MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞITINERETULUI

UNITATEA DE MANAGEMENT A PROIECTULUI

DE REABILITARE A ŞCOLILOR

Coordonator: prof. univ. dr. ing. Nicolae Postăvaru

Realizat în cadrul Proiectului de Reabilitare a Şcolilor, alGuvernului României şi cu sprijinul Băncii Internaţionale

pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şial Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei

Toate drepturile rezervate P.R.S.

ROMÂNIA 2003

MANUAL DE ÎNTREŢINERE ŞI

URMĂRIRE A COMPORTĂRII ÎN TIMP

A CLĂDIRILOR ŞCOLARE

3

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

UNITATEA DE MANAGEMENT A PROIECTULUI

DE

REABILITARE A ŞCOLILOR

MANUAL DE ÎNTREŢINERE ŞIURMĂRIRE ÎN TIMP A COMPORTĂRII

CLĂDIRILOR ŞCOLARE

(MANUAL DE MENTENANŢĂPENTRU CLĂDIRI ŞCOLARE)

Realizat în cadrul Proiectului de Reabilitare a Şcolilor, al Guvernului României şi cu

sprijinul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi

al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei

Toate drepturile rezervate P.R.S.

Coordonator: prof.univ.dr.ing. Nicolae Postăvaru

2003

ROMÂNIA

4

CUPRINS

1. INTRODUCERE ............................................................................8

1.1. Generalităţi ............................................................................................................. 81.2. Obiectul Manualului de întreţinere şi urmărire a comportării întimp a clădirilor şcolare (Manualului de mentenanţa clădirilorşcolare) ............................................................................................................................. 10

2. MANAGEMENTUL MENTENANŢEI .....................................12

2.1. Organizarea mentenanţei ............................................................................... 122.2. Componenţa echipei......................................................................................... 122.3. Planificarea lucrărilor şi stabilirea priorităţilor.................................. 132.4. Decizia şi informarea / comunicarea ....................................................... 14

3. BUGETUL MENTENANŢEI .....................................................15

3.1. Finanţarea unităţilor de învăţământ.......................................................... 153.1.1. Baza legală a finanţării unităţilor de învăţământ ..................................... 153.1.2. Principiile de bază ale finanţării................................................................... 153.1.3. Sursele de finanţare ale unităţilor de învăţământ..................................... 16

3.2. Bugetul unităţii de învăţământ.................................................................... 163.2.1. Conţinutul bugetului unităţii de învăţământ.............................................. 163.2.2. Structura unui buget de venituri şi cheltuieli ............................................ 163.2.3. Elaborarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al şcolii .. 173.2.4. Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli ............................................... 173.2.5. Traseul bugetului de venituri şi cheltuieli de la propunere la aprobare.......................................................................................................................................... 18

3.3. Bugetul de mentenanţă ................................................................................... 203.3.1. Conţinutul bugetului de mentenanţă ........................................................... 203.3.2. Planificarea bugetului de mentenanţă........................................................ 213.3.3. Utilizarea bugetului de mentenanţă............................................................. 223.3.4. Calculul bugetului de mentenanţă. Schema generală a bugetului dementenanţă. ................................................................................................................... 223.3.5.Utilizarea eficientă a bugetului general al şcolii ....................................... 24

5

3.4. Marketingul mentenanţei........................................................................... 25

3.4.1. Partenerii şcolii implicaţi în procesul educaţional................................... 253.4.2. Analiza costurilor de mentenanţă ................................................................ 253.4.3. Planificarea termenelor şi sursele de fonduri............................................ 263.4.4. Compararea costurilor de mentenanţă cu beneficiile în planul calităţiiprocesului educaţional................................................................................................ 263.4.5. Alegerea materialelor. Preţul de achiziţie. Provenienţa acestora. ....... 27

4. TEHNICA LUCRĂRILOR DE MENTENANŢĂ .....................28

4.1. Arhitectura ............................................................................................................ 284.1.1. Amenajări exterioare....................................................................................... 304.1.2. Faţade şi lucrări la exteriorul clădirii .......................................................... 324.1.3. Lucrări interioare ............................................................................................. 344.1.4. Mobilierul .......................................................................................................... 374.1.5. Bugetul mentenanţei lucrărilor de arhitectură .......................................... 40

4.2. Structura................................................................................................................. 414.2.1. Structura de rezistenţă..................................................................................... 424.2.2. Structura acoperişului ..................................................................................... 474.2.3. Structura pereţilor neportanţi (despărţitori) .............................................. 484.2.4. Bugetul mentenanţei lucrărilor de structură .............................................. 49

4.3. Instalaţii sanitare................................................................................................ 504.3.1. Instalaţiile de alimentare cu apă ................................................................... 514.3.2. Instalaţiile de canalizare................................................................................. 654.3.3. Instalaţiile de stingere şi combatere a incendiilor ................................... 704.3.4. Instalaţiile de alimentare cu gaze naturale combustibile ....................... 724.3.5. Bugetul instalaţiilor sanitare ......................................................................... 77

4.4. Instalaţii termice de încălzire, ventilare, climatizare....................... 784.4.1. Instalaţii de încălzire ....................................................................................... 784.4.2. Instalaţii de ventilare mecanică .................................................................... 834.4.3.Instalaţii de climatizare (aer condiţionat) ................................................... 854.4.4. Bugetul instalaţiilor termice.......................................................................... 87

4.5. Instalaţii electrice .............................................................................................. 884.5.1. Sisteme de iluminat ......................................................................................... 894.5.2. Instalaţia electrică pentru iluminatul normal şi de siguranţă (dininteriorul şi exteriorul clădirii) şi prize .................................................................. 904.5.3. Instalaţiile electrice de forţă şi automatizare ............................................ 914.5.4. Instalaţiile electrice de curenţi slabi............................................................ 934.5.5. Instalaţii de protecţie....................................................................................... 934.5.6. Bugetul instalaţiilor electrice ...................................................................... 100

6

5. ANEXE........................................................................................101

5.1. Depozitarea şi evacuarea deşeurilor solide. Reciclareadeşeurilor. ..................................................................................................................... 1015.2. Norme pentru protecţia şi siguranţa utilizatorilor ........................... 1035.3. Recomandări pentru exploatare, întreţinere şi proiectare;caracteristici tehnice şi descrierea lucrărilor de construcţii şiinstalaţii ......................................................................................................................... 105

5.3.1. Arhitectura ....................................................................................................... 1075.3.2. Structura ........................................................................................................... 1095.3.3. Instalaţii sanitare ............................................................................................ 1115.3.4. Instalaţii termice: încălzire, ventilare, climatizare ............................... 1185.3.5. Instalaţii electrice........................................................................................... 121

BIBLIOGRAFIE ............................................................................134

7

Cuvânt înainte

Prezentul Manual de întreţinere şi urmărire în timp a comportării clădirilor şcolare vine ca unrezultat firesc al finalizării unui număr de 1200 de şcoli realizate în cadrul Proiectului deReabilitare a Şcolilor.El constituie un instrument util, viabil şi apropiat mentalităţii europene pentru autorităţilelocale şi conducerea şcolilor, în faţa noilor responsabilităţi privind întreţinerea clădirilorşcolare.Manualul ţine cont de câteva noi principii ce urmează să se implementeze cât de curând şi lanoi, în mentalitatea colectivă:

- descentralizarea răspunderii deciziei până la nivelul celui implicat direct în ea:autorităţi locale, conducerea şcolii, părinţi, comunitatea locală de afaceri;

- finanţarea şcolilor, inclusiv întreţinerea lor, funcţie de numărul de elevi, deci buget fix– eficienţă maximă.

- competiţia, puterea exemplului, rezolvarea problemelor sociale prin implicareacolectivităţii în rezolvarea unor activităţi.

Acest manual este şi exhaustiv, putând fi aplicat si altor clădiri, inclusiv celor personale.După aplicarea lui circa doi ani, el urmează a fi refăcut, îmbunătăţit, adaptat cerinţelor locale.În acest moment, prin intermediul Consiliilor Judeţene – Serviciile Tehnice, se urmăreştepregătirea unui număr cât mai mare de persoane de la nivel local, în aplicarea lui.Dorim, în acest sens, să primim observaţiile şi propunerile dumneavoastră în orice moment şivă asigurăm că vom ţine cont de ele.

Coordonator de Proiect,Nicolae Postăvaru

8

1. INTRODUCERE

1.1. Generalităţi

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, împreună cu ceilalţi factori implicaţi însusţinerea şi organizarea procesului de învăţământ, continuă reforma în domeniulînvăţământului preuniversitar, concentrându-se asupra creşterii calităţii actului educaţional şipe acţiunea de susţinere materială şi financiară a acestuia, odată cu structurarea obiectivelor şia priorităţilor într-o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung care cuprinde mai multeprograme şi direcţii de acţiune.

Principiile politicilor din domeniul educaţiei sunt în consens cu recomandările şi sugestiileorganismelor internaţionale, ele adăugându-se setului de strategii şi măsuri aplicate în ultimiiani de Guvernul României, menite să asigure cadrul propice admiterii ţării noastre încomunitatea ţărilor dezvoltate. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului ţine cont derecomandările OECD, Băncii Mondiale, UNESCO şi UNICEF atunci când elaboreazăpoliticile educaţionale care au drept scop dezvoltarea sistemului de învăţământ în perspectivaintegrării României în Uniunea Europeană. Ministerul a elaborat o nouă politică în ceea cepriveşte infrastructura şcolilor, care are drept scop menţinerea acesteia la un nivel defuncţionare corespunzător. Responsabilităţile pentru mentenanţa şcolilor au fostdescentralizate, totuşi anumite acţiuni sunt dirijate de la nivel naţional, prin MinisterulEducaţiei, Cercetării şi Tineretului fiind finanţate din bugetul de stat perfecţionarea pregătiriiprofesionale a cadrelor didactice, concursurile naţionale, cheltuielile pentru manuale, burse,tabere, inspectorate şcolare, precum şi programele naţionale şi cele cu finţare externă.

Personalul şcolii, comunitatea locală şi alţi factori au un rol activ în activitatea de mentenanţăa şcolilor, rol ce urmează să fie mai bine definit în scurt timp. Elevii vor fi şi ei implicaţi înprocesul de mentenanţă a şcolilor, în menţinerea curăţeniei şi păstrarea facilităţilor în bunecondiţii.

Scopul principal al politicilor de descentralizare îl constituie delegarea responsabilităţiideciziei privind finanţarea învăţământului preuniversitar la nivel local şi la nivel deşcoală. Efectul descentralizării apropie şcoala de centrul de decizie privind întocmirea şiexecuţia bugetului şi creşte gradul de participare al conducerii locale la viaţa unităţii deînvăţământ.Necesităţile curente de funcţionare ale şcolii, ca şi cele de perspectivă şi modernizare,determină eforturile depuse pentru multiplicarea surselor de finanţare a unităţilor şcolare şifolosirea lor eficientă. Pentru aceasta, deciziile şi responsabilităţile privind planificarea,formarea, repartizarea şi folosirea acestor fonduri trebuie să aparţină celor apropiaţi de actuleducativ. Principiul descentralizării financiare şi administrative a determinatdescentralizarea responsabilităţilor actului educaţional, inclusiv în activitatea dementenanţă a şcolilor.

9

Ordonanţa de Urgenţă nr. 32/2001 elaborată de Guvernul României a stabilit o legătură întreautoritatea locală şi unitatea şcolară. Metodologia de aplicare a acestei ordonanţe aprobateprin H.G. 538/2001 stabileşte că necesarul de fonduri pentru finanţarea proporţională cunumărul de elevi este asigurat prin bugetele locale. Fondurile aferente cheltuielilor materiale,lucrărilor de remediere curente sunt asigurate din veniturile locale şi extrabugetare ale şcolii şicele pentru intervenţii capitale şi investiţii sunt susţinute de bugetele locale, ale consiliilorjudeţene, după caz, precum şi din fonduri provenite din alte surse (buget de stat, venituri dinsurse externe, care se acordă pe bază de programe de finanţare). Potenţialul economic alagenţilor economici din localitate ca şi nivelul veniturilor membrilor comunităţii influenţeazăputernic mărimea acestor fonduri.

Parte componentă a procesului de modernizare a învăţământului, dezvoltarea bazei materiale aînvăţământului preuniversitar are între priorităţile sale îmbunătăţirea dotării cu mijloace deînvăţământ didactic şi mobilier şcolar, înfiinţarea, dotarea şi informatizarea bibliotecilorşcolare, reabilitarea spaţiilor de învăţământ şi sociale destinate elevilor, realizarea unor lucrăride investiţii şi consolidare, precum şi un întreg set de măsuri menite să asigure menţinerea înstare bună de funcţionare a întregului patrimoniu al unităţilor şcolare.

Factorii responsabili cu asigurarea şi dezvoltarea bazei materiale a învăţământului: şcoala,consiliul local, primăria, biserica, comitetele de părinţi şi, nu în ultimul rând, MinisterulEducaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor vor avea învedere nu doar necesarul iniţial de fonduri, ci şi necesarul anual de fonduri pentru întreţinereaşi buna funcţionare a acestor resurse de patrimoniu. În acest sens, planificarea / previziuneabugetară trebuie să aibă în vedere atât fondurile necesare dotărilor, înlocuirilor şi reabilităriiunor valori de patrimoniu şi investiţiilor noi, cât şi fondurile necesare acoperirii cheltuielilorde întreţinere / mentenanţă ale acestui patrimoniu. Pentru aceste din urmă cheltuieli estenecesar să se cunoască volumul lor anual, sursele de acoperire cu fonduri şi factoriiresponsabili cu asigurarea surselor şi efectuarea operaţiilor de mentenanţă.

Participarea partenerilor sociali înseamnă implicare în proiectarea, controlul şi calitateaactului educaţional, administrarea şi gestionarea corectă a fondurilor destinateeducaţiei. Această implicare are grade şi nivele diferite de participare. Astfel, societateaparticipă, în ansamblul ei, la finanţarea învăţământului preuniversitar de stat prin alocareafondurilor de la bugetul de stat; comunitatea locală participă prin alocarea din veniturile salea fondurilor necesare finanţării proporţionale şi complementare; agenţii economici participăîn funcţie de puterea lor economică şi de interesul lor la dezvoltarea bazei materiale a şcolii;familia participă în funcţie de capacitatea ei economico-financiară şi de gradul de înţelegereal importanţei actului educaţional.

Elevii participă atât la procesul educaţional, cât şi la păstrarea şi întreţinerea bazeimateriale a şcolii.Consiliile locale şi judeţene, prin organismele lor specializate, împreună cu conducerileşcolilor şi inspectoratelor şcolare, sunt chemate să colaboreze în procesul de monitorizare aactivităţii educaţionale şi de susţinere materială şi financiară a diverselor categorii de şcoli saudomenii ale activităţii şcolare.

Elaborarea bugetelor de întreţinere a şcolilor (mentenanţa clădirilor şcolare) este opractică internaţională. Aplicată şi în ţara noastră, ea are rolul de a crea o bază sigurăde finanţare a activităţii de mentenanţă prelungind printr-o întreţinere sistematică, încondiţii financiare optime, starea de bună funcţionare a patrimoniului pus la dispoziţiaprocesului de învăţământ.

10

1.2. Obiectul Manualului de întreţinere şi urmărire a comportăriiîn timp a clădirilor şcolare (Manual de mentenanţa pentru clădirişcolare)

În perioada 1998-2003, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului desfăşoară cu succesProgramul de Reabilitare a Şcolilor, în valoare de 130 mil. USD. Acest program este finanţatde Banca Mondială cu 70 mil. USD şi BDCE cu 13,8 mil. USD, restul de 46,2 mil. USD fiindcontribuţia Guvernului României. Prin acest program care a cuprins 1200 de şcoli, s-a realizatreabilitarea sau construirea a 844 de şcoli din care:

Construcţie şi refuncţionalizare……………………..........498

Construcţie, refuncţionalizare şi extindere...........................64

Demolare şi reconstrucţie:……………………...................282,

amplasate după cum urmează:

Urban:……………………128

Rural:…………………….716.

Restul vor fi finalizate în cursul anului 2003.

Beneficiarii acestui program sunt cei 260 000 de elevi care anual vor învăţa în condiţii maisigure şi mai civilizate. Una din problemele care au generat acest program, ca şi necesitateacontinuării lui până în 2009 cu BEI şi BDCE, a fost slaba alocare de fonduri pentruîntreţinerea clădirilor şcolare. Practic, în ultimii 25-30 de ani, şcoala nu a mai beneficiat defonduri pentru menţinerea ei la nivelul solicitat de procesul educaţional şi nici nu a mai ţinutpasul cu dezvoltarea civilizaţiei. În aceste condiţii, au apărut deteriorări care într-o zisemnalate şi-au cerut preţul: o investiţie mare într-un moment dificil pentru bugetele locale şideopotrivă pentru bugetul de stat.

Prin mentenanţă, (în limba engleză „to maintain” = a menţine, a întreţine), în spiritulmanualului de faţă, se înţelege ansamblul tuturor activităţilor tehnice şi administrative,inclusiv operaţiile de supraveghere, de menţinere a caracteristicilor unei entităţi tehnice:clădire / echipament/ utilaj, într-o stare care să-i permită să deservească în condiţii standard decalitate scopul pentru care a fost proiectată.

Filozofia acestui manual, pe care actualii proprietari şi administratori ai şcolilor,conducerile şcolilor şi consiliile locale şi judeţene, este absolut necesar să o înţeleagă,constă în aceea că, dacă nu vor investi periodic şi sistematic pentru întreţinerea şipăstrarea unei clădiri, sumele de bani, care în orice caz vor trebui la un moment dat săfie plătite, vor fi înzecit mai mari.

Soluţia este ca proprietarii sau administratorii şcolilor să urmărească permanent bunafuncţionare a clădirii şcolii, investind periodic sume mai mici pentru întreţinere astfel încât sănu mai fie necesare reparaţii accidentale, scumpe şi neplăcute. Este, deci, filozofia bunuluigospodar care îşi face vara sanie şi iarna car.

11

Manualul de întreţinere şi urmărire a comportării în timp a clădirilor şcolare (Manualde mentenanţă pentru clădiri şcolare), primul manual în acest domeniu apărut înRomânia, este conceput pentru a servi următoarelor scopuri:

• introducerea noţiunii de "mentenanţă" ca parte a activităţii factorilor responsabili dindomeniul educaţional;

• îndrumarea echipelor de verificare a stării clădirilor şcolare (inclusiv a clădiriloranexe din complexul şcolii) în cele peste două mii de oraşe şi comune din ţară, înactivitatea de mentenanţă; manualul se adresează în special celor care nu suntspecialişti în domeniu (din afara breslei constructorilor), constituind o prezentare amodului de a gospodări şi de a aloca fonduri pentru întreţinerea unei şcoli, indiferentîn ce zonă a ţării se află această şcoală.

• sublinierea importanţei activităţii de menţinere în condiţii bune de funcţionare a şcolii,printr-o activitate de mentenanţă curentă, astfel încât să se evite acele acţiuni şi cheltuielineprevăzute generate de un management mai puţin eficient.

Manualul are trei caracteristici:

• pleacă de la ideea că este mai ieftin să întreţin / să înlocuiesc o entitate tehnică (piesă,material, echipament) decât să o repar;

• are ca scop păstrarea clădirilor şcolare în condiţii tehnice de funcţionare optimedesfăşurării procesului educaţional;

• are la bază experienţa acumulată de ţările dezvoltate care au reuşit să facă astfel economiipe termen mediu şi lung.

Manualul este organizat în cinci capitole:

• Introducere

• Managementul mentenanţei

• Bugetul mentenanţei

• Tehnica lucrărilor de întreţinere (mentenanţă)

• Anexe cu recomandări privind: norme de protecţie şi siguranţă a utilizatorilor; depozitareaşi evacuarea deşeurilor; reciclarea materialelor refolosibile; proiectarea, exploatarea şiîntreţinerea; caracteristicile tehnice şi descrierea lucrărilor de construcţii şi instalaţii.

Consideraţi clădirea ca fiind maşina dumneavoastră căreia îi faceţi anual verificarea, îiînlocuiţi piesele care s-ar putea defecta, astfel încât anul următor să circulaţi liniştit şi însiguranţă. La fel trebuie procedat şi cu şcoala pentru ca elevii să se simtă în permanenţăconfortabil şi ca activitatea lor de învăţare să fie stimulată. Conservaţi acest mediu câtmai mult prin realizarea propriului dumneavoastră plan de mentenanţă, după modelulmanualului de faţă.

Mentenanţa nu înseamnă creşterea calitativă sau reducerea costurilor de exploatare, acestea sefac prin modernizări şi dezvoltări, care nu fac obiectul acestui manual.

După un anumit timp, manualul va fi îmbogăţit şi definitivat pe baza experienţei acumulate caurmare a folosirii lui.

12

2. MANAGEMENTUL MENTENANŢEI2.1. Organizarea mentenanţei

Cine organizează şi cine răspunde de activitatea de mentenanţă?Proprietarul clădirii, care este consiliul local sau judeţean, împreună cu administratorulexecutiv care este directorul şcolii.

Cum se organizează activitatea?Consiliul local sau judeţean numeşte o echipă care la un interval de şase luni va verifica,urmând întocmai instrucţiunile prezentului manual, toate clădirile şcolare pe care le are înproprietate / administrare consiliul judeţean sau primăria.

Această echipă întocmeşte pentru fiecare şcoala un raport de inspecţie al situaţiei existente,pe baza prezentului Manual de mentenanţă (vezi cap. 4) şi face propuneri bugetare pentruremedierea problemelor apărute şi păstrarea clădirii şcolii la parametrii tehnici standard defuncţionare.

Cui raportează echipa ?Consiliului care a numit-o.

