mapa elevului- viii_ alina pop

Mapa elevului ProfesorLiteratură română Pop Emilia Aina

TEORIE LITERARǍ, GENURI ŞI SPECII LITERARE STUDIATEORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE

Pagina 2. TEMATICI ALE CREAŢIILOR LITERARE;Pagina 3. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DE OPERǍ LITERARǍ;Pagina 4. ARGUMENTAREA CARACTERULUI EPIC;Pagina 5. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DE BASM;Pagina 6. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DE SCHIŢǍ;Pagina 7. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DE; BALADǍPagina 8. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DE FABULǍ;Pagina 9. ARGUMENTAREA CARACTERULUI LIRICPagina 10. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DE DOINǍPagina 11. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DE PASTELPagina 12. ARGUMENTAREA APARTENENŢEI UNUI TEXT LA UN ANUMIT MOMENT AL SUBIECTULUI Pagina 13. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DESCRIPTIV – TABLOU DIN NATURǍPagina 14. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DESCRIPTIV – PORTRETUL LITERARPagina 16 CARACTERIZAREA PERSONAJULUI - TEXT LA PRIMA VEDERE SAU TEXT STUDIATPagina 18 ARGUMENTAREA CARACTERULUI NARATIVPagina 19 ROLUL DIALOGULUIPagina 20. TITLULPagina 21. MESAJULPagina 22. ARGUMENTAREA CARACTERULUI NONLITERAR AL UNUI TEXT DAT

1


TEMATICI SPECIFICE OPERELOR LITERARE

PRIN TEMA SAU TEMATICA UNEI OPERA LITERARE ÎNŢELEGEM O IDEE DE ANSAMBLU, ACEA IDEE CE SE DESPRINDE DIN ÎNTREAGA CREAŢIE.

EA SE POATE REGĂSI, SUB DIFERITE INTERPRETĂRI, VIZIUNI VARIATE, LA AUTORI DIFERIŢI, DIN EPOCI DIFERITE.

Astfel, spre exemplu, tematica naturii şi a comuniunii dintre om şi natură apare în poeziile populare, dar şi la Eminescu, Alecsandri, Creangă, Sadoveanu, ori la scriitori şi poeţi străini.

CELE MAI ÎNTÂLNITE TEME ÎN CREAŢIILE LITERARE

1. IUBIREA;2. NATURA;3. IUBIREA ŞI NATURA;4. COMUNIUNEA OM – NATURĂ;5. COMUNIUNEA OM – ANIMAL;6. FAMILIA;7. VIAŢA SOCIALĂ SAU OMUL CA FIINŢĂ SOCIALĂ;8. ISTORIA NEAMULUI SAU CEA UNIVERSALĂ;9. UNIVERSUL COPILĂRIEI;10. VÂRSTELE OMULUI;11. TRECEREA TIMPULUI;12. VIAŢA ŞI MOARTEA;13. DEŞERTĂCIUNEA EXISTENŢEI;14. CONDIŢIA DE MURITOR – SAU CONDIŢIA UMANĂ;15. CONDIŢIA OMULUI DE GENIU / ARTISTULUI/ INTELECTUALULUI;16. RAPORTUL DINTRE OM ŞI DIVINITATE;17. CREAREA UNIVERSULUI – GENEZA;18. RAPORTUL DINTRE OMUL DE GENIU ŞI SOCIETATE;19. TIMPUL ŞI SPAŢIUL;20. UNIVERSUL SATULUI;21. OBICEIURI ŞI TRADIŢII;22. UNIVERSUL CITADIN ( adică al oraşului);23. CUNOAŞTEREA UMANĂ – AVENTURA CUNOAŞTERII;24. CUCERIREA ALTOR LUMI ( în SF);25. CIVILIZAŢII DISPĂRUTE;26. CIVILIZAŢII EXTRATERESTRE;27. FORMAREA UNEI PERSONALITǍŢI;

28. POETUL / CREATORUL ŞI ACTUL CREAŢIEI ( ARTA POETICǍ ); 29. VEŞNICA TRANSFORMARE A NATURII ( A UNIVERSULUI ); 30. UNIVERSUL SUFLETULUI OMENESC ( TEMATICǍ PSIHOLOGICǍ ) etc.

2


Demonstrarea caracterului de operă literară al unui text dat

Acest text îi aparţine unei opere literare, deoarece are un autor cunoscut, al cărui nume este……XY………………… .

Specific creaţiei literare este titlul, „………………..”, care este în strânsă legătură cu conţinutul acesteia.

Textul este scris în proză / versuri, având un conţinut care impresionează, căci îmbină realitatea cu ficţiunea. Din realitate sunt următoarele aspecte:....................................................................................................................................................................................................................................................................Alte aspecte sunt închipuite, adică au caracter fictiv. Astfel, XY îşi închipuie că.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................( povestim, în 2-3 rânduri ce considerăm noi că reprezintă elemente de ficţiune ale creaţiei).

Specific operei literare este limbajul artistic deosebit de frumos, care conturează imagini artistice variate: vizuale (citat), auditive (citat), olfactive (citat) etc. ( vom scrie doar acele tipuri de imagini pe care le recunoaştem în text)

Acestea sunt realizate cu ajutorul unor frumoase figuri de stil: epitete (citat), comparaţii (citat), personificări (citat), enumeraţii(citat) etc. ( vom scrie doar acele figuri de stil pe care le recunoaştem).

Rolul operei literare este de a ne înfăţişa felul cum autorul înţelege lumea, viziunea lui asupra ei, de a ne învăţa despre tainele sufletului omenesc, ale naturii, ale universului si, mai ales, de a ne impresiona.

Prin toate aceste trăsături deosebite, este evident că textul îi aparţine unei opere literare, a cărei valoare este confirmată de admiraţia cititorilor ei, de-a lungul timpului. Adevăratele opere literare nu au vârstă, sunt mereu tinere.

Observaţie : în compunerea noastră nu vom scrie ceea ce este în paranteză, ci doar vom aplica recomandările din paranteză.

3


Demonstrarea caracterului epic al unei opere literarePlan orientativ – cls. V - VI

1. Introducere operă - autor; Tematica dezvăluită cu sensibilitate de către scriitor este…………………….

2. Acest text are caracter epic, deoarece autorul, XY, îşi exprimă în mod indirect sentimentele, viziunea asupra faptelor înfăţişate, prin intermediul personajelor

( numele acestora) şi al acţiunilor lor.3. Autorul XY imaginează un narator care relatează întâmplările la care participă aceste personaje la

persoana I, stilul fiind subiectiv …sau… la persoana a III –a, stilul fiind obiectiv / obiectiv, cu note subiective, iar naratorul omniscient şi omniprezent. (alegem varianta potrivită).

4. Specific genului epic, textul are conţinut narativ, adică prezintă întâmplări ce alcătuiesc o acţiune deosebit de expresivă, desfăşurându-se pe momente ale subiectului. Astfel, se povesteşte că…………………………………………

(în 5 - 10 rânduri vom rezuma conţinutul).

5. Apar indici spaţio - temporali, proprii textului epic. Întâmplările se petrec în ……………..( locul desfăşurării acţiunii), în momentul / anotimpul / anul / epoca………. Termeni care constituie aceşti indici sunt …………. (vom da citate, între ghilimele, cu anumite cuvinte sau grupuri de cuvinte ce constituie indici spaţiali şi temporali).

6. Modurile de expunere se îmbină armonios, căci alături de naraţiune apare descrierea, dialogul, monologul (vom scrie doar acele moduri de expunere pe care le recunoaştem în text).

7. Specifice genului epic, personajele participă la o acţiune cu intrigă simplă / complexă, pentru a pune în lumină mesajul adresat cititorului.

8. Astfel, W este personajul principal al acestei creaţii, căci participă la toate momentele subiectului, fiind în centrul acţiunii. El se dovedeşte a fi ………., căci…….. (vom face o scurtă caracterizare, de aprox. 5-7 rânduri, folosind cel puţin 4 adjective care să exprime însuşirile sale, argumentate pe baza textului; vom arăta cum se comportă cu cel puţin 2 personaje – de ex.: Ionel este crud cu biata servitoare, căci o chinuieşte şi o agasează fără milă).

