de fungi . Înperioada 1939-40 şi clin nou în 1947-48, pânăla 95% din spongierii comerciali din MareaCaraibilor şi din Golful Mexic au fost ucişi deo boală provocată de fungi . Alte ameninţări,venite din partea omului, sunt pescuitul cutraulere, practicat in dreptul coastei de vest aAustraliei şi în dreptul coastei Noii Zeelande,precum şi adăugarea tluorului la reţelele dealimentare cu apă. Deoarece spongierii aucapacitatea de a se regenera dacă sunt tăiatiîn buc ăţi, cultivarea lor este relativ uşoară şis-au obtinut succese pe termen lung prinacest tip de înmultire . S-au făcut, de aseme-nea, încercări de a stabili sezoane în care einterzisă colectarea şi de a limita mărimeaspecimenelor capturate, dar aceste măsuri auavut un succes limitat .

Coralii aparţin grupului cunoscut subnumele de Cnidaria, care confine aproxima-tiv 10000 de specii, inclusiv hidroizi, meduze,

deditei de mare şi evantaie de mare . Coraliiaparţin unei subclase separate, Anthozoa, cucirca 6000 de specii cunoscute . Aceste speciisunt împărţite în trei grupuri : Alcyonaria, careinclude coralii moi, evantaiele de mare, bicelede mare, coralul, peniţele de mare şi pretiosiicorali roşii şi roz; Cerlantipatharia, sau coraliibentonici, care include coralii negri şi coraliibici ; şi Zoantharia, care include coralii cal-caroşi ce formează recife, precum şi dediţeiide mare .

Structura coralilorCoralii sunt formati din organisme minuscule,numite polipi, care trăiesc laolaltă şi secretăun schelet protector de carbonat de calciu înjurul lor . Rata de creştere a coralului estefoarte lentă la unele specii, dar poate săvarieze . Coralii pretioşi care se întâlnesc înMarea Mediterană cresc cu sub un centimetrupe an şi unele specimene au vârsta de peste100 de ani. Alţi corali, precum speciaAcropora, cresc cu 10cm pe an . Coralii crescdoar în ape calde, ale căror temperaturămedie nu scade sub 21°C . Pe măsură cecoralii cresc, se maturizează si mot, tot maimulti corali se dezvoltă la vârful lor, iar înfinal unii dintre ei sunt împinşi deasuprasuprafeţei apelor mici şi calde, unde verforma o formaţiune de uscat .

Polipul estepartea vie a recifuluicoralifer. Polipiiconstruiesc recifeincorporând mine-ralul carbonat decalciu din apaînconjurătoare înscheletele lor.Polipii individualisunt lega~i printr -omasă cărnoasăcunoscută subnumele decenenchim . Polipil sehrănesc în timpulnoptii, întinzându-5itentaculeleasemănătoare cunişte pene. Când oposibilă victimă sefreacă de un tenta-cul, în corpul ei esteinjectată otravă careo paralizează.

Deşi coralii se întâlnesc de obicei în apesubtropicale sau tropicale, există câteva speciicare cresc în ape mai reci, precum coralul re-lativ dur Devonshire Cup, care trăieşte înapele din dreptul sud-vestului Marii Britanii .Pe coasta de vest a Irlandei, unde suntîncălzite de curentul Nord Atlantic, există şiplaje de corali, dar acestea sunt formate dealte organisme, precum algele coraliere, caresunt plante, şi de un grup de protozoare ben-tonice numite Foraminifera, ale căror cochiliimici sunt aruncate pe plajele albe . Până înprezent s-au identificat 124 de specii diferitede Foraminifera pe vestita plajă de corali dela Dog's Bay Strand, Connemara, în RepublicaIrlanda .

Marele Recif de Corali, cel mai cunoscutrecif coralier al lumii, se întinde în dreptulcoastei de nord-est a Australiei . Are 2300 kmlungime şi este una din puţinele formatiuninaturale ale Pământului vizibilă din spatiu .Marele Recif de Corali este format dintr-un sirde aproximativ 2000 de recifuri mai mici .Imensa lagună care s-a format între uscat şirecif are între 83-112 km lungime, şi în zonacea mai lată reciful măsoară 457 m . În acestrecif de corali cresc peste 350 de speciidiferite de corali .

