Singura responsabilitate pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor. Acesta nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene. Nici EACI, nici Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru orice utilizare care ar putea fi data informațiilor conținute de acest document

Documentul D3.2 Data: Iunie 2013Autori: D. van Beek & M.S. Godschalk (IF Technology)Traducere in limba romana: Doina Cucueteanu (SRG)

Manualul Bazei de Date (MBD)

1

1 MANUALUL BAZEI DE DATE - MBD

1.1 Remarci preliminare

Lista principalelor abrevieri si acronime utilizate in proiect1

Tehnice:

Acronim Provenienta din limba engleza Traducere in limba romana

ATES Aquifer Thermal Energy Storage Stocare a energiei termice in acvifer

BHE Borehole Heat Exchangers Schimbator de caldura cu pamantul

BTES Borehole Thermal Energy Storage Stocare a energiei termice in forajul din sol

COP Coefficient of Performance Coeficient de performanta

GIS Geographical Information System Sistem pentru informatia geografica

GSHP Ground Source Heat Pump Pompa de caldura cu sursa pamantul

GW Groundwater Apa freatica, acvifer

H&C Heating and Cooling Incalzire & Racire

HP Heat pump Pompa de caldura

HVAC Heating, Ventilating, and Air Conditioning Incalzire, ventilare si aer conditionat

RES Renewable Energy Sources Surse regenerabile de energie

SGE Shallow Geothermal Energy Energie geotermala de suprafata (de joasa entalpie)

SPF Seasonal Performance Factor Factor de performanta sezonier

TRT Thermal Response Test Test de raspuns termic

UTES Underground Thermal Energy Storage Stocarea energiei termice in sol

Administrative (generale sau la nivel european):

Acronim Provenienta din limba engleza Traducere in limba romana

BD Baza de date

EED Energy Efficiency Directive Directiva pentru eficienta energetica

EPBD European Performance of Building Directive

Directiva europeana pentru performanta cladirilor

LCC Life Cycle Cost Costul pe ciclul de viata

NREAPs National Renewable Energy Action Plans Planul national de actiune pentru energii regenerabile - PNAER

1 In text s-au pastrat abrevierele si acronimele din limba engleza deoarece acestea sunt prezente ca atare in toata literatura de

specialitate. Pentru acelasi motiv, in acest tabel s-a pastrat si forma extinsa in limba engleza in afara celei in limba romana.

2

PCM Project Cycle Management Managementul pe durata proiectului

RES Directive

Renewable Energy Sources Directive on the promotion of the use of energy from renewable sources

Directiva pentru promovarea utilizarii surselor regenerabile de energie

SEAPs Sustainable Energy Action Plans (for cities)

Planuri de actiune pentru energie durabila – PAED (pentru orase)

WFD Water Framework Directive Directiva cadru pentru utilizarea apei

Nota: Termenul general pentru toate tehnologiile referite in proiect este “energie geotermala de suprafata”. Energia geotermala este definita in articolul 2 (c) al Directivei 2009/28/EC, iar locutiunea “de suprafata” se refera in mod normal la o adancime mai mica de 400 m (in majoritatea cazurilor in jur de 100-200 m sau mai putin). Tehnologiile incluse generic in aceasta denumire sunt cele cu pompe de caldura geotermale, cu sursa pamantul (GSHP) cu bucla deschisa sau inchisa si sistemele de stocare in sol - Underground Thermal Energy Storage (UTES). In cazul aplicatiilor de mare anvergura, intre aceste tehnologii nu exista o delimitare foarte clara (IEA ECES Anexa 8a incercat sa stabileasca o demarcatie in 1998). UTES poate fi in continuare impartita in ATES (stocare in acvifer), BTES (stocare in foraje pentru sisteme vertical inchise), si alte variante posibile. Pentru GSHP, sunt posibile cateva surse de caldura / frig. In acest proiect tehnologia generala avuta in vedere este cea geotermala de suprafata si GSHP sau UTES cand sunt luate in considerare variante tehnologice distincte.

