manualul instalatorului dab-ro

1

Producator: DAB Italia

Pompe DAB

MANUALUL INSTALATORULUI

Revizia nr. 0 / martie 2008

CE

2

Bine ati venit! Prezentul manual a fost studiat si realizat pentru a putea fi consultat cu usurinta de catre Instalatori. Subiectele dezbatute au fost selectate in functie de numeroasele cereri care au ajuns la societatea DAB PUMPS SPA prin intermediul service-ului si care au fost discutate cu Centrele de Asistenta Tehnica, cu Instalatorii si cu Departamentul Tehnic DAB PUMPS SPA. ATENTIE Indicatiile oferite sunt informative si se pot aplica in majoritatea cazurilor. Va recomandam oricum sa efectuati un calcul mai complet pentru necesarul real si pentru conditiile de instalare, de catre un Birou Tehnic de Proiectare sau de catre un profesionist autorizat si specializat. Societatea DAB PUMPS SPA isi declina orice responsabilitate cu privire la vatamarile provocate persoanelor, inclusiv utilizatorilor sau daunele asupra lucrurilor, inclusiv instalatiilor, aparaturii sau altor produse, care deriva direct sau indirect din alegerea gresita a produsului, raportata la indicatiile continute de prezentul manual si la necesarul si conditiile de instalare.

3

CUPRINS

Calcul pompa de incalzire...............................................................................................

Calcul grup de presurizare..............................................................................................

Cum sa calculati aspiratia maxima a pompei..................................................................

Instalarea pompei submersibile........................................................................................

Sistemul cu inverter Active Driver.....................................................................................

Recomandari pentru reglarea presostatului si dimensionarea vasului de expansiune....

Dimensionarea pompei sumersibile..................................................................................

Dimensionarea camasii de racire motor pompe submersibile...........................................

Compatibilitate materiale cu alte lichide in afara de apa...................................................

4

CALCUL POMPA DE INCALZIRE

Aplicatii

� Instalatii de incalzire � Instalatii de conditionare a aerului � Incarcare boiler � Recirculare apa care rezulta in urma condensului � Aplicatii industriale cu circuit inchis

CALCULUL POMPEI DE INCALZIRE Normele stabilesc pentru fiecare cladire o anumita “pierdere de caldura” si fixeaza temperatura maxima a aerului interior. Pentru a se atinge in interiorul camerei o temperatura de 20°C (de exemplu), trebuie sa existe un echilibru intre aportul de caldura si pierderile totale de caldura ale cladirii. Pierderile de caldura intr-o unitate de timp reprezinta cantitatea de caldura dispersata din cladire intr-o ora pe metru cub si grad Celsius. Acestea sunt determinate de:

- puterea termica pe metru cub si grad Celsius necesara pentru a compensa pierderile de caldura prin peretii opaci si transparenti ai unei cladiri (vezi fig. A)

- puterea termica pe metru cub si grad Celsius necesara pentru a incalzi aerul proaspat din ambient (vezi fig. B)

5

INSTALATIA DE INCALZIRE MONOTUB

Pentru a calcula debitul unei pompe de recirculare cazan De exemplu: P = Puterea in kcal/h = 60.000 kcal/h �T = diferenta de temperatura intre tur si retur = 20°C Q = (0,33 x P)/ �T = = (0,33 x 60.000 kcal/h)/ 20°C = 990l/h = 0,9 m3/h

6

INSTALATIA DE INCALZIRE CU DOUA CONDUCTE

INSTALATIA DE INCALZIRE IN PARDOSEALA

7

INSTALATIE CU VAS DE EXPANSIUNE DESCHIS presiune statica (mCA)

In cazul unor instalatii cu vas de expansiune deschis, pozitia rezervorului determina presiunea statica. In cazul prezentat in figura de alaturi, presiunea statica a pompei de circulatie este de 3,5 mCA. Va recomandam sa instalati pompa de circulatie in aval de rezervor, astfel incat sa evitati problemele de cavitatie si asa incat apa sa iasa din vas.

Mai jos sunt reprezentate doua moduri de instalare a pompelor de circulatie, la alegerea instalatorului, in scopul de a garanta o durata de viata mai lunga a electropompei.

Temperatura de lucru tur instalatie ~ 80°C Temperatura de lucru retur instalatie ~ 60°C

8

CAND ALEGETI POMPA CU ROTOR INECAT SAU VENTILAT LA O INSTALATIE DE INCALZIRE? Alegerea pompelor poate fi efectuata doar de catre proiectant; cea cu rotorul ventilat este solutia utilizata in majoritatea cazurilor in care exista cerere de debit mai mare de 70 m3/h si/sau inaltimea de pompare este mai mare de 15 mCA. In cazul unor debite mai mici, in majoritatea cazurilor se instaleaza pompe de circulatie cu rotor inecat, care au un minim de 2 curbe care pot fi alese de la un selector instalat in cutia regletei cu borne. Avantajele pompei cu rotor ventilat:

� se poate utiliza cu apa calcaroasa � posibilitate de instalare cu ax pe verticala � gama mare de produse

Avantajele pompei cu rotor inecat:

� silentioasa � de la 2 la 3 viteze care se pot selecta

COMPONENTELE PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATII DE INCALZIRE TRADITIONALE GENERATOR DE CALDURA Generatorul de caldura este un cazan care functioneaza pe gaz, lemne sau alt tip de combustibil, astfel incat poate produce cantitatea necesara de caldura pentru a efectua incalzirea prin recircularea apei. Mai nou, o sursa alternativa este reprezentata de “panourile solare” care, utilizand energia ce rezulta din radiatia solara, incalzesc apa care va fi introdusa in circuitul de incalzire. CONDUCTE SI CORPURI DE INCALZIRE Conductele trebuie sa poata transporta agentul de incalzire la punctul de consum, garantand debitul maxim si zgomotul cel mai mic generat de trecerea apei. In plus, daca sunt izolate bine, tevile trebuie sa garanteze cea mai mica pierdere de caldura intre tur si retur, un aspect care nu trebuie sa fie trecut cu vederea, deoarece influenteaza costurile de functionare ale instalatiei. Corpurile de incalzire pot fi: radiatoare, ventiloconvectoare, panouri radiante de perete si de pardoseala. POMPA Pompa este un component fundamental pentru circulatia apei in instalatie si pentru a o dimensiona corect trebuie sa tineti cont de urmatoarele aspecte importante:

• cantitatea maxima de apa, definita ca debit maxim

9

• inaltimea de pompare in metri, care trebuie sa poata compensa pierderile de sarcina in conducte si in toate celelalte componente ale instalatiei (ex: radiatoare, incalzitoare, curbe, coturi, robineti cu sertar etc)

CALCUL DEBIT INSTALATIE

Q = debit in volum (m3/h) Pw = necesar de caldura (kW) 0,86 = factor de conversie intre Kcal/h si kW �T = diferenta de temperatura intre tur si retur in °C Deoarece pompa este o componenta importanta, trebuie sa luati in considerare anumite aspecte, precum economia de energie si posibilitatea de utilizare a unei viteze fixe sau a uneia variabile.

• Daca instalatia prevede functionarea intr-un punct fix al curbei, pompa cu viteza fixa poate satisface cererile instalatiei

• Daca la instalatie exista posibilitatea de a varia debitul, va recomandam sa utilizati o pompa de circulatie electronica cu inverter, care regleaza viteza pompei in functie de cerinta instalatiei.

ESTIMARE APROXIMATIVA PENTRU CALCULUL PUTERII DE INCALZIRE NECESARE

K = 20/25W/ m3 necesari pentru camere de locuit

K = 35/40 W/ m3 doar pentru bai 1 kcal/h = 1,163 W

( W = J/sec)

10

Volum incapere in mc K W 1- sufragerie 43 25 1075 2- sala de masa 17 25 425 3- bucatarie 11 25 275 4- intrare 46 25 1150 5- hol 42 25 1050 6 - camera 1 16 25 400 7- camera 2 22 25 550 8 - baie 16 40 640 9 - birou 24 25 600 Total 237

Putere in W necesara pentru incalzire

ALEGEREA POMPEI DE CIRCULATIE PENTRU INCALZIRE Exemplu:

6165

11

CALCUL APROXIMATIV INALTIME DE POMPARE INSTALATIE INCALZIRE Inaltimea de pompare rezulta din insumarea pierderilor de sarcina din instalatia de incalzire. Cu aproximatie, pentru a face mai rapid calculul la instalatiile cu circuit inchis, se considera aproximativ 0,8-1 mCA pentru fiecare etaj: de exemplu la o cladire cu 4 etaje, putem sa consideram 3,2 – 4 mCA de inaltime de pompare. Exemplu de calcul: H = Hed x K Hed = inaltimea cladirii de 9m K = consideram 25% -30% din inaltimea cladirii

� H = 9 x 0,30 = 2,7 mCA

� H = 9 x 0,25 = 2, 25 mCA

In general, instaland o pompa electronica, puteti evita erorile in alegerea inaltimii de pompare, setand o valoare direct la instalatie in faza de montaj.

12

Va recomandam sa acordati cateva minute pentru calculul inaltimii de pompare; pentru a va ajuta, mai jos gasiti un tabel in care sunt indicate pierderile de sarcina ale fiecarei componente prezente in instalatie. In cazul pierderilor de sarcina inregistrate numai la conducte, va recomandam sa utilizati tabelele de la pagina 28 si 29. Eventual, pentru a obtine un calcul cat mai exact, va recomandam sa consulati tabelele producatorilor componentelor de sisteme de distributie. VALORI PIERDERI DE SARCINA LOCALE LA TEMPERATURA DE 80°C SI VITEZA APEI 1m/s

Tip rezistenta dimensiune comerciala 3/8” – ½” ¾” – 1” 1 ¼” –2” > 2”

Ventiloconvector 1500 Radiator 149 Cazan 149 Vana cu 3 cai 495 495 396 396 Vana cu 4 cai 297 297 198 198 Vana corp incalzire tip in unghi 198 198 149 - Vana corp incalzire tip drept 421 347 297 - Robinet de retinere 149 99 50 50 Vana fluture 173 99 74 50 Robinet cu sfera cu trecere totala 10 10 5 5 Robinet cu sfera cu trecere partiala 80 50 40 30 Vana cu sertar cu trecere integrala 10 10 5 5 Vana cu sertar cu trecere redusa 60 50 40 30 Curba la 90° 75 50 25 20 Curba in forma de U 99 75 40 25 Largire 50 Ingustare 25

Cifrele in rosu din tabel se refera la pierderile de sarcina locale, in mmCA.