Deşi Australia are cel mai mare recifcoralier din lume, există şi alte recife specta-

ANIMALE $1 PLANTE

'

culoase în alte părţi, precum cele din dreptulinsulei indoneziene Sulawesi, care se întindepe ecuator. De fapt, există peste 100 de ţăricare au recife coraliere şi există peste 40 derezervaţii naturale marine în lume care con-servă recife coraliere .

Viaţa pe recifLumea complicată a unui recif coralier este unadevărat "oraş de corali" eu multi locuitori,inclusiv peste 200 de specii de pesti . Coralii auşi parteneri simbolici numiti Zooxanthellae,care trăiesc în interiorul tesutului şi fumizeazăcoralului hidraţi de carbon şi oxigen. Acestealge unicelulare se hrănesc cu substanţele dedezasimilatie ale coralilor, inclusiv cu fosfati şiazotaţi. Organismele care au o relaţie simbio-tică obtin de obicei avantaje reciproce dinasociere . În acest caz, algele obtin masă şicazare în schimbul înlăturării substantelor dedezasimilatie ale coralilor şi al transformării lorîn oxigen şi hrană .

Coralii încep să se hrănească după lăsareaîntunericului . Din scheletul dur al coralilorapar milioane de tentacule care se mişcă prinapă. Dacă un peste mic se freacă de un ten-tacul, atunci celulele speciale, numite nema-tocişti, injectează otrăvuri în carnea prăzii,ameţind-o . Apoi prada este dusă spre guracoralului, pentru a fi consumată. Unii locuitori

79

22 SPONGIERI $I CORALI

aN

Un recif marginal create paralel ;i adesea ata;at cuo coastă . Dacă litoralul se scufundă sau nivelulmării create, se formează un recif-barieră, separatde uscat printr-o lagună . Dacă uscatul este oinsulă ;i continua să se scufunde, asa cum seîntâmplă cu Bora Bora din Pacificul de Sud, coraliipot să formeze un cerc, sau atol, în jurul lagunei.

E aquml9a

TIPURI DE RECIF

0 Coralul ramificat se reproduce prinînmugurire, un proces prin care sectiuni decorali cresc în pungi care dezvoltă tentaculeşi o gură. Mugurii maturi functionează inde-pendent de animalul mamă .

ai recifului coralier sunt imuni la efectelehematociştilor şi, un grup al acestora, peştiipapagali, mănâncă şi digeră coralul, tăindu-şibucăti cu fălcile ca un cioc şi măcinându-le cudintii .

Un parazit deosebit, întâlnit în unele recifecoraliere, este steaua de mare, cunoscută subnumele de coroana de spini . Aceasta îşiîntoarce stomacul pe dos şi suge toată mate-ria vie dintr-un coral, înainte de a merge laurmătorul .

Reproducerea la corali coincide cu mareeajoasă (ridicarea şi coborârea uşoară a mării întimpul aparitiei primului şi celui de-al treileapatrar de lună), apele liniŞtite, luna plină şi ocreştere rapidă a temperaturii mării. Doaratunci când condiţiile sunt perfecte, milioanede corali hermafroditi (atât masculi cât Şifemele) şi unisexuati încep să-şi depună ouăleîn masă. Pungi viu colorate de celule mascu-line şi feminine, portocalii, roz şi roşii, pre-cum si verzi, purpurii şi albastre suntdescărcate în apă. Spermatozoizii masculinimobili găsesc ovulele feminine, penetreazăcelulele şi le fecundează .