2 INTRODUCERE

Aceasta BD a fost creata pentru a furniza o metoda comuna de caracterizare si identificare, la nivel European, pentru instalatiile cu energie geotermala de suprafata (SGE). In prima instanta, acest instrument metodologic / BD ar trebui sa fie adoptat de orasele care sustin proiectul REGEOCITIES. Ulterior, prin eforturile Conventiei Primarilor (Covenant of Mayors - CoM), alte orase ar putea sa adere la initiativa.

2.1 Scopul bazei de date

Care este scopul acestei baze de date?

Prin implementarea acestei BD, autoritatile locale sau regionale vor dispune de un instrument de inregistrare a tuturor sistemelor si pentru obtinerea urmatoarelor informatii:

Numarul total de sisteme in functiune si capacitatea totala instalata a acestora;

Amplasarea si dimensiunile fiecarui sistem;

3

Detaliile tehnice ale fiecarui sistem.

Informatia referitoare la amplasarea si dimensiunile sistemelor poate fi utilizata in evaluarea interactiunilor intre sisteme invecinate si mediu. Aceasta informatie poate fi utilizata de municipalitati in planificarea urbana pentru prevenirea unor influente negative.

Informatia referitoare la aspectele tehnice ale sistemelor, caracteristicile pompelor de caldura, capacitatea instalata, necesarul de caldura / frig al cladirilor poate fi folosita in calculele referitoare la economia potentiala de energie si reducerea emisiilor de CO2 obtinute prin utilizarea acestor sisteme.

Cine va utiliza informatia din baza de date?

Informatia din BD va fi utilizata in principal de autoritatle locale / regionale responsabile cu monitorizarea mediului inconjurator, planificarea urbana si elaborarea politicilor energetice in vederea intelegerii principalelor elemente de impact rezultate din instalarea sistemelor SGE.

Autoritatile au obligatia sa integreze informatia referitoare la sistemele implementate in aria lor de jurisdictie pentru a putea cuantifica datele despre capacitatea instalata in regiune, pentru a fundamenta deciziile de planificare urbana pe baza prezentei infrastructurii din sol si pentru a realiza obiectivele de eficienta energetica si economie de energie stabilite de programul Horizon 2020.

In conformitate cu reglementarile nationale, autoritatile locale / regionale trebuie sa furnizeze informatii catre autoritatile nationale responsabile de raportarea economiilor de energie la nivel national. Aceasta informatie integrata la nivel national serveste raportarilor si comparatiilor la nivel european, ca parte integranta a unui sistem statistic european privitor la capacitatea instalata si performanta sistemelor SGE.

Cine va incarca / actualiza baza de date?

Datele vor fi incarcate de proprietarul sistemului SGE in cadrul procedurii de obtinere a aprobarii / autorizatiei / permisului / certificatului / licentei (in functie de reglementarile locale aplicabile). Completarea formularelor poate necesita folosirea datelor de la un consultant in instalatii / foraje. Cu toate acestea, proprietarul instalatiilor are responsabilitatea datelor incluse in BDE.

2.2 Cum functioneaza baza de date?

BD a fost dezvoltata ca o fila de fisier Excel cu optiuni presetate de meniu. Aceasta structura a fost aleasa pentru simplificarea utilizarii sistemelor de management GIS sau spatiale care sunt deja implementate in marea majoritate a administratiilor la nivel local / regional. Figura 1 ilustreaza fila formular a bazei de date pe un display.

4

Figura 1: Structura BD

BD are 8 sectiuni diferite (A la H). Fiecare sectiune contine intrebari / campuri care acopera un subiect omogen.

Fiecarei intrebari ii corespunde un camp de raspuns. Capurile sunt de tipul ‘deschis’ sau cu ‘optiuni multiple’. In campurile ‘deschise’ se inscrie propriul raspuns. Un exemplu de camp 'deschis' este cel marcat cu (A) in figura 1.

Campurile cu ‘optiuni multiple’ impun alegerea unui anumit raspuns dintre mai multe variante intre care se poate opta. In cazul pointarii unui astfel de camp, sistemul afiseaza un meniu asa cum este reprezentat in campul marcat cu (B) din figura 1. Din meniu, utilizatorul alege optiunea corespunzatoare aplicatiei.