INFORMATII DESPRE VASELE DE EXPANSIUNE

Vasul de expansiune cu membrana este o componenta importanta si prezenta la aproape orice instalatie de incalzire, care este utilizata pentru a compensa variatiile de volum ale apei de incalzire datorate modificarilor de temperatura. Experienta ne aduce aminte ca unul dintre motivele care pot provoca disfunctii la instalatiile de incalzire este prezenta aerului, iar pentru evitarea acestui lucru trebuie sa verificati daca presiunea statica a sistemului este mereu mai mare decat cea atmosferica. Este recomandat sa verificati starea presiunii cel putin o data pe an, precum si preincarcarea vasului, dar si a instalatiei. In general, presiunea vasului se tareaza luand in considerare presiunea statica a instalatiei impartita la 10 (de ex: 30 m = 3bar), in timp ce in cazul sistemului rece trebuie sa mariti cu 0,5 bar presiunea vasului.

13

RECOMANDARI INSTALARE CORECTA POMPA CIRCULATIE

La punerea in functiune, va recomandam sa efectuati purjarea aerului de la motor, slabind usor dopul de aerisire si lasand sa se scurga lichidul cateva secunde.

Dupa ce ati efectuat instalarea, reumpleti instalatia si efectuati purjarea, inainte de a pune in functiune pompa de circulatie. Puneti in functiune pompa de circulatie la viteza maxima

14

RECOMANDARI PENTRU INSTALARE La prima punere in functiune si de cateva ori pe an, atunci cand instalatia de incalzire este activa, exista posibilitatea sa nu se incalzeasca corpul de incalzire cel mai sus amplasat. In acest caz, se va efectua aerisirea, cu instalatia rece, astfel incat aerul format in interiorul radiatorului sa fie eliminat. Pentru evitarea formarea aerului, va recomandam ca valoarea presiunii statice a corpului cel mai de sus sa fie mai mare de 0,5 bar.

In general, nu este necesara nicio operatie de intretinere a pompei de circulatie. La inceputul sezonului de iarna verificati daca axul motorului nu este blocat.

In cazul izolarii (termice) asigurati-va ca orificiile de evacuare a condensului din carcasa motorului nu sunt inchise sau partial obturate.

Instalati atat pe conducta de aspiratie, cat si pe cea de refulare un robinet de inchidere.

Presiunea de aspiratie Pentru a evita efectele cavitatiei si zgomotul instalatiei, va recomandam sa respectati in dreptul gurii de aspiratie a pompei urmatoarele valori minime de presiune in functie de temperatura. In acest caz, se evita deteriorarea lagarelor si/sau rulmentilor pompei.

Exemplu de informatie prezenta in catalogul tehnic DAB

15

Recomandari pentru efectuarea unei instalari corecte a pompei de circulatie DAB

- nu instalati o pompa de circulatie cu parametrii functionali prea mari, deoarece poate

cauza zgomote la instalatia termica, generand recirculari si vartejuri in conducte. - va recomandam intotdeauna sa efectuati o spalare a instalatiei inainte de montaj si

punerea in functiune a pompei de circulatie, astfel incat sa va asigurati ca in lichid nu exista resturi de sudura care ar putea sa deterioreze partea hidraulica si dispozitivul de fixare al pompei

- pentru a evita infiltrarea apei in regleta prin cablul de alimentare, va recomandam sa orientati presetupa inspre partea de jos

- doar vasul de expansiune se pozitioneaza in apiratia pompei, astfel incat sa evitati efectul cavitatiei, care poate deteriora pompa

- va recomandam ca inainte de a alimenta pompa de circulatie sa eliminati gazul si aerul existent, deoarece si scurtele functionari in gol pot deteriora pompa

- in cazul unor instalatii noi trebuie sa curatati cu grija vanele, tubulatura, rezervoarele si racordurile. Pentru a evita ramasitele de sudura sau alte impuritati care pot intra in pompa, va recomandam sa utilizati filtre tronconice. Aceste filtre, construite din materiale rezistente la coroziune, au suprafata libera a filtrului cu sectiune de 3 ori mai mare decat cea a conductelor pe care sunt montate cu scopul de a nu crea pierderi de sarcina excesive.

INSTALATIA DE CIRCULATIE

-

(filtru pentru conducte de aspiratie) 1. corpul filtrului 2. filtru cu grad mic de filtrare 3. manometru diferential 4. tabla perforata 5. gura aspiratie pompa

Considerand o instalatie cu circuit inchis: - recircularea apei calde menajere - incalzire - conditionarea aerului Inaltimea de pompare totala este suma pierderilor de sarcina la nivelul retelei de distributie, inaltimea cladirii nu influenteaza in vreun fel. In figura de alaturi, cele 2 manometre pozitionate unul pe conducta de aspiratie si unul pe refulare, masoara presiunea, iar diferenta de presiune reprezinta inaltimea de pompare manometrica.

16

Curba de rezistenta se modifica in functie de necesarul instalatiei. In cazul in care vanele de zona se inchid, debitul scade si caracteristicile sistemului se schimba cu o presiune dinamica mai mare. In acest caz se trece de la punctul de functionare indicat cu litera X la Z. Instalarea unei pompe de circulatie supradimensionata la o instalatie poate cauza probleme de zgomot din cauza unei viteze si a unui debit foarte mare al apei, putind compromite functionarea si durata de viata a instalatiei. In anumite cazuri pot exista si probleme de cavitatie. POMPE DE CIRCULATIE CU INVERTER DIALOGUE DIALOGUE este un dispozitiv de control integrat in pompele de circulatie cu rotor inecat (tip BPH – E, BMH – E, DPH – E, DMH – E) care permite reglarea parametrilor pompei in functie de cerintele efective ale instalatiei. Dispozitive cu inverter similare DIALOGUE se folosesc pe scara larga in ultimii ani, deoarece instalatiile noi implica o economie tot mai mare de energie, eliminarea zgomotului datorat vanelor termostatice sau altor accesorii, precum si un control imbunatatit al functionarii instalatiei.

Ce faceti mai intai in caz de zgomot in instalatie: - reduceti viteza pompei - inchideti usor robinetul de pe tur - controlati presiunea statica - scoateti gazul din pompa de circulatie

17

CEA MAI BUNA REGLARE Utilizarea convertizorului de frecventa permite controlul debitului si/sau presiunii sistemului, obtinand o reglare precisa. Inverterul poate modifica viteza rotorului pompei, asigurand un control continuu si adaptand parametrii hidraulici la noile conditii ale sistemului. Sistemele de reglare traditionale permit reglajul lent si lipsit de precizie, spre deosebire de convertizorul de frecventa. SIMPLITATEA INSTALARII Instaland o pompa electronica, se pot evita erori in alegerea inaltimii de pompare setand valoarea in faza de instalare. In plus, inverterul permite simplificarea instalatiei, astfel incat robinetii de suprapresiune, robinetii de by-pass nu mai sunt necesari. ZGOMOT REDUS Cand modificati viteza rotorului, se schimba nivelul de zgomot. De fapt, reducand viteza de rotatie cu 70% fata de nivelul nominal, nivelul sonor scade vizibil, imbunatatind confortul.

18

MODURI DE REGLARE DISPOZITIV DIALOGUE 1. Mod de reglare la presiune diferentiala constanta �P-c Modul de reglare �P-c mentine constanta presiunea diferentiala a instalatiei la valoarea de setare H set-point cand debitul este variabil. Aceasta reglare este indicata in special la instalatiile cu pompe ale unor circuite primare cu pierderi de sarcina mici. 2. Mod de reglare la presiune diferentiala proportionala �P-v Modul de reglare �P-v, atunci cand debitul este variabil, variaza liniar valoarea inaltimii de pompare de la Hsetp la Hsetp/2. Aceasta reglare este indicata in special la instalatiile cu pompe ale unor circuite primare cu pierderi de sarcina ridicate.

3. Mod de reglare la viteza constanta Reglarea la viteza constanta dezactiveaza reglarea modulului electronic. Viteza pompei poate fi reglata manual la o valoare constanta actionand direct panoul frontal sau prin intermediul unei telecomenzi la distanta printr-un semnal 0-10V. Acest tip de reglare este indicat in special in cazul inlocuirii pompelor de circulatie la instalatiile deja existente.

4. Modalitatea de reglare la presiune diferentiala constanta si proportionala in functie de temperatura apei Setpoint-ul inaltimii de pompare a pompei de circulatie este redus sau marit in functie de temperatura apei. Temperatura lichidului poate fi setata la 80°C sau la 50°C. Hmin = 30% Hset

19

EXEMPLU NUMERIC PENTRU SETAREA Hset CU PRESIUNE DIFERENTIALA PROPORTIONALA

Considerati urmatorul punct de lucru: Q = 6,5 m3/h H = 6m PROCEDURA

1. Insemnati in grafic punctul de lucru dorit si cautati curba DIALOGUE cea mai apropiata de acesta (in acest caz punctul se afla exact pe curba)

2. Mergeti pe curba pana cand intersectati curba limita a pompei de circulatie 3. Citirea inaltimii de pompare corespunzatoare acestui punct limita va fi inaltimea set-point-ului care trebuie sa fie setat pentru a obtine punctul de lucru dorit.

Deci Hset = 7bar

EXEMPLU PRACTIC DE FUNCTIONARE DIALOGUE In situatia de mai jos electrovana este reprezentata cu EV, iar punctul de consum cu R. In cazul specific, odata cu cresterea necesarului de apa (activare EV...), pe langa faptul ca va creste proportional necesarul cantitatii de apa de recirculare, vor creset pierderile de sarcina pe care pompa trebuie sa le depaseasca.

20

EXEMPLU DE REGLARE LA PRESIUNE DIFERENTIALA PROPORTIONALA

Presiunea si debitul cresc sau scad proportional cu variatia necesarului de apa in instalatie. In cazul nostru in care presiunea Hsetp este de 7mCA, valoarea Hsetp/2 este setata automat la 3,5 mCA, care este valoarea de pornire.

21

POMPA DE CIRCULATIE CU INVERTER DIALOGUE

EXEMPLU DE INSTALARE POMPE DE CIRCULATIE DIALOGUE Pompele duble de circulatie cu inverter reprezentate in pozele de alaturi gestioneaza instalatia de incalzire a unei scoli. Fiind pompe duble, exista posibilitatea de setare a functionarii alternate la fiecare 24

ore (prevazuta la produsul standard) si a modului de functionare, care la aceasta instalatie este la presiune diferentiala constanta. Aceasta setare permite compensarea pierderilor de sarcina ale sistemului, precum: colectoare, generatoare de caldura, tubulatura de distributie, robineti, corpuri de incalzire, etc In cazul instalarii in paralel a pompelor de circulatie, sunt necesari robineti de retinere care sa garanteze corecta functionare a instalatiei.

Reglare la presiune diferentiala constanta

Setare prin intermediul panoului de control pozitionat pe corpul motorului. In acest caz, presiunea diferentiala ramane constanta, indiferent de cerinta de apa.