9. Caracterul epic al acestei opere literare este conturat cu ajutorul unor inspirate figuri de stil: epitete (….cităm 1 sau 2 exemple, în paranteză), personificări ( citat ), comparaţii (citat) ), repetiţii (citat), enumeraţii (citat - vom numi doar figurile de stil recunoscute în textul dat – minim 4 diferite).

10. Imaginile artistice create prin acest limbaj artistic expresiv sunt variate: vizuale (citat),auditive (citat), olfactive (…), tactile (…)…

11. Prin toate aceste argumente, este evidentă apartenenţa acestei creaţii la genul epic. Minunată operă literară, dovadă a talentului marelui scriitor XY, ea impresionează prin conţinutul tulburător şi forma artistică deosebită.(Această concluzie poate fi formulată în numeroase alte moduri…).

Observaţie: acest plan este doar orientativ, ideile exprimate putând fi formulate de fiecare dintre elevi în mod personal şi îmbogăţite. E obligatorie însă atingerea tuturor punctelor astfel marcate.

4


ARGUMENTAREA CARACTERULUI DE BASM AL UNUI TEXT DAT

MODEL ORIENTATIV – 15 – 20 RÂNDURI

Basmul românesc tradiţional este o dovadǎ a înaltei spritualitǎţi a neamului nostru, sursǎ de inspiraţie pentru literatura cultǎ.

Acest text aparţine unui basm, pentru cǎ are caracter epic: autorul imagineazǎ un narator omniprezent şi omniscient, care relateazǎ la persoana a III-a întâmplǎrile, stilul sǎu fiind obiectiv.

Se povesteşte cǎ.............................................. ( scurt rezumat al textului max 4-5 rânduri).Modul de expunere specific este naraţiunea, care se îmbinǎ în acest fragment cu......................

( dialogul, monologul, descrierea ...). Textul conţine un nucleu narativ, care face parte dintr-un moment al subiectului:............................. ( îl numesc doar dacǎ îl recunosc sigur ).

Specific basmului, apare tematica luptei dintre bine şi rǎu, binele fiind reprezentat de personajele pozitive X, Y, din acest text, iar rǎul de cǎtre Y, Z.

Sunt prezente elemente ale fantasticului; personajele X şi Z, deoarece acestea sǎvârşesc fapte / au însuşiri / ieşite din comun:.............................................. ( povestire sau citat).

Apare formula proprie acestei specii literare –introductivǎ / medianǎ / finalǎ:................ ( citat ).

Caracterul de basm este dat şi de prezenţa unor motive specifice acestei specii: motivul luptei dintre bine şi rǎu, motivul lui

Fǎt – Frumos, care aici se numeşte X, al împǎratului, al probelor etc. ( vezi punctul 4c de la pagina anterioarǎ )

Personajul principal, X, este un model comportamental, cǎci are rolul de a influenţa tânǎra generaţie în spiritul adevǎrului, frumosului, al demnitǎţii, dreptǎţii, ca reprezentant al binelui. În acest text, în relaţia sa cu Y, se dovedeşte a fi............... ( cinstit, curajos, demn, bun, iertator etc – minim 3 însuşiri, recunoscute în text).

Prin aceste trǎsǎturi, textul se dovedeşte a aparţine unui frumos basm popular/ cult.

5


Demonstrarea caracterului de schiţă al unei opere literarePlan orientativ – cls. V – VI

15 – 20 de rânduri1. Introducere operă - autor; Această creaţie,…………. ( titlul ), este una dintre cele mai reprezentative pentru modul de a compune, pentru limbajul artistic şi stilul marelui XY.

Tematica dezvăluită cu sensibilitate de către scriitor este……………………..2. *Acest text literar îi aparţine unei schiţe, deoarece este de dimensiuni reduse şi are caracter epic:

autorul, XY, îşi exprimă în mod indirect sentimentele, viziunea asupra faptelor înfăţişate, prin intermediul personajelor ( numele acestora) şi al acţiunilor lor.

3. Autorul XY imaginează un narator care relatează întâmplările la care participă aceste personaje la persoana I, stilul fiind subiectiv …sau… la persoana a III –a, stilul fiind obiectiv / obiectiv, cu note subiective, iar naratorul omniscient şi omniprezent. (alegem varianta potrivită).

4. Specific genului epic, textul are conţinut narativ, adică prezintă întâmplări de viaţă obişnuite, ce alcătuiesc o acţiune deosebit de expresivă, ce face parte dintr- moment al subiectului, alcătuind un nucleu narativ. Astfel, se povesteşte că…………………………………

(în 4 - 5 rânduri vom rezuma conţinutul).

5. *Specifice schiţei, personajele sunt caracterizate sumar, prin trăsăturile lor esenţiale.6. Astfel, W Zeste personajul principal al acestei creaţii, căci participă la toate momentele

subiectului, fiind în centrul acţiunii. El se dovedeşte a fi ………., căci…….. (vom face o scurtă caracterizare, de aprox. 4-7 rânduri, folosind cel puţin 4 adjective care să exprime însuşirile sale, argumentate pe baza textului; vom arăta cum se comportă cu cel puţin 2 personaje – de ex.: Ionel este crud cu biata servitoare, căci o chinuieşte şi o agasează fără milă).

7. Prin toate aceste argumente, este evident că textul îi aparţine unei schiţe. Minunată operă literară, dovadă a talentului marelui scriitor XY, ea impresionează prin conţinutul tulburător şi forma artistică deosebită.

6


Demonstrarea caracterului de baladă al unei opere literarePlan orientativ – cls. VII – VIII

1. Creaţie epico – lirică, în versuri, uneori cântată, balada cultă / populară dezvăluie o structură narativă cu intrigă simplă, dar conflict puternic, ce aduce în prim – plan lupta dintre bine şi rău, precum şi un personaj de excepţie, înconjurat de o aură mitică şi / sau legendară, prezentat într-un moment de răscruce al existenţei sale, îmbinând, de multe ori, realul cu fantasticul, limbajul artistic fiind expresiv, ales.

Tematica dezvăluită cu sensibilitate de către poetul X Y / autorul anonim este……………………2. Acest text are caracter de baladă, având o structură epică în versuri. XY / autorul anonim, îşi exprimă în

mod indirect sentimentele, viziunea asupra faptelor înfăţişate, prin intermediul personajelor ( aici - numele acestora) şi al acţiunilor lor.

3. Autorul XY imaginează un narator care relatează întâmplările la care participă aceste personaje la persoana a III –a, stilul fiind obiectiv / obiectiv, cu note subiective, iar naratorul omniscient şi omniprezent.

4. Specific genului epic, textul are conţinut narativ, adică prezintă întâmplări ce alcătuiesc o acţiune cu intrigă simplă, dar conflict puternic. Astfel, se povesteşte că………………… (în 4 -5 rânduri vom rezuma conţinutul).

5. Apar indici spaţio - temporali, proprii textului epic. Întâmplările se petrec într-un spaţiu şi timp nedeterminate, mitice ( „………” citate ) sau în …….. ( locul desfăşurării acţiunii), în momentul / anotimpul / anul / epoca ………. Termeni care constituie aceşti indici sunt …………. (vom da citate, între ghilimele, cu anumite cuvinte sau grupuri de cuvinte ce constituie indici spaţiali şi temporali).

6. Modurile de expunere se îmbină armonios, căci alături de naraţiune apar descrierea, dialogul, monologul (vom scrie doar acele moduri de expunere pe care le recunoaştem în text).

7. Caracteristic baladei, personajele participă la o acţiune cu conflict puternic, cel dintre V şi W, (conflictul exterior ) şi cel din sufletul personajului principal ( conflict interior).