Când are loc inspecţia echipei si când se depune raportul comisiei ?Inspecţia va avea loc în lunile octombrie-noiembrie şi în perioada vacanţei de Paşti,urmând ca până la 15 decembrie, respectiv 15 iunie, şeful echipei să depună raportul laconsiliul local, astfel încât lucrările foarte urgente / urgente să poată fi realizate în vacanţa deiarnă, respectiv de vară, alături de cele planificate. În perioada de garanţie, la şcolile noi,echipa va face verificări urmărind rezolvarea de către constructor a problemelor apărute,conform prevederilor din contract.

2.2. Componenţa echipei

Din câţi membri este formată echipa ?Se recomandă un număr de 5 membri, dintre care unul va fi numit şeful echipei. Ei pot fi:

• Un membru al comisiilor de învăţământ, cultură şi urbanism şi amenajarea teritoriului dincadrul primăriei / consiliului judeţean sau local; directorul şcolii sau un alt cadru didactic;personal angajat calificat în activitatea de mentenanţă: administratorul şcolii; eventual unreprezentant al comitetului de părinţi; atribuţiile acestor membri ai echipei vor intra însacinile de serviciu ale fiecăruia.

• Specialişti, consultanţi, firme, angajaţi speciali pentru această activitate, dacă aşastabileşte consiliul, aceştia fiind retribuiţi pe baza de contract din fonduri de la bugetullocal .

13

Ce pregătire trebuie să aibă membrii echipei ?Este de dorit ca echipa să fie complexă: este vorba de specialişti, dacă este posibilreprezentanţi ai proiectantului şi constructorului: arhitect şi inginer, diriginte de şantier;specialist în costuri, evaluări, marketing; cadru didactic. De la caz la caz, pot fi şi specialiştidin alte domenii, spre exemplu agricultori, sau părinţi ai elevilor.

Ce calităţi trebuie să aibă membrii echipei ?

• să fie foarte buni gospodari şi să aibă aptitudini de analizare şi evaluare a tuturoraspectelor menţionate în manual a fi observate la faţa locului;

• capacitate bună de comunicare cu personalul şcolii: director, administrator, profesori,pentru a afla neajunsurile şi solicitările lor.

Personalul care face parte din echipa de inspecţie va trebui să fie instruit în domeniulmentenanţei şi în mod special, în mentenanţa şcolilor, astfel încât să poată elabora un plan dementenanţă şi un buget adecvat.

2.3. Planificarea lucrărilor şi stabilirea priorităţilor.

Elementele cheie care determină planificarea activităţii de mentenanţă sunt:• Inspecţia efectuată de echipa desemnată;• Identificarea tipului de lucrare (foarte urgente, urgente, curente);• Organizarea lucrărilor de mentenanţă (planificarea termenelor şi a responsabilităţilor);• Identificarea costurilor şi planificarea acestora;• Planificarea şi întocmirea bugetului activităţii;• Identificarea resurselor de finanţare;• Căi de alocare a resurselor financiare;• Identificarea şi stabilirea modalităţilor de utilizare a resurselor externe (în situaţia în care

nu este posibil pe plan local).

Cine stabileşte priorităţile în ceea ce priveşte lucrările?Echipa, conform Manualului de mentenanţă, va stabili trei categorii de lucrări:

• Foarte urgente: lucrări a căror nerealizare poate duce la accidente, pagube etc. (spre ex.defecţiuni la instalaţia de gaz). Se vor remedia imediat.

• Urgente: lucrări a căror nerealizare duce la desfăşurarea procesului educaţional în condiţiislabe calitativ. Acestea se vor remedia până la începutul următorului an şcolar.

• Curente sau planificate: acestea se vor planifica pentru anul următor, vacanţe etc.

Pe baza analizei de la faţa locului, echipa propune ordinea de prioritate a lucrărilor.

Cine va controla cum au fost stabilite aceste priorităţi ?Primarul sau vicepreşedintele de resort al consiliului local sau judeţean, după caz.

Cine va ţine evidenţa planificării ?Serviciile de specialitate din cadrul primăriilor şi fiecare director pentru unitatea pe care oconduce.

14

Cine va răspunde de realizarea lucrărilor ?Comisia pentru urbanism şi amenajarea teritoriului / tehnică investiţii, după caz şi conducereaşcolii.

Cine răspunde de cuprinderea lucrărilor în bugetul anului următor ?Serviciile de specialitate din cadrul primăriilor şi consiliilor judeţene şi fiecare directorurmăresc introducerea propunerilor în proiectul de buget elaborat de unitatea administrativă.Acest obiectiv intră şi în sarcina directorilor unităţilor de învăţământ care încă nu aucontabilitate proprie şi a căror execuţie bugetară se realizează la nivelul primăriei.

Cine va verifica execuţia lucrărilor ?Membrii echipei.

Cine va raporta anual efectuarea lucrărilor de mentenanţă la şcoli ?Şeful echipei.

Primarul / preşedintele consiliului judeţean va cuprinde această activitate în raportul anual.

2.4. Decizia şi informarea / comunicarea

Cine ia decizia efectuării lucrărilor pe baza raportului echipei ?Primarul / preşedintele consiliului judeţean şi consiliul.

Cine şi în ce mod comunică comunităţii deciziile privind bugetul şi mentenanţa clădirii ?Responsabilul cu presa al autorităţii locale va comunica prin mass-media locală; în nici un cazrapoartele nu vor rămâne nefolosite, uitate prin sertare; alte mijloace specifice fiecăreicomunităţi: întâlniri cetăţeneşti, slujbe bisericeşti etc. Activitatea de informare revine şiautorităţilor locale, prin şedinţe publice, şi directorilor de şcoli, la întâlnirile cu părinţii.

În ce scop se face comunicarea ?Pentru a atrage şi alte fonduri spre şcoală. Oamenii informaţi pot solicita prin prieteni,comitete de părinţi, familie, biserică, alte fonduri pentru bunul mers al şcolii.

Comunitatea doreşte, în general, să sprijine suplimentar cu bani cheltuielile şcolii unde auînvăţat membrii ei sau copiii lor. Să le lăsăm ca această dorinţă de implicare să se realizeze.

Cum se comunică ?

Clar, simplu şi direct, cu cauze şi rezultate concrete.

Cine răspunde ?Directorul şcolii şi autorităţile publice locale.

15

3. BUGETUL MENTENANŢEI

3.1. Finanţarea unităţilor de învăţământ

3.1.1. Baza legală a finanţării unităţilor de învăţământ

Baza legală a finanţării unităţilor de învăţământ o reprezintă prevederile Ordonanţei deUrgenţă a Guvernului nr. 32/2001 şi Hotărârea Guvernului nr. 538/2001 de aprobare aMetodologiei de aplicare a ordonanţei precedente, legile anuale ale bugetului de stat, precumşi principiile înscrise în Legea învăţământului nr. 84/1995 republicată, cu modificările şicompletările ulterioare.

Aşa cum prevăd "Normele metodologice pentru finanţarea învăţământului preuniversitar destat" aprobate prin Hotărârea nr. 538/07.06.2001, începând cu anul 2001, cheltuielile pentrufinanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale aleunităţilor administrativ-teritoriale în raza cărora acestea îşi desfăşoară activitatea.

3.1.2. Principiile de bază ale finanţăriiFiecare unitate de învăţământ are buget propriu anual de venituri şi cheltuieli. La întocmireabugetului de venituri şi cheltuieli, indiferent de sursa de finanţare (buget de stat, buget localsau surse proprii) se au în vedere două criterii de alocare a fondurilor, conform HG 538/2001:

• finanţarea proporţională influenţată de numărul de elevi sau preşcolari, pentru cheltuielilede personal, manualele şcolare şi bursele şcolare;

• finanţarea complementară, care nu este influenţată în mod direct de numărul de elevi/preşcolari din unitate, pentru cheltuielile materiale şi servicii, alocaţiile pentru instituţiipublice, pentru cheltuielile de capital (reparaţii capitale, lucrări de consolidare, obiectivede investiţii; ponderea acestora va scădea pe măsură ce bugetul de mentenanţă esteplanificat şi realizat) şi pentru alte cheltuieli nedeterminate de numărul de elevi/preşcolari.

Cheltuielile de mentenanţă se vor cuprinde în cheltuielile materiale curente conformapartenenţei clasificaţiei bugetare.

Pe baza acestor două criterii se repartizează şi se completează bugetul aprobat cătreunitatea de învăţământ.Sumele necesare pentru finanţarea proporţională se calculează prin înmulţirea numărului deelevi/preşcolari cu costul mediu anual orientativ pe elev/preşcolar comunicat de inspectoratulşcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, de fiecare unitate de învăţământpreuniversitar de stat, pe profiluri de învăţământ. Sumele necesare pentru finanţareacomplementară se stabilesc în funcţie de necesităţile de acoperire a cheltuielilor şcolii.

16

La propunerea şcolii, în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelormunicipiului Bucureşti se includ sume pentru cheltuieli materiale şi servicii, alocaţii pentruinstituţiile publice şi cheltuieli de capital, care se asigură, conform legii, de autoritatea locală.Cheltuielile de mentenanţă sunt fundamentate pe baza proceselor verbale şi a ordinii deprioritate propuse de echipele de verificare a stării clădirilor unităţilor de învăţământ.Directorul şcolii este direct implicat în activitatea de mentenanţă. Participarea lui la inspecţiaşcolii şi pregătirea profesională îi va permite să participe atât la elaborarea bugetului dementenanţă prin identificarea resurselor, cât şi la multiplicarea fondurilor prin eforturi propriide obţinere a resurselor extrabugetare sau prin antrenarea comunităţii locale (de exemplu,comitetele de părinţi) la sporirea resurselor financiare ale şcolii.Pentru lucrări de consolidare şi modernizare sau alte investiţii mari, sarcina de acoperirefinanciară şi realizare revine consiliului local sau judeţean.

3.1.3. Sursele de finanţare ale unităţilor de învăţământ• Bugetul de stat

• Bugetul autorităţilor locale

• Bugetul consiliilor judeţene

• Sursele proprii ale unităţii de învăţământ

• Programe cu finanţare externă

Procentul alocat autorităţilor locale, din care se construieşte bugetul unităţii de învăţământ, secalculează având în vedere capacitatea fiecărei autorităţi locale de a colecta taxe şi impozite.Primarul este responsabil, la nivel local, pentru susţinerea serviciilor educaţionale şi definanţarea învăţământului preuniversitar de stat. Din sursele de finanţare mai sus enumerate sealimentează bugetul unităţii de învăţământ prin bugetul consiliului local. Unele fonduri pot fitrimise direct către şcoală de la Consiliul judeţean sau de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şiTineretului, prin programe speciale de finanţare.

3.2. Bugetul unităţii de învăţământ3.2.1. Conţinutul bugetului unităţii de învăţământBugetul unei şcoli trebuie să reflecte necesarul de finanţare, în condiţiile în care unitatea deînvăţământ aplică măsuri pentru utilizarea cu maximă eficienţă a bazei materiale existente şi afondurilor în interesul procesului de învăţământ. El este un instrument de urmărire a realizăriiindicatorilor fizici şi valorici propuşi.

3.2.2. Structura unui buget de venituri şi cheltuieliStructura unui buget de venituri şi cheltuieli pentru o unitate de învăţământ preuniversitar destat cuprinde următoarele:

Venituri, care pot fi:

• venituri din credite de la bugetul de stat;• venituri din credite de la bugetul local;• venituri extrabugetare obţinute în condiţiile legii;• venituri din surse externe.

17

Cheltuieli, având ca surse credite de la bugetul de stat sau bugetul local, alte surse de venituri,pot fi:• cheltuieli de personal;• cheltuieli materiale şi servicii (inclusiv cheltuielile de mentenanţă);• burse;• cheltuieli de capital (de investiţii).

Această clasificare permite gruparea sumelor în mod logic şi real, adoptarea de măsuri pentruîncasarea la termen a veniturilor care fac posibile cheltuielile potrivit scopurilor aprobate,luarea deciziilor de încadrare în limitele legale pentru ordonatorul de credite.

3.2.3. Elaborarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al şcoliiÎn prima fază de elaborare a proiectului bugetului de stat şi a proiectelor bugetelor locale,unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, ai căror conducători îndeplinesc calitatea deordonator terţiar de credite, în cazul în care sunt directorii centrelor de execuţie bugetară,întocmesc şi prezintă proiectul de buget şi fundamentările corespunzătoare autorităţii publicelocale direct sau prin intermediul centrelor de execuţie bugetară. Conducătorul unităţii deînvăţământ răspunde de respectarea dispoziţiilor legale în utilizarea creditelor şi în realizareaveniturilor, în folosirea cu eficienţă a sumelor primite. După aprobarea Legii Anuale aBugetului, repartizarea sumelor pentru bugetele instituţiilor de învăţământ preuniversitar destat se face în prima fază prin intermediul consiliilor judeţene prin hotărâre şi cu asistenţătehnică din partea direcţiei generale a finanţelor publice şi a inspectoratului şcolar, pentrucheltuielile de la bugetul de stat.

În cea de-a doua fază, consiliile locale, pe baza sumelor repartizate din bugetul de stat şi dupăadăugarea sumelor necesare finanţării complementare, comunică unităţilor de învăţământ şitrezoreriilor la care acestea sunt arondate bugetele aprobate conform legii. În acest moment,bugetul unităţii de învăţământ devine documentul pe baza căruia se asigură finanţareacheltuielilor în exerciţiul financiar în curs.

3.2.4. Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieliExecuţia bugetelor instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat se referă la deschidereacreditelor bugetare de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, la operaţiunilede încasare a veniturilor extrabugetare realizate de către ordonatorii terţiari de credite, precumşi la angajarea şi efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget.

În cazul în care unitatea de învăţământ preuniversitar de stat îşi execută bugetul propriu prinunităţi administrativ-teritoriale sau prin altă instituţie de învăţământ la care este arondată,cheltuielile se angajează pe baza documentelor semnate din punct de vedere al necesităţii, dedirectorul instituţiei de învăţământ. Aceste documente vor fi transmise primăriilor şiinstituţiilor de învăţământ la care sunt arondate, care, după verificarea documentelor din punctde vedere al încadrării, respectării limitelor şi destinaţiei creditelor din bugetul unităţiirespective, procedează la declanşarea formalităţilor de efectuare a plăţilor propuse. Existăreglementat un sistem de raportare contabilă a execuţiei bugetare trimestrială şi anuală pentrucontrolul legalităţii utilizării fondurilor alocate.

18

3.2.5. Traseul bugetului de venituri şi cheltuieli de la propunere la aprobare

Pe drumul şcoală-autoritate locală-şcoală, alocarea sumelor din bugetul local către sistemul deînvăţământ se face astfel:

Pasul I

Propunerea bugetului de venituri şi cheltuieli de către directorul unităţii de învăţământ,alături de fundamentările necesare, ţinând cont de:

• costul mediu pe elev / preşcolar anual comunicat;

• starea şi calitatea bazei materiale aflate în administrarea acestuia;

• prioritatea realizării unor obiective şi programe pentru procesul educativ.

Pasul II

Stabilirea sumei totale pentru capitolul învăţământ din bugetul local, ţinând cont de:

• procentul din PIB alocat educaţiei la nivelul naţional;• propunerea de buget aferentă finanţării proporţionale de la nivelul unităţii şcolare,

propuneri în care sunt incluse şi cheltuielile de mentenanţă şi propunerea pentru sumeleaferente finanţării complementare;

• sumele necesare proiectelor aflate în derulare în anul financiar în exerciţiu;• evaluarea sumelor necesare proiectelor viitoare pe care le semnalează prin note de

fundamentare directorii unităţilor de învăţământ;• sumele necesare programelor de învăţământ iniţiate de inspectoratul şcolar şi suportate din

bugetul şcolii (programe de perfecţionare, concursuri şi olimpiade etc.).

Propunere de BVC elaborat pe baza finanţăriiproporţionale

Corelarea BVC-urilor unităţilor de învăţământindividuale sau a centrelor bugetare

PRIMĂRIA

ŞCOALA

BUGETUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT ALAUTORITĂŢII LOCALE

BVC APROBAT

Alocarea sumelor aferentefinanţării complementare din

bugetul local

BVC aprobat al şcolii

Prin consiliul judeţean

BUGETUL DE STAT

19

Pasul III

Alocarea sumei totale pentru învăţământ din bugetul propriu local pentru fiecare unitateşcolară, ţinând cont de:

• costul mediu anual înmulţit cu numărul de preşcolari şi elevi înscrişi în anul şcolar;

• costul mediu anual înmulţit cu numărul mediu de elevi care participă la olimpiadeleşcolare sau concursurile locale;

• nivelul cheltuielilor materiale curente estimate pe bază de indicatori fizici, respectivcheltuielile de exploatare ale unităţii de învăţământ;

• suprafaţa terenurilor aferente unităţilor de învăţământ;

• gradul de dotare (spre exemplu: număr de calculatoare conectate la internet, număr deposturi telefonice, fax, xerox, mijloace de transport);

• acţiuni speciale din programul de activitate al fiecărei unităţi de învăţământ.

După evaluare se determină fondurile necesare funcţionării curente a fiecărei unităţi deînvăţământ. Astfel:

unde: Totfonduri = totalitatea fondurilor alocate din bugetul local pentru învăţământ

Fs1…sn = fonduri alocate pentru o unitate şcolară.

Fondurile necesare şcolii sunt determinate de mărimea cheltuielilor aferente finanţăriiproporţionale şi finanţării complementare.

Astfel:

Chf = Chs + Chp + Chms +Chb + Chm

Unde: Chf = cheltuieli aferente finanţăriiChs = cheltuieli pentru salariiChp = cheltuieli cu perfecţionarea profesională

Chms = cheltuieli cu manualele şcolareChb = cheltuieli cu bursele elevilorChm = cheltuieli materiale curente cerute de procesul educativ, inclusiv cheltuielile dementenanţă

Pasul IV

Repartizarea sumei totale cuvenite fiecărei unităţi de învăţământ.

În funcţie de posibilităţile de acoperire cu fonduri, sumele alocate fiecărei şcoli se corecteazăproporţional la valoarea reală posibil de a fi acoperită din bugetul local.

Stabilirea priorităţilor în ceea ce priveşte activităţile de execuţie a lucrărilor dementenanţă şi alocarea sumelor necesare se face în consiliul de administraţie princolaborarea dintre directorii unităţilor şcolare, ca ordonatori terţiari de credite, şiconsiliul local, astfel încât sa se acopere cheltuielile necesare de funcţionare normală aşcolii.

∑

+++= snsssfonduri FFFFTot ...321

20

În funcţie de destinaţia cheltuielilor, fondurile alocate unei unităţi şcolare pot acopericheltuieli de mentenanţă şi funcţionare curentă sau de exploatare sau, dacă bugetul permite,cheltuieli pentru dotări.

Dacă notăm:

Chm = cheltuieli de mentenanţă

Chexp = cheltuieli de exploatare

Chdot = cheltuieli pentru dotări

vom obţine formula de calcul a fondurilor pentru şcoala 1 a cheltuielilor materiale:

Fs1 = Chm + Chexp + Chdot

unde Fs1 reprezintă fondurile alocate şcolii 1.

Cheltuielile de mentenanţă pot fi cheltuieli de întreţinere (spre exemplu cheltuielile deîntreţinere a spaţiilor de învăţământ) şi pot fi cheltuieli de înlocuire cu caracter urgent, foarteurgent sau planificat (spre exemplu înlocuiri de piese, echipamente etc.).

Cheltuielile de exploatare ale unităţii de învăţământ se referă la acele cheltuieli efectuate înmod curent pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului instructiv-educativ (spreexemplu asigurarea utilităţilor).

3.3. Bugetul de mentenanţă

3.3.1. Conţinutul bugetului de mentenanţă

Stabilirea bugetului unui plan de mentenanţă presupune includerea în bugetul şcolii aacelor cheltuieli de menţinere în bună funcţiune a utilităţilor şi a infrastructurii şcolii. Înpractica mondială, activitatea de mentenanţă exclude activitatea de reparaţie. Reparaţiilecu caracter special (cele foarte urgente sau accidentale) se referă la acele acţiuni care solicită oabordare la un moment dat şi pentru care nivelul cheltuielilor se situează peste cheltuielilenecesare planului de mentenanţă curent. Activitatea de mentenanţă este necesară pentru apreveni reparaţiile şi accidentele.

Bugetul de mentenanţă va fi inclus în cadrul bugetului cheltuielilor materiale. Trebuie avutîn vedere faptul că executarea lucrărilor de mentenanţă se planifică în funcţie de obiectivulinspectat la intervale de timp: zilnic sau periodic, săptămânal, lunar, bianual, anual, ciclu demai mulţi ani.

Drept urmare, atât cheltuielile legate de personalul implicat cât şi cheltuielile materiale(achiziţii de consumabile, piese de schimb, service etc.) vor fi cuantificate în funcţie deaceastă eşalonare în timp. Însumarea acestor costuri pe intervale şi tipuri de activităţi dementenanţă vor alcătui bugetul de mentenanţă.