Campurile marcate cu un asterisc (*) sunt obligatoriu de completat fiind considerate informatie de baza in atingerea obiectivelor BD:

1. simplificarea calcularii economiilor de energie obtinute in instalatiile SGE; 2. utilizarea informatiei specifice in planificarea urbana si spatiala; 3. mai buna intelegere a impactului acestor sisteme asupra mediului si prevenirea

influentelor negative.

Campurile optionale furnizeaza informatia necesara pentru comunicarea cu proprietarul sistemului si cateva informatii despre situatia sistemelor la nivel local / regional.

NB. Autoritatile locale /regionale au posibilitatea sa adauge la BD informatii si campuri suplimentare daca situatia sau politicile locale o cer (de exemplu procedurile si politicile specifice pentru obtinerea aprobarii / autorizatiei / permisului / certificatului / licentei).

2.3 Intrebari / Ghiseu de asistenta

Autoritatile locale / regionale, printr-un serviciu de asistenta specializat, trebuie sa asigure asistenta si ajutor la completarea BD.

5

3 EXPLICAREA CAMPURILOR

Acest capitol descrie informatia care trebuie completata in cazul campurilor BD.

3.1 Sectiunea A: Date despre Proprietar / Solicitant

Aceasta sectiune include datele de contact ale proprietarului sistemului. Autoritatea locala / regionala utilizeaza aceste date pentru contactarea acestuia, daca este necesar.

A1. Numele proprietarului

A2. Adresa (strada / numar / cod postal)

A3. Localitate / Judet

A4. Telefon

A5. E-mail

Toate campurile sunt optionale.

3.2 Sectiunea B: Amplasarea sistemului

Aceasta sectiune identifica amplasarea sistemului. Informatia este utilizata pentru planificarea urbana si spatiala subterana.

B1. Adresa (strada / numar / cod postal)

B2. Localitate / Judet

Aceste campuri sunt optionale si adaptabile specificului national de indexare a proprietatilor / adreselor.

B3. Sector / unitate municipala

B4. Regiune / Provincie / Judet

Aceste campuri sunt optionale si se completeaza doar daca sunt relevante.

B5. Coordonate (x,y, sau unitati in sistemul national al retelei de referinta)

Acestea sunt coordonatele care definesc amplasarea sistemului2. In cazul sistemelor cu foraje multiple, se vor inscrie coordonatele punctului central al forajelor. Sistemul de coordonate folosit va fi cel utilizat la nivel local / national. Acest camp este obligatoriu.

B6. Codul / numarul cadastral

Pe langa adresa si coordonate, codul cadastral al amplasamentului sistemului poate fi inclus in BD, in functie de specificul national. Autoritatile locale / regionale decid adaptarea in aceasta situatie. Acest camp este optional.

2 In acest manual, termenul ‘sistem’ se refera la partea subterana a unui sistem SGE, adica la puturile /

forajele prin care se colecteaza energia din sol. Diferitele tipuri de sisteme SGE sunt detaliate in sectiunea D.

6

B7. Harta amplasamentului sistemului

Harta arata amplasarea sistemului. Ea poate ilustra fie amplasarea fiecarui foraj / put, fie punctul central in cazul forajelor / puturilor (vezi si B5). Fiecare amplasament marcat pe harta trebuie sa fie definit prin coordonate. Pe harta este necesar sa se inscrie scara la care se face reprezentarea.

Harta poate fi incarcata pe durata procedurii de aprobare / autorizare / emitere a permisului / certificare / licentiere si poate avea diferite formate: .doc, .pdf, .tiff, .jpg, etc. Prezenta hartii este obligatorie inaintea emiterii aprobarii / autorizatiei / permisului / certificatului / licentei.

3.3 Sectiunea C: Informatii despre cladire

Aceasta sectiune contine informatie referitoare la cladirea care va fi incalzita si / sau racita de instalatia SGE. Ea include si informatii despre cantitatea de caldura / frig necesare. Toate campurile sunt obligatorii.