8. Astfel, V este personajul principal al acestei creaţii, fiind înconjurat de o aură mitică şi / sau legendară. El se dovedeşte a fi prezentat prin hiperbolizare ( citat ), în antiteză cu W, căci…….. (vom face o scurtă caracterizare, de aprox. 5 rânduri, folosind cel puţin 4 adjective care să exprime însuşirile sale, argumentate pe baza textului,şi prin citate; vom arăta cum se comportă cu 1 - 2 personaje - obligatoriu cu personajul negativ…).

9. Dacă există, vom adăuga: Elementele fantasticului, specifice baladei, sunt apar în versurile: „ .........................................”. ( redăm acele aspecte fantastice prin citate sau cu cuvinte proprii).

10. Limbajul artistic este expresiv, ales, bogat în figuri de stil de un deosebit lirism, ce se împleteşte armonios în structura epică: epitete (….cităm 1 sau 2 exemple, în paranteză), personificări ( citat ), comparaţii (citat) ), repetiţii (citat), enumeraţii (citat ) - vom numi doar figurile de stil recunoscute în textul dat – minim 4 diferite). Hiperbola şi antiteza sunt specifice baladei.

11. Dacă e cazul, adăugăm: Proprie baladei populare este oralitatea limbajului, precum şi dativul etic ( mi, ţi ) sugerând implicarea autorului anonim / şi a auditoriului, motive din folclor etc. 12. Imaginile artistice create prin acest limbaj artistic expresiv sunt variate: vizuale (citat),auditive (citat), olfactive (…), tactile (…).

13.Versurile( ce alcătuiesc strofe de n versuri fiecare – dacă e cazul ) contribuie la muzicalitatea şi armonia mesajului, la dramatismul acţiunii şi al sentimentelor redate, prin rima ….., ritmul……….., măsura de x, y silabe ( dacă e creaţie pop. – rima împerecheată sau monorimă, ritm trohaic, măsura de până-n 8 silabe ).

14. Prin toate aceste argumente, este evident caracterul de baladă al creaţiei. Ea impresionează prin conţinutul tulburător şi forma artistică deosebită.

(Această concluzie poate fi formulată în numeroase alte moduri…).

7


Observaţie: acest plan este doar orientativ, ideile exprimate putând fi formulate de fiecare dintre elevi în mod personal şi îmbogăţite. E obligatorie însă atingerea tuturor punctelor astfel marcate.

DEMONSTRAREA CARACTERULUI DE FABULĂ AL UNUI TEXT DATMODEL ORIENTATIV

1. Înţelepciunea de milenii a omenirii s-a cristalizat în mici bijuterii literare, comunicând, peste timp, adevărate lecţii de viaţă şi de cunoaştere a lumii, prin fabule.

2. Fabula este o creaţie epică în versuri sau proză, de dimensiuni reduse, ce comunică, prin intermediul alegoriei, de obicei prin personificarea unor animale, obiecte, sau chiar prin tipologii umane sugestive un conţinut cu mesaj moralizator, concretizat într-o morală implicită sau explicită, ce dezaprobă tare omeneşti, ori dezvăluie adevăruri general - valabile, despre om şi univers.

3. „………………..” este o creaţie în proză / versuri a lui X Y, având ca tematică defectul omenesc legat de prostul obicei al unora de a ……………..................................................

4. Textul are caracter epic, specific fabulei, căci autorul îşi exprimă în mod indirect sentimentele de dispreţ, ideile, viziunea, prin intermediul personajelor ( V,W, Z ) şi al acţiunilor lor.

5. Autorul imaginează un narator omniprezent şi omniscient, care relatează întâmplările la persoana a III-a, stilul fiind obiectiv.

6. Indicii spaţio – temporali le plasează într-un moment nedeterminat („ …..” citat), într-un spaţiu fără caracteristici aparte („…” citat).

7. Acţiunea este simplă, relatând fapte ce se desfăşoară pe momente ale subiectului, cu o intrigă simplă. Se povesteşte, astfel, că ……………( rezumat în 3 – 4 rânduri ).

8. Textul îmbină naraţiunea cu dialogul şi scurtele descrieri ( ori monolog ).9. Propriu fabulei, textul are conţinut alegoric, deoarece personajele reprezintă tipuri umane,

animalele personificate pun în lumină anumite trăsături omeneşti. Astfel, V, personaj alegoric, simbolizează omul …….., capabil să………..; W este tipul de om …….,

pentru care ……………; Z reprezintă firea omenească …………, ce se manifestă prin …………… .

10. Morala, specifică acestei specii literare, este esenţa mesajului transmis, o concluzie plină de învăţăminte, prezentă în acest text în mod explicit / implicit.

Ea e reprezentată de constatarea desprinsă din experienţa umană de milenii, cum că, în viaţă, trebuie să ne ferim să ne comportăm, noi înşine, asemenea personajelor negative, sau trebuie să fim circumspecţi cu oamenii care sunt capabili să....................................................................................................................................................................................................................................................................

11. Limbajul artistic al acestei creaţii literare este deosebit de expresiv, ales. Alături de alegorie şi personificare, apar epitete („ …..” citat), inversiuni („ …..” citat), repetiţii(„ …..” citat), comparaţii („ …..” citat) etc. ( se vor indica minimum 3 figuri de stil diferite)

12. Dacă textul este în versuri, vei adăuga: Elementele de prosodie ( strofele a câte x, y, z, versuri fiecare, rima…..,ritmul…….., măsura de x, y silabe ) contribuie la expresivitatea limbajului, la ritmul interior al întâmplărilor relatate.

13. Prin toate aceste trăsături, este evident caracterul de fabulă al creaţiei „…….” de X Y, o preţioasă lecţie de viaţă şi înţelepciune. Când se cer 2 argumente, sunt suficiente pct. 4 ( caracter epic) şi 9 ( alegoria ), sau 4 şi 10 ( morala).

8


Pentru argumentare în 10 – 15 rânduri, e nevoie de argumentele de la 3 ( tematică ), 4, ( caracter epic) 7 ( conţinut narativ – rezumat), 8 ( moduri de expunere), 9 ( alegoria), 10 ( morala), eventual, dacă ai scris mic, 11 (limbaj artistic ), 13 ( concluzie).

Demonstrarea caracterului liric al unui text datModel orientativ

XY este un mare poet român. Aceste versuri îi aparţin unei creaţii lirice, deoarece poetul îşi exprimă în mod direct sentimentele, ideile, viziunea, prin intermediul imaginilor artistice variate: vizuale ( „………”citat ), auditive („………”citat ), olfactive ( ‚”………”citat ), tactile ( „………”citat ) şi al figurilor de stil.

Poemul este structurat sub forma unui …………. (monolog – confesiune lirică / monolog adresat / text descriptiv / dialogat /) Textul îmbină mai multe moduri de expunere: descriera, monologul ( rar, dialogul).

NU NARAŢIUNEA!!!!

Eul liric îşi face simţită prezenţa prin mărci specifice: pronume şi / sau adjective posesive la persoana I şi / sau a II – a („………”citat ); verbe la persoana I şi / sau a II – a ( „……”citat ); verbe la imperativ ( „………”citat ); interjecţii („……”citat ); substantive în vocativ ( „…”citat ).

Eul liric se oglindeşte şi în sentimentele variate redate de acestei poezii: iubire pentru naturǎ ( citat ), dragoste de viaţǎ( citat ), melancolie( citat ), nostalgie (citat), armonie (citat), mister (citat) , farmec (citat), tristeţe (citat), suferinţă (citat), freamăt interior, nelinişte (citat), frenezie (citat), frământare (citat), (citat), pace (citat), bucurie, veselie, măreţie,patos, revoltă, ironie, umor etc.

Figurile de stil specifice exprimării artistice lirice sunt variate şi expresive:epitete( citat ), personificǎri( citat ), repetiţii ( citat ), enumeraţii ( citat ), comparaţii ( citat ) etc.

- se vor comenta cel puţin două figuri de stil –

- epitetele aduc culoare, sensibilitate („………”citat ),- enumeraţiile contribuie la redarea atmosferei, la diversificarea aspectelor prezentate

(„………”citat ),- personificările dau viaţă, plasticitate imaginilor artistice ( „………”citat ),- metaforele sugerează aspecte neasteptate, nuanţate, trăiri ale eului liric ( „……”citat ),- inversiunile accentuează încărcătura de înţelesuri a unor termeni sau sintagme

( „……”citat ),- comparaţiile stabilesc analogii surprinzătoare, inedite( „………”citat ) etc.