3.3.2. Planificarea bugetului de mentenanţăPlanificarea unui buget de mentenanţă adecvat este responsabilitatea conducerii şcolii şi aconsiliului local. Un buget bun implică planificarea şi stabilirea priorităţilor şi estimareacosturilor. În aceste condiţii, dacă bugetul este bine administrat, rezultatele vor fi optime chiardacă fondurile nu sunt foarte mari.Pe baza rapoartelor întocmite de către echipa de inspecţie pentru fiecare şcoală, se va elaboraun buget pentru anul următor. Toate bugetele şi planificările aferente lucrărilor vor fi uniteîntr-un buget general al şcolilor şi într-un program general de mentenanţă al ordonatoruluiprincipal de credite supus apoi aprobării consiliului local sau judeţean.În utilizarea resurselor, care sunt limitate în condiţiile actuale şi mai ales influenţate deputerea economică a comunităţii locale din care şcoala face parte, conducerea şcolii împreunăcu ordonatorul principal de credite, respectiv consiliul local, au obligaţia de a asigura înbugetul şcolii minimum necesar de fonduri pentru bugetul de mentenanţă, care să determinebuna funcţionare a şcolii, respectiv a acelui buget de mentenanţă curentă, aşa cum este definitîn prezentul manual.Fiecare director de şcoală, la întocmirea bugetului şcolii, va lua în considerareurmătoarele idei fundamentale:• cunoaşterea surselor de fonduri pentru şcoală, a autorităţii care controlează bugetul şi a

politicii locale în domeniul învăţământului;• cunoaşterea problemelor esenţiale privind bugetul de venituri şi cheltuieli al şcolii şi al

localităţii şi a modului în care se realizează efectiv un buget;• colaborarea cu ceilalţi parteneri interesaţi în realizarea procesului instructiv-educativ din

şcoală şi din afara ei.

Planificarea bugetului de mentenanţă pentru o perioadă de timp şi pentru o unitateşcolară

PLANIFICAREA LUCRĂRILOR DEMENTENANŢĂ

PE TIPURI DE ACTIVITĂŢI

S

ESTIMAREA COSTURILOR

SALARIALE

MATERIALE

CONSTRUIREA BUGETULUIIMPLIFICAT DE MENTENANŢĂ

INCLUDEREA BUGETULUIDE MENTENANŢĂ ÎN

BUGETUL ŞCOLII

BUGETULLOCAL

21

22

3.3.3. Utilizarea bugetului de mentenanţă• Bugetul pentru lucrări foarte urgente, împreună cu lista de lucrări, se comunică

autorităţii locale, care va aloca imediat, din bugetul de cheltuieli neprevăzute proprii saude la nivelul consiliului judeţean pe şcoli, fonduri pentru efectuarea acestor lucrări şi carese adaugă fondurilor existente deja în bugetul şcolii. Sistemul de achiziţii va fi cel deîncredinţare directă, în conformitate cu prevederile legale, nemaifiind timp pentru licitaţii.

• Bugetul pentru lucrări urgente se supune atenţiei autorităţii locale, care are sarcina de aaloca fonduri pentru efectuarea şi finalizarea lor până la începutul anului şcolar.

Autoritatea locală va verifica cele menţionate în raport înaintea repartizării fondurilor şi aanunţării licitaţiilor.

• Bugetul pentru lucrările planificate va forma împreună cu bugetul de exploatare al şcoliişi cu cel pentru salarii şi alte cheltuieli necesare funcţionării şcolii, bugetul general alşcolii. La acest buget se poate adăuga şi cel necesar unor eventuale lucrări foarte urgente /urgente ce pot apărea în anul următor. Acest buget general va fi susţinut de comisia deînvăţământ şi cultură pentru a fi alocat fiecărei şcoli

Efectuarea lucrărilor de mentenanţă cu elevi în şcoală nu este permisă decât în cazurispeciale (vezi Normele de protecţie a muncii din capitolul Anexe).

3.3.4. Calculul bugetului de mentenanţă. Schema generală a bugetului dementenanţă.Conform recomandărilor din Manualul de mentenanţă pentru clădiri şcolare, echipa deinspecţie, împreună cu directorul şcolii, care va participa şi la realizarea raportului, vor calculacheltuielile pentru fiecare subdomeniu şi domeniu de lucrări şi pentru fiecare şcoală. Deasemenea, bugetul va fi planificat pe tipuri de lucrări: foarte urgente, urgente, planificate.

Formula generală de calcul a bugetului de mentenanţă

unde: i = domenii: 1 – structură; 2 – arhitectură; 3 – instalaţii sanitare; 4 – instalaţii termice;5-instalaţii electrice

Formula generală de calcul a unui domeniu din activitatea de mentenanţă este:

unde: Bd = buget domeniu 1…5

Bsd = buget subdomeniu 1…n (a se vedea Capitolul 4)

Bnep = buget cheltuieli neprevăzute.

nepi

dmentenata BBB += ∑=

5

1

∑=

=n

Sdsdd BB

1

23

Formula de calcul a unui subdomeniu din activitatea de mentenanţă este:

unde: Bsd = bugetul subdomeniului 1…n

Bchc = bugetul cheltuielilor curente

Bchurg = bugetul cheltuielilor urgente

Bchfurg = bugetul cheltuielilor foarte urgente

Din punct de vedere economic al grupării tipurilor de lucrări, bugetul de mentenanţă areurmătoarea formulă:

unde semnificaţiile termenilor sunt cele utilizate mai sus, iar Bnep se compune:

unde: Bmurg = bugetul de mentenanţă urgent

Bmfurg = bugetul de mentenanţă foarte urgent.

Rezultă că bugetul mentenanţei este suma bugetelor mentenanţei curente şi neprevăzute.

Bneprevăzute se recomandă să fie între 5-10% din bugetul şcolii.

DOMENIUL i (i = 1…5) = Suma subdomeniilor

Subdomeniul j (j = 1…n) Sd1 … Sdn = Suma cheltuielilor curente, urgente, foarte urgente

– lucrări curente chc Marcate* Bmc

– lucrări urgente churg Marcate** Bnep

– lucrări foarteurgente

chfurg Marcate***

Prin însumare

= Sd1…n

Prin însumarea subdomeniilor

= domeniul i…5

Bm

Comisia de inspecţie va completa pentru fiecare activitate prevăzută în planul de mentenanţătabelul specific şi pe baza acestor tabele, în urma constatărilor proprii, în conformitate curealitatea, va urmări încadrarea tipului de lucrări aşa cum este el marcat de specialist, vaînsuma cheltuielile pe subdomenii, pe domenii şi pe categorii de buget: bugetul mentenanţeicurente şi bugetul pentru lucrările cu caracter neprevăzut (urgente şi foarte urgente).

Pentru fiecare tip de activitate de mentenanţă (inspecţie, întreţinere, reparaţie accidentală)există o periodizare care va fi luată în calcul la stabilirea costurilor materiale şi salarialenecesare, sume care se vor estima şi vor fi trecute în bugetul de mentenanţă.

Directorul şcolii, în acord cu departamentul economic al primăriei / consiliului judeţean şi aechipei de inspecţie, va prevedea bugetul de mentenanţă al şcolii în bugetul autorităţii locale.

mfurgmurgnep BBB +=

furgchurgchcsd BBBB ++=

∑=

+=5

1inepdm BBB

i

nepcm BBB +=

Din centralizarea activităţilor de mentenanţă din plan, ca şi a costurilor estimate dinbugetele specifice, va rezulta bugetul mentenanţei pentru o şcoală.

Schema generală a bugetului programului de mentenanţă al şcolii este:

în c

Dacon

Auveniniţ

3.3Dirurm

•

•

•

•

( )∑ ++++= MiisîvMMisstMahCh ChChChChChTM

( )∑ += pblV VVTM

are:

ChMarh = cheltuieli de mentenanţă ale domeniului „arh

ChMst = cheltuieli de mentenanţă ale domeniului „struc

ChMis = cheltuieli de mentenanţă ale domeniului „insta

ChMsîv = cheltuieli de mentenanţă ale domeniului „siste

ChMii = cheltuieli de mentenanţă ale domeniului „insta

Vbl = venituri de la bugetul local

Vp = venituri din surse proprii

că autoritatea locală nu dispune de fondurile necesare, sesiliului judeţean, care are datoria să o sprijine.

toritatea locală, părinţii, comunitatea, biserica au datit prin venituri proprii, sponsorizări, donaţii şi din alte sia un program menit să atragă fonduri de completare a

.5.Utilizarea eficientă a bugetului general al şcolectorul şcolii va avea în vedere sistematic o utilizare eficienărind:

reducerea cheltuielilor de exploatare prin modernizări (vejudicioasă (fără pierderi de apă, căldură, electricitate) şi sticlă, metal etc, astfel încât cantitatea de gunoi de ridicat să

reducerea cheltuielilor neprevăzute printr-un managemencontroale efectuate mai des de conducerea şcolii după modmentenanţă;

realizarea lucrărilor de întreţinere şi remediere, în absolut teste posibil, de către elevi sau părinţii lor (de ex. lucpardoselii, a tâmplăriei, a spaţiilor verzi şi a terenului şcolii

creşterea eficienţei de utilizare a clădirii care, ca obiectiv cât mai intens (reducerea cheltuielilor de întreţinere), educaţional prin optimizarea programului în două schimtransport al elevilor şi profesorilor permit acest lucru; creştpoate fi obţinută şi prin folosirea spaţiilor în afara programde săptămână) pentru alte funcţiuni ale comunităţii: bibliosăli de reuniune etc.

BUGETUL MENTENANŢEI

24

itectură“

tură“

laţii sanitare“

me de încălzire şi ventilare“

laţii de iluminat“

va adresa la nivelul superior

oria să multiplice sursele deurse, iar conducerea şcolii vabugetului general al şcolii.

iită a bugetului general al şcolii

zi cap. Marketing), exploatarereciclarea materialelor: hârtie, fie diminuată;

t al şcolii eficient, verificări,elul menţionat în Manualul de

oate cazurile în care acest lucrurări de vopsitorie, întreţinerea etc.);

de investiţii, trebuie exploatatăprin reorganizarea procesuluiburi, acolo unde condiţiile deerea eficienţei exploatării şcoliiului şcolar (seara sau la sfârşit

tecă publică, activităţi sportive,

25

3.4. Marketingul mentenanţeiMarketingul mentenanţei este procesul de previzionare şi evaluare a nevoilor de mentenanţă şide identificare şi obţinere a fondurilor pentru acoperirea acestor nevoi.

Mentenanţa presupune planificarea activităţii, organizarea acesteia şi determinarea costurilor.Pentru aceasta sunt necesare informaţii privind modalităţile de achiziţie a materialelornecesare pentru lucrările de mentenanţă, precum şi a caracteristicilor acestora. Pentru oacoperire eficientă cu materialele necesare lucrărilor de mentenanţă atât din punctul devederea al aprovizionării ritmice, cât şi al adoptării celor mai bune soluţii este necesară oactivitate de marketing susţinută de şcoală.

3.4.1. Partenerii şcolii implicaţi în procesul educaţionalDirectorul şcolii, în efortul de colectare a fondurilor, susţinut de un management profesionist,va colabora cu toţi factorii locali implicaţi în procesul educaţional: agenţi economici, consiliilocale, consilii judeţene, organizaţii non-guvernamentale, comitete de părinţi, alteadministraţii locale din regiune sau de la nivel naţional.

Este importantă şi comunicarea pe verticală, între autoritatea locală şi consiliul judeţean,ministere şi organizaţii la nivel naţional interesate în procesul educativ.

3.4.2. Analiza costurilor de mentenanţăPrincipiul gândirii în perspectivă şi al previziunii pe termen lung trebuie să ghidezeactivitatea de analiză a costurilor de mentenanţă realizată de echipa de inspecţie împreunăcu directorul şcolii (spre exemplu: planificăm cheltuieli periodice pentru întreţinere, înlocuimo piesă la un echipament defect pentru a-l menţine în funcţiune sau optăm pentru un altul maiperformant, dar mai scump).

În momentul în care construim un buget de mentenanţă pentru o activitate, trebuie să fimatenţi la acele costuri insesizabile la prima vedere. Preţul de achiziţie iniţial este în modobişnuit doar o parte a preţului total de implementare şi funcţionare a unui sistem. Modul încare fondurile sunt strânse (prin alocaţii bugetare, prin bugetele comunităţii locale, donaţii,sponsorizări etc.) şi apoi folosite (achiziţie, leasing, rate) are un impact important asupracheltuielilor de mentenanţă. Există mai multe elemente-cheie de luat în considerare înmarketingul mentenanţei.

Rezistaţi tentaţiei de a gândi pe termen scurt! Un buget anual de mentenanţă este înmod necesar asociat celor mai multe articole de cheltuieli. Sigur, achiziţia de calculatoare,spre exemplu, sau planificarea renovărilor sunt mai apropiate de cheltuielile de capital petermen lung, pentru care, de obicei, se întocmeşte buget separat. Când luaţi în calcul un costpentru un sistem nou sau îmbunătăţirea unuia deja achiziţionat, străduiţi-vă să gândiţiîn termenii unei investiţii pe timp mai îndelungat. Costurile implicate de durata defuncţionare a sistemului, care includ cheltuielile de menţinere şi funcţionare ale acestuia,sunt de departe mai importante şi este mai util şi realist să le planificaţi şi să leintroduceţi în bugetul dumneavoastră.

26

3.4.3. Planificarea termenelor şi sursele de fonduriIncludeţi în planificarea bugetului dumneavoastră estimat atât termene mai scurte pentruachiziţii, cât şi termene mai lungi pentru mentenanţă. Odată ce aţi anticipat marea majoritateaa costurilor, începeţi să vă gândiţi la potenţialele surse de fonduri care să acopere acestecosturi. Aveţi mai multe opţiuni financiare, unele specifice sistemului educaţional. Bugetullocal este capabil să susţină unele dintre aceste cheltuieli. Puteţi găsi şi surse suplimentare, aşanumitele fonduri extrabugetare, care pot fi donaţii, sponsorizări, încasări din taxe, servicii etc.şi care pot fi mărite prin eforturi proprii. Aveţi grijă ca aceste resurse financiare să nu fieînsoţite de restricţii şi condiţionări privind utilizarea lor, pentru a nu intra în conflict cu legileîn vigoare (spre exemplu: nu puteţi utiliza fondurile destinate plăţilor salariale pentrucheltuielile materiale, nu utilizaţi sumele provenite din donaţii şi sponsorizări decât conformdorinţei donatorului sau sponsorului, dacă aceasta este specificată în contract). De oriunde arveni fondurile, modul de întocmire a bugetului trebuie să fie specific sistemului educaţional înceea ce priveşte locul unde încadraţi veniturile şi modul în care efectuaţi cheltuielile.

Dacă achiziţionaţi un echipament pentru care aveţi specificată o durată de funcţionare fărăintervenţii, planificaţi întreţinerea acestuia, eventualele reparaţii accidentale sau modernizări.Pentru acele echipamente achiziţionate în rate sau în leasing, mentenanţa poate fi specificatăîn contract sau în documentele ce însoţesc achiziţia. În acest caz, costurile echipamentuluidepăşesc durata contractului (spre exemplu: la achiziţionarea unui calculator sau a unuicopiator, prevedeţi şi întreţinerea acestora, eventualele consumabile, up-grade-uri etc.).

Costurile de mentenanţă sunt şi trebuie să fie, de cele mai multe ori, mai mici decât dacăam înlocui un întreg sistem defect la un moment dat.

Prin crearea unui plan de mentenanţă bun este de multe ori posibil să reducem costurilecurente de exploatare faţă de cele de achiziţie. Spre exemplu, prin introducerea şi menţinereaîn bune condiţii de funcţionare a unui sistem de iluminat pot scădea costurile curente deexploatare care se vor vedea în factura lunară de plată a curentului electric, în consumul depiese de schimb, iar economiile rezultate se pot folosi pentru alte proiecte. Iată cum raportulcost / beneficiu poate fi sesizat fără prea multă greutate.

3.4.4. Compararea costurilor de mentenanţă cu beneficiile în planul calităţiiprocesului educaţionalCompararea costurilor cu beneficiile trebuie înţeleasă ca un efort îndreptat spre obţinerea de"beneficii" de utilizare pe termen lung a echipamentelor, în urma aplicării unor politicieficiente de întreţinere şi marketing. Este vorba de a lua decizia cea mai bună cu privire lacosturile de mentanţă pe termen scurt şi lung. Efortul de multiplicare a veniturilor proprii vapermite creşterea bugetului şcolii şi, implicit, a bugetului de mentenanţă, folosind, pe câtposibil, resursele locale în ceea ce priveşte materialele, serviciile şi tehnologiile.

Odată ce costul este cunoscut, el va fi comparat cu beneficiul şi acesta este aspectul cel maidificil al analizei, întrucât există efecte care pot fi măsurate în bani şi efecte care nu pot fimăsurate efectiv, ci doar pot fi apreciate în măsura în care determină, în timp, îmbunătăţireacalităţii actului educaţional.

27

3.4.5. Alegerea materialelor. Preţul de achiziţie. Provenienţa acestora.Materialele şi piesele de schimb de calitate, chiar dacă sunt mai scumpe, pot „economisi“ întimp alte cheltuieli de înlocuire, determinând cheltuieli de exploatare mici. Nu totdeauna unpreţ mic de achiziţie înseamnă o reducere a cheltuielilor de mentenanţă. Cel mai bine este săse respecte raportul dintre calitate şi preţ, incluzând nivelul cheltuielilor de exploatare. Serecomandă achiziţia cu prioritate a materialelor necesare lucrărilor planificate, costul acestorafiind obligatoriu prevăzut în buget, conform planificării şi listei de lucrări. Pentru lucrărilefoarte urgente şi urgente, fiind situaţii neprevăzute şi întrucât bugetul pentru cheltuielileneprevăzute nu poate depăşi un anumit procent din bugetul şcolii, materialele vor fiachiziţionate în funcţie de fonduri, dar astfel încât să nu se afecteze calitatea şi siguranţareparaţiei.

Nu întotdeauna un produs din import înseamnă că satisface raportul: calitate plus preţplus nivelul cheltuielilor de exploatare! Luaţi în calcul costul pieselor de schimb şidurata lor de înlocuire şi de cele mai multe ori veţi realiza că un material de calitateprodus în ţară este mai rentabil.

Pentru un bun marketing al mentenanţei, se impune cunoaşterea unui număr cât maimare de produse, materiale şi servicii, iar echipa de inspecţie va avea la dispoziţie cât maimulte informaţii din acest domeniu: cataloage de prezentare, liste de preţuri etc.

28

4. TEHNICA LUCRĂRILOR DE MENTENANŢĂ

4.1. Arhitectura

Programul de întreţinere şi urmărire a comportării în timp a clădirilor şcolare (mentenanţă)reprezintă ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi administrative, inclusiv operaţiile desupraveghere, întreprinse de comunitatea în care se găseşte unitatea şcolară cu scopul de aprelungi caracteristicile funcţionale, structurale şi estetice şi durata de viaţă a clădirii.

Întreţinerea curentă şi urmărirea comportării în timp a clădirilor şcolare constituie oactivitate permanentă pe toată durata de viaţă a unei construcţii şi obligatorie, conformLegii nr. 10 / 1995 a calităţii construcţiilor, cât şi Normativului P 130 / 1999.

Realizarea mentenanţei unei clădiri şcolare, indiferent că aceasta a fost sau nu cuprinsă deja înprogramul de reabilitare, ia în considerare un standard minim de cerinţe care trebuieîndeplinite pe întreaga durată de existenţă a clădirii, privite ca un obiect de arhitectură înansamblul componentelor sale:

1. Cerinţe privind siguranţa construcţiei se referă la siguranţa deplină privind rezistenţa şistabilitatea structurii oricărei construcţii pentru a putea funcţiona.

Orice clădire care se află în imposibilitate totală sau parţială de a funcţiona sigur din punct devedere constructiv este avariată.

Cauzele principale ale avarierii unei clădiri sunt:• lipsa lucrărilor de întreţinere;• alterarea proprietăţilor fizico-mecanice ale materialelor în timp şi neînlocuirea lor la

termen;

• erori de exploatare;

• solicitări ale mediului în care este amplasată clădirea mai mari decât cele prevăzute înproiect: solicitări directe prin acţiunea unui sistem de forţe (sarcina utilă, împingereapământului etc) sau solicitări indirecte prin deformaţii impuse de alte cauze (variaţii detemperatură, tasări diferenţiate, mişcări seismice, acţiunea vântului etc).

Apariţia avariilor nu poate fi prezisă cu certitudine deoarece cauzele acestora (solicitări maimari decât cele luate în calcul la proiectare / rezistenţe ale materialelor mai mici decât celegarantate teoretic) au caracter aleatoriu. Durabilitatea construcţiei este asigurată prin

29

conservarea calităţilor iniţiale ale construcţiei pe toată durata de viaţă prevăzută, cu condiţiaefectuării lucrărilor normale de întreţinere şi a exploatării conform condiţiilor din proiect(menţinerea cerinţelor standard de performanţă iniţiale ale construcţiei).

2. Cerinţe privind siguranţa în exploatare• Siguranţa la intruziune: se referă la controlul acceselor, siguranţa sistemelor de închidere

împotriva furtului; proiectarea reţelei de canalizare şi a închiderilor exterioare astfel încâtsă nu permită pătrunderea insectelor şi animalelor dăunătoare în clădire.

• Siguranţa circulaţiei pedestre: se referă la crearea de facilităţi de deplasare pentrupersoanele cu handicap; balustrada la scări şi rampe continuă şi cu parapet înalt de 90 cmpentru evitarea accidentelor; utilizarea la pardoseli, scări şi rampe, a finisajelor care săîmpiedice alunecarea (utilizarea materialelor antiderapante); proiectarea traseelor căilor decirculaţie fără denivelări, praguri, trepte izolate; fluxuri de circulaţie clare şi cât maiscurte; pereţi fără muchii tăioase, proeminente sau alte surse de lovire, agăţare sau rănire;deschiderea uşilor în sensul evacuării persoanelor, spre exterior; asigurarea iluminatuluiartificial combinat cu cel natural, conform STAS 6221.

• Siguranţa cu privire la riscuri provenite de la instalaţiile electrice, termice, sanitare: înacest sens, executarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor se va face doar de personalcalificat, în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice.

3. Cerinţe privind siguranţa la foc: implică respectarea normelor PSI, utilizarea de materialecu rezistenţa termică mare care asigură etanşeitatea corespunzătoare şi stabilitatea.