80

recif marginal

recif coraliercare creşte pe

marginea coastei

atol

organ dereproducere

Conservarea specieiAmenintările pentru recifele coraliere suntnumeroase şi în cea mai mare parte, dar nu întotalitate, create de om. Poluarea cu petrol şisedimente de la industriile de coastă ucidecoralii, iar prezenta turiştilor este un alt peri-col . Mulţi corali au fost colectati excesiv, iarspeciile cu creştere lentă se află sub o perma- 0O Deditelul de mare este împărtit în inte-nentă ameninţare . Coralii cu creştere lentă din rior prin despărtituri moi numite mezentere .Marea Mediterană, precum coralul roşu, au Aceste măresc mult suprafata de absorbtie afost coralii cei mai colectaţi până în secolul al

hranei şi oxigenului .

recif coralier carecreşte spre luminâ r r -

vederede sus

o Pe coralii ciupercăcresc tulpini de calcarce dezvoltă capete în formăde disc. Capetele sunt de faptpolipi flice . In timpulprocesului de reproducere,ei se desprind de tulpini,apoi prind rădăcini şi î$i crescpropriile tulpini .

XIX-lea . În prezent atentia este concentratăasupra coralilor preţioşi care se întâlnesc şi înlaponia si Taiwan . Coralii negri, din careexistă 150 de specii, au devenit de asemeneafoarte căutaţi, dar este improbabil ca popu-latiile lor să sufere foarte mult deoarece eicresc la adâncimi aflate sub adâncimile clelucru ale celor mai multi scafandri .

Ascidii si lanceolateCordatele sunt o diviziune importantă a reg-nului animal care include nu numai toate ver-tebratele - animale cu coloană vertebrală, dela peşti la om - ci şi un număr de animale ma-rine nevertebrate . Există două grupuri princi-pale de cordate nevertebrate : tunicatele, sauascidiile, şi cefalocordatele, sau lanceolatele .

Alături de toate vertebratele, aceste ani-male împărtăşesc o serie de trăsături comu-ne într-un anumit stadiu din ciclul vietii lor .Prima dintre acestea este notocordul, unbaston de gelatină înconjurat de o teacărigidă, care asigură principala sustinerescheletică a unor tipuri de cordate never-tebrate . La vertebrate, notocordul esteînlocuit de vertebrele osoase care formeazăcoloana vertebrală a animalului în timpuldezvoltării emhrionului .

O Ascidiile suntadesea viu colorate .Când sunt deranjate,ele îşi contractăperetele corpului şiexpulzează apă prindouă orificii .

0 Un vierme deghindă, săpând prinpietriş cu scoici .Aceşti viermiprezintă multecaracteristici ale cor-datelor, inclusiv uncordon înotător şifante branhiale .

O LanceolatulAmphioxus, uncordat nevertebrat,trăieşte în mâlul depe fundul mării .Organisme minus-

â cule sunt filtrate dins apa mării, care intră= în corp prin gură .

Cea de-a doua trăsătură pe care o au toatecordatele este prezenţa fantelor branhiale,deşi la unii membri ai grupului, precum ma-miferele, acestea se găsesc numai la embrion .

Ascidiile sunt nişte animale marine primi-tive foarte mici, majoritatea fiind sedentare, cuun corp ca un sac care are deschideri princare apa intră şi iese . Ele sunt nesegmentateşi sunt înconjurate de un înveliş rezistent careeste adeseori alunecos şi ajută în protejareaanimalului de bătăile valurilor . Învelişul poatefi şi aspru, tare sau grunjos şi, în funcţie despecie, are o gamă largă de culori, de la roşuşi galben până la o specie opacă ce seamănăcu materialul plastic. Cele mai multe dintreascidii se ancorează pe roci şi trăiesc încolonii. Uneori ele au nişte mici structuri ceseamănă cu nişte rădăcini care le menţinancorate .

Forma ascidiilor - a evoluat pentru a filtraorganisme minuscule din afara apei . Învelişulare o gură la capătul de sus şi o ieşire pentruapă şi reziduuri plasată lateral . Apa esteabsorbită în interior prin gură, trece, prinfaringe şi stomac în anus, de unde esteexpulzată. Dacă este tulburată, ascidia îşi con-tractă învelişul şi împroaşcă apa afară prinambele (IL-,(chizătuii ,imultan .