C1. Tipul cladirii si anul constructiei

Acest camp descrie tipul cladirii care este incalzita si / sau racita cu sistemul SGE. Se poate opta intre urmatoarele variante:

rezidential: cladire rezidentiala;

comercial: orice tip de cladire comerciala, magazin, mall etc.;

public: orice tip de cladire apartinand statului, guvernului, autoritatilor locale sau care are functie publica cum ar fi statii de cale ferata, biblioteca publica, spital, policlinica, scoala, universitate, unitate militara etc.;

birouri: cladire de birouri in care lucreaza persoane;

industrial: cladiri in care se desfasoara activitate industriala, se produc bunuri, fabrici, ateliere de productie, hale etc.

C2. Suprafata cladirii [m2]

Aceasta este suprafata totala a cladirii. Daca este vorba de o cladire cu mai multe niveluri, se inscrie suprafata insumata a nivelurilor.

C3. Necesarul anual de caldura [kWh] si [% SGE]

C4. Necesarul anual de frig [kWh] si [% SGE]

C5. Necesarul anual de ACC - apa calda de consum [litri] si [% SGE]

Aceste campuri cuantifica necesarul / cantitatile de caldura / frig / apa calda de consum - ACC pe care SGE le furnizeaza cladirii in fiecare an. In prima caseta se inscrie necesarul in valoare absoluta (in kWh sau litri), iar in a doua se inscrie procentul in care necesarul respectiv se asigura de catre sistemul SGE. Daca sistemul SGE nu ese folosit pentru una (sau doua) din aceste functii, in caseta (casetele) corespunzatoare se va inscrie ‘0’.

7

3.4 Sectiunea D: Informatii despre sistemul SGE

Aceasta sectiune identifica caracteristicile generale ale sistemului. Toate campurile sunt obligatorii.

D1. Data de incepere a operarii

Acest camp prezinta data la care sistemul a inceput sa functioneze, adica aceea la care a fost efectiv pus in functiune. Aceasta data poate fi diferita (ulterioara) instalarii sau aprobarii sistemului.

D2. Tipul sistemului

In acest camp se opteaza pentru una din alternativele care descriu tipul sistemului:

deschis: un sistem (cu bucla) deschis(a) sau un sistem ATES utilizeaza energia stocata intr-un acvifer amplasat la o adancime cuprinsa intre 20 si 250 m adancime. In perioada rece, apa este extrasa din acvifer printr-un put, caldura este extrasa din apa si apoi, apa relativ mai rece este reinjectata printr-un alt put, in acelasi acvifer. In perioada calda, apa este extrasa din sol printr-un put, caldura extrasa din casa se transfera apei si apoi, apa relativ mai calda se reinjecteaza in sol printr-un alt put, in acelasi acvifer. Figura 2 ilustreaza principiul sistemelor deschise.

inchis: un sistem (cu bucla) inchis(a) sau un sistem BTES utilizeaza un circuit inchis de tevi ingropate in sol la adancimi cuprinse intre 50 si 200 m. Tevile sunt umplute cu un fluid care schimba caldura cu solul in care sunt ingropate tevile. Acesta este un sistem care schimba caldura cu solul in scopul incalzirii sau racirii cladirii. Figura 3 ilustraza principiul sistemelor inchise.

Figura 2: Sistem deschis / ATES Figura 3: Sistem inchis / BTES

D3. Schema sistemului

Acest camp descrie orientarea forajelor / buclelor inchise ale sistemului SGE. Optiunile sunt:

­ Verticala (Figura 2 si 3)

­ Orizontala (Figura 4)

­ Inclinata (Figura 5)

­ Alta, de exemplu cea pentru sistem inchis spiralat sau elicoidal (Figura 6).

8

Figura 4: Orizontal Figura 5: Inclinat Figura 6: Altul, elicoidal

3.5 Sectiunea E: Sistemul cu bucla inchisa

Aceasta sectiune descrie caracteristicile buclei inchise si se completeaza doar la instalarea unui sistem cu bucla inchisa.