4. Siguranţa la factorii de mediu: se referă la conceperea şi realizarea unei clădiri astfelîncât aceasta să nu pericliteze sănătatea şi igiena ocupanţilor, urmărindu-se totodată igiena,sănătatea, refacerea şi protecţia mediului înconjurător.

• Asigurarea unui raport optim între mediul natural / amplasament / şcoală: stabilireaunui amplasament cu o însorire bună, neumbrit de alte clădiri, aflat în zone liniştite, lipsitede nocivităţi, cu vegetaţie abundentă; respectarea prevederilor referitoare la regimul deînălţime, limite faţă de vecinătăţi, aliniament stradal, spaţii verzi, accese; prevenirea şireducerea prejudiciilor ecosistemului în care se află amplasată clădirea: păstrarea şiîntreţinerea spaţiilor verzi, reciclarea deşeurilor solide, protecţia solului.

• Asigurarea confortului higro-termic: implică asigurarea pentru fiecare încăpere atemperaturii şi umidităţii corespunzătoare activităţii desfăşurate şi asigurarea uneidiferenţe de temperatură acceptabile între suprafeţele încăperilor şi corpul omenesc.

• Asigurarea igienei aerului: implică asigurarea unei ambianţe atmosferice curate, cu oventilare corespunzătoare, fără degajări de gaze toxice, substanţe poluante sau emanaţii deradiaţii periculoase pentru sănătatea ocupanţilor. Se interzice utilizarea ca materiale deconstrucţie a azbestului (azbocimentului), sterilului, nisipului, zgurii şi a şlamului rezultatdin prelucrarea îngrăşămintelor chimice.

• Asigurarea igienei vizuale: implică asigurarea cantităţii şi calităţii luminiicorespunzătoare fiecărui spaţiu, transparenţa şi comunicarea spaţiilor cu mediul exterior.

• Asigurarea igienei acustice: se referă la un nivel maxim admis de zgomot şi vibraţii.

• Asigurarea confortului psiho-estetic prin orientarea sălilor de clasă spre sud, sud-est, sud-vest, folosirea de materiale de finisaj, elemente de pavoazare şi decorare a interiorului careprin culoare şi textură să le inducă elevilor o stare de siguranţă şi protecţie.

30

5. Cerinţe privind asigurarea izolaţiei termice şi higrofuge: implică o concepţie generală şide detaliu a şcolii în vederea limitării pierderilor de căldură şi implicit a realizării economieide energie, detalii de etanşare eficiente, asigurarea performanţelor higro-termicecorespunzătoare la pereţii exteriori, pardoseli, acoperiş şi fundaţii.

Clădirile şcolilor, pe lângă rolul lor de centre de învăţământ, servesc adesea multiplelorobiective ale comunităţii: ele pot constitui locuri de adunare pentru evenimentele comunităţii,pentru cluburi şi organizaţii sportive, loc de depozitare de cărţi sau echipamente tehnice sauadăpost pentru populaţie în situaţii de forţă majoră, după un dezastru natural / calamitate şi înaceste cazuri ne bazăm pe integritatea structurală a clădirii. Vulnerabilitatea facilităţilor şcoliinu trebuie privită numai în termenii prevenirii dezastrelor; este necesar să se prevină şidaunele mai mici care pot afecta continuitatea serviciilor pe care şcoala le oferă: dacă o şcoalănu mai poate fi folosită, copiii vor trebui să meargă la alte şcoli, adesea în schimburi, procesuleducaţional având de suferit.

Iată de ce mentenanţa clădirilor şcolare este o activitate deosebit de importantă, care implicăîntreprinderea unor acţiuni în urma analizării cu seriozitate şi responsabilitate a tuturorfactorilor care influenţează viaţa clădirii, privite în toată complexitatea ei.

Se va urmări ca, printr-o educaţie consecventă, elevii înşişi să conştientizeze importanţaprotejării şi a exploatării corecte a şcolii lor.

4.1.1. Amenajări exterioare

Comisia va inspecta cu deosebită atenţie terenul aferent şcolii, având în vedere următoarele:trotuarul din faţa şcolii şi accesul în incintă, împrejmuirea incintei unităţii de învăţământ,amenajările de spaţii verzi şi terenul destinat educaţiei fizice şi sportului, spaţiul de parcareaferent (acolo unde acesta există), platforma pentru deşeuri menajere, pentru a localizaelementele deteriorate şi pentru a stabili natura factorilor care au cauzat degradarea.

Verificările comisiei vor urmări depistarea următoarelor defecte:

Împrejmuirea

• fisuri ale soclului, exfolieri ale tencuielii;

• deteriorarea materialului din care este realizată împrejmuirea: schimbarea culorii,pierderea luciului, exfolierea stratului de protecţie;

• avarierea sistemelor de prindere şi siguranţă.

Trotuarele• deteriorarea trotuarului; găsirea soluţiei corecte pentru rezolvarea problemelor legate de

trotuarul sau de aleea din jurul clădirii este deosebit de importantă, o abordare greşităputând conduce la infiltrarea apelor pluviale la fundaţii şi în subsolul şcolii, apariţiaigrasiei şi infiltraţiilor de apă în pereţi; un specialist avizat va rezolva aceste probleme,având în vedere aspectele legate de ventilarea pereţilor, natura soclului şi a fundaţiilor,dirijarea apelor de ploaie spre exteriorul clădirii (racordarea jgheaburilor la un canal descurgere a apelor pluviale, astel încât apa să fie îndepărtată de la fundaţiile clădirii).

Terenul de sport şi mobilierul specific

31

• deteriorări ale finisajelor suprafeţei terenului de sport;

• deformaţii ale elementelor metalice (porţi de handbal, coşuri si panouri de baschet etc.);

• coroziunea elementelor metalice: schimbarea culorii, pierderea luciului, exfoliereastratului de protecţie de pe suprafaţa elementului.

Spaţiul exterior de recreaţie:

• deteriorări ale finisajelor suprafeţei terenului;

• degradări ale elementelor metalice şi de lemn din componenţa mobilierului.

Spaţiul verde plantat

• degradarea fondului vegetal, uscarea arborilor şi arbuştilor.

Trotuarul din faţa şcolii, aleile de acces

• deteriorarea acestora, murdărirea lor, acoperirea lor cu zăpadă şi gheaţă pe timp de iarnă.

Platforma pentru deşeuri menajere (inclusiv eventuale lăzi de compost)

• deteriorarea recipientelor de depozitare a gunoiului (ruginire, spargere), deteriorareaelementului de separare ce izolează vizual platforma de restul incintei.

Cauzele degradărilor:• defecte de execuţie;

• influenţele mediului natural asupra proprietăţilor materialelor;

• influenţe exercitate de agenţii mecanici şi chimici în procesul de exploatare;

• exploatare incorectă (vandalizare).

Stabilirea priorităţilor la efectuarea lucrărilor de întreţinere

Foarte urgente:• Asigurarea şi ancorarea echipamentelor / aparatelor sportive fixe (porţi de handbal,

panouri de baschet etc.) pentru evitarea oricăror accidente.• Curăţirea trotuarului din faţa şcolii, a aleilor de acces din curtea şcolii, atunci când sunt

acoperite de zăpadă sau de gheaţă pe timp de iarnă, pentru evitarea accidentelor şi adegradării pavimentului sub acţiunea gheţii; udarea aleilor de acces şi a grădinii, în timpulzilelor toride de vară, pentru îmbunătăţirea microclimatului.

Urgente:• Înlocuirea elementelor putrezite de lemn şi curăţarea, tratarea corespunzătoare şi vopsirea

acelor componente la care dacă nu s-ar interveni urgent, ar avea loc o degradare rapidă.• Curăţarea, grunduirea şi vopsirea elementelor ruginite din metal.• Repararea trotuarelor, remedierea etanşeităţii trotuar-soclu, atunci când aceasta există.

Planificate:• Întreţinerea mobilierului exterior clădirii (bănci, mese etc.) sau la nevoie înlocuirea

acestuia cu mobilier confecţionat din materiale ce se deteriorează mai puţin în cazuleventualelor vandalizări sau acţiuni ale factorilor climatici (mobilierul metalic va avea

32

stratul protector de vopsea în stare bună pentru a evita deteriorarea acestuia).

• Întreţinerea accesului şi zonei de parcare aferente clădirii şcolii se realizează în urmainspectării şi constatării unor deficienţe (deteriorări ale pavimentelor, marcajelor etc.).

• Amenajarea accesului în incintă / clădire (rampe, trepte) trebuie realizat astfel încât să nuse producă accidente la acces pe timp ploios sau cu zăpadă, prin amplasarea unor sistemeantiderapante (covoare de cauciuc, material textil etc.) pentru împiedicarea alunecării.

• Dotarea curţii şcolii cu un număr suficient de coşuri de gunoi (hârtie) şi întreţinerea lorperiodică (curăţare şi vopsire).

• Lucrările de întreţinere a grădinii şi spaţiilor verzi vor fi permanente şi vor fi executate încea mai mare parte de către elevii şcolii.

• Este necesară întreţinerea fondului vegetal existent prin săpare şi udare, realizarea unorlucrări de amenajare cu pergole, peluze de iarbă, ronduri de flori, oglinzi de apă,îmbunătăţirea / înlocuirea materialului săditor cu specii perene, rezistente şi compatibilecu microclimatul zonei, care să nu necesite ierbicide sau fertilizări.

• Nu se vor planta arbori prea aproape de faţada şcolii pentru că rădăcinile lor ar puteaafecta în timp fundaţiile clădirii şi coroana arborilor împiedică iluminarea sălilor de clasă.

• Pe partea cu vânturi dominante (nord, est) se vor planta (la distanţă suficient de mare defaţade pentru a nu împiedica iluminarea sălilor de clasă) perdele de arbori care vordiminua forţa vântului, protejând clădirea şi din punct de vedere al consumului de energie(faţadele expuse vânturilor puternice au pierderi mari de căldură).

În cazul şcolilor monumente de arhitectură sau cu valoare arhitecturală aflate în zoneprotejate, orice intervenţie la exteriorul clădirii: împrejmuire, pavimente, grădini etc. seva face din perspectiva restaurării, respectând întocmai toate detaliile iniţiale ca formă,material, culoare, fiind absolut necesar avizul Comisiei Naţionale a MonumentelorIstorice.

4.1.2. Faţade şi lucrări la exteriorul clădirii

O inspecţie vizuală a exteriorului clădirii trebuie făcută pentru a observa modificările ce auloc în calitatea pereţilor exteriori şi a finisajelor acestora. Este foarte important să fieobservate locurile în care sunt semne de deteriorare a finisajelor: deteriorarea vopselei, amortarului sau existenţa crăpăturilor la pereţi, în locurile de îmbinare a zidăriei, prezenţa unorpete de mucegai sau ciuperci care se dezvoltă pe pereţi, tufişuri sau arbuşti care au crescut şiating exteriorul clădirii şcolii, menţinând umezeala. Aceste indicii implică necesitateaabsolută a realizării unor acţiuni imediate de întreţinere asupra exteriorului clădirii. În timp, înlipsa acestor acţiuni, clădirea se poate deteriora grav.

Chiar dacă este o clădire nouă, pereţii exteriori au nevoie de o întreţinere periodică pentruprotejarea materialelor. Specificul programului de mentenanţă depinde de materialele utilizateşi de actuala lor condiţie sub influenţa agenţilor exteriori: apă, vânt, soare.

Recomandări:

33

• Construcţiile situate în zone afectate de acţiunea vânturilor dominante necesită măsuri deprotecţie a finisajelor exterioare / intervenţii de reparare / înlocuire la apariţia semnelor dedeteriorare (exfoliere, schimbarea aspectului iniţial, deteriorarea elementelor decorative).

• La construcţiile aflate în apropierea unor zone cu agenţi industriali, care emit substanţechimice poluante (ce acţionează asupra finisajului faţadelor), obligatoriu se vor folosimateriale de calitate superioară compatibile cu materialele existente care să păstrezeaspectul estetic iniţial şi care să aibă un ritm lent de degradare sau să reziste la acţiuneasubstanţelor chimice.

• Pereţii exteriori trebuie să fie menţinuţi curaţi şi fără depuneri de praf / pietriş. Un pasimportant în procesul de mentenanţă a pereţilor exteriori o constituie curăţarea acestoraminim o dată pe an.

• Orice resturi şi plante trebuie îndepărtate de pereţi pentru ca apa care se scurge pe faţadesă se zvânte şi să nu fie reţinută pentru a putea penetra pereţii sau fundaţiile.

Verificările comisiei vor urmări depistarea următoarelor defecte:Tencuieli şi zugrăveli (tradiţionale sau moderne), zidărie aparentă• fisuri sau crăpături profunde în zidărie (de ex. în cazul cutremurelor);• apariţia condensului şi a igrasiei, ciupercilor, mucegaiului;• modificarea aspectului iniţial (culoare, consistenta, etc.).

Elemente decorative (lemn, piatră, cărămidă, ceramică smălţuită):• fisuri, exfolieri, zgârieri;• apariţia condensului, ciupercilor, mucegaiului;• deteriorarea chitului din îmbinările şi deschiderile placajelor;• exfolierea stratului de protecţie sau a substanţelor de tratare şi prezervare a lemnului.

Uşi şi ferestre (lemn - cu sau fără elemente decorative, metal, PVC)• deformarea uşilor sau a ferestrelor;• exfolieri, fisuri ale stratului de vopsea de protecţie determinând ruginirea sau deteriorarea

la tocuri de uşi sau ferestre, uşi, ferestre şi montanţi de lemn, rame metalice la uşi, ferestreşi grilaje;

• deteriorarea chiturilor;• geamuri sparte, neetanşeizări între elemente de tâmplărie şi zidărie;• deteriorarea glafurilor (pervazurilor) şi a lăcrimarelor ferestrelor şi uşilor (elemente care

împiedică scurgerea apei de ploaie pe faţadă).

Feronerii (elemente metalice: clanţe, balamale etc.)• deformaţii ale elementelor metalice sau nefuncţionarea lor;• coroziunea elementelor metalice: schimbarea culorii, pierderea luciului, exfolierea

stratului de protecţie de pe suprafaţa elementului.

Cauzele degradărilor:• defecte de execuţie sau defecte ale materialelor;• influenţele mediului natural asupra proprietăţilor materialelor;• influenţe exercitate de agenţii mecanici si chimici în procesul de exploatare.

Stabilirea priorităţilor la efectuarea lucrărilor de întreţinere Foarte urgente:• Pereţii afectaţi de mucegai vor fi curăţaţi şi spălaţi pentru a împiedica extinderea

mucegaiului, sălile vor fi bine ventilate şi se vor analiza cauzele apariţiei condensului şi aigrasiei, în vederea eliminării lor:

34

a. Neetanşeităţi la îmbinările dintre zidăria exterioară şi tâmplaria ferestrelor şi uşilorunde; datorită materialelor cu coeficienţi diferiţi de dilatare, la schimbările detemperatură, se pot produce deschideri ale îmbinărilor care vor permite infiltrarea apei;

b. crăpături la pereţii exteriori care favorizează infiltraţiile de apă prin erodarea mortaruluicare realizează legătura dintre diferitele părţi de zidărie;

c. punţi termice: zona în care local izolaţia termică este mai mică decât cea curentă,vaporii de apă de la interior condensând la contactul cu suprafaţa rece unde izolaţiatermică este deteriorată, favorizând condensul;

d. infiltraţii datorate distrugerii hidroizolaţiei fundaţiilor (acolo unde au fost prevăzutehidroizolaţii);

e. funcţionarea incorectă a burlanelor sau pante greşite de scurgere a apelor de ploaie depe acoperiş;

• Refacerea etanşeităţilor deteriorate de orice fel.

Urgente:• Recondiţionarea suprafeţelor de lemn, a tocăriei uşilor şi ferestrelor având stratul protector

de vopsea deteriorat. Lemnul va fi atacat de infiltrarea apei dacă nu se intervine imediatprin curăţirea riguroasă a suprafeţei de lemn, îndepărtarea oricărei urme de impurităţi saude resturi de vopsea şi degresarea suprafeţei, chituirea şi vopsirea ei în treistraturi.Trebuie acţionat înainte ca lemnul să putrezească, deoarece dacă se întâmplăacest fenomen, singura soluţie va fi de înlocuire a secţiunilor putrezite cu materialenoi. Intervalul de timp pentru vopsire sau băiţuire / decapare şi aplicarea sistemului dehidroizolaţie este de cinci ani pentru elementele din lemn, iar pentru anumite tipuri delemn acest interval este mult mai mic;

• Restabilirea geometriei şi fixarea cadrelor deformate ale ferestrelor şi uşilor de lemn cucolţari metalici corespunzători;

• Recondiţionarea elementelor decorative de faţadă deteriorate;• Refacerea termoizolaţiilor şi hidroizolaţiilor deteriorate; pentru crearea şi păstrarea

confortului termic al clădirii este absolut necesară utilizarea materialelor termoizolante lapereţii exteriori, în vederea respectării Exigenţei E privind confortul termic conformActului Normativ C107/1/1997 din 16 iunie 2003, evitarea punţilor termice şi etanşeizareatâmplăriei uşilor şi ferestrelor.

Planificate:• Verificarea anuală a faţadelor exterioare;• Refacerea zugrăvelii şi, acolo unde este cazul, a tencuielilor pe o suprafaţă restrânsă sau

mai extinsă.

În cazul şcolilor monumente de arhitectură sau cu valoare arhitecturală deosebită aflateîn zone protejate, toate intervenţiile la exteriorul clădirii şi faţade (elemente decorative,ferestre şi uşi, feronerie, faţade, tencuieli etc.) se vor face din perspectiva restaurării, curespectarea întocmai a tuturor detaliilor iniţiale ca formă, culoare, material, fiindabsolut necesar avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.

4.1.3. Lucrări interioareVerificările comisiei vor urmări depistarea următoarelor defecte: Uşi şi ferestre interioare(lemn- cu sau fără elemente decorative, metal, PVC):• deformarea uşilor sau a ferestrelor;

35

• exfolieri, fisuri ale stratului protector de vopsea – la tocuri de uşi şi ferestre, uşi, ferestre şimontanţi de lemn, rame metalice la grilaje, uşi, ferestre şi montanţi.

Tencuieli cu sau fără elemente decorative şi zugrăveli tradiţionale sau moderne la pereţi şitavane:• Fisuri sau crăpături (în caz de cutremure, tasări sau alunecări de teren);• apariţia condensului, ciupercilor, mucegaiului;• modificarea aspectului iniţial (culoare, consistenţă etc.).

Elemente decorative:• fisuri, exfolieri, zgârieri;• apariţia condensului, igrasiei, ciupercilor, mucegaiului;• exfolierea stratului de protecţie sau a substanţelor de tratare şi prezervare a lemnului.

Feronerii:• deformaţii ale elementelor metalice;

• coroziunea elementelor metalice: schimbarea culorii, pierderea luciului, exfoliereastratului de protecţie de pe suprafaţa elementului.

Scări interioare (metalice, beton armat, lemn) şi componentele lor (podest, vang, trepte şicontratrepte, mâna curentă, parapet):• deformaţii sau deteriorări ale elementelor componente care pun în pericol rezistenţa şi

staabilitatea, precum şi garanţia în exploatare;

• avarierea sistemelor de îmbinare si prindere;

• coroziunea elementelor metalice: schimbarea culorii, pierderea luciului, exfoliereastratului de protecţie de pe suprafaţa elementului.

• fisurarea, deformarea finisajelor treptelor şi contratreptelor.

Pardoseli (din ceramică, piatră, mozaic, gresie, linoleum, parchet):• orice formă de deteriorare: zgâriere, tăiere, lovire;

• modificările proprietăţilor antiderapante (care ar putea favoriza alunecarea);

• schimbarea culorii, pierderea luciului, exfolierea, îmbătrânirea materialelor.

Cauzele degradărilor:• defecte de execuţie;

• influenţele mediului natural asupra proprietăţilor materialelor;

• influenţe exercitate de agenţii mecanici şi chimici în procesul de exploatare;

• erori de exploatare, instalaţii de apă defecte, defecte la grupul sanitar, defecte la acoperiş.

Stabilirea priorităţilor la efectuarea lucrărilor de întreţinere:

Foarte urgente:

• Repararea oricăror defecţiuni ce ţin de scări, balustrade, podeste, trepte, parapeţi pentruprevenirea oricăror accidente;

36

• Spălarea cu piatră vânătă a pereţilor atacaţi de mucegai, ventilarea încăperilor şi depistareacauzelor (vezi par. 4.1.2.); repararea hidroizolaţei la pereţii exteriori şi eliminarea igrasiei;

• Repararea imediată a pardoselilor în cazul dezlipirii celor din vinil sau în cazuldesprinderii unor şipci din parchet (sau bucăţi din duşumea), pentru a împiedicadeteriorarea lor în continuare, proces care are loc foarte rapid;

• Repararea oricărei neetanşeităţi şi defecţiuni la pardoseli, care permit pătrundereaşoarecilor sau a şobolanilor.

Urgente:

• Repararea elementelor decorative, a zugrăvelii grav deteriorate şi a tencuielii deteriorate,dacă este cazul;

• Repararea sistemelor de închidere la uşi.