ANIMALE 51 PLANTE I,OO Structura corporală aunei ascidii mature şi capulunei larve de ascidie . Înafara fantelor branhiale,putine elemente sugereazăfaptul că ascidia este uncordat. Cu larva sa asemă-nătoare cu un mormoloc,legătura este mult mai evi-dentă. Ea are un cordonnervos şi un notocord pre-cum şi fante branhiale.

Caracteristicile de cordate ale ascidiilorsunt mai evidente în stadiul de lară, când arenotocord, precum şi un nerv cord şi un nervganglion. Ascidia adultă are branhii în faringe,locul unde se filtrează microorganismele-obţinându-se hrana . Majoritatea ascidiilor sunthermafrodite . Ouăle pot fi fertilizate în inte-riorul ascidiei, unde se dezvoltă direct într-oversiune mică a adultului . În alte cazuri, suntproduse larve mobile care pot înota spre altloc .

Lanceolatele trăiesc îngropate în nisipulmărilor mici şi al apelor de coastă. Corpul loreste muscular, muşchii fiind dispuşi în blocurisegmentate, ca şi la peşti . În timpul înotului,corpul turtit se îndoaie într-un modasemănător cu al peştelui, deoarece notocor-dul este flexibil . Lanceolatele se înmultescprimăvara, de obicei imediat după o furtună .Sexele sunt separate, iar ovulele şi spermato-zoizii sunt vărsaţi în apă, unde are loc fecun-daţia . Ecloziunea larvelor poate avea loc dupăce s-au format doar două segmente ale cor-pului . Ele înoată la suprafaţa mării folosin-du-şi cilii, care sunt nişte peri mici care aco-peră corpul lor imatur . Un timp ele plutesc şiînoată, după care devin adulţi şi se întorc pefundul mării .

8 1

22 SPONGIERI $1 CORALI

0 Ca şi alte echinoderme, crinii de maresunt de obicei construiti cu o simetrie pe 5planuri, deşi bratele sau tentaculele sunt ade-sea ramificate . Ei au de obicei pielea 1<epoasăsau %epi tari .

Viermii ghindă trăiesc în nisip şi mâl în apepuţin adânci. Ei sunt hemicordate - în strânsărelaţie cu ascidiile si lanceolatele . Aceştiviermi au o prelungire a intestinului care sea-mănă cu notocordul . Corpul lot este divizat întrei părli : proboscis, col si trunchi. Compo-nentele corpului sunt străbătute de o cavitatecomună numită coelom . Proboscisul areaspect de ghindă, de unde şi denumirea devierme ghindă .

EchinodermeExistă peste 6000 de specii de echinodermeidentificate până în prezent. Acestea includstelele de mare fragile, stelele de mare cupene, crinii de mare, aricii de mare şi castra-velii de mare . Toate sunt nevertebrate marine .

Caracteristicile echinodermelor sunt faptulcă au o cavitate a corpului si că au o simetrieradiară, adesea cu cinci brace . Acesta înseam-nă că, spre deosebire de om, al cărui corpconstă din două laturi, fiecare fiind imagineaîn oglindă a celeilalte, echinodermele au maimulte secliuni ale corpului simetrice . Simetriaeste de obicei pe cinci planuri . Ele nu au cap,dar au o gură pe partea inferioară a corpuluisi pot să se deplaseze doar lent . Cuvântulechinoderm înseamnă piele lepoasă, şi unclespecii au spini tari, în timp ce altele suntacoperite cu plăci calcaroase defensive .0 trăsătură importantă a echinodermelor o

reprezintă piciorusele lot ambulacrare care iesdin Corp. Acestea ajută la deplasare şi laprinderea prăzii, precum moluştele si coralii .Ele fac parte şi din sistemul respirator si au sirolul de receptori senzoriali. Uncle stele demare au până la 50 de brace ale căror părliinterioare au picioruse ambulacrare . Stelelede mare pot fi o pacoste pentru crescătoriilede stridii, pe care le consumă deschizându-lecochiliile .