22

CALCULUL CIRCUITULUI DE RECIRCULARE Executarea unui sistem de recirculare va garanta un confort deosebit si va permite reducerea risipei de apa calda menajera. Stabilirea corecta a pompei de recirculare inseamna acoperirea pierderilor de caldura in conducte in momentul in care la punctul de consum se furnizeaza apa calda. Inaltimea de pompare trebuie sa fie calculata in functie de pierderile de sarcina de la nivelul tevilor, luand in calcul circuitul cel mai dezavantajat. Pentru acest calcul, recomandam urmatoarele: Debit 6 l/h pentru fiecare metru al instalatiei de recirculare Inaltime de pompare: 30mmCA pentru fiecare metru de recirculare a circuitului cel mai dezavantajat.

Lungimea conductei de recirculare: (3+2+13) + (3+2+10+13) + (3+ 2+10+10+13) = 80m Debit = 60l/h m x 80 m = 480 l/h Lungimea conductei de recirculare a circuitului cel mai dezavantajat: 2+3+10+10+13 =38 m Inaltime de pompare = 30mmCA/m x 38 m = 1.140 mmCA

23

CALCUL GRUP DE PRESURIZARE

Aplicatii

� Instalatie de presurizare � Aplicatii industriale � Irigare � Grupuri antiincendiu � Agricultura

CUM SA DETERMINATI DEBITUL Informatii generale Calculul corect al debitului de apa intr-o locuinta depinde de numarul punctelor de consum; pentru a alimenta cu apa o locuinta cu 5 pana la 8 persoane, debitul de apa variaza de la 1,6m3/h pana la 2,8m3/h, iar pentru irigarea unei gradini cu dimensiuni care variaza de la 800m2 la 1000m2 , debitul variaza de la 1-2 m3/h, bineinteles daca instalatia este impartita pe mai multe zone.

24

Pentru a determina grupul de pompare cel mai potrivit, trebuie sa stiti ce debit de apa este necesar si care este inaltimea de pompare corespunzatoare. Mai jos este indicat consumul in l/min necesar pentru fiecare punct de consum WAS WC CU ALIMENTARE DIRECTA DE LA RETEA (FARA REZERVOR) 90 l/min CADA 15 l/min DUS 12 l/min MASINA DE SPALAT RUFE 12 l/min MASINA DE SPALAT VASE 10 l/min CHIUVETA DE BUCATARIE 9 l/min LAVOAR 6 l/min BIDEU 6 l/min WAS WC CU REZERVOR 6 l/min

total TOTAL 166 l/min Bineinteles, pentru un apartament nu sunt necesari 166 l/min, deoarece nu se utilizeaza toate punctele de consum in acealasi timp. Prin urmare, pentru a calcula cantitatea de apa necesara, se utilizeaza formule matematice care pentru un anumit numar de apartamente ne furnizeaza debitul de apa necesar. Rezultatele calculelor sunt indicate in tabelele de mai jos: CUM SA DETERMINATI DEBITUL

Pentru a calcula debitul necesar(in m3/h), se utilizeaza urmatoarele tabele:

25

CALCULUL INALTIMII DE POMPARE

Dupa ce ati determinat debitul de apa necesar, trebuie sa determinati corect si inaltimea de pompare. Grupul de pompare trebuie sa ridice apa pana la ultimul etaj al cladirii si trebuie sa aiba in punctul cel mai indepartat o presiune de cel putin 2 bar (aprox. 20 m). Grupul trebuie insa sa depaseasca pierderile de sarcina de la nivelul instalatiei, iar daca este ajutat de o presiune in aspiratie, inaltimea de pompare a grupului va fi: H = (Hcladire+Hpierderi+Hutilizare) – Haspiratie (m) Considerand ca pierderile sunt de aprox. 20% din Hcladire si ca Hutilizare doriti sa fie de 2bar (circa 20 m), avem: H=(1,2x Hcladire +20) – Haspiratie(m)

26

Rezumand: 1) in functie de nr de apartamente obtinem debitul Q 2) in functie de inaltimea cladirii si de eventuala presiune in aspiratie obtinem inaltimea de popare H

3) se alege grupul care are ca punct intermediar pe curba hidraulica valorile calculate ale lui Q si H

EXEMPLU DE CALCUL AL INALTIMII DE POMPARE Cladire: Inaltime: 42 metri cu 50 apartamente cu Wc-uri cu rezervoare (12 m3/h total) Presiune la intrare: 1 bar ( = 10 mCA) Inaltime de pompare necasra in punctul cel mai dezavantajat: 20 mCA

27

Daca nu exista cereri speciale din partea utilizatorului in legatura cu numarul de pompe ale grupului, se poate alege versiunea cu una, doua sau trei pompe, tinand cont de faptul ca:

• debitul total este impartit • inaltimea de pompare ramane invariabila

TABELE PIERDERI DE SARCINA SI VITEZE

Cifrele in alb: Pierderi de sarcina in m pentru fiecare 100 m de teava Cifrele in verde: Viteza apei in m/sec

Tabelul se refera la tevi zincate. Pentru alte materiale, inmultiti cu: - 0,6 tevi din PVC - 0,7 tevi din aluminiu - 0,8 tevi din otel laminat si inox

28

Cifrele in alb: Pierderi de sarcina in m pentru fiecare 100 m de teava Cifrele in verde: Viteza apei in m/sec

Tabelul se refera la tevile zincate Pentru alte materiale, inmultiti cu : - 0,6 tevi din PVC - 0,7 tevi din aluminiu - 0,8 tevi din otel laminat si inox

29

CUM SA CALCULATI ASPIRATIA MAXIMA A POMPEI

� Calculul capacitatii de aspiratie � Cavitatie � Recomandari pentru o functionare corecta

CALCULUL CAPACITATII DE ASPIRATIE

Pentru a calcula inaltimea maxima de aspiratie Z1 se utilizeaza formula:

Z1 = pb – NPSH necesar – Hr - pV

� Pb = presiune barometrica (in mCA), depinde de altitudinea fata de nivelul marii (vezi tabelul 2 de pe pagina urmatoare)

� NPSH = NPSH al pompei la punctul de functionare, indicat in catalogul DAB PUMPS SPA

� Hr = pierderi de sarcina (in mCA) pe partea de aspiratie

� Pv = presiunea de vaporizare, tendinta fluidelor fiind sa se evapore (in mCA), in functie de temperatura fluidului (vezi tabelul 1 pagina urmatoare)

31

EXEMPLU DE CALCUL Formula de aplicare: Z1 = pb – NPSH cerut – Hr - pv

Daca vreti sa lucrati la 3 temperaturi diferite:

NOTA: Va recomandam sa adaugati la NPSH calculat factorul de siguranta = - 0,5 m In cazul in care exista gaz in apa, se adauga factorul = - 0,5m

CAVITATIA

Pentru a garanta o functionare buna, precum si un randament maxim al electropompei, trebuie sa stiti care este nivelul NPSH (Net Positive Suction Head) al pompei, pentru a calcula inaltimea maxima de aspiratie Z1. Calculul Z1 este important pentru ca asigura functionarea corespunzatoare a pompei fara sa se inregistreze fenome de cavitatie. Functionarea in conditii de CAVITATIE apare atunci cand, la intrarea in rotor, presiunea absoluta scade la valori care permit formarea vaporilor in interiorul fluidului, din cauza carora pompa functioneaza neregulat, cu o scadere a inaltimii de pompare. Pompa nu trebuie sa functioneze in cavitatie pentru ca, pe langa faptul ca genereaza un zgomot asemanator celui unui ciocan metalic (datorat imploziei bulelor de abur), provoaca defectiuni iremediabile la rotor. Mai jos gasiti o imagine a unui rotor din fonta care a functionat in cavitatie. Este evident inceputul coroziunii la paletele gurii de aspiratie.

Exemplu:

� Considerand pompa model K 90/100 � Q = 7,4 m3/h

� NPSH = 3,25 m � Pb = 10.33 mCA

� Hr = consideram pentru simplitate 2m

T = 20°C pv = 0,22 m Z1 = 10,33 – 3,25 – 2 – 0,22 = 4,86 m

T = 90°C pv = 7,035 m Z1 = 10,33-3,25-2-7,035 = -1,95

T = 95°C pv = 8,55m Z1 = 10,33-3,25-2-8,55 = -3,47m

32

DE CE NU RECOMANDAM EFECTUL SIFON

Exista cazuri de aspiratii in contrapanta sau cu sifon, care nu sunt recomandate in niciun caz, deoarece cauzeaza dezamorsarea pompei. In figura de mai sus, in punctul cel mai inalt se observa formarea aerului. Aceasta situatie cauzeaza functionarea in gol a pompei, deteriorand etansarea mecanica, partea hidraulica.

33

RECOMANDARI PENTRU O INSTALARE CORECTA

1. Va recomandam intotdeauna sa pozitionati pompa cat mai aproape de fluidul care trebuie sa fie pompat.

2. Ancorarea solida a picioarelor pompei pe baza de sprijin favorizeaza absorbirea eventualelor vibratii generate de functionarea pompei.

3. Pompa trebuie sa fie instalata in pozitie orizontala sau verticala, astfel incat motorul sa fie intotdeauna deasupra pompei.

4. Conductele metalice nu trebuie sa transmita forte prea mari catre racordurile pompei, intrucat se pot crea deformari sau chiar rupturi.

5. Daca presiunea hidrostatica la aspiratie este negativa, atunci trebuie sa instalati neaparat la aspiratie un sorb avand caracteristici corespunzatoare.

6. Eventuala trecere de la conducte cu diametru mic la conducte cu diametru mai mare trebuie sa fie graduala. Lungimea conului de trecere trebuie sa fie de 5÷7 ori diferenta diametrelor.

7. Verificati cu grija daca racordurile conductei de aspiratie permit infiltrarea aerului. 8. Pentru a evita formarea golurilor de aer in conducta de aspiratie, trebuie sa prevedeti

o mica panta pozitiva a conductei de aspiratie catre electropompa, dupa cum este indicat in figura.

NOTA: Verificati caracteristicile sursei de alimentare cu apa, sa fie proportionate cu cele ale grupului instalat.

• ASPIRATIE DIN PUT (POMPA POZITIONATA DEASUPRA SURSEI DE APA): va recomandam sa utilizati o protectie impotriva mersului in gol, pentru a evita functionarea grupului in conditii anormale.

• ASPIRATIE DIN REZERVOR (POMPA DEASUPRA SAU SUB SURSA DE APA): va recomandam sa protejati pompa impotriva mersului in gol utilizand de exemplu intrerupatoare cu plutitor.

• RACORD DIRECT LA RETEAUA DE ALIMENTARE CU APA: in cazul in care presiunea poate cobori sub valori prea scazute, va recomandam sa instalati in aspiratie un presostat de presiune minima prevazut cu protectie.

FUNCTIONAREA IN GOL DETERIOREAZA ELECTROPOMPELE!

34

INSTALAREA POMPEI SUBMERSIBILE

� Alegerea pompei submersibile � Exemple de instalare

ALEGEREA POMPEI SUBMERSIBILE

Pentru alegerea pompei potrivite, trebuie sa definim functionarea acesteia, luand in considerare urmatoarele elemente: � Tipul fluidului, daca este apa sarata, termala, de put, etc... � Continutul de nisip pe mc (pentru pompe de 4” max. 120g/mc, pentru pompe de 6” max.