Planificate:

• Verificarea sistemelor de prindere şi de închidere a tavanelor false, pentru evitareaaccidentelor şi menţinerea aspectului lor adecvat întrucât oxidarea elementelor de prinderedetermină modificări ale aspectului plafonului (pătare, deformare);

• Realizarea lucrărilor de întreţinere a pereţilor, elementelor decorative şi tâmplăriei; dacăamploarea / tipul lucrărilor de mentenanţa asupra elementelor structurale ale clădiriidepind de „vârsta” imobilului, cele asupra elementelor nestructurale sau de finisaj suntpermanente sau se produc la intervale de timp relativ mici (zugrăveli, vopsitorii):zugrăvelile pe bază de apă trebuie refăcute la doi ani, vopsitoria la trei-cinci ani;

• Refacerea stratului protector al tâmplăriilor şi lambriurilor pentru a împiedica deteriorarealemnului;

• Verificarea sistemelor de închidere a ferestrelor şi a obloanelor; sticla ferestrei trebuie săfie întreagă, fixată în rama ferestrei şi etanşeizată cu chit, iar pentru evitarea accidentelor,uşile/ferestrele utilizate frecvent vor fi dotate cu sticlă de tip securit;

• Întreţinerea aspectului şi stării pardoselii pentru îmbunătăţirea calităţii aerului interior şireducerea efectelor negative asupra sănătăţii utilizatorilor, precum şi evitarea posibileloraccidentări prin alunecare: curăţarea pardoselilor se va efectua întotdeauna cu o cârpăumedă, pentru a evita ridicarea prafului, iar pardoselile de lemn, după raşchetarea şicurăţirea în prealabil, se vor trata cu palux sau alte lacuri rezistente la uzură; pardoseliledin vinil se vor curăţa cu cârpe moi şi umede pentru a nu le deteriora;

• Ungerea balamalelor uşilor şi ferestrelor cel puţin o dată pe an.

În cazul şcolilor monumente de arhitectură sau cu valoare arhitecturală aflate în zoneprotejate, orice intervenţie la interiorul clădirii (tencuieli, zugrăveli, pardoseli, scări,tâmplărie, lambriuri, elemente decorative etc) se va face din perspectiva restaurării,

37

respectând întocmai toate detaliile iniţiale ca formă, material, culoare, fiind absolutnecesar avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice.

4.1.4. Mobilierul

Verificările comisiei vor urmări depistarea următoarelor defecte ale mobilierului(pupitre, scaune, catedre, cuiere, dulapuri, tablă, mobilier specific sălilor de sport):

• fisuri, zgârieri, ruperi ale materialului din care este confecţionat;

• deformaţii ale elementelor metalice;

• avarieri ale sistemelor de prindere şi îmbinare, închidere şi siguranţă;

• coroziunea elementelor metalice: schimbarea culorii, pierderea luciului, exfoliereastratului de protecţie de pe suprafaţa elementelor metalice sau degradarea stratului deprotecţie de pe suprafaţa elementelor din lemn şi a substanţelor de tratare a lemnului.

Cauzele degradărilor:

• defecte de execuţie;

• influenţe exercitate de agenţii mecanici şi chimici în procesul de exploatare;

• influenţele mediului natural asupra proprietăţilor materialelor;

• exploatare incorectă (vandalizare)

Stabilirea priorităţilor la efectuarea lucrărilor de întreţinere:

Urgente:

• Amplasarea şi fixarea mobilierului astfel încât căderea, alunecarea sau răsturnarea acestuiasă nu provoace pierderi de vieţi omeneşti, rănirea persoanelor sau să blocheze evacuareadin clădire; deplasarea mobilierului se va face prin ridicare şi nu prin târâre, pentru a nudeteriora pardoseala (în special cea din vinil);

• Ancorarea de pereţi a dulapurilor din laboratoare, în care se află substanţe care potproduce incendii sau degajări nocive, asigurarea rafturilor pentru a se evita răsturnarearecipientelor respective, chiar şi în caz de cutremur; măsurile constructive pentruasigurarea stabilităţii vor fi prevăzute explicit în proiectele şcolilor;

• Asigurarea parametrilor tehnici necesari pentru buna desfăşurare a activităţii deînvăţământ (sonorizare / izolare fonică în cabinete, iluminat adecvat în laboratoare etc.).

38

Planificate:

• Întreţinerea / renovarea mobilierului aferent sălilor de clasă, laboratoarelor pe specialităţi,biblioteci, săli de lectură, arhive, cabinete de materiale didactice în vederea menţineriiacestora la standardele iniţiale se realizează în urma unei atente examinări vizuale pentrudeterminarea deteriorărilor care ar putea duce la accidentări (agăţări, zgârieri etc.);

• Dotarea sălilor de clasă cu perdele, care absorb praful, plante de interior şi panourieducative (hărţi, tablouri etc.) şi întreţinerea lor corespunzătoare.

În cazul şcolilor monument de arhitectură sau cu valoare arhitecturală aflate în zoneprotejate, orice intervenţie la mobilierul existent (bănci, obiecte de iluminat, sobe deteracotă etc.) se va face din perspectiva restaurării, respectând toate detaliile iniţiale caformă, culoare, material, fiind absolut necesar avizul Comisiei Naţionale aMonumentelor Istorice.

39

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A PROGRAMULUI DE MENTENANŢĂ ŞCOLARĂ

Numele şcolii : Data inspecţiei : Fonduri

Numele localităţii: Numele persoanei carecompletează acest formular

Componenta Condiţii Observaţii Locul

Alegeţi unaIdentificaţi o componentăanume în conformitate cu

descrierea.Lăsaţi spaţiul liber dacă

aceasta lipseşte Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare

Dacă estenesatisfăcătoare,

descrieţi problema

Unde anume înclădirea şcolii se

găseşte componentaa cărei stare a fost

evaluată dreptnesatisfăcătoare?

Lucrări exterioare –amenajări

Spaţiu de recreaţie*

Trotuare, alei***

Parcare şi accesparcare*Teren de sport*

Echipamente pentrusport*Spaţii verzi*

Împrejmuire*şimobilier urban**Faţade şi lucrăriexterioare ale clădiriiPereţi exteriori***,soclu**Elementedecorative**Ferestre exterioare**

Uşi exterioare*

Balustrade şimontanţi**Accesul în clădire*

Jgheaburi, burlane,parazăpezi**Lucrări interioare

Pardoseli*

Planşee – finisaje**

40

Pereţi interiori*

Uşi interioare**

Ferestre interioare**

Geamuri***

Scări, balustrade**

Lambriuri*

Mobilier

Bănci,* scaune*

Dulapuri, rafturi**

Tablă***

Planşete*

Panouri decorative**

Mese*

Echipamentaudiovizual***Computere***

Materialeeducaţionale**Echipamente delaborator**Instrumente muzicale*

Echipamente pentrusport*Materiale de birou**

Legendă: Tip de lucrări: = curente; ** = urgente; *** = foarte urgente

4.1.5. Bugetul mentenanţei lucrărilor de arhitectură

unde: ChMarh = totalitatea cheltuielilor de mentenanţă a domeniului arhitectură;Chlext = cheltuieli pentru amenajări exterioare;Chflex = cheltuieli pentru faţade şi lucrări la exteriorul clădirii;Chli = cheltuieli pentru lucrări la interiorul clădirii;Chm = cheltuieli pentru mobilier.

( )∑ +++= mliflexlextMarh ChChChChCh

41

Comisia desemnată, pe baza tabelelor întocmite pentru fiecare domeniu de mentenanţă, vaurmări încadrarea tipului de lucrări aşa cum este el marcat de către specialist, va însumacheltuielile pe subdomenii, pe domenii şi pe categorii de buget, respectiv bugetul mentenanţeicurente şi bugetul pentru lucrările cu caracter neprevăzut (urgente şi foarte urgente) (a sevedea cap. 3.3.).

Observaţii

Condiţii specifice pentru planificarea bugetului de mentenanţă pentru întreţinerea clădirilor:

• luarea în calcul a costurilor suplimentare pentru clădirile aflate în zone geografice speciale(în apropierea mării, în zone dominate de vânturi puternice, poluanţi chimici etc.);

• utilizarea unor materiale şi metode de menţinere a curăţeniei şi o planificare şi respectareriguroasă a programului de întreţinere (dezinfecţie) cu rezultate în reducerea cheltuielilordin bugetul de mentenanţă;

• luarea în calcul a întreţinerii în cazul amenajării rampelor pentru accesul persoanelor cudeficienţe motorii, acolo unde există sau urmează a se realiza;

• întreţinerea modernizărilor în ceea ce priveşte securitatea şcolii (sisteme de acces, alarmeetc.), acolo unde există sau urmează a se introduce;cheltuielile specifice unor construcţiimonumente de arhitectură, la care intervenţiile sunt de natura renovării / restaurării.

4.2. Structura

Structura unei clădiri şcolare este constituită din ansamblul fundaţiilor, stâlpilor,grinzilor, pereţilor de rezistenţă (portanţi), planşeelor şi structura acoperişului.

Clădirea unei şcoli poate avea structura de rezistenţă alcătuită astfel:• structură din beton armat (structură în care sau diafragme) cu planşee din beton armat;• structură mixtă (beton şi metal sau metal şi zidărie);• zidărie portantă din cărămidă sau BCA cu planşee din beton armat;• structură din zidărie portantă cu planşee din lemn;• structură din chirpici cu planşee din lemn.

Acoperişul acestor clădiri are structura din lemn sau beton armat. Învelitoarea acoperişuluipoate fi din ţiglă, tablă sau, în cazul teraselor circulabile sau necirculabile, numai hidroizolaţieşi termoizolaţie (dale mozaicate în cazul teraselor circulabile).

După cum este specificat şi în capitolul privind mentenanţa elementelor de arhitectură,întreţinerea curentă şi urmărirea comportării în timp a clădirilor şcolare constituie oactivitate permanentă pe toată durata de viaţă a unei construcţii şi obligatorie, conformLegii nr. 10 / 1995 a calităţii construcţiilor, cât şi Normativului P 130 / 1999; prin aceastase urmăreşte:• asigurarea aptitudinii construcţiei pentru o comportare normală, corespunzătoare

menţinerii şi exploatării acesteia;• prevenirea accidentelor prin depistarea deficienţelor dintr-o fază incipientă şi luarea

măsurilor necesare de reparaţie sau consolidare.

42

Controlul vizual al comisiei de inspecţie

La efectuarea controlului vizual se vor respecta normele de protecţie a muncii în vigoare.Se recomandă examinarea cu atenţie deosebită a zonelor construcţiei expuse degradărilor:intrândurile, unghiurile dintre elemente şi a zonelor cu surse de coroziune constantă.Multe şcoli au mici crăpături în stâlpii de beton, pereţii de rezistenţă şi planşee, căci de-alungul timpului clădirea se aşază şi se mişcă creând tensiuni în materiale, cauzând apariţiaacestor mici crăpături. În multe cazuri, acestea nu constituie motive de îngrijorare, acestfenomen făcând în mod normal parte din procesul de aşezare al clădirii pe fundaţii. Există însăcazuri în care crăpăturile sunt motive de îngrijorare, având cauze majore.Examinarea vizuală a unei construcţii se va face întâi la exteriorul acesteia, de jur împrejur petoată înălţimea, apoi se trece la controlul interior începând cu subsolul clădirii, continuând laparter apoi la cotele superioare.

Activitatea privind întreţinerea curentă constă din:• Efectuarea de către beneficiar de observaţii directe asupra structurii de rezistenţă şi

comportării sale în exploatare prin revizii, cu completarea corespunzătoare a “Jurnaluluievenimentelor” din Cartea Tehnică a construcţiei conform prevederilor normelor HG273/94.

• Pentru probleme deosebite ce se impun a fi analizate de personal de specialitate (experţi,verificatori, proiectanţi), beneficiarul va contracta lucrările cu unităţi specializate şiautorizate în acest gen de lucrări.

Comisia va observa: starea de fisurare a betonului (fundaţii, stâlpi, grinzi, planşee,buiandrugi); starea zidăriei, starea de coroziune a metalului, deplasări şi deformaţii, stareastructurii acoperişului, învelitorii, starea elementelor din lemn (planşee, stâlpi etc.). Toateobservaţiile de la inspectarea vizuală asupra elementelor constitutive ale şcolii supuseurmăririi curente vor fi prezentate în “Jurnalul evenimentelor” şi în notele de constatare.

Menţionăm că prezentul capitol cuprinde o prezentare a tuturor cazurilor, urmând cautilizatorii acestui manual să selecteze, în funcţie de tipul de structură, de numărul deetaje, de modul de acoperire a şcolii, în funcţie de valoarea arhitecturală a şcolii(utilizatorul va afla dacă şcoala este sau nu monument de arhitectură sau dacă şcoala seaflă într-o zonă protejată cu valoare arhitecturală deosebită), doar acele subcapitolespecifice fiecărei şcoli.

4.2.1. Structura de rezistenţă

4.2.1.1. STRUCTURA DIN BETON ARMAT

Modul de examinare vizuală se va orienta în principal asupra următoarelor obiective:• examinarea vizuală a stâlpilor din beton armat, zona de îmbinare stâlp-grindă

(monolitizare), zona consolelor;• examinarea grinzilor (transversale, longitudinale) mai ales la îmbinarea cu stâlpii şi în

câmp.• Examinarea plăcii de beton armat la intrados.

43

Verificările comisiei vor urmări depistarea următoarelor defecte:

Stâlpi şi grinzi longitudinale şi transversale din beton armat• fisuri pe una sau toate laturile stâlpilor;• deteriorări locale ale zonelor de îmbinare şi rezemare ale elementelor; fisuri sau ruperi la

partea superioară a stâlpilor;• fisuri în zonele de îmbinare a grinzilor principale cu stâlpii;• fisurarea consolelor stâlpilor la rezemarea grinzilor construcţiilor;• exfolierea betonului şi flambarea armăturilor în consolele stâlpilor;• segregări, rosturi de betonare, abateri de la liniaritate, verticalitatea elementelor;• fenomene de coroziune: pete, exfolieri, eroziuni, coroziunea armăturilor.

Exemple:

beton zdrobit

armaturi flambate

etrier rupt

44

Planşee:• fisuri, exfolieri ale betonului, armături dezvelite;• fenomene de coroziune la elementele structurale: pete, coroziuni ale armaturii din placă;• fisuri fine, care apar des în pardoselile din beton de la parter şi care, în timp,pot avea tasări

diferenţiate. Cele mai multe şcoli au pardoseli de beton care nu sprijină pe fundaţii, fiindaşezate pe un pat de pietriş sau nisip şi flotând uşor odată cu acesta. Datorită acestei tasări,se creează tensiuni diferite iar rezultatul este apariţia fisurilor. În cazul fisurilorelementelor structurale de beton se va investiga cauza tasării elementelor structurale dinzona cu fisuri.

Cauzele degradărilor:• defecte de execuţie sau de proiectare;• depăşirea sarcinilor pentru care a fost calculată structura şi care poate duce la pierderea

capacităţii portante sau la starea de oboseală a elementelor de rezistenţă;• tasări ale terenului de fundare;• fenomene naturale (ex. seism, alunecări de teren).

Stabilirea priorităţilor la efectuarea lucrărilor de întreţinere:

Planificate:• armăturile descoperite sau / şi corodate vor fi curăţate şi se va reface secţiunea elementelor

cu mortar M 100 T;

Urgente:• la apariţia unor fisuri sau crăpaturi se vor monta martori de sticlă fixaţi cu ipsos,

perpendicular pe direcţia acestora şi se va urmări lunar evoluţia, constatările trecându-seîn "Jurnalul evenimentelor" în vederea stabilirii măsurilor ce trebuie luate; se voridentifica şi numerota crăpăturile şi fisurile, facându-se releveu cu poziţia, traseul,deschiderea, lungimea şi adâncimea acestora. Nota de constatare care cuprinde schiţadegradărilor se va anexa la "Jurnalul evenimentelor" iar un exemplar al acestuia va fitrimis expertului pentru stabilirea soluţiei de remediere;

Foarte urgente:• dacă se constată că deschiderile evoluează în timp, este necesară chemarea la faţa locului

a proiectantului iniţial sau a unui expert tehnic autorizat pentru stabilirea cauzelor,nivelului de gravitate şi a priorităţilor lucrărilor de consolidare, elaborarea documentaţieinecesare (proiectul de execuţie sau remediere) în vederea executării lucrărilor necesare.

4.2.1.2. STRUCTURA DIN ZIDĂRIE CU PLANŞEE DIN LEMNVerificările comisiei vor urmări depistarea următoarelor defecte:Fundaţii• Fisuri sau crăpături, urmare a unor tasări diferenţiate

Pereţi portanţi• Fisuri sau crăpaturi cu diverse înclinaţii.

Planşee din lemn• Ruperi ale elementelor componente (grinzi, scânduri);• Săgeţi pronunţate în câmp.

45

Cauzele degradărilor:• îmbătrânirea elementelor din lemn şi eventual putrezirea la reazeme• depăşirea încărcărilor poate duce la pierderea capacităţii portante sau la starea de oboseală

a elementelor de rezistenţă;• tasări ale terenului de fundare;• învelitoare deteriorată care permite infiltrarea apelor pluviale;• alunecări de teren;• fenomene naturale (ex. seism).

Stabilirea priorităţilor la efectuarea lucrărilor de întreţinere:

Urgente:• înlocuirea elementelor degradate în acelaşi timp cu luarea măsurilor obligatorii de

sprijinire provizorie a elementelor constructive adiacente;• urmărirea evoluţiei în timp a deschiderilor fisurilor sau crăpaturilor apărute în pereţi.

Foarte urgente:• în cazul unor degradări ale mai multor elemente (de ansamblu), chemarea la faţa locului a

proiectantului sau a unui expert tehnic autorizat pentru stabilirea cauzelor, nivelului degravitate şi a priorităţii lucrărilor de consolidare, elaborarea documentaţiei necesare(proiect de execuţie sau remediere) şi punerea lor în execuţie.

4.2.1.3. STRUCTURA DE METAL

Verificările comisiei vor urmări depistarea următoarelor defecte:

Stâlpi din metal şi grinzi longitudinale şi transversale din metal:

• deformaţii orizontale sau verticale;• deteriorări ale sistemelor de îmbinare, prindere şi rezemare ale elementelor;• fenomene de coroziune: schimbarea culorii, pierderea luciului, exfolierea stratului de

protecţie de pe suprafaţa elementului;• verificarea integrităţii prinderilor mecanice (şuruburi, nituri) prin ciocănire şi/sau

strângere şi a integrităţii suprafeţelor (în general acoperite prin vopsire) prin ciocănire;• urmărirea evoluţiei şi apariţiei unor deplasări relative la reazeme, prin măsurarea unor

distanţe unghiulare.

Platforme, scări de deservire, alte structuri metalice de susţinere:• deformaţii ale elementelor din oţel sau avarierea sistemelor de prindere şi de îmbinare;• fenomene de coroziune la elemente de oţel ca: schimbarea culorii, pierderea luciului,

fisurarea, exfolierea stratului de protecţie de pe suprafaţa elementului.

Cauzele degradărilor:• defecte de execuţie sau defecte de proiectare;• depăşirea sarcinii utile care poate duce la pierderea capacităţii portante sau la starea de

oboseală a elementelor de rezistenţă;• tasări ale terenului de fundare;• fenomene naturale (ex. seism).

46

Stabilirea priorităţilor la efectuarea lucrărilor de întreţinere

Foarte urgente:• chemarea la faţa locului a proiectantului iniţial sau a unui expert tehnic autorizat pentru

stabilirea cauzelor, nivelului de gravitate şi a priorităţii în cazul lucrărilor de intervenţie;• în caz de deformaţii vizibile sau corodări ale elementelor metalice puternice, se va chema

proiectantul de specialitate pentru a stabili soluţia de remediere pe baza "Notei deconstatare" încheiată şi anexată la "Jurnalul evenimentelor".

Urgente:• elaborarea documentaţiei necesare (proiect de execuţie sau remediere) şi realizarea ei.

Planificate:• refacerea sistemelor de prindere defecte; în cazul apariţiei coroziunii, se vor lua măsuri de

curăţire şi reprotejare anticorozivă a elementelor degradate, atunci când coroziunea nu esteatât de gravă încât să necesite intervenţii mai ample.

4.2.1.4. STRUCTURA DIN CHIRPICI CU PLANŞEE DIN LEMN (cazul şcolilor dinchirpici rămase necuprinse în programul de reabilitare)Verificările comisiei vor urmări depistarea următoarelor defecte:

Pereţi din chirpici• fisuri sau crăpaturi cu diverse înclinaţii.

Planşee din lemn• ruperi ale elementelor componente (grinzi, scânduri).

Cauzele degradărilor:• tasări;• fenomene naturale (ploi abundente, zăpadă);• îmbătrânirea materialului.

Stabilirea priorităţilor la efectuarea lucrărilor de întreţinere:

Foarte urgente:• În cazul unor degradări ale mai multor elemente (de ansamblu), şcoala va fi demolată.

Urgente:• înlocuirea elementelor degradate concomitent cu luarea măsurilor obligatorii de sprijinire

provizorie a elementelor constructive adiacente.

Planificate:Vopsirea periodică a componentelor de lemn ale structurilor, după curăţirea de impurităţi,degresarea şi chituirea suprafeţei de lemn. Capetele grinzilor de lemn / căpriori trebuieexaminate pentru ca la îmbinările deschise să nu se găsească crăpături prin care să se poatăinfiltra apa. Crăpăturile trebuie acoperite cu oxid de calciu / var nestins înainte de a fi vopsite.

47

În cazul şcolilor monumente de arhitectură sau cu valoare arhitecturală deosebită aflateîn zone protejate, orice intervenţie la structura de rezistenţă se va face din perspectivarestaurării, cu respectarea întocmai a tuturor detaliilor iniţiale ca formă, culoare,material, fiind absolut necesar avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.

4.2.2. Structura acoperişului

Acoperişul este o componentă importantă a clădirii, protejând clădirea de ploaie, soareşi vânt, şi împiedicând infiltrarea apei în clădire.Vânturile puternice pot smulge elementelede învelitoare ale acoperişurilor în pantă, dacă acestea nu sunt bine fixate. În cazulacoperişurilor plate (cu terasă circulabilă sau necirculabilă), când panta terasei nu areînclinaţia corectă sau datorită înfundării sistemului de scurgere a apeistagnarea apei poateaccelera deteriorarea învelitorii, parţial a asterelii, datorită îmbătrânirii materialelor sau unorfurtuni puternice, şi apa se poate infiltra în şcoală.