La muzicalitatea şi armonia lirică a versurilor ce alcătuiesc strofe de n versuri fiecare contribuie şi rima ….., ritmul……….., măsura de x, y silabe.

Prin toate aceste trăsături, este evidentă apartenenţa creaţiei „……………” la genul liric, dovedindu-se o minunată lecţie de trăire artistică revărsată în cuvânt.

9


DOINAPLAN ORIENTATIV

1) Creaţia populară românească în versuri şi în proză este dovada de necontestat a înaltei spiritualităţi a neamului nostru, a esenţei sufletului său atât de încercat de-a lungul istoriei. 2) Specificul acestei opere este caracterul popular, căci aceste versuri reprezintă doar una dintre variantele creaţiei cu caracter oral, colectiv, anonim, tradiţional, sincretic şi expresiv. I. 3) Aceste versuri îi aparţin unei creaţii lirice, deoarece poetul îşi exprimă în mod direct sentimentele, ideile, viziunea, prin intermediul imaginilor artistice variate: vizuale ( „………”citat ), auditive („………”citat ), olfactive ( ‚”………”citat ), tactile ( „………”citat ) şi al figurilor de stil.4) Poemul este structurat sub forma unui …………. (monolog – confesiune lirică / monolog adresat / text descriptiv / dialogat / text ce îmbină mai multe moduri de expunere:...).5) Eul liric îşi face simţită prezenţa prin mărci specifice: pronume şi / sau adjective posesive la persoana I şi / sau a II – a („………”citat ); verbe la persoana I şi / sau a II – a ( „……”citat ); verbe la imperativ ( „………”citat ); interjecţii („……”citat ); substantive în vocativ ( citat).6) Lirismul se reflectă în atmosfera plină de ………..( mister, farmec, tristeţe, suferinţă, freamăt, frenezie, frământare, nelinişte, nostalgie, armonie, melancolie, pace, bucurie, veselie, dragoste de viaţă, măreţie, patos, revoltă etc.).7) Eul liric se oglindeşte şi în viziunea subiectivă asupra universului, în mesajul sensibil şi generos, prin sentimentele de...... ( fiecare sentiment va fi redat cu citate din text) .

8) Astfel, motivul dorului/ dorului şi jalei/ voinicului/ haiducului/ înstrăinării şi al dorului de ţară/ casă/ mândră ori bade/ doinei/ jocului etc. dovedesc faptul că aceasta este o doină de dor/ dor şi jale/ voinicie/ haiducie/ înstrăinare / depre doină/ de joc. *Ele subliniază caracterul oral şi tradiţional al doinei.

9) Refrenul”…….” Indică faptul că această creaţie este cântată, *ceea ce subliniază caracterul său sincretic.

10) Figurile de stil specifice exprimării artistice lirice sunt variate şi expresive. Astfel, epitetele aduc culoare, sensibilitate („………”citat ), enumeraţiile contribuie la redarea atmosferei, la diversificarea aspectelor prezentate („………”citat ), personificările dau viaţă, plasticitate („………”citat) , metaforele sugerează impresii, trăiri ale eului liric( „……”citat ), inversiunile accentuează încărcătura de înţelesuri a unor termeni sau sintagme( „……”citat ), comparaţiile stabilesc analogii surprinzătoare, inedite( „………”citat ) etc.

8) Mesajul poemului devine mai sugestiv, impresionant şi prin bogăţia motivelor specifice folclorului ( al comuniunii om – natură, al codrului, al dealului, al văii, al drumului, al frunzei, al florii, al izvorului, al vântului, al păsării, al mândruţei, al badelui, al luptei pentru dreptate, al comuniunii om –animal, al păsării, al cucului, al mierlei etc.) 9) * La muzicalitatea şi armonia lirică a versurilor ce alcătuiesc strofe de n versuri fiecare contribuie şi rima împerecheată şi/ sau monorimă, ritmul trohaic, măsura de cel mult 8 silabe, trăsături prosodice specifice poeziei populare, subliniind caracterul oral şi tradiţional, deosebit de expresive. Dacă este creaţie cultă, voi preciza măsura, rima, ritmul, subliniind – dacă e cazul – că demonstrează caracterul cult al creaţiei.10) Prin toate aceste trăsături, este evidentă apartenenţa creaţiei „……………” la genul liric, specia „doină”, dovedindu-se o minunată lecţie de trăire artistică revărsată în cuvânt.

10


Demonstrarea caracterului de pastel al unui text datModel orientativ

1) XY, unul dintre marii noştri poeţi, a transpus cu deosebita sensibilitate in paginile sale, încântarea pe care i-au transmis-o tainicele frumuseţi ale naturii, tematică ce se dezvăluie şi în poezia sa „…………….”.2) Pastelul este o creaţie lirica in versuri, ce descrie un peisaj, un fenomen al naturii, un anotimp etc., limbajul artistic fiind expresiv, ales.3) Aceste versuri îi aparţin unui pastel, deoarece au caracter liric. Poetul XY îşi exprimă în mod direct sentimentele de admiraţie, dragoste faţă de natură, prin intermediul imaginilor artistice variate: vizuale ( „………”citat ), auditive („………”citat ), olfactive ( ‚”………”citat ), tactile ( „………”citat ) şi al figurilor de stil.4) Eul liric îşi face simţită prezenţa unor mărci specifice: pronume şi / sau adjective posesive la persoana I şi / sau a II – a („………”citat ); verbe persoana I şi / sau a II – a ( „………”citat ); verbe la imperativ ( „………”citat ); interjecţii („……”citat ); substantive în vocativ ( „………”citat ).5) Lirismul se reflectă în atmosfera plină de ………..( mister, farmec, tristeţe, nostalgie, melancolie, bucurie, veselie, dragoste de viaţă, măreţie etc.) a universului descris.6) Propriu pastelului, textul redă prin mijloace descriptive aspecte ale unui minunat tablou din

natură, surprinsă într-un moment de graţie, într-o zi / seară / noapte de vară / toamnă / iarnă / primăvară.

7) Eul liric, viziunea subiectivă asupra acestui colţ din natură se oglindeşte în aspectele panoramatice, dar şi în cele detaliate ale acestui tablou din natură, poetul aplicând tehnica schimbării perspectivei.Astfel, parcă un ochi nevăzut urmăreşte, mai întâi ………., apoi …………, …………, se opreşte asupra………….., ca apoi să dezvăluie aspecte ale……, ….., ………. . ( vor fi numite, pe rând, prin substantive sau folosind citate din text, reperele spaţiale ale peisajului descris, alcătuind o enumeraţie ce reconstituie conţinutul poeziei, pe scurt – în 3-4maxim rânduri).Se alcătuieşte astfel un tablou ce uneşte armonios terestrul ( „………”citat) cu cosmicul ( „………”citat ).

8) Figurile de stil specifice descrierii , dar şi pastelului sunt epitetele şi enumeraţiile, Epitetele sunt variate şi sugestive: „………”cita., Acestea alcătuiesc un tablou din natură monocromatic ( „………”citat ) / policromatic ( „………”citat ).

Enumeraţiile contribuie la redarea atmosferei, la diversificarea aspectelor descrierii: „………”citat.9) Acestora, li se adaugă şi alte minunate figuri de stil: personificări ce dau viaţă peisajului

( „………”citat ), metafore ce sugerează impresii, stări ale eului liric( „………”citat ), inversiuni ce accentuează încărcătura de înţelesuri a unor termeni sau sintagme( „………”citat ), comparaţii ce stabilesc analogii surprinzătoare, inedite

10) ( „………”citat ) etc.11) Dacă este cazul, vom adăuga: Mesajul poemului devine mai sugestiv, impresionant şi prin

bogăţia motivelor specifice folclorului ( al comuniunii om – natură, al codrului, al dealului, al văii, al drumului, al frunzei, al florii, al izvorului, al vântului, al păsării etc.), dar şi literaturii culte ( motivul lunii, al lacului, al trecerii timpului, al eternităţii naturii, al efemerităţii omului, al deşertăciunii etc).