40g/mc) � Temperatura apei in °C � Valoarea aciditatii (domeniu pH recomandat de la 6 la 9) � Adancime si diametru put � Tip utilizare: furnizare apa pentru locuinta, industrie, evacuare apa din rezervor, irigare

sau alte utilizari care trebuie sa fie precizate � Debitul de apa necesar � Presiunea necesara la punctul de consum � Nivelul static al apei in put � Nivelul dinamic al apei in put � Caracteristicile conductei de distributie � Caracteristicile alimentarii cu energie electrica: monofazata, trifazata � Caracteristicile comenzii: cu variator de frecventa sau traditionala � Distanta intre electrompompa si dispozitivul de comanda, pentru alegerea sectiunii

corecte a cablului de alimentare electrica.

35

Exemplu de calcul pompa: Considerand cererea la punctul de consum Q = 60 l/min H = 2,5 bar si conductele cu L = 120 m D = 30 m Hpompa = Pierderea de sarcina de-a lungul conductelor + Diferenta de nivel + Presiunea ceruta intrare punct de consum = 5,7 + 30 + 25 = 60, 7 mCA Qpompa = 60 l/min

D = diferenta de nivel intre suprafata apei si nivelul terenului L = lungimea totala a tevilor pana la intrarea la punctul de consum

36

EXEMPLU DE INSTALATIE TRADITIONALA CU PRESOSTAT, VAS DE EXPANSIUNE SI TABLOU ELECTRIC

37

EXEMPLU DE INSTALATIE CU POMPA SUBMERSIBILA SI CONVERTIZOR DE FRECVENTA

38

SISTEM CU INVERTER ACTIVE DRIVER

� Ce este ACTIVE DRIVER � Gama de produse compatibile cu ACTIVE DRIVER � Economie de energie

39

CE ESTE SISTEMUL ACTIVE DRIVER Dispozitivul ACTIVE DRIVER este un sistem inovativ integrat de control pentru electropompele cu viteza variabila, capabil sa mentina constanta presiunea atunci cand debitul este variabil. Sistemul ACTIVE DRIVER este compus din:

- un inverter - un senzor de debit - un senzor de presiune

Apa curge prin acest dispozitiv, avand functia de racire a componentelor (temperatura maxima a fluidului pompat 50°C). Cateva avantaje in aplicatia ACTIVE DRIVER:

- un confort sporit datorat presiunii constante - economie de energie datorata unei utilizari eficiente a motorului - silentiozitate mai mare datorata reducerii numarului de rotatii ale motorului in functie

de reducerea debitului cerut - eliminarea suprapresiunii - o durata de viata mai mare a electropompei - instalare simpla

ACTIVE DRIVER este dotat cu un sistem de protectie impotriva defectarii:

- Protectie impotriva mersului in gol - Protectie impotriva supraincalzirii electropompei - Protectie impotriva tensiunii de alimentare anormale - Protectie amperometrica - Protectie impotriva scurtcircuitului intre fazele de iesire

40

CARACTERISTICILE ACTIVE DRIVER

ACTIVE DRIVER este furnizat la diferite modele, monofazate si trifazate, pentru a putea fi imbinat cu toate pompele DAB. Mai jos sunt prezentate cateva exemple de pompe compatibile cu dispozitivul ACTIVE DRIVER.

NOTA: Debitul maxim recomandat al pompei Qmax < 300 l/min.

41

ECONOMIE DE ENERGIE CU SISTEMUL INVERTER ACTIVE DRIVER Grupurile de presurizare cu convertizor de frecventa Active Driver permit, pe langa o simpla instalare si o tarare succesiva a presiunii, un confort perceput in termeni de stabilitate a presiunii si economie de energie. In paginile ce urmeaza sunt reprezentate curbele de putere la diverse presiuni de tarare si randamentul corespunzator. Cum se poate observa, exista o scadere semnificativa a energiei in WATT. Mai jos puteti vedea un exemplu practic; la acelasi debit de 60 l/min., sunt prezentate valorile puterii absorbite:

� Q = 60 l/min H = 42 mCA P = 1300 W � Q = 60 l/min H = 35 mCA P = 1100 W � Q = 60 l/min H = 25 mCA P = 820 W

42

ECONOMIE DE ENERGIE 40-80 ACTIVE DRIVER

43

ECONOMIE DE ENERGIE Euro 40-80 ACTIVE DRIVER

44

GRUPURI DE PRESURIZARE CU INVERTER CU ACTIVE DRIVER

45

CE GRUP DE POMPE DAB ALEGEM?

Pentru a va ghida sa faceti o alegere mai rapida, mai jos gasiti un tabel in care sunt prezentate, in functie de nr. de apartamente, etaje si nr. de bai, grupurile de presurizare cele mai potrivite.

LEGENDA: h = este inaltimea de pompare necesara, daca luati in calcul inaltimea cladirii respective Tipologia = nr. de wc-uri per apartament Exemplu: In cazul unei cladiri de 7 etaje cu 30 apartamente, 1 WC si fara presiune in aspiratie, se poate alege grupul 2 A. D. 65/80 M In cazul unei presiuni de aspiratie pozitive, consideram: H_aspiratie = 1,5 bar = 15 m H_etaj = 3m per etaj In cazul unei cladiri de 7etaje cu 30 apartamente, 1WC per apartament si presiune in aspiratie de 15m se alege grupul de pompare 2 A.D. 35/120 M, deoarece scazand 15m (de presiune pozitiva in aspiratie) e ca si cum ati lua in calcul o cladire cu 2 etaje.

46

RECOMANDARI PENTRU REGLAREA PRESOSTATULUI SI DIMENSIONAREA VASULUI DE EXPANSIUNE

� Alegerea vasului de expansiune � Exemplu de instalare si reglare � Cum sa cititi curba hidraulica pompa jet � Cum sa reglati un presostat

47

ALEGEREA VASULUI DE EXPANSIUNE

Alegerea capacitatii vasului de expansiune este determinata in functie de punctul de lucru (debitul cerut) de pompa: doar capacitatea este egala cu 1/ 3 din debitul exprimat in l/min. Exemplu: Debit Q = 120 l/min � capacitate vas de expansiune = 120/3 = 40 litri Prezenta vasului de expansiune la instalatiile traditionale cu presostate previne ciclurile intermitente de oprire/pornire datorate absentei compensatiei, garantand o stabilitate a presiunii.

ALEGERE PREINCARCARE VAS DE EXPANSIUNE Presiunea de preincarcare a vaselor de expansiune trebuie sa fie egala cu 0.3bar, mai mica decat cea mai joasa dintre presiunile de pornire a electropompelor instalatiei.

PENTRU O CORECTA OPERATIUNE DE INTRETINERE... Verificati cel putin la 4-6 luni, cu instalatia goala, preincarcarea vaselor de expansiune, verificand daca se mentine 0.3 bar, adica o presiune mai mica decat cea mai scazuta dintre presiunile de pornire ale electropompelor instalatiei. Frecventa acestui control trebuie sa fie marita pe masura ce creste frecventa pornirilor si presiunea maxima de functionare a grupului.

48

EXEMPLU DE INSTALARE SI REGLARE

Punctul de functionare cerut: Q = 80l/min; H = 4,5 bar

CURBA HIDRAULICA POMPA KVC 45/80

49

EXEMPLU DE INSTALARE SI REGLARE

Punct de functionare cerut Q = 27 l/min; H=3,2bar

50

GHID PENTRU CITIREA UNEI CURBE HIDRAULICE POMPA AUTOAMORSANTA DAB

La pornire, pompele autoamorsante pot genera in conductele goale o depresiune, datorita duzei si tubului “venturi”, suficiente pentru a permite ridicarea lichidului si umplerea conductelor de aspiratie, ca si in cazul aspiratiei din put cu pompe situate la suprafata apei. Inaltimea de aspiratie nu poate fi oricum mai mare de 9 metri. Aceste pompe au debite si puteri relativ reduse. Mai jos este prezentata o curba hidraulica a unei pompe jet autoamorsante DAB PUMPS SPA. Acest parametru evidentiaza caracteristicile hidraulice la diferite inaltimi de aspiratie, indicate cu Hs. Cand creste diferenta de nivel, debitul scade.

Exemplu: In cazul inaltimii de aspiratie de 8m, debitul maxim al pompei va fi de 2,5 m3/h, cu o inaltime de pompare de 25 mCA.

51

PRESOSTATE UTILIZATE LA GRUPURILE DE PRESURIZARE

INSTRUCTIUNI PENTRU REGLAREA PRESOSTATULUI Grupurile automate de presurizare sunt furnizate cu o reglare din fabrica potrivita pentru majoritatea instalatiilor si cerintelor. Oricum puteti sa modificati reglarea presostatului pentru a adapta mai bine grupul la diferite cerinte. REGLAREA DISPOZITIVULUI DE COMANDA Stabiliti valoarea de presiune minime dorite (pornire pompa). Reglati presiunea de preincarcare a rezervorului de acumulare cu 0,3 bar mai mica decat valoarea presiunii minime. Aceasta operatiune trebuie sa fie efectuata doar dupa ce ati golit apa din rezervor. Dupa ce ati identificat modelul presostatului furnizat in dotarea pompei, incepeti tararea urmand indicatiile de mai jos, verificand valorile stabilite cu ajutorul manometrului. SQUARE D Infiletati piulita A pentru a modifica valoarea presiunii de pornire. In mod automat se va schimba si valoarea presiunii de oprire deoarece diferentialul nu este variabil. Actionati piulita A in sens opus pentru a efectua operatia inversa TELEMECANIQUE / SQUARE D – TELEMECANIQUE/ ITALTECNICA Infiletati piulita B pentru a micsora valoarea presiunii de pornire, modificand diferentialul Infiletati piulita A pentru a mari valoarea presiunii de oprire Actionati piulitele A si B in sens opus pentru a efectua operatia inversa.

52

IDENTIFICAREA SI REMEDIEREA DEFECTELOR

DEFECTIUNI VERIFICARI (cauze posibile) REMEDII 1. Motorul nu porneste A. Verificati daca presostatul a

fost alimentat B. Verificati daca presiunea de preincarcare a rezervorului nu este mai mare decat cea minima a presostatului

A. Micsorati presiunea de preincarcare cu 0,2 bar sub presiunea minima a presostatului

1. Motorul nu se opreste cand cererea de apa a incetat

A. Verificati daca presiunea de tarare a presostatului pentru oprirea motorului nu este mai mare decat cea pe care o poate genera (aspiratie + refulare) B. Verificati daca contactele presostatului sunt libere in miscare

A. Reglati presostatul la o presiune mai mica. B. In caz contrar inlocuiti presostatul.

1. Presostatul intervine cu porniri si opriri frecvente in timpul furnizarii normale de apa

A. Verificati tararea presostatului care este de obicei prea scazuta. B. Verificati integritatea membranei vasului de expansiune (daca este utilizat)

A. Mariti valoarea de tarare a presostatului pana cand depasiti acest inconvenient. Nu uitati apoi sa resetati preincarcarea rezervorului in functie de presiunea de pornire. B. In caz contrar indepartati inconvenientul.