E1. Tipul buclei

Acest camp descrie tipul buclei utilizate de sistem. Este un camp obligatoriu. Optiunile sunt (Figura 7, 8, 9):

Bucla simpla in forma de U: aceasta bucla este simpla, in forma de U;

Bucla in U dubla: aceasta bucla este o combinatie de doua tevi simple in forma de U;

Bucla concentrica sau coaxiala: in acest tip de bucla, fluidul coboara pe tubul central si urca pe cel exterior;

Alta bucla: alt tip de tubulatura, de exemplu cea elicoidala (Figura 6)

Figura 7: Tipuri de bucle

9

Figura 8: Racordul tevii in forma de U Figura 9: Simplu U (stanga), Dublu U (dreapta)

E2. Capacitatea instalata a sistemului cu bucla inchisa [kW]

Capacitatea instalata este cantitatea de energie (puterea) pe care sistemul o genereaza pe ora. In BD, se inscrie capacitatea instalata maxima teoretica. Aceasta nu este in mod necesar egala cu capacitatea reala la un moment dat. Campul este obligatoriu.

E3. Numar de foraje

Reprezinta numarul de foraje in care s-a instalat bucla. Campul este obligatoriu.

E4. Lungimea totala a buclei [m]

Acest camp este lungimea totala a tubulaturii instalate in forajele unui sistem. Lungimea unei bucle duble in forma de U (figura 9 - dreapta) se aduna o singura data la lungimea schimbatorului de caldura. Campul este obligatoriu.

E5. Adancimea maxima a forajelor [m]

Aceasta este adancimea maxima forata in care s-au instalat buclele. Este un camp obligatoriu.

E6. Distanta medie intre foraje [m]

Aceasta este distanta intre 2 foraje consecutive. Daca aceasta distanta variaza in cadrul aceluias sistem, se poate utiliza o valoare medie. Figura 10 ilustreaza un camp de foraje. Completarea acestui camp in BD e optionala.

10

Figura 10: Camp de foraje cu distanta medie de 7,5 intre foraje

E7. Fluid termic - Tip Antigel - Concentratie [g/m3]

Prima caseta identifica tipul de lichid / antigel utilizat in buclele inchise. Optiunile sunt:

Apa: In cazul in care se foloseste apa fara adaosuri;

Apa + Antigel: In cazul in care la apa se adauga un antigel, dar nu se cunoaste tipul acestuia;

Apa + Alcool: In cazul in care la apa se adauga alcool;

Apa + Glicol: In cazul in care la apa se adauga glicol.

In a doua caseta se inscrie concentratia de lichid cu rol de antigel. In cazul in care se utilizeaza apa fara adaosuri, in aceasta caseta se scrie ‘0’.

Aceste campuri sunt optionale deoarece adesea aceasta informatie nu este cunoscuta.

E8. Valorile TRT (conductivitate termica (λ) si rezistenta termica a forajului (R))

Testul de Raspuns Termic (TRT) se utilizeaza pentru determinarea proprietatilor termice efective, reale ale solului. Rezultatele se includ in casete.

Informatia din aceste campuri permite o mai buna intelegere a proprietatilor solului. Conductivitatea termica ( λ) se masoara in [W/m/K], iar rezistenta termica (R) in [(m2K)/W]. Acest camp este optional.

3.6 Sectiunea F: Sisteme cu bucla deschisa

Aceasta sectiune descrie caracteristicile unui sistem deschis.

F1. Numarul puturilor

Descrie numarul de puturi executate pentru alimentare si reinjectare. Este un camp obligatoriu.

11

F2. Adancimea maxima a puturilor [m]

Descrie adancimea maxima a puturilor sistemului. Este un camp obligatoriu.

F3. Debitul [m3/h]

Descrie debitul puturilor la instalarea sistemului, respectiv canitatea totala de apa pompata intr-o ora. In baza de date se ia in considerare debitul instalat maxim teoretic. Aceasta valoare nu este neaparat egala cu debitul real la un moment dat. Acesta este un camp obligatoriu.

F4. Distanta de impact termic [m]

Defineste zona de influenta termica in jurul unui put. Este un camp optional.

Efectul termic poate fi calculat cu un model termic (Figura 11).