11


12) Lirismul se reflectă şi în muzicalitatea şi armonia versurilor cu rima ….., ritmul……….., măsura de x, y silabe, ce alcătuiesc strofe de n versuri fiecare.

13) Prin toate aceste trăsături, este evidentă apartenenţa creaţiei „……………” la această specie a genului liric, pastelul dovedindu-se o minunată lecţie de contemplare artistică a naturii.

MOMENTELE SUBIECTULUIPORNIND DE LA O TEMATICǍ SPECIALǍ,

ÎNLǍNŢUIREA ÎNTÂMPLǍRILOR, ÎNTR-OANUMITǍ ORDINE, DE OBICEI CRONOLOGICǍ, RESPECTÂND ANUMITE ETAPE, SE NUMEŞTE SUBIECT AL CREAŢIEI RESPECTIVE ( EPICE SAU DRAMATICE).

MOMENTELE SUBIECTULUI SUNT ETAPELE LOGICE ALE ÎNLǍNŢUIRIIÎNTÂMPLǍRILOR CE ALCǍTUIESC CONŢINUTUL NARATIV

AL UNEI OPERE EPICE.

MOMENTELE SUBIECTULUI UNEI OPERE EPICE1. EXPOZIŢIUNEA2. INTRIGA3. DESFǍSURAREA ACŢIUNII4. PUNCTUL CULMINANT5. DEZNODǍMÂNTUL

CONFLICT( ÎN LITERATURǍ):O OPOZIŢIE, ÎNFRUNTARE DE FORŢE ŞI INTERESE,

LUPTA DINTRE PERSONAJE, DINTRE IDEILE, VOINŢELE, SENTIMENTELE LOR ETC.CONFLICTUL POATE FI: EXTERIOR – OPOZIŢIA DINTRE PERSONAJE, ÎNFRUNTAREA LOR FIZICǍ, VERBALǍ, SAU DE ALT TIP, MANIFESTATǍ VIZIBIL , EXTERIOR ;

INTERIOR – LUPTA DIN SUFLETUL UNUI PERSONAJ, ÎNTRE DORINŢELE, INTERESELE OPUSE CARE ÎL STǍPÂNESC ŞI ÎL SFÂŞIE, ÎL DETERMINǍ SǍ SUFERE SAU SǍ OSCILEZE.1. EXPOZIŢIUNEA

ESTE PARTEA INCIPIENTǍ A UNEI NARAŢIUNI, CARE STABILEŞTE- LOCUL, - TIMPUL ( MOMENTUL) ÎNCEPERII ACŢIUNII, - PERSONAJELE CARE PARTICIPǍ LA ACEASTA , ( UNELE DOAR SAU TOATE),- SITUAŢIA INIŢIALǍ ( STAREA DE APARENTǍ NORMALITATE, ÎNAINTE DE IZBUCNIREA CONFLICTULUI).2. INTRIGA – SITUAŢIA, ÎMPREJURAREA CE DETERMINǍ IZBUCNIREA CONFLICTULUI, MODIFICÂND SITUAŢIA INIŢIALǍ SAU CAUZA CE DETERMINǍ O ANUMITǍ DESFǍSURARE A ACŢIUNII.3. DESFǍŞURAREA ACŢIUNII – ÎNLǍNŢUIREA ÎNTÂMPLǍRILOR PROVOCATE DE INTRIGǍ SAU MODUL DE MANIFESTARE A CONFLICTULUI, IZBUCNIT DATORITǍ ÎMPREJURǍRILOR NOU CREATE DE INTRIGǍ.3. PUNCTUL CULMINANT – MOMENTUL DE MAXIMǍ TENSIUNE EMOŢIONALǍ, PENTRU PERSONAJUL PRINCIPAL SITUAŢIA FIIND ÎNTR-UN MOMENT DECISIV ( PE MUCHIE DE CUŢIT).

12


4. DEZNODǍMÂNTUL – PREZINTǍ MODUL DE REZOLVARE A CONFLICTULUI PROVOCAT DE INTRIGǍ.

CARACTERUL DESCRIPTIV AL UNUI TEXT DAT

DESCRIEREA DE TIP TABLOU DIN NATURǍprezentă în pasteluri – creaţii lirice

sau în creaţii epice în proză

Descrierea literarǎ este un mod de expunere prin care sunt redate, cu deosebitǎ sensibilitate, trǎsǎturi variate, aspecte, însuşiri ale unor fiinţe, obiecte, ale naturii, ale înfǎţişǎrii sau ale firii omeneşti etc., folosind un limbaj artistic nuanţat.

Acest text are caracter descriptiv, deoarece poetul / naratorul redǎ aspecte ale frumuseţilor naturii, surprinsǎ în anotimpul minunat al ..............................., alcǎtuind un impresionant tablou din naturǎ.

Tematica fiind natura/ comuniunea om – naturǎ, versurile îi aparţin unui pastel.

Astfel, poetul / naratorul dezvǎluie peisaje/ fenomene ale naturii, din perspectivǎ când apropiatǎ (citat), când îndepǎrtatǎ, alcǎtuind impresionante panorame (citat) sau oferind

aspecte detaliate ale vreunui colţ din natură (citat).El descrie aspectele, urmǎrind când verticala cer (citat) – pǎmânt (citat), când orizontala,

alcǎtuitǎ de peisajul terestru (citat).Aceastǎ descriere surprinde spaţiul terestru / cosmic/ terestru şi cosmic.

Aceasta este tehnica schimbǎrii perspectivei, proprie descrierii.

Imaginile artistice caracteristice descrierii sunt cele vizuale (citat) şi cele auditive(citat). Lor li se alǎturǎ cele tactile ( citat ), olfactive ( citat ).

Figurile de stil specifice descrierii literare sunt epitetele ( citate) şi enumeraţiile (citat). Lor li se alǎturǎ şi alte figuri de stil: comparaţii, personificǎri etc.....

Aceastǎ descriere sugereazǎ sentimente variate: melancolie (citat), tristeţe (citat), nostalgie(citat), admiraţie, iubire faţă de natură(citat), dragoste de viaţǎ(citat), veselie(citat), optimism (citat)...

( în funcţie de text vom selecta cele potrivite, vom scrie şi altele, noi ).

Rolul acestei descrieri, în creaţia “............................”, este de a reda o anumitǎ atmosferǎ, ce sǎ impresioneze cititorul, provocând emoţii artistice deosebite.

( În proza epică, ea are rolul de a pregǎti un anumit moment important al conţinutului narativ.)

13


Descrierea de tip PORTRET LITERAR

Descrierea literarǎ este un mod de expunere prin care sunt redate, cu deosebitǎ sensibilitate, trǎsǎturi variate, aspecte, însuşiri ale unor fiinţe, obiecte, ale naturii, ale înfǎţişǎrii sau ale firii omeneşti etc., folosind un limbaj artistic nuanţat.

Aceasta este o descriere în proză / versuri de tip portret literar, deoarece prezintă însuşirile fizice şi moral sufleteşti ale personajului reprezentat de...........

X ESTE PERSONAJUL PRINCIPAL / SECUNDAR AL CREAŢIEI / CENTRAL AL SECVENŢEI ANALIZATE, contribuind hotǎrâtor la frumuseţea, expresivitatea şi complexitatea mesajului acesteia.

EL ESTE PERSONAJ PRINCIPAL ( SECUNDAR ), DEOARECE PARTICIPǍ LA TOATE MOMENTELE ACŢIUNII, FIIND ÎN CENTRUL ACESTEIA ( DEOARECE PARTICIPǍ LA ACŢIUNE, AVÂND ROLUL DE A PUNE ÎN LUMINǍ PERSONAJUL PRINCIPAL) / UN PERSONAJ CENTRAL, CǍCI OCUPǍ UN ROL IMPORTANT ÎN ACEST FRAGMENT, SE AFLǍ ÎN CENTRUL ACŢIUNII PE CARE ACESTA ÎL CONŢINE- în cazul în care nu ştim cu siguranţǎ, din fragmentul dat, dacǎ e personaj principal sau secundar al creaţiei.