PRESOSTATUL KLOCKNER MOELLER TIP MCS • Slabiti cele 4 suruburi si indepartati capacul transparent • Desurubati si indepartati surubul de blocare “B” pozitionat

intr-unul din cele 12 orificii ale selectorului de tarare “A” (figura 1).

• Rotiti selectorul de tarare “A” in sensul acelor de ceasornic pentru a mari in acelasi timp presiunea de pornire si cea de oprire (presiunea de pornire scade, iar cea de oprire ramane fixa).

• Actionati selectorul de tarare “A” si rotiti-l in sensul acelor de ceasornic pentru a micsora diferentialul (figura 3).

• Puneti la loc si fixati surubul de blocare “B” in orificiul selectorului “A” astfel incat sa fie aliniat cu unul dintre cele 2 filete pozitionate sub selector (figura 4).

• Puneti la loc capacul transparent si infiletati cele 4 suruburi.

53

DIMENSIONAREA POMPEI SUBMERSIBILE

Aplicatii

� Drenaj apa de ploaie � Evacuare apa condens (aer conditionat, cazan, etc) � Spalatorii sub nivelul retelei de canalizare � Golirea rezervoarelor si/sau piscinelor � Transferarea fecalelor � Instalatii industriale

54

POMPE SUBMERSIBILE Metoda de alegere a unei electropompe pentru asanare este aceeasi ca si in cazul electropompelor centrifugale; trebuie sa calculati debitul si inaltimea de pompare cerute de instalatie si sa alegeti electropompa cu parametrii functionali corespunzatori. Instalarea pompelor submersibile poate fi de 2 tipuri: fixa sau mobila. In cazul instalarii mobile, pompele submersibile DAB sunt dotate cu maner ergonomic care permite o manipulare si o instalare simpla. Este foarte important ca instalarea sa fie corecta pentru a preveni problemele care afecteaza functionarea. In cazul instalarii fixe, DAB propune dispozitivul rapid de pompare denumit DSD2. Acesta este un instrument util pentru extragerea pompei din put si de asemenea are o utilizare simpla si care se poate adapta la diferite modele de pompe DAB (vezi catalogul tehnic). O componenta de baza a instalatiilor de drenaj o constituie robinetul de retinere cu trecere integrala (cu sfera sau cu clapeta). Instalarea sa permite evitarea refluxului si formarea golurilor de aer in corpul pompei. Prezenta aerului in corpul pompei poate duce la dezamorsarea acesteia, la functionarea in gol si la posibile infiltratii in etansarea mecanica a motorului. In plus, omiterea robinetului de retinere, in cazul in care putul are dimensiuni relativ mici, permite intoarcerea apei pe coloana care cauzeaza inaltarea nivelului si functionarea in continuu a pompei. Pentru dimensionarea conductei de refulare, este recomandat sa reduceti pe cat posibil pierderile de sarcina, deoarece in caz contrar ar fi necesara instalarea unei pompe mai puternice in ceea ce priveste consumul de curent electric.

CALCUL DEBIT Dimensionarea pompelor

- CIRCUIT APE UZATE TIP PUNCT DE CONSUM UNITATE MASURA CANTITATE IN LITRI/ORA Birouri Serviciu 120 Locuinta Locuitor 65/80 Restaurante/cantina Persoane 60/70 Restaurante Persoane 55/65 Comunitati diferite Persoane 65/75

CALCULUL DEBITULUI POMPEI Inmultiti numarul punctelor de consum cu cantitatea medie estimata. Ex: Cladire alcatuita din 20 birouri si 30 apartamente (cu 3 locuitori in fiecare apartment) (20x120) + (30x3x80) = 2.400 + 7.200 = 9.600 l/h in total

55

- CALCUL DEBIT POMPA PENTRU EVACUARE APA DE PLOAIE K x SUPRAFATA EXPUSA LA PRECIPITATII impartit la NR. POMPE INSTALATE K = 1,3 l/min x mp in cazul suprafetei rigide (ex: asfalt, pardoseala in general, etc...) K = 0,3 l/min x mp in cazul suprafetei moi (ex: camp, gradina, zona cu pietris) 1000 m2 x 1,3 = 1300 l/min impartit la 2 pompe = 650 l/min fiecare (luand in calcul: asfalt, ciment, pardoseala in general) 1000 m2 x 0,3 = 300 l/min impartit la 2 pompe = 150 l/min fiecare (luand in calcul: camp, gradina, zona cu pietris)

CALCUL INALTIME DE POMPARE

Inaltimea de pompare este diferenta totala de nivel, pozitionata pe verticala, intre pompa si nivelul conductei la iesire. Un element foarte important in cazul dimensionarii unei instalatii este alegerea conductelor corespunzatoare: pentru a evita saturatiile la nivelul conductei si zgomotul, va recomandam sa dimensionati tevile pentru o viteza a fluidului in domeniul 0,7 m/s –1,7 m/s. In paginile anterioare, gasiti cateva tabele pentru a putea calcula pierderile de sarcina in functie de debitul apei si dimensiunea conductei.

56

Pierderile de sarcina ale eventualelor accesorii care alcatuiesc instalatia trebuie sa fie calculate in functie de coeficientii furnizati de catre producatorul componentelor sistemului de distributie. Orientativ, mai jos gasiti un tabel cu indicatii privitoare la pierderile de sarcina datorate curbelor, racordurilor, robinetilor cu sertar si robinetilor de retinere. Valorile din tabel se refera la pierderi pe metru ca lungime a conductei echivalente.

CALCUL CAPACITATE CUVA

VOLUM CUVA APE UZATE Cantitatea totala de evacuat impartita la 4 (inmultiti cu 0,6 daca instalatia are 2 pompe) Exemplu: 10m3/h / 4 = 2,5 m3 (pentru o pompa) 10m3/h / 4 x 0,6 = 1,5 m3 (pentru 2 pompe) VOLUM CUVA APA DE PLOAIE 0,035 x SUPRAFATA EXPUSA = m3 volum Ex: 1000 m2 x 0,035 = 35 m3 Volumul cuvei trebuie sa prevada pana la 25-30 minute intrerupere energie electrica.

57

Exemplu de calcul pompa: Luand in caclcul cererea de Q = 300 l/min Cu o distribuire a conductelor de: L = 30 m si �h = 4 m Hpompa = PCL + �h + Presiunea la iesire = 4,2 + 4+3 = 11,20 mCA Qpompa = 300 l/min PCL=Pierderi de sarcina in conducte �h = diferenta totala de nivel L = lungimea totala a conductelor

58

Recomandari pentru o intretinere corespunzatoare: • Dupa pornirea instalatiei, va

recomandam sa efectuati o inspectie si sa curatati instalatia, in special robinetul de retinere, cam la 3 luni. Acest interval de timp poate fi marit dupa primele inspectii bine realizate.

• Curatati pompa cu grija indepartand

orice corp strain prins in grila de aspiratie si verificati libera miscare a plutitorului. Daca este necesar, scoateti pompa din cuva.

• Va recomandam sa efectuati cel

putin o data pe an curatirea instalatiei cu apa, actionand repetat pompa.

59

EXEMPLU DE RACORDARE A PLUTITOARELOR LA O STATIE CU 1 POMPA

60

EXEMPLU DE RACORDARE A PLUTITOARELOR LA O STATIE CU 2 POMPE

61

DIMENSIONAREA RACIRII MOTORULUI POMPE SUBMERSIBILE

� Dimensionare camasa de racire

62

CUM SA DIMENSIONATI O CAMASA DE RACIRE O regula pe care nu toti o respecta: in momentul instalarii pompei submersibile, debitul de apa garanteaza racirea motorului in timpul functionarii sale.

Evaluand situatia, mai mult de 80% din defectiuni sunt datorate supraincalzirii

Motoarele utilizate la pompele submersibile DAB sunt proiectate pentru a functiona la o temperatura ambianta de 40°C. Racirea motorului trebuie sa fie garantata astfel incat sa asigure motorului o durata lunga de viata. Viteza de racire este indicata pe placuta motorului si in manualul de instructiuni anexat pompei.

63

CUM SA DIMENSIONATI O CAMASA DE RACIRE (consideratii valabile pentru temperatura apei mai mica de 40°C) 1. Verificarea racirii corespunzatoare a motorului - calculati viteza fluxului dupa urmatoarea formula:

In care: Q=debit D=diametrul putului D=diametrul motorului Daca v > 0,3 m/s (0,08 m/s pentru cei 4” Franklin si 0,15 m/s pentru cei 6” Franklin) Nu este necesara camasa de racire, motorul este racit corespunzator. Daca v < 0,3 m/s (0,08 m/s pentru cei 4” Franklin si 0,15 m/s pentru cei 6” Franklin) treceti la punctul 2 de la pagina urmatoare.

64

2. Calculul diametrului recomandat pentru camasa

Considerand debitul Q al sistemului, consultati graficul de mai jos; Diametrul maxim recomandat pentru camasa:

Diametru maxim recomandat – Motoare DAB

Diametru maxim recomandat – Motoare Franklin

65

COMPATIBILITATE MATERIALE CU ALTE LICHIDE DECAT APA

66

CUPRINS CU CE APA LUCRAM

APA POTABILA

APA NATURALA

APE DE SUPRAFATA

APE DE ADANCIME

APE DE RACIRE (utilizate pentru instalatiile de racire de orice tip)

APA PENTRU CAZANE PE ABUR

APA DE CONDENS (apa incalzita in urma condensarii)

APA PENTRU UZ IGIENIC SI DE SIGURANTA

VORBIM DESPRE COROZIUNE DAR DE CE ANUME TREBUIE SA NE FERIM?

FACTORII PRINCIPALI AI COROZIUNII

DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC

TEMPERATURA

TEMPERATURA APELOR

CONCENTRATIA DE SARE

VITEZA DE CIRCULATIE A SOLUTIEI

SUBSTANTE STIMULATOARE

SOLICITARILE MECANICE ALE MATERIALULUI

AGRESIVITATEA APEI

APA ESTE UN LICHID! DE CE SE SPUNE DESPRE EA CA ESTE “DURA”?