Verificările comisiei vor urmări depistarea următoarelor defecte:

Şarpanta din lemn:• fisurări şi crăpături în lungul fibrei elementelor componente (căpriori, pane, popi, coamă,

cleşti, cosoroabe, astereală);

• micşorarea secţiunii acestor elemente datorită putrezirii la reazeme şi în câmp;

• coroziunea puternică a elementelor de prindere (scoabe).

Elemente din beton ale şarpantei• Aceleaşi deficienţe caracteristice elementelor din beton.

Învelitoarea:• fisuri, exfolieri, rupturi, umflături sau desprinderi de suport la hidroizolaţii sau

termoizolaţii, scafe, guri de scurgere;

• deformaţii şi degradări ale învelitorii, cu precădere în punctele critice: dolii, coame, atice;

• degradări ale elementelor de construcţie rezultate din execuţia incorectă a detaliilor cuelemente de tablă: atice, rosturi de dilataţie, reboduri, luminatoare, dezlipiri la înnădiricositorite, falţuri desfăcute, infiltraţii la colţuri etc.

Jgheaburi şi burlane• deformaţii, degradări, înfundări la jgheaburi şi la burlane sau la piesele anexă: guri de

scurgere, grătare, parafrunzare, bride etc.

Cauzele degradărilor:• execuţia incorectă a detaliilor;

• fenomene naturale ( zăpada, furtuni, îngheţ / dezgheţ repetat, căldură excesivă);

• supraîncărcarea acoperişului (în cazul teraselor);

• coroziunea elementelor metalice sau putrezirea elementelor de lemn.

48

Stabilirea priorităţilor la efectuarea lucrărilor de întreţinere:

Foarte urgente:

• întrucât deteriorarea învelitorii acoperişului poate conduce la infiltraţii de ape pluviale,care pot afecta atât structura de rezistenţă a acoperişului, cât şi celelalte elemente derezistenţă (pereţi, grinzi, stâlpi, planşee etc.), orice defecţiuni la învelitoare sauhidroizolaţie se vor reface cu maximă urgenţă.

Urgente:

• La lucrările de întreţinere a burlanelor, partea inferioară (până la doi metri deasuprasolului), se va executa din material rezistent la şocuri mecanice şi va va permite scurgereaapelor pluviale la un canal de scurgere, realizat sub nivelul trotuarului, urmărind pantanaturală a terenului astfel încât apa să fie îndepărtată de la fundaţiile clădirii.

Planificate:

• înlocuirea unor componente degradate ale acoperişului pentru a evita în caz extremprăbuşirea acestuia; refacerea sistemelor de prindere.

În cazul şcolilor monumente de arhitectură sau cu valoare arhitecturală aflate în zoneprotejate, orice intervenţie la acoperiş se va face din perspectiva restaurării curespectarea întocmai a tuturor detaliilor iniţiale ca formă, culoare, material, fiindobligatoriu avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.

4.2.3. Structura pereţilor neportanţi (despărţitori)

Verificările comisiei vor urmări depistarea următoarelor defecte:• fisuri sau crăpături cu diverse înclinaţii.

Cauzele degradărilor:• şocuri;• seism;• încovoierea elementelor de rezistenţă (stâlpi, grinzi, planşee).

Stabilirea priorităţilor la efectuarea lucrărilor de întreţinere:Urgente:• urmărirea evoluţiei acestor degradări cu o periodicitate mai mare (lunar).

Planificate:• execuţia lucrărilor de remediere.

În cazul şcolilor monumente de arhitectură sau cu valoare arhitecturală situate în zoneprotejate, toate intervenţiile asupra pereţilor neportanţi se vor face din perspectivarestaurării, cu respectarea întocmai a tuturor detaliilor iniţiale ca formă, culoare,material, fiind obligatoriu avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.

49

STRUCTURA DE REZISTENŢĂ

Numele şcolii : Data inspecţiei : Fonduri

Numele localităţii: Numele persoanei carecompletează acest formular

Componenta Condiţii Observaţii Locul

Alegeţi unaIdentificaţi o componentăanume în conformitate cudescrierea. Lăsaţi spaţiu goldacă componenta lipseşte

Satisfăcătoare

Nesatisfă-cătoare

Dacă estenesatisfăcă-toare, descrieţiproblema

Unde anume înclădirea şcolii segăseştecomponenta acărei stare a fostevaluată canesatisfăcătoare

FundaţiiStâlpiGrinziPlanşeu parterPlanşeu etaj / tavanScăriPereţi (cărămidă, BCA,chirpici etc.)Acoperiş (şarpantă,învelitoare, terasă)Observaţii generale:

Unde tipul de lucrări poate fi: * = curente; ** = urgente; *** = foarte urgente, conformaprecierii expertului autorizat.

Controalele la structura de rezistenţă a şcolii vor fi făcute pentru toate elementele, semestrialsau ori de câte ori este nevoie în caz de urgenţă de către comisia instituită la nivel de şcoală.Nota de constatare întocmită la fiecare revizie va fi controlată şi vizată de directorul şcolii întermen de cel mult trei zile după efectuarea reviziei şi va fi anexată la "Jurnalulevenimentelor".

4.2.4. Bugetul mentenanţei lucrărilor de structură

unde: ChMst = totalitatea cheltuielilor de mentenanţă pentru domeniul structură;

Chstrr = cheltuieli pentru structura de rezistenţă.

∑= strrMst ChCh

50

Comisia desemnată, pe baza tabelelor întocmite pentru fiecare domeniu de mentenanţă, vaurmări încadrarea tipului de lucrări aşa cum este el marcat de către specialist, va însumacheltuielile pe subdomenii, pe domenii şi pe categorii de buget, respectiv bugetul mentenanţeicurente şi bugetul pentru lucrările cu caracter neprevăzut (urgente şi foarte urgente) (a sevedea Cap.3.3.).

Denumirea operaţieigeneratoare de cheltuieli de

mentenanţă

Periodizareaoperaţiilor

Executantuloperaţiilor

Costuriestimate

- lei -

1. Controlul şi verificareaelementelor de structură

Semestrial Comisia de control /Personalul autorizat

2.Lucrări de remediere sauconsolidare

Când este cazul Personal autorizat

3. Reparaţii accidentale Imediat Idem

Observaţii

La planificarea bugetului pentru mentenanţa lucrărilor de structură, se vor avea în vedereurmătoarele aspecte economice:• nivelul de gravitate al defectului constatat determină costul lucrărilor de reparaţii, astfel

încât planificarea cheltuielilor se va face pentru exerciţiul financiar în curs;• degradările accidentale solicită o rezolvare imediată şi pot determina eforturi financiare

importante, inclusiv expertize tehnice;• cheltuielile de reparaţii pentru un defect constatat se vor cuantifica în mod obligatoriu,

având în vedere că o deteriorare poate fi cauza mai multora;• defectele care pot afecta rezistenţa şi durabilitatea construcţiei sunt generatoare de

cheltuieli suplimentare pentru expertize tehnice, inspecţie extinsă a construcţiei etc.;• în activitatea de întreţinere curentă a şcolii este obligatorie integrarea controlului

siguranţei construcţiilor.

4.3. Instalaţii sanitare

Instalaţiile sanitare sunt reprezentate de totalitatea echipamentelor şi instalaţiilor dealimentare cu apă rece, apă caldă de consum, canalizare menajeră şi pluvială, instalaţiipentru combaterea incendiilor şi instalaţii de alimentare cu gaze naturale combustibile.

Activitatea de întreţinere (mentenanţă) şi exploatare a instalaţiilor sanitare începe imediatdupă terminarea şi controlul lucrărilor de montare a echipamentelor şi instalaţiilor.Exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor trebuie făcută pe toată perioada de utilizare a acestora,dar o atenţie importantă trebuie acordată în primii doi sau trei ani, perioadă în care în generalapar eventualele defecte ale instalaţiilor şi echipamentelor, care nu au putut fi detectate înurma recepţiei finale, dar care pot apărea în timpul exploatării.

51

Termenul de “mentenanţă” a instalaţiilor sanitare presupune următoarele operaţii:

• controlul şi verificarea instalaţiilor pentru asigurarea funcţionării în regim normal;

• revizii ale echipamentelor şi instalaţiei;

• lucrări de înlocuire a unor elemente ale instalaţiei care pot prezenta condiţii de apariţie aaccidentelor (avariilor).

Personalul de exploatare va efectua controlul şi verificarea instalaţiei pe baza unui program.

Complexitatea echipamentelor incluse în structura instalaţiei depinde de existenţa învecinătatea şcolii a reţelelor de apă şi canalizare. Pentru şcolile amplasate în mediul urban,datorită existenţei reţelei de alimentare cu apă, instalaţiile de alimentare cu apă sunt racordatedirect la conducta publică, apele uzate fiind evacuate direct la reţeaua de canalizare. Dacăpresiunea apei din reţeaua publică este insuficientă, atunci este necesară, suplimentar, o staţiede pompare a apei cuplată cu recipiente de hidrofor. În cazul şcolilor amplasate în mediulrural, pentru asigurarea apei necesare consumului sunt necesare puţuri şi echipamente deridicare a presiunii apei, iar pentru evacuarea apelor uzate din şcoli, în absenţa sistemelor decanalizare exterioare, sunt necesare cuve vidanjabile.

Capitolul de faţă cuprinde o descriere a tuturor echipamentelor care pot face parte dininstalaţia sanitară a unei şcoli, urmând ca utilizatorii acestui material să extragă doarelementele corespunzătoare şcolii de întreţinerea căreia sunt responsabili.

4.3.1. Instalaţiile de alimentare cu apă

La sistemul de alimentare cu apă a şcolii se inspectează următoarele elemente:• componentele reţelei din incintă pentru alimentarea cu apă, reprezentând toate

echipamentele şi instalaţiile amplasate în afara clădirii şcolii, dar situate în curtea şcolii;

• componentele instalaţiilor interioare de alimentare cu apă, reprezentând toateechipamentele şi instalaţiile amplasate în interiorul clădirii şcolii.

4.3.1.1. REŢEAUA EXTERIOARĂ DE ALIMENTARE CU APĂ

Comisia locală va inspecta semestrial componentele reţelei de apă din incintă, în următoareaordine:

a. Sursa de apă;b. Staţii de pompare ale apei amplasate exterior clădirii (staţia de hidrofor amplasată încabina puţului;c. Rezervoare de apă pentru consum menajer, amplasate exterior (rezervoare decompensare) sau de incendiu, acolo unde este cazul;d. Traseele reţelei de apă rece din incintă;e. Căminul de branşament;f. Apometrul;g. Robinetele (armăturile) amplasate în reţeaua exterioară;h. Hidranţi de incintă.

52

a. Sursa de apă este constituită de acele echipamente şi construcţii ce furnizează instalaţieiinterioare şi consumatorilor deserviţi cantităţile de apă necesare corespunzătoare. Sursele deapă pot fi:

Captări proprii de apă (puţuri). Aceste tipuri de surse sunt reprezentate de straturile acvifere(straturi de apă subterane), amplasate în pământ, la diferite adâncimi. Pentru accesul la acesteape se forează puţuri la diferite adâncimi. Utilizarea puţurilor este frecventă în cazul şcolilorcare sunt amplasate în zone rurale, unde nu există reţele de apă orăşeneşti.

Comisia va efectua următoarele verificări:• Verificarea nivelului apei din puţuri – acest lucru se verifică prin introducerea unui fir

cu greutate în puţ, până la atingerea suprafeţei apei, iar apoi se măsoară lungimea firului;la sesizarea scăderii nivelului apei în puţ, este necesară modificarea poziţiei pompelorsubmersibile sau a capetelor de aspiraţie ale acestora; situaţia se remediază de personal despecialitate.

• Verificarea debitelor de apă preluate din puţuri – comisia verifică valorileconsumurilor de apă înregistrate de apometru; dacă scăderea consumurilor de apă esteînsoţită şi de o scădere a debitelor de apă furnizate la punctele de consum (robinete şibaterii), în condiţiile în care robinetele sunt deschise la maxim, atunci cauzele posibilesunt următoarele:• suprasolicitarea captării (debitul consumat este mai mare decât debitul de apă pe

care îl furnizează puţul)• cauze determinate de starea puţului, pentru determinarea cărora este necesară o

echipă de specialişti: înnisiparea puţurilor, colmatarea straturilor filtrante din jurulpuţului sau obturarea orificiilor de intrare a apei în puţ datorită depunerilor de săruridin apă.

Pentru stabilirea cauzelor şi remedierea lor, comisia apelează la personal de specialitate,pentru care trebuie alocat buget pentru intervenţie de urgenţă.

• Verificarea calităţii apei – semestrial, comisia trebuie să aloce buget planificat pentrurealizarea unor analize de calitate a apei. Dacă laboratorul de analiză a calităţii apeiraportează o înrăutăţire a calităţii apei (creşterea de săruri dizolvate în apă etc), atuncitrebuie să se apeleze la o comisie de specialitate, iar măsurile de corectare a calităţii apeitrebuie luate foarte urgent, fiind necesar un buget imediat disponibil.

.Reţeaua publică de distribuţie a apei, respectiv conducta publică de alimentare cu apă rece, lacare instalaţia interioară a şcolii respective se racordează; întreţinerea acestei reţele exterioarede apă nu revine şcolii.

b. Staţii de pompareStaţiile de pompare reprezintă totalitatea construcţiilor şi echipamentelor care preiau apa dinsursă şi o transportă, prin reţeaua de conducte, către consumatorii din incinta şcolii. Acesteaasigură şi o presiune suficientă a apei la punctele de consum.Pentru instalaţiile interioare, staţiile de pompare pot fi:• staţii de pompare care asigură presiunea apei la consumatori; acestea sunt denumite staţii

de pompare sau pompe cuplate cu recipiente de hidrofor;• staţii de pompare care asigură presiunea apei pentru instalaţia interioară pentru stingerea şi

combaterea incendiilor (cu hidranţi, cu sprinclere).Inspectarea elementelor staţiei de pompare cu recipiente de hidrofor, montate în cabinapuţului, se realizează urmând metodologia stabilită la punctul 4.3.1.2.

53

c. Rezervoare de apăReprezintă construcţii de beton sau metalice care au ca destinaţie acumularea apei necesarepentru diverse destinaţii. Ele asigură, în anumite perioade, distribuirea de debite de apăsuperioare celor furnizate din sursa de apă şi asigură rezerve de apă necesare stingeriiincendiilor (rezerva astfel asigurată poartă numele de rezerva intangibilă de apă pentruincendii).

Comisia va efectua următoarele verificări:În cazul rezervoarelor de apă de mare capacitate, ca în cazul celor de compensare sauincendiu, amplasate în afara clădirilor deservite, se verifică:• Prezenţa unor pierderi de apă prin zone de neetanşeitate, datorate unor defecte de

turnare şi finisare, în cazul rezervoarelor de beton, defecte de îmbinare în zonelecordoanelor de sudură pentru pereţii rezervoarelor metalice, sau în zonele de etanşare atrecerilor conductelor prin pereţii rezervoarelor, respectiv în zona sorbului etc. Pentruremediere, este necesară intervenţia unui specialist, iar comisia evaluează un buget deurgenţă.

• Starea secţiunilor de intrare a conductelor în rezervor sau a sorburilor (conductele princare aspiră pompele); obturarea (înfundarea) acestora este determinată de prezenţa unordepuneri în zonele respective. Pentru evitarea acestei probleme este necesară o curăţareperiodică a fundului rezervorului. Apariţia problemelor de obturare a secţiunilor deaspiraţie a pompelor este sesizată printr-o funcţionare defectuoasă a pompelor, respectivse sesizează că pompele funcţionează, dar debitul trimis în instalaţie are valori reduse saunule. Pentru remediere este necesară intervenţia unui specialist, pentru care comisiastabileşte un buget de urgenţă.

• Urmărirea apariţiei unor procese de coroziune a pereţilor metalici ai rezervoarelor de apă,datorită inexistenţei protecţiei anticorozive. Procesul poate fi stopat prin aplicarea unuitratament anticoroziv pe pereţii rezervorului, după ce în prealabil pereţii au fost curăţati destratul de oxizi deja existent, cu ajutorul unor perii de sârmă. Este necesară alocarea unuibuget pentru o intervenţie planificată.

Anual, se recomandă curăţarea rezervoarelor, pentru care comisia acordă un buget planificat.

d. Reţele pentru distribuţia apei situate în incinta şcoliiAceste reţele de incintă sunt reprezentate de totalitatea conductelor, echipamentelor şiconstrucţiilor anexe necesare transportului apei de la rezervoarele de acumulare a apei saustaţiile de ridicare a presiunii amplasate în cabina puţului până la consumatori. Reţelele dealimentare cu apă sunt de incintă sau interioare, în funcţie de poziţia lor relativă faţă declădire. Administraţia şcolii este responsabilă pentru echipamentele şi tronsoanele deconducte exterioare clădirii, dar amplasate în interiorul incintei, respectiv în curtea şcolii.

Reţelele de apă de incintă sunt amplasate îngropat, în pământ, la o adâncime mai mare decâtadâncimea de îngheţ şi astfel nu îngheaţă în timpul iernii. Reţeaua exterioară de incintă leagăinstalaţia interioară de apă de sursa de apă. Dacă sursa de apă este conducta publică, atunciporţiunea de conductă exterioară de incintă până la staţia de pompare a incintei se numeşteconductă de branşament.

Comisia va efectua următoarele verificări:

La inspecţia reţelelor de apă din incintă se va urmări apariţia de defecte care pot fi localizatela nivelul fiecărui element component al reţelei, respectiv la cămin, armături, îmbinări aleconductelor etc. Consecinţa imediată a acestor defecte o reprezintă pierderea de apă, care larândul ei poate determina alte neajunsuri: infiltraţii de apă, perturbarea funcţionării altor tipuride echipamente, afectarea calităţii apei transportate prin conductele de apă etc.

54

Conducerea şcolii va controla mărimea pierderilor de apă din reţelele de incintă, urmărindevoluţia consumurilor de apă înregistrate de apometru. Deoarece la unii consumatori nu existăcontoare, această comparaţie nu este întotdeauna edificatoare.Comisia trebuie să inspecteze traseul parcurs de conducta de apă, urmărind starea terenului.Avariile importante ale conductelor reţelei din incintă se descoperă mai uşor, deoarece, îngeneral, în acele puncte apa iese (bălteşte) la suprafaţa terenului. După constatarea şilocalizarea avariei se trece imediat la izolarea tronsonului respectiv din reţea, prin închidereavanelor (robinetelor) situate la capetele sau la nodurile cele mai apropiate ale reţelei. După cetronsonul defect de conductă a fost izolat, este golit de apă printr-un robinet. Reparareadefecţiunii constă, de obicei, în intercalarea unei porţiuni de tub nou, montat în locul celuidefect, şi se face de către personal autorizat.Comisia trebuie să aloce un buget pentru această intervenţie, care se consideră foarteurgentă, întrucât în afara pierderilor de apă, se poate afecta şi calitatea apei de băut.

e. Căminul de branşament.

Comisia va efectua următoarele verificări:

• Verificarea stării capacelor căminelor – capacul căminului trebuie să fie bine poziţionatîn rama sa; dacă acesta prezintă fisuri sau chiar e deteriorat, atunci este necesară înlocuireaacestuia; înlocuirea trebuie făcută de urgenţă, având în vedere că se pune în pericolsiguranţa copiilor care s-ar putea accidenta sau lovi în rama unui cămin neprotejat corect;bugetul alocat de comisie se încadrează în categoria pentru operaţiuni urgente.

• Verificarea stării construcţiei căminului:

• se verifică starea treptelor de acces în cămine; dacă acestea nu mai sunt bine fixatesau prezintă deteriorări, atunci trebuie refăcute;

• se verifică starea construcţiei căminului, respectiv eventualele surpări în zonacăminului, sau deteriorări ale pereţilor de zidărie a căminului, datorită circulaţieiunor maşini grele în zona de amplasare a căminelor, sau a şocurilor mecanice(aruncarea pe sol a unor materiale grele);

• se verifică dacă există scurgeri de apă în cămin, ceea ce indică o fisură a conducteide apă sau canalizare, care ajunge şi în cămin, prin pământ, în cazul în care potapărea infiltraţii de apă.

Bugetul se alocă de către comisie pentru intervenţii planificate, dacă este vorba de stareaconstrucţiei căminului (inclusiv starea treptelor) sau pentru intervenţii urgente, dacă sesesizează scurgeri de apă în cămin sau starea capacului căminului.

f. Apometrul poate fi amplasat ori în căminul de branşament, ori în camera tehnică apompelor, în interiorul clădirii.

Comisia va efectua următoarele verificări:

• verificarea legăturilor apometrului, prin vizualizarea eventualelor pierderi de apă pe lalegături;

• verificarea stării cadranului (să nu fie spart).Pentru aceste probleme, comisia alocă un buget de intervenţie urgentă.

55

Anual, apometrul trebuie calibrat la un atelier de metrologie agrementat, pentru care comisiatrebuie se aloce un buget anual (planificat).

g. Armăturile amplasate pe reţeaua de apă din incintăArmăturile (vanele) montate pe reţelele de alimentare cu apă din incintă se pot defecta întimpul exploatării datorită uzurii garniturilor, a corodării scaunului ventilului, astfel că acestanu mai închide etanş (perfect) orificiul de trecere a apei etc. Garniturile defecte sau uzate seînlocuiesc cu altele noi. Uzura scaunului ventilului poate fi remediată cu unelte speciale, decătre un specialist. Comisia alocă pentru aceste remedieri un buget de urgenţă.