Textul conţine o descriere de tip portret literar, deoarece, în conturarea personajului, naratorul aplică tehnica schimbării perspectivei, care constă, în acest caz, în oferirea unor aspecte variate legate de acesta, prin mijloace directe şi indirect de caracterizare.

STATUTUL SOCIAL al lui X îl prezintǎ pe acesta ca fiind..............( ocupaţia, calitatea ), din.........( localitatea), aparţinând unei familii de condiţie medie / superioarǎ / inferioarǎ, deoarece...

Aflat la vârsta ............, el apare într-un moment obişnuit / de excepţie al existenţei sale, cǎci................. – scurtǎ naraţiune a secvenţei.

PORTRETUL SǍU FIZIC ( nu este prezent) este sugerat / abia prezentat/ bine reprezentat / amplu prezentat în acest text:..................................................... (citat ).

Naratorul pune accent pe TRǍSǍTURILE MORAL – SUFLETEŞTI ale personajului, ce sunt conturate prin diverse mijloace.

Astfel, el apare caracterizat prin MIJLOACE DIRECTE, DE CǍTRE NARATOR ( citat ), DE CǍTRE PERSONAJUL Y ( citat ), PRIN AUTOCARACTERIZARE ( citat ).

MIJLOACELE INDIRECTE DE REALIZARE A PORTRETULUI SUNT, ÎNSǍ, HOTǍRÂTOARE: faptele sale, relaţia sa cu personajele Y, Z, M..., prin limbajul sǎu, gesturi, mimicǎ, mod de a se îmbrǎca, prin atitudinea faţǎ de ceilalţi, impresia faţǎ de sine însuşi, prin mediul cǎruia îi aparţine, prin reacţia celorlalte personaje faţǎ de el / ea etc.

Astfel, în relaţie cu personajul Y, el / ea se dovedeşte a fi ........, deoarece........................

14


X este o fiinţǎ.............................., cǎci.................................... El / ea se comportǎ faţǎ de ceilalţi cu ......................, dovedind cǎ

este ....................................... Dacǎ în familie el / ea este............., în societate, el / ea devine ..................................., pentru cǎ....................................

Imaginile artistice caracteristice descrierii sunt cele vizuale (citat) şi cele auditive(citat). Lor li se alǎturǎ cele tactile ( citat ), olfactive ( citat ), gustative ( citat ).

Figurile de stil specifice descrierii literare sunt epitetele ( citate) şi enumeraţiile (citat). Lor li se alǎturǎ şi alte figuri de stil: comparaţii, personificǎri etc.....

Aceastǎ descriere sugereazǎ sentimente variate: melancolie (citat), tristeţe (citat), nostalgie(citat), admiraţie, iubire faţă de oameni(citat), patriotism (citat), dragoste de viaţǎ(citat), veselie(citat), optimism (citat)...

( în funcţie de text vom selecta cele potrivite, vom scrie şi altele, noi ).

Rolul acestei descrieri, în creaţia “............................”, este de a reda o anumitǎ atmosferǎ, de a pune în lumină valenţe ale personajului ce sǎ impresioneze cititorul, provocând emoţii artistice deosebite.

Ea are, de asemenea, menirea de a pregǎti un anumit moment important al conţinutului narativ.

Modurile de expunere care contribuie la acest portret se îmbină armonios. Alături de descriere apar naraţiunea ( scurt citat ), dialogul ( scurt citat ), monologul ( scurt citat ).

Limbajul artistic poartǎ amprenta stilului naraţiunii lui .........., fiind deosebit de expresiv, conturând un personaj de excepţie, dovadă a artei portretistice a marelui prozator.

15


CARACTERIZAREA UNUI PESONAJ

X ESTE PERSONAJUL PRINCIPAL / SECUNDAR AL CREAŢIEI / CENTRAL AL SECVENŢEI ANALIZATE, , contribuind hotǎrâtor la frumuseţea, expresivitatea şi complexitatea mesajului acesteia.

EL ESTE PERSONAJ PRINCIPAL ( SECUNDAR ), DEOARECE PARTICIPǍ LA TOATE MOMENTELE ACŢIUNII, FIIND ÎN CENTRUL ACESTEIA ( DEOARECE PARTICIPǍ LA ACŢIUNE, AVÂND ROLUL DE A PUNE ÎN LUMINǍ PERSONAJUL PRINCIPAL) / un PERSONAJ CENTRAL, CǍCI OCUPǍ UN ROL IMPORTANT ÎN ACEST FRAGMENT, SE AFLǍ ÎN CENTRUL ACŢIUNII PE CARE ACESTA ÎL CONŢINE.- în cazul în care nu ştim cu siguranţǎ, din fragmentul dat, dacǎ e personaj principal sau secundar al creaţiei.

STATUTUL SOCIAL al lui X îl prezintǎ pe acesta ca fiind..............( ocupaţia, calitatea ), din.........( localitatea), aparţinând unei familii de condiţie medie / superioarǎ / inferioarǎ, deoarece...

Aflat la vârsta ............, el apare într-un moment obişnuit / de excepţie al existenţei sale, cǎci................. – scurtǎ naraţiune a secvenţei.

PORTRETUL SǍU FIZIC ( nu este prezent) este sugerat / abia prezentat/ bine reprezentat / amplu prezentat în acest text: ..................................................... (citat ).

Naratorul pune accent pe TRǍSǍTURILE MORAL – SUFLETEŞTI ale personajului, ce sunt conturate prin diverse mijloace.

Astfel, el apare caracterizat prin MIJLOACE DIRECTE, DE CǍTRE NARATOR ( citat ), DE CǍTRE PERSONAJUL Y ( citat ), PRIN AUTOCARACTERIZARE ( citat ).

MIJLOACELE INDIRECTE DE REALIZARE A PORTRETULUI SUNT, ÎNSǍ, HOTǍRÂTOARE: faptele sale, relaţia sa cu personajele Y, Z, M..., prin limbajul sǎu, gesturi, mimicǎ, mod de a se îmbrǎca, prin atitudinea faţǎ de ceilalţi, impresia faţǎ de sine însuşi, prin mediul cǎruia îi aparţine, prin reacţia celorlalte personaje faţǎ de el / ea etc.

Astfel, în relaţie cu personajul Y, el / ea se dovedeşte a fi ........, deoarece........................X este o fiinţǎ.............................., cǎci.................................... El / ea se comportǎ faţǎ de ceilalţi cu ......................, dovedind cǎ este ....................................... Dacǎ în familie el / ea este............., în lume, el / ea devine ..................................., pentru cǎ.................................... Vor fi exemplificate cel puţin 3 însuşiri, argumentate pe baza textului dat sau studiat.

În schiţǎ : Personajul e caracterizat sumar, prin trǎsǎturile sale esenţiale, care se bazeazǎ pe antiteza pozitiv – negativ, fiind prezentat într-un moment obişnuit al vieţii sale.

În nuvelǎ : Personajul e caracterizat nuanţat, prin trǎsǎturi ce sunt puse în evidenţǎ prin tehnica detaliului semnificativ (citat ), tehnica gradǎrii, a loviturii de teatru, a relativizǎrii imaginii ( sau a oglinzilor deformante ). El este prezentat într-un moment de rǎscruce al existenţei sale.

În baladǎ, poem eroic: Personajul principal e caracterizat nuanţat, prin trǎsǎturi ce sunt puse în evidenţǎ prin hiperbolǎ ( citat ) şi antiteza dintre acesta şi Y, fiind prezentat într-un moment de rǎscruce al existenţei sale. Sunt prezente elemente ale fantasticului ( citat ).