APA SEAMANA CU NOI. POATE FI ACIDA! (ALCALINA SAU ACIDA)

DIFERITE MASURATORI ALE DURITATII

FONTA

OTELUL

MATERIALE PLASTICE

CAUCIUC

MATERIALE CERAMICE

MATERIALE SINTERIZATE

COMPATIBILITATE MATERIALE SI LICHIDE

67

CU CE APA LUCRAM Apa potabila: limpede, incolora, inodora, pura din punct de vedere bacteriologic, cu pH = 6,4 ÷ 8 si temperatura 8 ÷ 15°C Ape naturale: apa poate fi de origine de suprafata, adanca sau mai rar de origine atmosferica. Ape de suprafata: (provenienta ape de suprafata: din rauri, lacuri, ape statatoare sau mare) Apele din rauri si lacuri sunt in general dulci sau continutul lor de sare nu este foarte ridicat; fac exceptie apele din anumite lacuri sarate si cele din cursul raurilor care se varsa in mare printr-un estuar, limitate la perioadele de maree sau seceta. Duritatea totala a apelor din raurile europene se incadreaza, in majoritatea cazurilor, in domeniul 10÷35°F, cu mici exceptii. Compozitia chimica a apelor de suprafata, ca si in cazul apelor adanci, releva natura terenului pe care acestea curg. Apele dure provin din terenuri bogate in calcit si argonit (CaCO3), creta (CaSO4 2H2O) si dolomit (CaCO3 MgCO3). Apele alcaline provin din terenurile unde carbonatii predomina fata de Sarurile neutre. Apele silicioase curg in special pe rocile cuartoase. Ape de adancime: Apele de adancime, spre deosebire de cele de suprafata, nu contin substante in suspensie precum noroiul, argila si diferite particule care provin din deseuri industriale sau domestice. Deseurile din apele adanci sunt filtrate prin straturile geologice pe care le traverseaza. Apa de ploaie: Apa de ploaie nu este deloc pura, deoarece traversand atmosfera, o spala si se satureaza de impuritatile continute de aceasta. In plus este foarte coroziva din cauza continutului ridicat de gaz dizolvat (oxigen, dioxid de carbon si, in zonele industriale, acid sulfuric si hidrogen sulfurat). Ape de mare: Apa de mare (in general apele salmastre) este suprasaturata de carbonat de calciu (CaCO3); desi nu are nicio tendinta sa formeze cruste, este un coroziv foarte puternic. Continutul de sare este variabil, intre 32 ÷ 38 g/kg in functie de mare. Sarurile care se gasesc in cantitate mai mare sunt: clorura de sodiu urmata de clorura de magneziu. Compozitia procentuala poate fi considerata, aproximativ, aproape constanta cel putin pentru componentele principale si pentru esantioane recoltate din larg; de aceea va fi suficient sa stiti concentratia unuia dintre aceste componente pentru a putea sa le calculati pe celelalte. Ca factor de baza a fost aleasa concentratia de clor, adica cantitatea de grame de halogeni continuti intr-un kg de apa de mare, exprimati in “Cl”. Intre concentratia de clor si cea de sare totala exista un raport exprimat prin formula de mai jos

S% = 0,03 +1,805 Cl %

68

Continutul gazelor dizolvate depinde bineinteles in primul rand de temperatura, desi se pot intalni cazuri de supra si subsaturatie legate de conditii speciale locale sau de activitatea biologica. Ape de racire: (utilizate la instalatiile de racire de orice tip) Caracteristici ideale:

• Duritate calcica medie 10 ÷ 20°Fr • Usoara suprasaturare de carbonat de calciu • Putere tampon mare (pH greu alterabil) • Salinitate de sare totala, concentratie de cloruri si gaze dizolvate nu foarte mari • Lipsa sporilor sau microorganismelor animale si vegetale (bacterii, ciuperci si alge) • Absenta substantelor solide in suspensie, precum si a substantelor in putrefactie sau

substantelor corozive care provin din deseuri de origine domestica sau industriala • Temperatura constanta si nu foarte ridicata • Debit constant in timp

Apa pentru cazanele de abur: Fara saruri care pot duce la formarea crustelor Necorozive pentru materialele componente ale instalatiei Nu trebuie sa dea nastere la spuma sau sa polueze aburul produs. Apa de condens: (apa incalzita in urma condensatiei) Apa de condens poate fi considerata o solutie diluata de dioxid de carbon si oxigen. Dioxidul de carbon dizolvat determina in apa o reactie acida, cu atat mai puternica cu cat este mai ridicata presiunea partiala pe care o are dioxidul de carbon in faza gazoasa. Apa de condens este o solutie acida si fierul se dizolva in aceasta, prin reactia Fe � Fe++ + H2(1), care reprezinta o pila in care exista solutie de fier in zonele anodice si producere de hidrogen in zonele catodice. Daca oxigenul lipseste, reactia (1) se poate desfasura, doar foarte greu (deoarece producerea de oxigen este impiedicata de fenomene inca neclarificate care se desfasoara la nivelul atomilor). Prin urmare si reactia anodica se opreste sau incetineste foarte mult. Daca solutia este foarte acida, concentratia mare de ioni de hidrogen reuseste, prin actiunea de masa, sa mute aceasta stare de inertie si reactia poate avea loc. In practica, influenta pH-ului asupra vitezei de coroziune a fierului in apa de condens este data de tabelul de mai jos: tab. R. Rath

pH Viteza de corodare a fierului in apa de condens 7 Nula 6 Slaba 5 Puternica <5 Foarte puternica

69

Situatia este cu totul alta daca este prezent hidrogenul. Acesta se combina cu hidrogenul gazos vin dupa reactia H2 + ½ O2 � H2O, eliberand reactia (1), care reactiveaza procesul coroziv. S-a demonstrat ca reactia Fe � Fe++ + H2 este posibila din punct de vedere termodinamic pana la pH-ul de 9,7. Aceasta valoare a fost definita << pH de coroziune niciun pic de fier in apa>>. R. Rath a calculat ca aceasta valoare este valabila si in intervalul de temperatura 25 ÷ 250°C. In concluzie, pentru a obtine o buna protectie impotriva coroziunii, este suficient sa alcalinizati[1] apa de condens si ca pH sa fie adus la valoarea 9. In ceea ce priveste oxigenul, nu exista fenomene corozive in cazul in care concentratia sa nu depaseste 0,07 ppm. Apa pentru uz igienic si de siguranta Apele de uz igienic (bai, dusuri, etc..) nu trebuie sa contina substante care irita pielea sau ochii, nici sa fie poluate din punct de vedere bacteriologic. Aceste ape sufera un proces de incalzire, ceea ce poate duce la formarea crustelor sau coroziunilor. In aceste cazuri, tratamentul chimic trebuie sa fie efectuat cu substante care nu sunt nocive. Desi apa de la grupurile sanitare nu este pentru uz potabil, specialistii recomanda ca aceasta sa fie totusi potabila, deoarece se pot inregistra erori de folosire. Apa de la serviciul de siguranta in caz de incendiu nu trebuie sa aiba anumite caracteristici fizico-chimice, dar trebuie sa fie intotdeauna disponibila in cantitati mari, astfel incat sa sa se poata faca fata in orice moment unui eventual incendiu. Aceasta caracteristica este foarte importanta in fabricile producatoare de explozibil si materiale inflamabile si mai ales in rafinariile de petrol. Acesta este unul dintre motivele pentru care rafinariile sunt construite pe malul marii. Apele reziduale (uzate, de canalizare, murdare) Poluarea apelor naturale poate fi de tipul:

� domestic � industrial � agricol

Poluarea domestica se datoreaza reziduurilor din canalizarile urbane care contin produse din metabolismul omenesc, resturi alimentare, detergenti si diferite reziduuri; aceasta este

[1] Substantele alcalinizante sunt: amoniacul si aminele lichide (morfolina, benzilamina, cicloesilamina). Acestea au un rol dublu: primul de neutralizare a aciditatii datorate dioxidului de carbon dizolvat, si al doilea de alcalinizare a solutiei pana la un pH fix. Oxigenul poate fi eliminat din apa de la cazan si prin urmare si din cea de condensatie, introducand in apa de alimentare, in punctul situat imediat in amontele pompei, substante chimice speciale care se combina cu acesta, facandu-l inofensiv.

70

poluata in zonele puternic industrializate, cu o populatie mare care are un nivel de viata ridicat. Aceste ape de canalizare, care primesc reziduuri de origine domestica, au o compozitie calitativa care nu difera de la oras la oras: este diferita concentratia substantelor in suspensie sau dizolvate. Poluarea industriala se datoreaza evacuarilor de ape reziduale din fabrici, care contin materii prime, produse finite si subproduse, toate substante foarte nocive. In plus, variatiile temperaturii, cauzate in general de ape de racire industriale sau de evacuari de la centralele termoelectrice, provoaca grave dezechilibre biologice vietuitoarelor din apa. Poluarea agricola este datorata ingrasamintelor chimice si mai ales insecticidelor. Desi exista foarte multe substante poluante, acestea se pot reduce de fapt la 3 cazuri de baza:

• lipsa oxigenului • prezenta unor substante toxice si nocive • variatii ale temperaturii

VORBIM DESPRE COROZIUNE, DAR DE CE ANUME TREBUIE SA NE FERIM? Factorii principali ai coroziunii Concentratia mare de cloruri care provoaca un proces de polarizare penetreaza ionii de Cl sub straturile pasivate si provoaca ruperea acestora. Rezistivitatea scazuta a lichidului, care cauzeaza cresterea proceselor de coroziune. Concentratia mare de oxigen, in general apropiata si chiar mai mare decat la saturatie. In schimb, daca oxigenul lipseste (ape de adancime, din port sau laguna), mediul anaerob favorizeaza actiunea bacteriilor sulfato-reductoare, avand drept consecinta depolarizarea catodica. Prezenta organismelor vii, ale caror activitati biologice pot contribui direct la atacarea metalului (ex: “Gallianella”) In alte cazuri, molustele care se prind de metal pot forma celule de aeratie diferentiala. Apa de mare este cunoscuta ca fiind agresiva pentru metale. Aliajele cele mai bune pentru construirea instalatiilor si masinilor sunt:

• bronzuri fosforoase (continut de fosfor �0,1÷0,3%) • bronz cu zinc si nichel • aliaje de cupru si aluminiu • otelul inoxidabil

DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC Temperatura In functie de anumite considerente ale cineticii chimice, ne putem astepta la o crestere exponentiala a vitezei de coroziune odata cu cresterea temperaturii. De fapt nu se verifica intotdeauna acest lucru, dupa cum se vede si in figura de mai jos:

71

Daca otelul intra in contact cu apa intr-un sistem inchis, viteza de coroziune creste constant cu temperatura, daca in schimb sistemul este deschis, curba, dupa ce a atins maximul de coroziune, scade, coboara. Fenomenul se explica prin faptul ca oxigenul, a carui solubilitate este in invers proportionala cu temperatura, se poate evapora atunci cand sistemul este deschis. Temperatura apelor Apele de suprafata sufera diferite variatii legate de oscilatiile temperaturii atmosferice. In cazul lacurilor putem avea o temperatura destul de constanta, iar prelevarea trebuie sa se faca la adancime foarte mare. Apele subterane pastreaza o temperatura destul de constanta pe toata perioada anului. Apa marii sufera variatii de temperatura o data cu schimbarea anotimpurilor, dar totusi acestea sunt destul de mici fata de variatiile aerului de deasupra marii; in regiunile cu clima temperata si in larg temperaturile sunt cuprinse intre 5 ÷10°C. Concentratia de sare Acelasi lucru este valabil in cazul influentei salinitatii solutiei. Adica, atunci cand creste concentratia de sare, scade rezistivitatea solutiei, deci se mareste nivelul de coroziune. Desi solubilitatea oxigenului se miscoreaza cand creste concentratia de sare, la un moment dat acest factor secundar predomina si odata cu cresterea ulterioara a concentratiei, viteza de coroziune scade. Viteza de circulatie a solutiei Acesta este un factor foarte important, dar din pacate nu este foarte cunoscut mecanismul sau complex. In ceea ce priveste fierul, s-a demonstrat ca, in timp ce in solutie acida cresterea vitezei de circulatie produce o crestere mica a nivelului de coroziune, in solutie neutra, procesul este mult mai complex. Acest comportament anormal se explica daca se presupune ca circulatia

72

fluidului favorizeaza accesul oxigenului; avand in vedere faptul ca acesta are o actiune dubla, de stimulare si inhibare a coroziunii, traiectoria curbei in primele 2 coordonate reflecta ca predomina fiecare din cele 2 tendinte. Ultima coordonata care creste pe curba se explica in schimb datorita unei actiuni mecanice a solutiei care, din cauza vartejurilor, rupe filmul protectiv care acopera metalul. Substantele stimulatoare Printre substantele care sunt dizolvate in solutie si cauzeaza o accelerare a proceselor de coroziune, amintim in primul rand pe cele depolarizante. Este vorba in general de substante care au capacitatea de a ceda oxigen. Un alt grup de substante stimulatoare a coroziunii este cel al substantelor compuse. Acestea formeaza impreuna cu ionii metalelor dizolvate compusi solubili, avand drept consecinta scaderea semnificativa a concentratiei ionilor, prin urmare scade valoarea metalului. Daca metalul este acoperit de un film de protectie, care face ca potentialul sau sa fie si mai electropozitiv, poate fi provocata o denobilare de catre prezenta unei cantitati mari de ioni de clorura. Acest lucru se pare ca se datoreaza dimensiunilor reduse ale acestor ioni, care permit penetrarea prin porii filmului de oxid si intrarea in contact direct cu metalul. Adevaratul mecanism de actiune a clorurilor nu a fost inca bine clarificat; oricum se stie ca clorurile accelereaza procesul de coroziune, avand efecte chiar distructive cateodata. Solicitarile mecanice ale materialului Multe instalatii sunt supuse in timpul functionarii la diferite solicitari. In plus, multe piese sunt obtinute printr-o deformare a metalului care nu este urmata de solidificare. Se stie din experienta ca tensiunile si deformarile metalului contribuie la cresterea nivelului de concentratie. In plus acestea inrautatesc situatia, in sensul ca transforma o coroziune uniforma intr-o coroziune intercristalina. Mecanismul exact al acestor fenomene nu a fost clarificat pana azi; se pare ca o parte importanta se datoreaza variatiei potentialelor in regiunile intercristaline, produsa din cauza deformarilor elastice ale metalului. AGRESIVITATEA APEI Pentru coroziune este foarte important oxigenul liber dizolvat in apa sub forma de gaz. Valoarea pH-ului este determinanta pentru rapiditatea coroziunii care genereaza apa saraca in oxigen. Coroziunea este cu atat mai rapida cu cat pH-ul este mai mic de 7 (se percepe si la un pH = 7). In apa bogata in oxigen, hidrogenul care se formeaza se transforma in apa, fierul dizolvat este oxidat (rugina). In acest caz, viteza de coroziune nu mai depinde de pH, ci de continutul sau de adaosul de oxigen. Continutul de oxigen faciliteaza formarea unui strat protectiv pe suprafata fieroasa, care impiedica inaintarea coroziunii, doar in cazul in care valoarea pH-ului este deasupra curbei de echilibru.

73

NOTA: Reziduul uscat ramas dintr-un litru de apa evaporata indica aproximativ cantitatea de saruri dizolvate. Acest reziduu uscat de saruri face posibila conductibilitatea electrolitica: prin utilizarea diferitelor metale genereaza coroziunea electrolitica. Pentru o evaluare orientativa, puteti sa luati ca reper tabelul de mai jos in care, incepand de jos in sus, se elimina caracteristicile care nu corespund cazului analizat, pana cand gasiti indicatia corespunzatoare.

74

ANALIZE- OBSERVATII

Duritate ppm CaCO3

OXIGEN LIBER (mg./l)

Dioxid de carbon CO2 liber (mg/l)

pH EVALUARE

� decat valoarea de echilibru nu afecteaza

<4

< decat valoarea de echilibru

ataca fierul; ataca fierul cand se micsoreaza pH-ul <107,4

<4 ataca fierul: ataca fierul cand creste continutul de O2

� valoarea de echilibru nu afecteaza

= 0


ataca fierul: atata fierul cand se micsoreaza pH-ul

� CO2 liber necesar

� valoarea de echilibru nu afecteaza

� 107,4

> 0 > CO2 liber necesar


ataca fierul: ataca fierul cand creste continutul de O2

< 500 mg/l nu afecteaza Resturi de evaporare

>500 mg/l evitati utilizarea metalelor diferite-coroziune electrolitica

<150 mg/l nu afecteaza Cloruri

>151 mg/l evitati utilizarea metalelor diferite-posibila forare

Com

porta

men

t agr

esiv

Acid sulfhidric gaz de mlastina ataca fierul CO2 liber > CO2 necesar nicio depunere

Calcar CO2 liber < CO2 necesar

depunerea creste odata cu micsorarea CO2 liber = 0; sub forma de noroi; CO2 liber > 0: sub forma de crusta

< 0,2 mg Fe/l nicio depunere Fier

� 0,2 mg Fe/l depuneri de noroi; creste cand creste continutul de CO2

< 0,1 mg Mn/l nicio depunere

Dep

uner

i

Mangan � 0,1 mg Mn/l depunere de mangan; creste cand

creste si continutul de CO2

Continut de nisip � 0,1% utilizarea dispozitivelor care nu sunt afectate de nisip

Abr

aziu

ne

nisi

p

Continut de nisip > 0,1% afecteaza

75

APA ESTE UN LICHID! DE CE SE SPUNE DESPRE EA CA ESTE “DURA”? Apa pe care o utilizam contine substante a caror prezenta nu este dorita. Aceste substante sunt saruri dizolvate in apa acumulate in timpul trecerii printre diferitele straturi ale solului si prezenta lor determina concentratia de sare totala a apei (masurata in ppm – parti pe milion – per litru de apa) Intre aceste saruri dizolvate in apa sunt prezente si cele de Calciu (Ca) si Magneziu (Mg), datorita carora se poate vorbi despre << duritatea calcica>> si << duritatea magnezica>>. Utilizarea apei “dure” cauzeaza o serie de inconveniente printre care: depuneri de calcar pe conducte, radiatoare, boilere si cazane, cauzand un transfer necorespunzator al caldurii si probleme la nivelul vanelor, robinetilor si deci risipa de energie. In plus, exemplul cel mai simplu este obtinerea unei lenjerii aspre atunci cand aceasta este spalata in apa “dura” (de aceea se foloseste balsamul de rufe). Duritatea se poate exprima in diferite unitati de masura si cele mai utilizate sunt ppm de CaCO3 (carbonat de calciu) si gradele Franceze. Duritatea este indicata in general cu simbolul H. In tarile franceze se utilizeaza simbolurile TH (titre hycrotimetrique) si TCa(titre calcique).

1 mval/l = 2,8 ° d (grade de duritate sau grade germane) 1 °d = 10 ppm CaO (parti per milion oxid de calciu) 1 mval/l = 28 ppm CaO 1 ppm = 1 mg/l 1 mval CaO = 28,04 mg CaO 1 mval CaO = 20,13 mg MgO 1 °d = 10 mg CaO/l 1 °d = 0,357 mval CaO/l 1 °F (grad de duritate francez) = 10 mg CaCO3/l 1 °F = 0,2 mval CaO/l 1 °F = 0,56 °d 1 °d = 1,78 °F

Agresivitatea apei naturale Numai duritatea apei totale nu poate determina agresivitatea. Pentru a putea considera agresivitatea apei naturale in functie de analiza chimica este determinanta duritatea pentru carbonati, adica duritatea totala a apei care provine din bicarbonatul de calciu Ca(HCO3)2. Acest tip de sare, foarte solubila, poate exista doar in prezenta unei anumite cantitati de bioxid de carbon CO2 liber. Daca acest echilibru este modificat de bicarbonat se transforma in monocarbonat insolubil (calcar) si precipita.

76

Dioxidul de carbon este dizolvat in apa sub forma de gaz. O parte din acesta este inofensiv, pentru ca este necesar pentru a mentine bicarbonatul, adica sarurile care dau duritatea temporara. Partea in exces este agresiva si ataca fierul si cimentul. Tabelul imparte apa naturala in “agresiva” si “inofensiva”

Apa seamana cu noi....poate fi ACIDA! (Alcalina sau Acida) Aciditatea apei depinde de acizii continuti (acid carbonic, sulfhidric, clorhidric, boric, etc) Alcalinitatea depinde de prezenta substantelor bazice in apa. PH-ul este cologaritmul concentratiei ionilor de hidrogen in solutie si exprima reactia apei -daca este acida sau alcalina.

77

DIFERITE MASURATORI ALE DURITATII

78

CARACTERISTICI GENERALE ALE PRINCIPALELOR MATERIALE UTILIZATE PENTRU A OBTINE O POMPA DAB FONTA

• Sunt aliaje Fe-C (Fier- Carbon) cu C > 2.06% • Aderenta mare (aplicare la fuziune cu geometrii complexe, precum motoare de

automobile, corpuri de pompa etc..) • Proprietati mecanice nu foarte bune ca cele ale otelului, dar buna rezistenta la vibratii

si lovituri datorita disiparilor de energie intre lamelele de grafit care alcatuiesc lagarul.

Microstructuri ale diferitelor tipuri de fonta

a) fonta gri: lamele inchise la culoare de grafit din matricea din ferita (500x) b) fonta sferoidala: sferiode inchise la culoare de grafit din matrice de ferita (200x) c) fonta alba: cristale mari de cementit scufundate in perlite/lamele subtiri de ferita si

cementita d) fonta maleabila: “fulgi” negri de grafit (carbon reprelucrat) in matrice de ferita.

79

OTEL • continut scazut de carbon (< 2%) si de multe varietati • otelul normal (fara elemente pe baza de lemn, de tamplarie, Fe360, Fe410,...)

- are concentratie scazuta de C (max. 0.25%) pentru garantarea sudurii (caracteristica foarte importanta!)