Comisia va efectua următoarele verificări:

• Verificarea armăturilor (robinetelor ) montate direct în pământ, cu acces prin cămine cucapac plat (carosabil)

Pe traseul conductelor de apă din incintă se amplasează robinete (denumite şi vane, respectivvane cu sertar). Acestea sunt amplasate fie direct în pământ, caz în care roata de manevră arobinetului se amplasează într-o cutie cu capac (din fontă), fie în cămine de vizitare. Comisiacontrolează:

• capacul de protecţie al cutiei în care este amplasat robinetul: dacă se sesizeazăspargerea capacului de protecţie, acesta trebuie înlocuit, altfel cutia de protecţie avanei se poate umple de pământ, putând afecta şi corpul vanei;

• corpul robinetului: în cazul în care capul tijei robinetului pe care este fixată roatade manevră se deformează, datorită unei uzuri în urma manevrelor repetate deacţionare a robinetului, este necesară refacerea profilului capătului tijei, de către unsudor, prin adăugarea de material prin sudură şi refacerea profilului tijei prin pilire; încazul în care se observă îndoirea tijei robinetului, un instalator va remedia aceastăproblemă, prin îndreptarea, dacă este posibil, a tijei, sau chiar prin înlocuire.

Pentru fiecare din aceste operaţii, comisia alocă buget de intervenţie urgentă.

h. Hidranţi de incintăHidranţii sunt robinete care se montează la nivelul terenului în cutii de protecţie, şi au unsistem de prindere a unui furtun. Aceşti hidranţi sunt pentru incendii sau pentru stropit spaţiileverzi. Comisia va verifica următoarele:• uzura sau degradarea garniturilor de la ventilul (robinetul) hidrantului – pentru

remediere se schimbă această garnitură, după închiderea alimentării cu apă;

• spargerea capacului sau corpului cutiei de protecţie a hidrantului, care se remediază prinînlocuirea pieselor defecte, după închiderea alimentării cu apă;

• dislocarea hidrantului, care determină pierderi mari de apă în jurul acestuia. Dupăînchiderea alimentării cu apă, se reface legătura robinetului hidrantului la reţeauaexterioară.

Comisia acordă un buget de urgenţă.

4.3.1.2. INSTALAŢII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE

56

Instalaţiile interioare reprezintă totalitatea conductelor, armăturilor (robinetelor) şiechipamentelor care asigură preluarea apei de la reţeaua exterioară de incintă şi transportulapei către robinetele şi bateriile montate pe obiectele sanitare, care reprezintă punctele deconsum ale apei în instalaţia interioară.

Instalaţia interioară conţine următoarele elemente principale:• conductele principale de distribuţie care pot fi amplasate inferior (la plafonul subsolului),

superior (la plafonul ultimului nivel sau în pod) sau pot avea o distribuţie mixtă;• coloanele de alimentare cu apă, care străbat clădirea pe verticală, asigurând alimentarea cu

apă la toate nivelele clădirii;• conductele de legătură de la coloane la punctele de consum (bateriile sau robinetele de apă

montate pe obiectele sanitare, sau robineţii hidranţilor interiori).Comisia locală va verifica anual următoarele componente ale instalaţiei interioare dealimentare cu apă, în următoarea ordine:

a. rezervorul tampon (inclusiv robinetele cu plutitor);b. recipientul de hidrofor;c. presostatul;d. pompe;e. aparate de masură şi control;f. conductele de distribuţie a apei în clădire;g. robinetele sau bateriile montate pe obiectele sanitare.

a. Rezervoarele tampon sunt rezervoarele de apă amplasate în interiorul clădirilor

Comisia va efectua următoarele verificări:

• dacă se observă pierderi de apă pe la neetanşeităţile cordoanelor de sudură, acestea sedatorează unui fenomen de coroziune mai intens, provocat fie de o alegerenecorespunzătoare a materialului de sudură, fie datorită unor incluziuni nemetalice încordonul de sudură (sau un cordon de sudură insuficient de compact); se recomandărefacerea cordonului de sudură;

• dacă se observă pierderi de apă pe la neetanşeităţile pereţilor metalici ai rezervorului,acestea se datorează lipsei unei întreţineri periodice a stratului interior de protecţieanticorozivă a peretelui metalic, acesta se poate degrada, şi, în consecinţă, începe procesulde coroziune al peretelui, putându-se ajunge chiar la perforarea acestuia. Remediereaacestui defect se realizează prin sudură, prin aplicarea unor puncte, cordoane sau chiarpetice sudate, în funcţie de mărimea defectului, după care se iau măsuri de protecţieanticorozivă;

• dacă se observă pierderi de apă pe la neetanşeităţile racordurilor rezervorului – respectivpe la îmbinările cu filet ale conductelor şi armăturilor rezervorului – atunci, pentruremediere, aceste racorduri se demontează şi se refac îmbinările folosind materiale deetanşare (respectiv schimbarea garniturilor, sau utilizarea fuiorului de cânepă impregnat cuminiu de plumb sau vopsea în ulei, sau mai nou, bandă de etanşare teflonată);

• dacă se observă corodarea flotoarelor de la armăturile (robinetele) cu plutitor, respectiv asferelor din plastic care sunt legate la tija robinetului şi care plutesc pe suprafaţa apei dinrezervor, atunci o cantitate de apă poate să pătrundă în interiorul acestuia, determinând opierdere permanentă de apă prin orificiul de preaplin al rezervorului tampon. Acestneajuns se remediază prin înlocuirea flotorului cu unul confecţionat din material plastic.

• dacă se observă neetanşeităţi la capacele gurilor de vizitare, este suficientă strângereaşuruburilor de fixare a gurii de vizitare până la dispariţia pierderii de apă sau la

57

schimbarea garniturii de pe suprafaţa de contact între gura de vizitare şi peretele metalic alrezervorului.

Pentru oricare din aceste remedieri, comisia alocă un buget de urgenţă.

Se recomandă să se monteze un filtru de apă pe conducta ce alimentează rezervorul tampon,care protejează mai bine elementele instalaţiei interioare; montarea acestui filtru de apă esteposibilă şi pe conducta de refulare a pompei de alimentare cu apă în clădire.

Comisia va acorda un buget anual planificat pentru curăţarea rezervoarelor. Această operaţiepresupune următoarele etape: golirea rezervoarelor, curăţarea de depuneri, spălarea pereţilorinteriori şi verificarea stării pereţilor interiori, care la nevoie se grunduiesc.

b. Recipientul de hidroforInstalaţiile de ridicare a presiunii cuprind toate echipamentele necesare ridicării presiunii.Comisia va efectua următoarele verificări:• verificarea stării pereţilor interiori, care pentru o bună întreţinere, se grunduiesc o dată la

doi ani; pentru această operaţie este necesară mai întâi închiderea robinetelor care separărecipientul de hidrofor din instalaţie, şi golirea acestuia. Bugetul alocat de comisie este unulplanificat.

• anual, comisia alocă un buget planificat pentru curăţarea de depuneri şi spălareainteriorului recipientelor de hidrofor;

• verificarea etanşeităţii legăturilor, respectiv se urmăreşte dacă există eventuale scăpări deapă pe la racordurile recipientului de hidrofor; dacă se sesizează pierderi de apă, atunci serefac legăturile, iar comisia alocă un buget de urgenţă.

• în cazul în care recipientul de hidrofor este unul cu membrană, se recomandă înlocuireamembranei la un interval de timp recomandat de producător; comisia acordă un bugetplanificat.

Ansamblul staţiei de hidrofor

Defecte posibile:

Nu se creează presiune în recipientul de hidrofor.

Comisia verifică dacă:• pompa nu refulează;• nu există apă în rezervorul tampon;• robinetul de golire a recipientului e deschis;• există avarii in instalaţia interioară, pe conducta principală;• manometrul este defect.

Presiunea pernei de aer este mică (perna de aer are un volum redus) sau a dispărutcomplet, iar pompa porneşte foarte des sau nu se mai opreşte.

Comisia verifică dacă:

• există pierderi de aer pe la racordul de aer al compresorului;• există pierderi de aer pe la partea superioară a recipientului prin eventuale fisuri;

58

• nerefacerea pernei de aer după o perioadă îndelungată de timp;• dacă recipientul de hidrofor are membrană, atunci membrana s-a perforat (fisurat),

datorită îmbătrânirii materialului elastic din care e realizată membrana; se înlocuieştemembrana.

• manometrul este defect.

c. Automatul de presiune (presostat)Comisia acordă un buget anual, planificat, de control a tuturor elementelor de automatizare şide înlocuire a elementelor uzate. Acest control se face doar de personal calificat. Existădefecte tipice la presostate care se manifestă prin următoarele situaţii:• pompa nu mai porneşte: contactele electrice ale presostatului sunt oxidate sau contactele nu

mai calcă normal, datorită deformării membranei presostatului; comisia acordă un buget delucrări foarte urgente.

• pompa nu se mai opreşte, chiar facă în recipientul de hidrofor s-a format presiunea deoprire a pompelor; în acest caz, perechile de contacte s-au blocat în poziţia deschis.Comisia acordă un buget de lucrări foarte urgente.

Aceste defecte se remediază de către un electrician, fiind posibilă necesitatea înlocuiriipresostatului cu unul nou. Reglarea presostatului după presiunile de pornire şi oprire apompelor se face urmărind cadranul manometrului care indică presiunea din hidrofor.

d. PompePompele utilizate în alimentarea cu apă a clădirilor sunt de regulă pompe centrifugale.Comisia, însoţită de un personal calificat în întreţinerea pompelor, va verifica anual staţiile depompare, urmărind: starea generală a pompei, modul de fixare pe postament, conexiunileelectrice ale pompei, elementele de automatizare, zgomotul produs în timpul funcţionării.

Defecte posibile în funcţionarea pompelor:

Pompele nu trimit (refulează) un debit în instalaţie sau debitul lor este insuficient.Posibilele cauze sunt următoarele:• robinetul de pe conducta de refulare este închis – în acest caz se deschide robinetul;• robinetul de pe conducta de aspiratie este închis – se deschide robinetul;• conducta de aspiraţie nu este perfect etanşă – remedierea constă în etanşeizarea legăturii

conductei de aspiraţie (conducta prin care pompa aspiră apă din rezervor);• pompa nu este amorsată - se verifică dacă sorbul nu este înfundat sau dacă nu există

goluri de aer în pompă;• nivelul apei din puţ a scăzut, astfel că sorbul pompei a rămas parţial descoperit de apă,

pompa aspirând aer; acest defect se remediază prin prelungirea conductei de aspiraţieastfel încât sorbul apei să fie sub apă; trebuie avut oricum în vedere ca lungimeaconductei de aspiraţie să nu depăşească 7 m, pentru evitarea fenomenului de cavitaţie,care reprezintă un fenomen foarte periculos pentru pompă.

• numărul de rotaţii ale pompei este sub valoarea normală – înseamnă că tensiuneaelectrică nu e suficientă, remedierea revenind companiei furnizoare de energie electrică.

• conducta de aspiraţie este înfundată – remedierea constă în curăţirea sorbului şi aconductei de aspiraţie;

• debitul preluat din puţ este mai mic decât debitul refulat de pompă – acest defect seremediază prin reducerea debitului refulat de pompă, prin închiderea parţială arobinetului de pe conducta de aspiraţie;

59

• înălţimea de pompare e prea mare - acest defect se remediază prin reducerea înălţimii depompare, prin închiderea parţială a robinetului de pe conducta de aspiraţie;

• pompa este înfundată sau paletele rotorului sunt uzate – se trece la curăţarea pompei,după demontarea acesteia; în cazul în care paletele rotorului sunt uzate, se trece laînlocuirea acestora. Operaţiile se fac de un specialist instalator.

Pompa nu ridică suficient presiunea apei• pompa aspiră aer pe la neetanşeităţi - se verifică legătura pe aspiraţie a pompei şi se

strâng presgarniturile pompei;• turaţia pompei este insuficientă – se verifică dacă puterea motorului corespunde pompei.

Pompa se încălzeşte în timpul refulării• pompa şi motorul nu sunt perfect centrate: montarea pompei şi a motorului trebuie

refăcută.

Pompa trepidează în timpul funcţionării• postamentul pompei este incorect realizat: nu există în postament un strat de plută pentru

preluarea vibraţiilor; remedierea constă în adăugarea acestei izolaţii fonice;• pompa şi motorul nu sunt perfect centrate; se reface montajul pompei;• pompa poate să lucreze în cavitaţie (din cauza unei posibile obturări a conductei de

alimentare cu apă a pompei); se verifică şi se curăţă sorbul şi conducta de aspiraţie apompei.

Scurgeri de apă pe la garniturile pompei• scurgerea de apă este normală în anumite limite (câteva picături). Dacă pierderea de apă

este mare, atunci garnitura pompei (presgarnitura) este prea slab strânsă.

Pentru oricare din defecţiunile ce necesită operaţiuni de remediere a pompelor comisia acordăun buget pentru intervenţii foarte urgente şi se apelează la personal calificat. În general, estenevoie de un personal calificat pentru depistarea exactă a defectului pompei. Toatedefecţiunile menţionate pot fi evitate printr-o întreţinere curentă a pompelor de cătreresponsabilul numit (conducerea sau administraţia şcolii sau personalul numit).

Robinetele (armăturile) de închidere şi clapetele de sens din staţiile de pompare

Comisia va efectua anual următoarele verificări:• verificarea modului de închidere a armăturilor şi etanşeităţii închiderii; se operează de

câteva ori închiderea şi deschiderea robinetelor; dacă se sesizează că nu se pot roticomplet roţile de manevră (au tija de manevrare defectă, pentru robinetele sferice),atunci este necesară revizia tijei sau ventilului robinetului, după cum este cazul; pentruaceastă operaţie, comisia acordă un buget pentru intervenţii urgente.

• starea şi calitatea garniturilor; pentru o întreţinere bună a instalaţiilor, garniturile se potschimba anual, evitându-se eventualele scăpări de apă pe care le provoacă deteriorareaacestora; pentru această operaţie, comisia acordă un buget pentru intervenţiiplanificate.

• clapetele de sens funcţionează corect dacă permit trecerea apei într-un singur sens;pentru verificarea lor trebuie depistat dacă există scăpări ale clapetelor în sensul

60

nepermis; de exemplu, la oprirea pompelor, dacă se goleşte instalaţia, înseamnă căaceste clapete de sens nu funcţionează corect. În cazul în care o clapetă de sens nu maifuncţionează corect, aceasta nu se repară, ci se înlocuieşte. Bugetul alocat de comisieeste pentru o intervenţie de urgenţă.

e. Aparatele de măsură şi control (manometre, termometre)Comisia va efectua următoarele verificări:• se verifică starea cadranelor şi dacă aparatele funcţionează (se urmăreşte variaţia acului

manometrului, de exemplu). Pentru aceste defecţiuni, comisia alocă un buget pentrulucrări planificate.

• anual, comisia alocă un buget planificat pentru reetalonarea aparatelor de măsură, carese face doar de ateliere specializate.

f. Conductele interioare de alimentare cu apăCele mai multe din defecţiunile la instalaţiile de alimentare cu apă se referă la instalaţiileinterioare de alimentare cu apă ce alimentează punctele de consum (bateriile şi robinetelemontate pe obiecte sanitare). Defectele acestor instalaţii pot provoca inundaţii sau accidente,dacă defecţiunea se află pe o conductă de distribuţie a apei calde iar temperatura acesteia esteridicată. Cauzele acestor defecte sunt datorate coroziunii conductelor (pentru conductelemetalice) sau datorită manevrării defectuoase a armăturilor.Comisia va efectua anual următoarele verificări:• controlul etanşeităţii instalaţiei, respectiv controlul eventualelor pierderi de apă pe la

îmbinările conductelor sau chiar prin tubul conductei.• localizarea defectelor se realizează urmărind zonele umede (umezirea pereţilor, a

tavanelor);• în cazul în care defecţiunea e importantă, atunci se sesizează o scădere a presiunii la

punctele de consum;• în cazul în care o conductă de alimentare cu apă parcurge o cameră neîncălzită, iar

alimentarea cu apă a consumatorilor legaţi la conducta respectivă este întreruptă, atuncieste foarte posibil ca apa să fi îngheţat în zona încăperii neîncălzite, în interiorul căreiatemperatura a scăzut sub 0oC.

Defectele posibile care pot determina scăpări de apă de-a lungul traseelor conductelor:

Defectele conductelor de oţel• defecte ale îmbinărilor sudate (pentru conductele din oţel) – în general se evită îmbinările

prin sudură a ţevilor de oţel şi se preferă cele cu flanşe; defectele acestor îmbinări prinsudură provin dintr-o realizare defectouasă a cordonului de sudură sau din alegereanecorespunzătoare a materialului. Remedierea constă în refacerea cordonului de sudură,după ce în prealabil conducta a fost golită; executarea sudurii se face de către specialiştiautorizaţi.

• defecte ale îmbinărilor cu filet (pentru conductele din oţel) se referă la mai multe cauzeposibile: utilizarea necorespunzătoare a materialului de etanşare pentru îmbinare, astfel căare loc o pierdere de apă la creşterea presiunii apei; apariţia unor fisuri în filet sau în piesade legătură care realizează legătura între tuburi prin înfiletare. Remedierea constă înînlocuirea porţiunii de ţeavă care conţine zona filetată afectată. Aceste operaţii se fac decătre personal calificat.

• defecte datorate îngheţării apei în conducte; îngheţarea apei în conducte poate determinafisuri în pereţii conductei; remedierea se face utilizând mai multe metode: încălzireazonei afectate; introducerea, în conductă, a unui agent termic (apă caldă sau abur),

61

eventual printr-un hidrant exterior; în cazul în care nici una din aceste metode nufuncţionează, atunci se înlocuieşte tronsonul respectiv, procese de coroziune caredetermină subţierea pereţilor conductei.

Înlocuirea unui tronson de conductă care transportă apa potabilă se face întotdeaunaalegând doar ţevi din oţel zincate. Comisia alocă un buget pentru lucrări urgente.

Defectele conductelor din materiale plastice (PVC-G, polietilenă, polipropilenă)

• apariţia de fisuri sau crăpături pe peretele conductei sau la îmbinări.• apariţia de neetanşeităţi (pierderi de apă) la îmbinările cu mufe, datorită dilatărilor şi

contractărilor succesive ale conductelor sau datorită îmbătrânirii sau pierderii materialuluide etanşeitate.

Remedierea acestor defecte se face prin înlocuirea materialelor fisurate sau înlocuirea pieseidefecte; nu se permit lipiri ale materialelor plastice, întrucât lipiturile executate nu pot oferinici un fel de siguranţă. Comisia alocă un buget pentru lucrări urgente.

Defectele conductelor din ţevi din plumb de presiuneÎn urma controlului anual, comisia poate să sesizeze pierderi de apă pe tronsoanele deconducte de alimentare cu apă din plumb. Datorită rezistenţei reduse a plumbului şi datorităacţiunii corozive a mortarului asupra plumbului, conductele realizate din acest material potprezenta foarte des defecţiuni:

• deformaţii sau ruperi de ţeavă;

• fisuri (din fabricaţie sau în urma unor lovituri);

• fisuri datorită corodării conductelor de către materialele agresive din mortar, în cazulconductelor amplasate în perete;

• spărturi determinate de îngheţarea apei în conducte.

Măsurile sunt de lipire a fisurilor, prin sudură, cu un material de lipit cu conţinut de cositor şiplumb. În general, este bine să se evite utilizarea acestui material şi se recomandă utilizareaconductelor de oţel şi a tuburilor flexibile pentru racorduri.

Comisia alocă un buget pentru lucrări urgente.

În cazul şcolilor cu instalaţii vechi, cel mai probabil este că instalaţiile de alimentare cu apăsunt din plumb; din rapoarte de sănătate, s-a ajuns la concluzia că plumbul poate deveniotrăvitor în apă. Ca regulă generală, plumbul conţinut în apă se menţine la nivele mici atâttimp cât apa trece prin conductă şi creşte doar atunci când apa stă pentru o lungă perioadă detimp; prin urmare este foarte bine să se lase apa să curgă câteva minute prin instalaţii înaintede a fi folosită pentru băut sau gătit. Soluţia cea mai bună ar fi înlocuirea părţilor de plumb cualte materiale, dar aceasta implică spargerea pereţilor pentru traseele conductelor de plumb,înlocuirea ţevilor cu materiale noi, iar apoi toate lucrările de reracordare a armăturilor laaceste conducte şi refacerea pereţilor şi a finisajelor pe traseele sparte. Toate aceste lucrăripresupun fonduri importante disponibile.

62

Suplimentar, comisia mai verifică:

• starea izolaţiei termice a conductelor de apă caldă, prin control vizual, care urmăreşteintegritatea suprafeţelor izolaţiei. Dacă există fisuri sau bucăţi de material desprinse,atunci izolaţia se reface parţial pe zona afectată; bugetul afectat este pentru intervenţiiplanificate;

• controlul suporturilor de susţinere a conductelor; în cazul lipsei, degradării saudesprinderii acestora, se înlocuiesc. Bugetul afectat de comisie este pentru intervenţiiplanificate.

g. Armăturile montate pe obiecte sanitareCele mai multe din robinetele montate în instalaţiile interioare vechi sunt cele cu ventil(robinete de trecere pentru conductele de legătură a bateriilor, sau robinetele şi bateriilemontate pe obiecte sanitare).

Comisia va efectua următoarele verificări:• verificarea etanşeităţii armăturilor – se observă dacă există eventuale pierderi de apă• verificarea uşurinţei de manevrare a armăturilor (starea tijei robinetelor, a filetelor)• verificarea integrităţii armăturilor – în cazul în care este fisurat, se recomandă schimbarea

lui cu unul nou.

Defecte posibile:

Robinetul nu închide etanş• garnitura ventilului este uzată sau s-a deplasat;• prezenţa unui corp străin între garnitură şi scaunul ventilului;• uzura scaunului ventilului datorită deformării, corodării, uzurei etc.• remedierile constau în demontarea părţii superioare a robinetului ( a obertail-ului) care

conţine ventilul şi efectuarea operaţiei necesare de înlocuire a garniturii, a obiectului străinsau de rectificare (refacere) a stării suprafeţei scaunului. Dacă ventilul este foarte afectat,atunci se înlocuieşte cu unul nou.