16


În basm: Personajul principal e simbol al Binelui ce învinge rǎul, fiind un erou civilizator, model comportamental pentru tânǎra generaţie. Trǎsǎturile sale sunt puse în evidenţǎ prin hiperbolǎ ( citat ) şi antiteza dintre acesta şi forţele Rǎului ( Y, Z ). Sunt prezente elemente ale fantasticului, cǎci X are puteri supranaturale :................. ( sau citat ).Modurile de expunere care contribuie la acest portret sunt naraţiunea ( scurt citat ),

descrierea ( scurt citat ), dialogul ( scurt citat ),monologul ( scurt citat ).Limbajul artistic poartǎ amprenta stilului (naraţiunii) lui .........., fiind expresiv prin

imaginile sale artistice vizuale ( scurt citat ), auditive ( scurt citat ) etc.Figurile de stil nuanţeazǎ aspectele redate: epitete ( scurt citat ), repetiţii ( scurt citat ) etc

Încheiere – locul important în galeria de personaje a scriitorului / poetului....................

17


Argumentarea caracterului narativ al unui text dat- plan orientativ –

Acest text îi aparţine creaţiei epice „……………..”, scrisă de către XY, unul dintre marii noştri prozatori.

Caracterul său narativ rezultă din faptul că autorul imaginează un narator care relatează cele întâmplate cu personajele sale la persoana ………. (a III –a, fiind omniscient şi omniprezent, iar stilul obiectiv / la persoana I, stilul fiind subiectiv).

Proprii naraţiunii sunt indicii spaţiali ( „……...” – citat ) şi temporali („……….” - citat), care redau cadrul şi epoca, ori momentul desfăşurării acţiunii.

Textul conţine un nucleu narativ / o succesiune de întâmplări, structurate pe momente ale subiectului. Astfel, se povesteşte că …………….. ( rezumat în 2-3 rânduri a conţinutului, folosind cuvinte personale, eventual scurte citate din text ).

Aceste fapte pun în lumină personajele V, Z, H etc., contribuind la caracterizarea lor. Astfel, personajul principal, V se dovedeşte a fi un om …., deoarece…… . El este şi ….., căci………. .

Naraţiunea se îmbină în acest text şi cu alte moduri de expunere: ………. ( descrierea, dialogul, monologul ).Prezenţa naraţiunii indicǎ faptul cǎ aceastǎ creaţie are caracter epic.

Specifice naraţiunii sunt substantivele la sensul lor propriu („……….” - citat ), ca şi verbele de acţiune („…”, „…” „….” - citate ). Imperfectul este propriu evocării, iar perfectul simplu ( ori prezentul / perfectul compus ) are rolul de a da viaţă, ritm alert, credibilitate întâmplărilor.

Expresivitatea acestui mod de expunere se realizează prin marea frecvenţă a imaginilor artistice vizuale („……….” - citat ), auditive („……….” - citat ), la care se pot adǎuga cele olfactive(„……….” - citat ), tactile („……….” - citat ).

Figurile de stil care le compun poartă amprenta stilului marelui prozator XY: epitete („……….” - citat ), personificări („……….” - citat ), repetiţii („……….” - citat ), enumeraţii („……….” - citat ), comparaţii(„……….” - citat ).

Prin toate aceste trăsături, textul se dovedeşte a avea caracter narativ, alcătuind o pagină de o mare frumuseţe a operei lui XY.

18


ROLUL DIALOGULUI- MODEL ORIENTATIV –

-ACEST FRAGMENT DIALOGAT FACE PARTE DIN CREAŢIA LITERARǍ EPICǍ ÎN PROZǍ / VERSURI

„...........................................................”, SCRISǍ DE XY.

*PERSONAJELE CARE PARTICIPǍ LA ACEST SCHIMB DE REPLICI SUNT M, N (....).PRIN INTERMEDIUL DIALOGULUI, ELE ÎŞI COMUNICǍ INFORMAŢII REFERITOARE LA................................................. ASTFEL, PERSONAJUL M ÎI SPUNE LUI N CǍ.......................................................................................................................................................................................ASTFEL, DIALOGUL DINAMIZEAZǍ ACŢIUNEA, COMPLETÂND CONŢINUTUL NARATIV AL CREAŢIEI EPICE.

*PRIN VOCABULARUL FOLOSIT DE VORBITORI, DIALOGUL SUGEREAZǍ ÎNSUŞIRI ALE ACESTORA, REFERITOARE LA GRADUL LOR DE CULTURǍ, UNEORI REFLECTÂND MEDIUL DIN CARE PROVIN, ORI ÎN CARE TRǍIESC, SAU CONDIŢIA LOR SOCIALǍ, MATERIALǍ ETC.

PERSONAJUL N, PRIN FELUL CUM VORBESTE, SE DOVEDEŞTE A FI CULT, EDUCAT / INCULT, CU O EDUCAŢIE PRECARǍ, PROVENIND DINTR-O FAMILIE DE CONDIŢIE BUNǍ / ÎNDOIELNICǍ, AVÂND O SITUAŢIE MATERIALǍ DEOSEBITǍ / MODESTǍ / PRECARǍ.

*DIALOGUL INDICǍ, DE ASEMENEA, RELAŢIA DINTRE VORBITORI. ASTFEL, ÎNTRE M ŞI N SE MANIFESTǍ O LEGǍTURǍ BAZATǍ PE ......................................( PRIETENIE, AMICIŢIE, DUŞMǍNIE, INTERES, FALSITATE ETC ).

*REPLICILE REDAU, PRIN CONŢINUT, STAREA SUFLETEASCǍ, SENTIMENTELE SAU CHIAR STAREA DE SǍNǍTATE A PARTICIPANŢILOR LA DIALOG.

MODUL ÎN CARE X SE EXPRIMǍ SUGEREAZǍ FAPTUL CǍ ACESTA ESTE ............( VESEL/ TRIST FIINDCǍ ..../ NERǍBDǍTOR SǍ... / NEMULŢUMIT / NERVOS / MULŢUMIT / REVOLTAT CǍ....).

REPLICA LUI M CONŢINE AUTOCARACTERIZAREA ACESTUIA ( CITAT )/ CARACTERIZAREA PERSONAJULUI Z, ASTFEL: ......................... ( CITAT ).

DIALOGUL CONŢINE SECVENŢE NARATIVE ( CITAT CU VERBE DE ACŢIUNE ) ŞI DESCRIPTIVE ( CITAT CU ADJECTIVE, ADVERBE ETC. ).

DACǍ TEXTUL ESTE DIN CARAGIALE SAU DINTR-UN ALT AUTOR CU NOTE COMICE

ROLUL DIALOGULUI ESTE ŞI DE A CONTRIBUI LA COMICUL DE LIMBAJ ( CITAT ), DE SITUAŢIE ( UN ENUNŢ CU SITUAŢIA COMICǍ ), DE MORAVURI ŞI DE CARACTER, CONSTÂND ÎN OPOZIŢIA DINTRE APARENŢǍ ŞI ESENŢǍ, SAU CHIAR DE NUME ( EX. DACǍ EXISTǍ ).

ÎN CONCLUZIE, DIALOGUL ARE ROLUL DE A DINAMIZA ACŢIUNEA, CONTRIBUIND LA CARACTERIZAREA PERSONAJELOR, LA CONTURAREA ATMOSFEREI, DÂND TEXTULUI EPIC CULOARE, ORIGINALITATE ŞI ANUMITE ACCENTE SCENICE.

19


EXPLICAREA SEMNIFICAŢIEI TITLULUI UNEI OPERE LITERARE

xy este unul dintre cei mai îndrǎgiţi poeţi / scriitori români.

Titlul “................” redǎ alegerea autorului, adicǎ viziunea lui subiectivǎ cu privire la esenţa conţinutului creaţiei şi a mesajului ei.

Titlul “................................” este în strânsǎ legǎturǎ cu tematica acestei opere, care este ................................. ( natura, copilǎria....etc), dar şi cu anumite aspecte ale conţinutului, cu mesajul operei.

La acest titlu se referǎ diverse aspecte din conţinut:....................................