Multe echinoderme se găsesc în cantitălimari pe fundul mării, în special în ape mici .În condiţii favorabile, pot să existe până la

82

00 Structura uneistele de mare .Ampulele care punin mişcare picioru-şele ambulacraresunt conectate prinvalve la canale radi-ale care, la rândulfor, duc într-un canalcentral . Două ramuriale glandei digestivea animalului seîntind de-a lungulfiecărui bras dinsprestomacul central .Acest sistem esteumplut cu apă careintră printr-o sită,sau madreporit.

2000 de stele de mare fragile europene pemetru pătrat. Castraveţii de mare se pot găsidin belşug pe recife coraliere, mişcându-seîncet la suprafală . Aricii de mare sunt impor-tanţi pentru menţinerea sănătăfii mediilor cuape mici pentru că ei pot curăla pietrele, con-sumând algele şi buruienile marine mai mari .

Echinodermele sunt de obicei unisexualeşi se reproduc deşertând spermatozoizi şiovule în mare, unde sunt fecundate . În cazulstelei de mare galbene, care trăieşte în apeleMarii Britanii, toate femelele îşi depun ovuleleîn acelaşi timp, fiecare femelă circă 2,5 mili-oane. Odată ce o femelă 5i-a depus ovulele,aceasta stimulează o reacţie în lanţ în rândulcelorlalte femele şi îi determină pe masculi săîşi elibereze spermatozoizii . Un stadiu larvarmobil, numit pluteus, înoată prin apă timp decirca două luni înainte de a se stabili .

Majoritatea echinodermelor pot să sereproducă şi pe cale asexuată, şi diferitebucăxi de stea de mare care contin cel puţin ocincime din zona centrală se vor regenera,formând o stea de mare complet nouă .

Conservarea specieiDiferitele tipuri de echinoderme continuă săfie exploatate de om şi, în consecinlă, unclesunt propuse pentru conservare fiind înregis-trate în Cartea ro$ie a nevertebratelor. Celpuţin 50000 tone de echinoderme, mai alesaricii de mare, sunt capturate în fiecare an -majoritatea fiind folosite ca obiecte decora-tive, altele ca delicatese . Ariciul de marecomestibil european şi ariciul purpuriu dinMediterana şi de pe coastele atlantice aleFranţei şi Marii Britanii sunt specii ameninţate .De curând, uncle tipuri de echinoderme aufost trimise în spaţiu pentru a testa efectele

madreporit

canalpietros

0 Steaua de mare se curătăfolosind organe minusculeasemănătoare cu nişte cleşti,numite pedicelarii, care culegde pe piele organismeleîncrustate. Unele pedicelariiau şi celule otrăvitoare pentrua apăra steaua de mare deatacul din partea animalelorprădătoare mai mari.

Spongierii apartin încrengăturiiPorifera şi ordinului Hexactinellida .Există aproximativ 5 000 de specii,

printre care :Co;ule#ul Venerei(Euplectella oweni)

Coralii apartin încrengăturiiCoelenterata şi ordinului Scleractinia .Există aproximativ 6.000 de specii,

printre care :Heteropsammia michelinii

Ascidiile apartin încrengăturiiChordata şi familiei Ascidiaceae .Există aproximativ 1 .200 de specii,

printre care :Halocynthia papillosa

Lanceolatele aparlin încrengăturiiCordata ;i familiei Branchiostomidae.Există circa 24 de specii în toată lumea

printre care :Amphioxul

(Branchiostoma lanceolatum)

Echinodermele aparj:in încrengăturiiEchinodermata, care cuprinde

patru clase :Stelleroidea, Crinoidea, Echinoidea ;i

Holothuroidae .Există peste 6.000 de specii,

printre care :Poronia pulvillus

radialiei asupra matriei vii . Un număr destulde mare de echinoderme, precum castraveliide mare şi stelele de mare, s-au dovedit aconţine substante active din punct de vederefarmaceutic, ce pot fi utile pentru oameni . S-aarătat că uncle tipuri de extracte din echino-derme produc efecte antifungice, antigripaleşi antitumorale la animalele de laborator.

mai vezi Animale şi plante 21 - PROTOZOARE Animale si plante 24 - MOLUŞTE MARINE