(Ecuatia 1)

Alta posibilitate consta in folosirea unei formule de calcul pentru raza de influenta termica (Figura 12) in functie de:

rth raza de influenta termica a caldurii / frigului stocate [m]

Q cantitatea de apa pompata pe sezon de la un put la altul [m3]

H lungimea filtrului din put [m]

Cw capacitatea termica volumetrica a apei [MJ/(m3K)] = 4.19

Ca capacitatea termica volumetrica a acviferului [MJ/(m3K)] in functie de

(Ecuatia 1a)

n porozitatea solului in care este amplasat acviferul [-]

Cw capacitatea termica volumetrica a apei [MJ/(m3K)] = 4.19

Cs capacitatea termica volumetrica a solului [MJ/(m3K)] in functie de tipul acestuia: Tipul solului* Cs Tipul solului* Cs

Calcare 2.2 - 2.7 Gresii 1.6 - 2.8

Var 2.1 - 2.4 Nisip 2.2 - 2.9

Argila 1.6 - 3.4

* Valorile pentru mai multe tipuri de soluri se gasesc in standardul VDI 4640 Blatt 1 (Berichtigung).

12

Figura 11: Efect termic calculat cu model Figura 12: Raza termica calculata cu ecuatie

F5. Apa extrasa va fi:

Acest camp explica ce se intampla cu apa extrasa. Optiunile sunt:

Reinjectata: aceasta se intampla in sistemele de stocare ATES;

Evacuata in sistemul de canalizare;

Evacuata intr-o apa de suprafata.

Acest camp este obligatoriu.

3.7 Sectiunea G: Pompe de caldura

Aceasta sectiune include informatie tehnica referitoare la pompele de caldura.

G1. Numarul de pompe de caldura

Campul identifica numarul de pompe de caldura instalate in sistem. Acest camp este optional.

G2. Capacitatea instalata (incalzire & racire)

13

Reprezinta cantitatea maxima de energie (putere) la incalzire / racire pe care pompa o poate produce (kW). In cazul in care in sistem functioneaza mai multe pompe, in acest camp se vor completa puterile insumate ale acestora. Acest camp este obligatoriu.

G3. COP / SCOP / SPFH2

In acest camp se includ Coeficientul de Performanta pentru incalzire - Coefficient Of Performance for heating (COP), Coeficientul Sezonier de Performanta la incalzire si racire - Seasonal Coefficient Of Performance for heating and cooling (SCOP) si Coeficientul Mediu de Performanta - Average Seasonal Performance Factor (SPF).

COP-ul unei pompe de caldura este raportul dintre caldura sau frigul produse de aceasta si energia electrica consumata. COP-ul masoara performant pompelor de caldura analog cu randamentul termic al ciclurilor de putere.

In baza de date se poate opta intre urmatoarele variante de exprimare a performantei sistemului:

1. COP Declararea coeficientului de performanta conform EN 14511.

2. SCOPnet Declararea coeficientului de performanta sezonier calculat conform EN 14825:2012

3. SPFH2 Calcularea SPFH2 pe baza datelor masurate pe teren, pe baza formulelor de calcul (SPFH2 necesita date de functionare masurate pe durata unui an, ceea ce inseamna ca nu se poate completa in fazele initiale de proiectare).

1. COP

si (Ecuatia 2)

Se stabileste in functie de: Qheating cantitatea de caldura produsa de HP (in kWh) Qcooling cantitatea de frig produs de HP (in kWh) W cantitatea de energie electrica consumata de HP (in kWh)

In folosirea standard, pompele de caldura au un anumit COP, conform EN14511. Aceasta este deci valoarea COP numai pentru incalzire in conditii specificate. De exemplu, valoarea COP pentru un sistem de temperatura joasa de 0/35 reprezinta COP-ul atunci cand temperatura sursei este de 0 °C iar cea a agentului termic la iesirea din pompa de caldura este de 35 °C.

2. SCOPnet

SCOPnet este coeficientul de performanta sezoniera in functionare (in modul activ). Valoarea se calculeaza conform standardului EN 14825:2012 si este aplicabila pentru incalzire fara sa ia in calcul un incalzitor de rezerva. Apa calda de consum nu este inclusa.