-vom reda, prin cuvintele noastre, în cel puţin 4 – 5 rânduri, acele elemente din text care au legǎturǎ cu titlul -

– de exemplu, dacǎ este “Iarna”, voi relata ce trǎsǎturi ale acestui anotimp sunt prezentate în operǎ şi citatele corespunzǎtoare – “cumplita iarnǎ cerne norii de zǎpadǎ’, “fulgii zbor...”. Având acest titlu, este evident faptul cǎ versurile îi aparţin unui pastel, poezie închinatǎ naturii.

Imaginile artistice care sunt în relaţie cu titlul ”..........” sunt variate: vizuale (citat), auditive (citat), tactile (citat), olfactive (citat), dinamice (citat), statice (citat). Ele sunt realizate cu ajutorul unor expresive figuri de stil:..................................................................................................................................................( minim 3 diferite).

Sentimentele transmise de acest text sunt variate: iubire de viaţǎ (....), dragoste şi admiraţie faţǎ de naturǎ (...........), nostalgie, melancolie, tristeţe (.....)/ bucurie, exuberanţǎ, extaz (........) etc.

Stilistic, acest titlu sugereazǎ o imagine artisticǎ vizualǎ / auditivǎ / tactilǎ / metaforicǎ... El este compus din termeni/ dintr-un temen la sensul propriu /// figurat, cǎci conţine figuri de stil – epitetul x / personificarea y.....

Gramatical, el este constituit dintr-un substantiv comun/ propriu/ un substantiv... şi atributul sǎu/ un adjectiv ....

În concluzie, titlul este o invitaţie la lecturǎ, o chemare spre a porni într-o cǎlǎtorie plinǎ de frumuseţe, de inedit, în lumea de idei şi sentimente a acestei creaţii.

20


MESAJUL OPEREI LITERARE

XY ESTE UNUL DINTRE MARII NOŞTRI POEŢI / PROZATORI / DRAMATURGI.

MESAJUL CREAŢIEI “...................................................” OGLINDEŞTE IDEILE , SENTIMENTELE, VIZIUNEA AUTORULUI ASUPRA TEMATICII CREAŢIEI, CARE ESTE “................................................................... .”................................................”.

ASTFEL, ÎN ACEST TEXT ESTE REDAT CU TALENT UN CRÂMPEI DE VIAŢǍ/ UN PEISAJ / O SCENǍ DE FAMILIE / O IUBIRE APARTE / O STARE DE SPIRIT / O ATMOSFERǍ DEOSEBITǍ / UN PERSONAJ......................:...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... ( REDAU PRIN CUVINTELE MELE ŞI CU CITATE DIN TEXT CONŢINUTUL DE IDEI POETICE SAU REZUMATUL ACESTUIA, ÎN 2-3 RÂNDURI).

SENTIMENTELE CARE SE DESPRIND DIN ACEASTǎ OPERǍ LITERARǍ SUNT VARIATE:.................................................................................................................................................................................................................................................................................................( MINIM 3, CU CITATE DIN TEXT – DE EX. DACǍ E PASTEL : IUBIRE, ADMIRAŢIE FAŢǍ DE NATURǍ ( CITAT ), DRAGOSTE DE VIAŢǍ ( CITAT ), MELANCOLIE, NOSTALGIE (....) ORI BUCURIE, EXUBERANŢǍ, EXTAZ.....).

ELE COMPUN O ATMOSFERǍ PLINǍ DE..................................................................( MISTER, COMPASIUNE, FARMEC, TRISTEŢE, VOIOŞIE – ALEGI, DUPǍ CAZ 1-2 TRǍSǍTURI).

SENTIMENTELE, STǍRILE SUFLETEŞTI, PRECUM ŞI CONŢINUTUL DE IDEI AL CREAŢIEI SUNT TRANSMISE CU AJUTORUL UNOR IMAGINI ARTISTICE VARIATE: VIZUALE ( CITAT ), AUDITIVE ( CITAT ), OLFACTIVE ( CITAT ), TACTILE ( CITAT ).

ELE SUNT REZULTATUL ÎMBINǍRII MǍIESTRE A UNOR FRUMOASE FIGURI DE STIL: EPITETE ( CITAT ), REPETIŢII ( CITAT ), INVERSIUNI ( CITAT ), METAFORE ( CITAT ), PERSONIFICǍRI ( CITAT ) ETC.

ESENŢA ACESTUI MESAJ SE REFLECTǍ ŞI ÎN TITLUL SUGESTIV: “...............”

ÎN CONCLUZIE, MESAJUL ORICǍREI OPERE LITERARE VALOROASE CONŢINE O LECŢIE DE VIAŢǍ, DE CUNOAŞTERE: .......................................................................

DACǍ E FABULǍ, VOI SCRIE MORALA ACESTEIA – O ACUZARE A METEHNELOR, A PROASTELOR DEPRINDERI OMENEŞTI; DACǍ E PASTEL, VOI CONSIDERA CǍ ACESTA NE ÎNVAŢǍ TAINELE UNIVERSULUI ÎNCONJURǍTOR, DAC E O SCHIŢ SAU NUVEL - NE ÎNVAŢ DESPRE ASPECTELE VARIATE Ǎ Ǎ Ǎ ǍALE LUMII, ALE SUFLETULUI OMENESC, ALE SOCIET ŢII ETC.Ǎ

21


DEMONSTRAREA CARACTERULUI NONLITERAR AL UNUI TEXT DAT

1. ACEST TEXT SCRIS IN PROZA / VERSURI ARE CARACTER NONLITERAR, DEOARECE AUTORII LOR, X SI Y, SUNT CUNOSCUTI CA FIIND SPECIALIZATI IN DOMENIUL.... PUBLICITAR / MASS-MEDIA / BIOLOGIEI / MATEMATICII / SPORTULUI ETC.

2. TEMATICA SA ESTE .................................................................................................

PUTERNIC ANCORAT IN REALITATE, ACEST TEXT SE REFERA LA DATE SI FAPTE EVIDENTE, VERIFICABILE:..........................................................................................................................................( REZUMAT IN 3-4 RAMNDURI ).

3.SPECIFIC TEXTULUI NONLITERAR, MESAJUL SE ADRESEAZA, IN PRINCIPAL, INTELECTULUI SI GUSTULUI PENTRU / STIINTA / STIRILE DIN ACTUALITATE / SPORT .... , AVAND UN ANUMIT GRUP – TINTA DE CITITORI, CUNOSCATORI, MAI MULT SAU MAI PUTIN, IN DOMENIUL............................

4. CA URMARE, LIMBAJUL FOLOSIT CONTINE NUMEROSI TERMENI DIN ACEST DOMENIU, MULTI FIIND DIN CATEGORIA NEOLOGISMELOR :.......................................... ( CATEVA EXEMPLE SUGESTIVE ).

5. MODUL DE EXPRIMARE SE DOVEDESTE A FI CLAR, CONCIS 9....0, EL TINDE SA FIE CAT MAI PRECIS, LA OBIECT SI NEUTRU.

6. LIMBA FOLOSITA ESTE CEA LITERARA, RESPECTANDU-SE INTOCMAI REGULILE UNEI SCRIERI CAT MAI CORECTE DIN PUNCT DE VEDERE GRAMATICAL, AL TOPICII, AL ORTOGRAFIEI, ORTOEPIEI SI AL PUNCTUATIEI, CA SI IN CEEA CE PRIVESTE STILUL SPECIFIC DOMENIULUI ... PUBLICISTIC / STIINTIFIC / ADMINISTRATIV...

7. SUNT FOLOSITI TERMENI LA SENSUL LOR PROPRIU, LIPSIND CU DESAVARSIRE IMAGINILE ARTISTICE SI FIGURILE DE STIL.

8. SCOPUL ACESTUI TEXT ESTE, IN PRINCIPAL, INFORMATIV SI PERSUASIV, DEOARECE INTENTIONEAZA SA NE CONVINGA CA / SA......................

9. IN CONCLUZIE, ACEST FRAGMENT / TEXT ARE CARACTER NONLITERAR.

22

mapa elevului- viii_ alina pop

Documents