- rezistenta mecanica nesesizabila - caracteristici optime de ductilitate, rezistenta si posibilitate de prelucrare cu

masini unelte - rezistenta scazuta la coroziune - cost mic

• otel special de constructie: foarte important pentru constructia partilor foarte solicitate din punct de vedere dinamic ale masinilor (pinioane, angranaje etc)

• otel de cimentare: pentru tratarea termica prin care se modifica suprafata metalului pentru a-i da rezistenta la uzura

• otel pentru unelte: sunt facute din aliaje cu alte elemente pentru a oferi rezistenta mecanica mare la abraziune si la uzura. Utilizate la matriti, poansoane, foarfeci, calibre, etc

• otel inoxidabil (de ex: 18-8 la tacamuri si oale...nomenclatura doar italiana) - rezistenta foarte buna la coroziune deoarece este bogat in crom, care se

pasivizeaza formand o patina care il protejeaza - concentratie mica de C< 0.1% - optima turnare la rece - rezistenta optima la socuri - maleabilitate - rezistenta la temperatura ridicata - AISI 316 are in aliaj 2-3% Molibden pentru a rezista mai ales in mediile marine,

sau la acidul sulfuric • Superaliaje de nichel: concentratie mare de Nichel, excelenta rezistenta la solicitari

mecanice, la oxidare si la mediile agresive. Utilizate in palele de turbine.

81

MATERIALE PLASTICE

• Materialele plastice sunt substante organice macromoleculare (care deriva din petrol si diferitii derivati ai acestuia) formate dintr-o unitate de baza repetata de mai multe ori (polimer), ca si cum ar fi mai multe sfere agatate una de alta. Aceste catene sunt foarte lungi si flexibile, care se rasucesc intre ele ca si cum ar forma o portie de spaghete.

• Cantitatea de legaturi intre diferitele catene face plasticul sa fie mai maleabil sau mai dur, mai flexibil si mai maleabil, sau mai rigid si fragil

• In cazul celor termosolidificate, legarea intre diferitele molecule este atat de densa incat formeaza o retea mare tridimensionala (rasini ca cele de la talpile de bocanci, carcase etc)

• Cateva materiale plastice amorfe (adica “fara forma”) sunt perfect transparente precum plexiglass-ul sau policarbonatul utilizat la vizierele castilor pentru motociclete

• Au excelente proprietati de izolant electric si termic si sunt utilizate pentru cablurile electrice si izolanti la cladiri (poliuretan expandat, polistirol etc)

• Au o buna rezistenta chimica, dar necesita o atentie speciala datorita unor materiale plastice sau cauciuc (in cazul cauciucului, consultati paragraful corespunzator) in contact cu solventi derivati din petrol

CAUCIUCUL

• Cauciucul este un material special foarte elastic, flexibil si rezistent • Cunoscut de pe vremuri, cauciucul natural se utilizeaza in construirea cauciucurilor de

masina • In prezent se utilizeaza cauciucuri artificiale precum NBR, EPDM pentru garnituri

si/sau O-ring.

82

MATERIALELE CERAMICE

• Materialele ceramice au o structura cristalina foarte compacta si rigida care confera proprietati speciale.

• Proprietati mecanice

- rezistenta mecanica foarte mare, dar si fragilitate mare, se poate rupe la cea mai mica lovitura

- este un foarte bun antiabraziv, este utilizat la componentele in miscare cu striatii (rulmenti, etansari, etc)

• Proprietati electrice si termice bune, chiar sunt utilizate ca izolant in industria electronica si de exemplu la stalpii de electricitate.

MATERIALE SINTERIZATE

• Sinterizarea este un proces special de productie care utilizeaza pulberi pentru obtinerea produselor cu diferite forme si utilizari. Acestea sunt presate la o temperatura si presiune ridicate intr-o matrita si fuzioneaza unul cu celalalt pana cand formeaza o bucata rezistenta

• Un bun exemplu il constituie lagarele pompelor de circulatie DAB din carbon, care lasa sa treaca praful, dar au o rezistenta buna la abraziune si la uzura

Un alt exemplu este WIDIA utilizat pentru a face lame pentru taiat

83

ETANSARI MECANICE STANDARD DIN OFERTA DAB PUMPS CARBON – GRAFIT Termenul “carbon-grafit” sau pur si simplu “carbon” este utilizat pentru o gama larga de materiale care contin carbon; in general reprezinta unul dintre cele 2 inele de etansare. Avantaje: 1) capacitate buna de lubrificare, chiar si in conditii de uzura limita sau de functionare in gol 2) atenueaza si umple micile imperfectiuni de pe pista de alunecare 3) rezistenta chimica buna 4) rezistenta mare la temperatura, se porneste de la temperaturi sub 0°C pana la 250°C, iar

aceasta limita poate fi depasita pana la 350°C prin utilizarea unui carbon metalizat si chiar pana la 450°C pentru carbonul tip electrografit.

5) rezistenta destul de buna la compresie 6) costuri de realizare destul de mici Dezavantaje:

1) toleranta redusa in prezenta abrazivelor 2) posibilitatea crearii de legaturi chimice intre carbon si agenti oxidanti (nitrati, clorati,

etc) 3) rigiditate mai mare si tendinta mai mare la distorsionare la temperaturi ridicate fata de

metale si materiale ceramice 4) cateva aplicatii industriale nu pot tolera prezenta prafului de carbon 5) rezistenta scazuta la tractiune 6) produsul finit trebuie sa fie manevrat cu grija 7) conductibilitate termica scazuta (pentru cateva tipuri)

Etansare Prin faptul ca se imbina cu multe tipuri de materiale, se justifica utilizarea carbonului ca material de etansare. CARBURA DE TUNGSTEN Este alcatuita din particule de carbura (cu o duritate mare) in aliaj cu un metal ductil. Este utilizata in conditii foarte severe (cu privire la PV). Desi este cel mai scump material fata de cele descrise pana acum, este deseori utilizat datorita avantajelor sale si datorita duratei de viata a etansarilor. Avantaje:

1) rezistenta la uzura chiar si in conditii de functionare foarte grele. 2) conductibilitate termica buna 3) modul de elasticitate mare, deci tendinta mai mica de deformare la presiune fata de

materialele metalice 4) rezistenta mai buna la socurile mecanice fata de alte materiale nemetalice dure

84

Dezavantaje: 1) rezistenta chimica limitata, mai ales in mediu acid 2) densitate mare a materialului, ceea ce poate duce la compromiterea caracteristicilor

materialului la viteze mari de rotatie 3) capacitati limitate de rezistenta la functionarea in gol sau cu lubrificare limita in cazul

creeari unei legaturi carbura-carbura 4) cost mare al materialului brut

Etansare Fiind utilizat in prezenta unor lichide abrazive, acest material formeaza o legatura cu el insusi sau cu alumina. Din moment ce in aceste cazuri toleranta la functionarea in gol este mica, este tot mai des inlocuit cu carbura siliciu. OXIDUL DE ALUMINIU Denumirea comuna a acestuia este “alumina”, a fost unul dintre primele materiale nemetalice “dure” utilizat in crearea etansarilor mecanice Avantaje:

1) unul dintre cele mai economice materiale dure, cu excelenta rezistenta la uzura 2) rezistenta chimica foarte buna, care depinde de gradul de puritate 3) foarte bune proprietati in apa sau in solutii care contin apa. Foare buna rezistenta in

prezenta unor solutii abrazive. Dezavantaje:

1) conductibilitate termica scazuta, pierde foarte putina caldura in conditii critice 2) rezistenta satisfacatoare la socurile termice doar cu anumite tipuri de carbon. Acest

lucru poate cauza probleme in cazul unor conditii de functionare de tranzitie. Rezistenta la socul termic creste relativ daca recurgeti la adaugarea unor aditivi corespunzatori.

3) material fragil care poate suferi deteriorari mecanice Etansare Alumina este folosita in general cu diferite tipuri de carbon sau cu PTFE, ultimul fiind pentru situatii foarte corozive. CARBURA DE SILICIU Aplicatiile carburii de siliciu (mai ales a celei sinterizate) devin tot mai amplu, nu doar in aplicatiile cele mai dificile , dar si in cele obisnuite Raportul dintre randament si pret joaca un rol important in alegerea acestui produs. Avantaje:

1) foarte buna rezistenta la uzura, chiar si in conditii foarte grele de functionare 2) foarte buna conductibilitate termica fata de alte materiale ceramice 3) foarte buna rezistenta la socurile termice 4) modul de elasticitate mare

85

5) inertie chimica buna 6) densitate mai mica decat carbura de tungsten 7) materialul brut se gaseste cu usurinta

Dezavantaje:

1) rezistenta la deformare mai mica decat carbura de tungsten 2) rezistenta scazuta la tensiune 3) trebuie sa verificati atent selectarea legaturilor, deoarece o alegere gresita poate duce

la generarea unei calduri excesive si deci la posibilitatea de evaporare a fluidului ceea ce poate duce la deteriorarea etansarii. Se testeaza carburile de siliciu aditivate optim pentru a imbunatati comportamentul acestora in conditii de lubrifiere redusa.

Etnsare Carbura de siliciu cu carbon este o combinatie care asigura o durata lunga de viata etansarii in conditii diferite, deoarece are o excelenta rezistenta la socul termic si la conditiile foarte grele. Combinatia carbura de siliciu-carbura de siliciu este de obicei utilizata in toate cazurile in care sunt necesare caracteristici de rezistenta la uzura.

86

COMPATIBILITATEA DINTRE MATERIALE SI LICHIDE Informatiile care urmeaza, ce se refera la compatibilitatea lichidelor descrise in acest manual,

trebuie sa fie utilizate doar pentru confirmarea materialelor de constructie a pompelor.

Informatiile au fost gasite in diferite surse, iar societatea DAB PUMPS S.p.A nu a efectuat

teste de verificare, prin urmare nu isi asuma responsabilitatea cu privire la corectitudinea

acestor informatii.

Orice tip de aplicatie prevede un ansamblu specific de solicitari, timp de expunere,

concentratie a substantei chimice si temperatura corespunzatoare pentru utilizare. De aceea

societatea DAB PUMPS S.p.A va recomanda sa supuneti unor probe practice materialele

care vor intra in contact cu diferitele lichide diferite fata de cele pentru care au fost studiate,

proiectate si garantate pompele.

87

Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile

Luati in calcul temperaturi de maxim 24° C.

88



89



90



91

R

ezis

tent

a bu

na

!! C

arac

teris

tici i

nsuf

icie

nte

ale

rezi

sten

tei

Li

pses

c in

form

atiil

e

Luat

i in

calc

ul te

mpe

ratu

ri de

max

im 2

4° C

.

92



93


Luati in calcul o temperatura de 24°C.

94


Luati in calcul o temperatura de 24°C

95



96



97



98

Colectivul de redactare a cartii tehnice: Traducere: Cristina PARASCHIV Verificare tehnica: ing. Violeta POPESCU Tehnoredactare: Cristina PARASCHIV

manualul instalatorului dab-ro

Documents