In SCOPnet , COP-urile pentru diferite conditii de operare sunt ponderate pentru a reprezenta performanța sezonieră în timpul unui an. Se considera situatia in care pompa de caldura asigura necesarul de caldura al spatiului. Sunt luate in considerare valori diferite ale temperaturii ambientale si ale duratelor acestora de-a lungul unui an. Valoarea SCOPnet provine din studiul de implementare a sistemului si se bazeaza pe ipotezele de proiectare ale instalatorului.

14

3. SPFH2

La stabilirea valorii SPFH2 se urmaresc limitele sistemului din figura 13 care este in acord cu Decizia Comisiei Europene din 1 Martie 2013(2013/114/EU - Fig 1).

In aceste conditii SPFH2 se calculeaza cu o formula in functie de:

(Ecuatia 3)

QH_hp cantitatea de caldura furnizata de HP in regim de incalzire [kWh] QW_hp cantitatea de caldura furnizata de HP in regim de producere ACC [kWh] ES_fan/pump energia electrica utilizata de sursa HP - pentru ventilator si pompa de

circulatie - in regim de incalzire si ACC [kWh] EHW_hp energia electrica utilizata de HP - compresor -in regim de incalzire si

producere ACC [kWh]

Acesta este un camp obligatoriu.

Figura 13: Limitele sistemului la masurarea SPF si Qusable. din Decizia Comiusiei Europene din 1 Martie 2013 (2013/114/EU), care furnizeaza statelor membre un ghid de calcul al energiei din sursa regenerabila cu diferite tehnologii / pompe de caldura urmare articolului 5 al Directivei 2009/28/EC a Parlamentului European si a Consiliului

G4. Temperatura de proiectare pentru incalzire [°C]

Aceasta este temperatura teoretica pe care HP o produce in regim de incalzire. Este stabilita anterior implementarii sistemului si nu este una masurata in functionare. Temperatura efectiva poate fi mai mare sau mai mica in functie de influenta climei. Este un camp optional.

G5. Temperatura de proiectare pentru racire [°C]

Aceasta este temperatura teoretica pe care HP o produce in regim de racire. Este stabilita anterior implementarii sistemului si nu este una masurata in functionare. Temperatura efectiva poate fi mai mare sau mai mica in functie de influenta climei. Este un camp optional.

15

3.8 Sectiunea H: Aprobarile necesare

Aceasta sectiune acopera toate potentialele aprobari sau declaratii si nivelurile administrative implicate in instalarea unui sistem SGE. Se vor introduce urmatoarele date despre fiecare aprobare / declaratie:

- Tipul aprobarii / permisului relevant

- Nivelul aprobarii pentru care optiunile sunt: national provincial regional municipal

- Numarul / data emiterii aprobarii

Aceasta sectiune a bazei de date se adapteaza specificului legislativ al fiecarei tari. Din experienta unor tari europene, se prezinta in continuare cateva tipuri de aprobari potentiale.

- Aprobare de instalare: permis solicitat la instalarea unui sistem SGE.

- Aprobare de producere: permis solicitat la punerea in functiune a sistemului la sfarsitul perioadei de instalare. Se emite dupa aprobarea de instalare.

- Aprobare de exceptare: se refera la instalatiile care se excepteaza din procedura de aprobare.

- Aprobare restransa: tip alternativ de permis care poate inlocui aprobarea de exceptare sau aprobarea de instalare intr-o etapa preliminara, in functie de prevederile reglementarilor din fiecare tara.

- Aprobare privind folosirea apei: permis in sistemele deschise si ATES.

- Aprobare de evacuare in sistemul de canalizare: permis ce poate fi necesar in sisteme deschise / ATES.

- Aprobare de mediu: permis necesar la instalare sau / si operare in cazul sistemelor mari / foarte mari sau a sistemelor amplasate in zone vulnerabile / protejate din punctul de vedere al mediului.

NOTA: continutul alternativelor in cazul campurilor cu optiuni prestabilite poate diferi de la o tara la alta in functie de situatia locala.