Tija robinetului este blocată. În acest caz se verifică dacă nu cumva presgarnitura a fost preamult strânsă sau dacă datorită faptului că robinetul nu a mai fost utilizat un timp maiîndelungat, tija robinetului s-a înţepenit datorită ruginei.• Filetul la tija robinetului este uzat: acest defect apare în cazul în care robinetul a fost

manevrat de un număr foarte mare de ori. Dacă înlocuirea obertail-ului nu rezolvăproblema, atunci robinetul trebuie înlocuit.

• Fisuri ale corpului robinetului: în acest caz, trebuie înlocuit robinetul.• Existenţa unei cantităţi mari de piatră (depuneri) care s-a depus în aceste robinete, care,

pentru remediere, trebuie demontate şi curăţate.Se recomandă înlocuirea acestor robinete cu robinete sferice (cu o tijă de manevră) care suntmult mai rezistente.

Pentru remedieri, comisia acordă un buget pentru reparaţii urgente, întrucât pierderi de apăpermanente la punctele de consum se reflectă în costul facturilor de apă (în unele cazuri,pierderile de apă pot creşte cu 30% din volumul consumului).

Comisia acordă un buget pentru intervenţii planificate, pentru următoarele operaţii:

• înlocuirea conductelor de legătură la armăturile (robinetele şi bateriile) montate pe obiectesanitare, din plumb, cu racorduri flexibile;

63

• schimbarea treptată a conductelor de plumb sub presiune cu conducte din oţel zincat saumateriale plastice;

• vor fi schimbate toate garniturile la robinetele şi bateriile montate pe obiecte sanitare;

• înlocuirea treptată a armăturilor vechi cu armături moderne, care realizează economiiimportante de apă.

4.3.1.3. INSTALAŢII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂInstalaţia de preparare a apei calde de consum cuprinde următoarele elemente componente:a. echipamentele de preparare a apei calde: boilere şi preparatoare instantanee de apă caldă;b. conductele de distribuţie a apei calde la consumatori;c. armăturile şi robinetele amplasate pe conductele de apă caldă (în aceeaşi manieră

prezentată anterior).

a. Echipamentele de preparare a apei calde de consum• Echipamente pentru prepararea locală a apei calde de consum – aceste tipuri de

echipamente pot fi: cazane obişnuite, cazane cu rupere de presiune, aparate încălzitoare cugaze naturale, încălzitoare electrice instantanee de prepararea cu apă caldă, boilereelectrice etc. Aceste tipuri de aparate se utilizează în mod special în cazul clădirilor micisau la instituţiile care nu sunt racordate la un sistem de termoficare.

• Echipamente pentru prepararea centralizată a apei calde de consum – acesteechipamente sunt specifice clădirilor care sunt racordate la reţeaua de termoficare ceasigură un agent termic primar necesar încălzirii apei sau clădirilor care sunt echipate cucentrale termice proprii (boilere, schimbătoare de căldură).

Comisia va efectua semestrial următoarele verificări:

Boilere• Starea izolaţiei termice a boilerului: izolaţia trebuie să aibe o suprafaţă integră, fără

rupturi sau discontinuităţi; în cazul constatării afectării izolaţiei, se iau măsuri de refacerea izolaţiei, pentru care comisia alocă un buget pentru intervenţii planificate;

• Starea legăturilor conductelor de apă la boiler: nu trebuie să existe pierderi de apă pe laîmbinările boilerului cu instalaţia interioară; în cazul în care există pierderi de apă,legăturile se refac; comisia alocă un buget pentru intervenţii urgente;

• Starea armăturilor: comisia inspectează uşurinţa de manevrare a robinetelor, eventualelepierderi de apă, şi starea corpului armăturilor, conform metodologiei descrise anterior, lainstalaţiile de alimentare cu apă rece.

• Defecţiuni ale serpentinei: spargerea serpentinei poate fi constatată prin:• scăderea randamentului boilerului, încălzirea apei realizându-se la o temperatură

mai joasă;• datorită pătrunderii apei reci în instalaţia de încălzire, temperatura aerului interior

poate fi afectată în timpul iernii;

64

• datorită pătrunderii permanente a apei reci în instalaţia de încălzire, cantitatea deapă în instalaţia de încălzire creşte, ceea ce determină curgerea apei pe la conductade preaplin a instalaţiei de încălzire.

Cauzele sunt determinate de defectele serpentinei, care pot fi:• defecte de fabricaţie ale ţevilor din care este realizată serpentina, care se manifestă

prin prezenţa unor fisuri în peretele conductelor;• îmbinările prin sudură între ţevi sunt realizate defectos;• apariţia fenomenului de coroziune, care determină străpungeri ale serpentinei.

Remedieri necesare:• dacă defecţiunea a apărut în primii ani de utilizare ai boilerului, cauza poate să fie

reprezentată de un defect de fabricaţie sau de montaj şi de aceea, pentru remediere,se poate interveni cu sudură; înainte de aceasta se verifică dacă utilajul mai este înperioada de garanţie; comisia alocă un buget pentru intervenţii urgente.

• când aceste defecte apar după un număr mai mare de exploatare a boilerului (8 – 10ani) datorită coroziunii, atunci se recomandă înlocuirea serpentinei.

Pentru asigurarea unei continuităţi în funcţionarea boilerului, se recomandă înlocuireaserpentinei boilerului la un interval de timp recomandat de producător, pentru care comisiaalocă un buget planificat.

• Defecţiuni ale mantalei, care constau în pierderi de apă şi pot fi cauzate de defecţiuni alecordoanelor de sudură executate la îmbinări, un proces avansat de coroziune, sau loviturimecanice accidentale.

Dacă echipamentul a depăşit durata garantatată de producător, la apariţa fenomenelor decoroziune ale mantalei se recomandă schimbarea totală a boilerului. Comisia acordă unbuget planificat.

• Scăpări de apă pe la garnitura capacului: în acest caz şuruburile de prindere se strângmai tare sau se schimbă garnitura (operaţie mai anevoioasă, întrucât trebuie scoasă şiserpentina boilerului); comisia alocă pentru remediere un buget de urgenţă.

Suplimentar, pentru boilerele electrice, comisia alocă anual un buget planificat pentruverificarea legăturilor electrice.

Preparatoare instantanee de apă caldăPreparatoarele instantanee de apă caldă sunt aparate electrice, dotate cu o rezistenţă electrică.La inspecţie, comisia poate să sesiseze o funcţionare incorectă a aparatului; cele mai desedefecte ale acestora sunt următoarele:• starea circuitelor electrice: se poate întâmpla să nu funcţioneze toate treptele de încălzire a

aparatului, cauza fiind de natură electrică; pentru remediere, comisia alocă un buget deurgenţă; este necesară intervenţia unui electrician calificat.

• după o mai lungă utilizare, existenţa depunerilor de tartru pe suprafaţa rezistenţei electricedetermină o scădere a eficienţei aparatului; pentru remediere se consultă manualul tehnical aparatului, după ce se verifică dacă nu cumva aparatul este încă în perioada de garanţie.Dacă nu, comisia alocă pentru reparaţii un buget pentru intervenţii urgente.

65

Durata de viaţă a acestor aparate este relativ scurtă, fiind necesară schimbarea lor integralădupă expirarea duratei de viaţă recomandată de producător, pentru care comisia alocă unbuget pentru intervenţii planificate.

b. Conductele interioare de distribuţie a apei calde la consumatoriComisia inspectează starea tehnică a conductelor de apă caldă, care sunt de acelaşi tip ca celede la apă rece (vezi cap. 4.3.1.2).

c. Armăturile şi robinetele amplasate pe conductele de apă caldăComisia inspectează starea tehnică a armăturilor şi robinetelor amplasate pe conductele de apăcaldă, care sunt de acelaşi tip ca cele de la apă rece (vezi cap. 4.3.1.2).

4.3.2. Instalaţiile de canalizareInstalaţiile de canalizare au rolul de a colecta, de a trata şi de a evacua apele uzate din clădire.Comisia inspectează anual următoarele elemente componente ale instalaţiei de canalizare:

a. Obiectele sanitare şi racordurile lor la instalaţia de canalizare;b. Sifoane de pardoseală şi de terasă;c. Conducte interioare de canalizare;d. Căciuli de ventilare a canalizării interioare;e. Cămine exterioare de canalizare din incintă;f. Guri de scurgere exterioare din incintă pentru canalizarea pluvială;g. Colectoare exterioare de canalizare din incintă;h. Cuve etanşe vidanjabile.

Apariţia defectelor la instalaţiile de canalizare interioară poate provoca în mod specialinconveniente de ordin igienic şi sanitar şi, de aceea, localizarea şi remedierea defectelorreprezintă obiective importante.

a. Obiectele sanitare şi racordurile lor la instalaţia de canalizare

Comisia va efectua anual următoarele verificări:

Inspecţia lavoarelor, spălătoarelor, chiuvetelor

• fisuri sau spărturi ale obiectelor sanitare, care se sesizează prin inspecţia vizuală aobiectului sanitar; fisurile sunt provocate, de regulă, de lovituri accidentale. Siguraremediere posibilă este înlocuirea. Comisia acordă un buget pentru intervenţii planificate.

• starea consolelor de susţinere în perete a obiectului sanitar, care trebuie să fie fixe şirigide; controlul se face încercând stabilitatea fixării obiectului sanitar; dacă poziţia lui nueste fixă şi se clatină, atunci fixarea lui defectuoasă poate determina nu numai fisuri aleobiectului sanitar, dar şi dislocarea îmbinării la racordurile de apă şi canalizare.Remedierea constă în demontarea obiectului sanitar, refacerea îmbinării consolelor înperete iar apoi remontarea obiectului sanitar pe console, cu refacerea legăturilor la apă şicanalizare. Comisia acordă un buget pentru intervenţii urgente.

• dacă se sesizează pierderi de apă pe la îmbinarea armăturii sau a sifonului, datorităunei neetanşeităţi a legăturilor obiectului sanitar la canalizare sau la apă, atunci comisiarecomandă remedierea acestora, care constă în refacerea legăturilor respective, cueventuala înlocuire a garniturilor. Pentru aceasta, comisia acordă un buget de urgenţă.

66

• dacă se sesizează înfundarea sifonului de scurgere, datorită acumulării de materialecare obturează evacuarea apelor la conducta de legătură, atunci remedierea constă îndesfacerea prin deşurubare şi curăţarea sifonului, după care se montează la loc. Comisiarecomandă un buget de intervenţii urgente.

Inspecţia căzilor de duş

În general, în şcoli se pot monta duşuri în vestiare, dacă există o sală de sport sau o piscină.Defecţiunile la aceste obiecte sanitare apar mai greu, pentru că se utilizează mai rar. Comisiapoate să sesiseze următoarele:

• dacă există scurgeri de apă pe lângă preaplinul căzii sau pe lângă ventilul de scurgere(pe la scurgere), datorită stării garniturilor, atunci comisia recomandă înlocuireagarniturilor. Comisia recomandă un buget de intervenţii urgente.

• dacă se observă pierderi de apă la nivelul pardoselii, în dreptul căzilor de duş, în timpulutilizării duşului, atunci pot exista fisuri ale conductei de canalizare de la preaplin sau dela scurgere: remedierea acestor defecte este destul de complicată, întrucât este necesarădemontarea căzii de duş de la poziţia sa, întrucât aceste conducte sunt amplasate întrepardoseală şi fundul căzii. După demontare, se inspectează locul fisurii şi se urmăreşteremedierea ei, în funcţie de materialul din care este executată (pentru plumb de scurgere,fisurile se remediază prin lipituri cu pastă de cositor şi plumb, iar cel din materiale plasticese înlocuiesc). Comisia recomandă un buget de intervenţii urgente.

• dacă se observă înfundarea conductei de scurgere, acest fapt se remediază ori utilizândpara de cauciuc pentru desfundat chiuvete (când se foloseşte para, trebuie să se obturezeorificiul de preaplin, astfel încât efectul de aspiraţie al parei să fie eficient), ori utilizândsubstanţe care să dizolve eventualele depuneri de păr şi grăsimi, dar care să nu fie agresivechimic pentru materialele din care sunt executate conductele de legătură (se citescinstrucţiunile de utilizare a acestor substanţe). Comisia recomandă conducerii şcoliicontrolul întreţinerii acestor obiecte sanitare.

Inspecţia rezervoarelor de alimentare la vasul de closet

• Verificarea funcţionării corecte a rezervorului de apă la acţionare. Dacă se observă oscurgere continuă a apei din rezervor, aceasta poate fi cauzată de următoarele situaţii:• deteriorarea garniturii clopotului de închidere care închide secţiunea conductelor de

spălare a vasului de closet: remedierea constă în înlocuirea garniturii;

• deteriorarea garniturii de la robinetele cu plutitor: se înlocuieşte garnitura;

• există depuneri de piatră şi clopotul nu mai închide bine – pentru remediere, seînlătură clopotul şi se curăţă piatra.

• Verificarea funcţionării corecte a robinetului cu plutitor al rezervorului de spălare;robinetul cu plutitor nu funcţionează corect în următoarele cazuri:

• dacă tija plutitorului nu este reglată, atunci la nivelul maxim al apei în rezervor,robinetul nu se închide bine;

• dacă după reglarea tijei robinetul continuă să curgă, atunci ori garnitura robinetuluieste uzată, ori există depuneri de piatră în robinet; remedierea constă în demontarea,curăţarea şi înlocuirea garniturii robinetului;

67

• dacă plutitorul este spart, atunci apa curge continuu în rezervor şi, în plus, acesta sedescarcă singur la intervale de timp constante. Remedierea constă în înlocuireaplutitorului.

Pentru aceste remedieri, comisia alocă un buget de urgenţă.

Inspecţia vaselor de closet.

• Verificarea integrităţii vaselor de closet, prin inspecţie vizuală: dacă se observăspargerea vasului de closet, acest defect se remediază prin înlocuirea vasului cu unul nou;

• Verificarea eventualelor scurgeri ale apei pe la racorduri: există două racorduri alevasului de closet, unul pentru ţeava de spălare, care face legătura între rezervorul de apă şivasul de closet, iar celălalt racord pentru ţeava de scurgere. Pierderile de apă pe la racordulţevii de scurgere apar în situaţia în care vasul closetului nu este bine fixat pe pardoseală.Aceste defecte se remediază prin refacerea legăturilor între vasul de closet şi pardosealăsau prin remedierea legăturii între ţeava de spălare şi vas.

• Dacă se observă că vasul de closet nu evacuează corect apa la canalizare, atunci esteposibilă înfundarea sifonului sau racordului de scurgere a vasului de closet; seîndepărtează cu un cârlig materialele care au înfundat scurgerea (cârpe, vată etc.).Intervenţia este posibilă şi prin utilizarea unei sârme elicoidale (şarpe) prin piesa decurăţire amplasată în zona înfundată, pe coloană sau colectorul de canalizare.

Pentru aceste remedieri, comisia alocă un buget de urgenţă.

Inspecţia pisoarelor.

• Verificarea integrităţii vaselor pisoarelor, prin inspecţie vizuală; dacă se observăspargerea pisoarelor, acest defect se remediază prin înlocuirea vasului cu unul nou;

• Verificarea funcţionării robinetului de spălare al pisoarului: acest robinet este cuventil, iar modul de remediere a fost menţionat anterior, în cazul în care se semnaleazăscurgeri de apă necontrolate;

• Dacă se observă înfundarea pisoarului, datorată, de regulă, depunerilor de piatră dinconducta de scurgere sau datorită pătrunderii corpurilor străine în această zonă deevacuare la canalizare, remedierea constă în curăţarea acestei zone. Alteori, acest lucru sedatorează aruncării de mici obiecte care pot să înfunde pisoarul; de aceea se recomandă cazona de scurgere să fie protejată cu un mic capac de protecţie perforat.

Pentru aceste remedieri, comisia alocă un buget de urgenţă.

b. Sifoane de pardoseală şi de terasă.

Comisia va efectua anual următoarele verificări:

• starea capacului sifoanelor, care trebuie să fie integru, fără spărturi şi bine fixat în rama sa;• sifoanele trebuie să evacueze uşor apa: se încearcă funcţionarea sifonului prin aruncarea

unei cantităţi de apă deasupra lui, urmărindu-se modul de evacuare a apei;• defectele uzuale la sifoanele de pardoseală (şi de terasă) provin, în general, datorită lipsei

unei întreţineri şi constau în înfundarea conductei de golire a sifonului, fie datoritădepunerilor de piatră, fie datorită prezenţei corpurilor străine. Remedierea acestor defecteconstă în curăţarea interiorului cutiei sifonului, după ce s-a îndepărtat capacul acestuia.

Pentru aceste remedieri, comisia alocă un buget de urgenţă.

68

c. Conducte interioare de canalizare

Comisia va efectua anual următoarele verificări:

Verificarea vizuală a traseelor conductelor de canalizare, amplasate exterior elementelorde construcţie. Suprafeţele trebuie să fie în stare bună şi fără pierderi de apă. Se pot observatotuşi următoarele:• scurgeri de apă pe la îmbinările conductelor de canalizare, care pot să apară fie datorită

îmbătrânirii materialului de îmbinare între conducte, fie datorită evacuării accidentale princonductele de canalizare a unor ape cu temperaturi ridicate sau cu încărcare acidă;remedierea constă în refacerea îmbinării, care depinde de materialul din care esteexecutată canalizarea (fontă de scurgere, plastic – PVC, polipropilenă). Comisia acordă unbuget pentru intervenţii urgente.

• fisuri în tuburile conductelor de canalizare, având cauze similare cu cele pentru apariţiascurgerilor la îmbinări; remedierea constă în înlocuirea parţială a tubului; provizoriu sepoate pune un manşon în zona fisurată, bine fixat de tub. Comisia acordă un buget deintervenţie planificată.

• înfundarea conductelor verticale de canalizare, cauzată fie de un montaj defectuos, fiedatorită aruncării la canalizare a unor obiecte cu volum mare care pot obtura canalizarea(cârpe, resturi alimentare, perii etc.). Detectarea locului acestui defect se face astfel:• dacă este înfundată o conductă de legătură a unui obiect sanitar, atunci acel obiect nu

se mai goleşte de apă;• dacă este înfundat un sifon de pardoseală, atunci apa nu se mai evacuează de pe

pardoseală prin sifon; în plus, dacă scurgerea unui lavoar este legată la acel sifon (aşarecomandă normativul), atunci la utilizarea lavoarului, apa refulează prin sifon pepardoseala camerei grupului sanitar respectiv;

• dacă se înfundă o coloană de canalizare, atunci apa care se scurge de la etajelesuperioare locului în care s-a înfundat coloana va refula prin obiectul sanitar amplasatcel mai aproape şi superior zonei de înfundare;

• remedierea acestui defect se face cu ajutorul unei sârme speciale, care se introduce îninteriorul conductei, în general, prin piesele de curăţire ale canalizării, care suntamplasate pe coloane, la înălţimea medie de 0,8 m. De menţionat că aceste piese decurăţire trebuie prevăzute obligatoriu prin proiectul instalaţiei de canalizare.

Aceste defecte pot fi îndepărtate printr-o utilizare şi întreţinere corectă a instalaţiilor.

Comisia acordă un buget pentru intervenţii planificate care să vizeze curăţarea anuală acolectoarelor şi a coloanelor de canalizare, de către un personal calificat.

d. Căciuli de ventilare a canalizării interioare

Comisia verifică anual starea căciulilor de ventilare, amplasate la capătul coloanelor decanalizare, deasupra terasei. Comisia inspectează vizual starea suprafeţei exterioare acăciulilor de ventilare şi soliditatea prinderii lor de capetele coloanelor. Aceste căciuli deventilare nu trebuie să fie întreţinute în mod deosebit, ele doar protejează capetele coloanelorde pătrunderea de corpuri străine.

e. Cămine exterioare de canalizare din incintă

69

Comisia inspectează căminele de canalizare amplasate în afara clădirii şcolii, dar amplasate înincinta şcolii, în care se deversează apele uzate din interiorul şcolii. Inspecţia se face vizual,prin controlul următoarelor elemente:• Starea capacelor căminelor de canalizare şi modul de fixare în ramă. Dacă aceste rame

prezintă fisuri sau spărturi, trebuie înlocuite cu unele noi. Comisia acordă un buget pentruintervenţii urgente, întrucât se pot provoca accidente datorită punerii în pericol a siguranţeicopiilor în zona capacelor de canalizare afectate.

• Se înlătură capacul şi se inspectează vizual starea construcţiei căminului: starea pereţilor, atreptelor de acces. Se evită coborârea în căminul de canalizare. Pentru remediereaconstrucţiei căminului, comisia acordă un buget pentru intervenţii planificate.

Comisia acordă un buget de intervenţii planificate pentru curăţarea şi spălarea anuală acăminelor de canalizare.

f. Guri de scurgere exterioare din incintă pentru canalizarea pluvialăComisia inspectează anual gurile de scurgere amplasate în curtea şcolii, care au rolul de aprelua apele pluviale colectate de pe suprafeţele betonate ale incintei şcolii. Inspecţia constă înurmătoarele observaţii:• Verificarea integrităţii şi a sistemului de susţinere a grătarului gurilor de scurgere• Se observă dacă aceste guri sunt înfundate; defectele acestor construcţii apar datorită

faptului că în urma ploilor torenţiale, pot fi antrenate crengi (de dimensiuni mici), frunze,pământ care pot înfunda aceste guri de scurgere. Remedierea constă în înlăturareacapacului grătar şi curăţarea acestor depuneri, atât de pe fundul gurii de scurgere, cât şi peconducta de scurgere, cu ajutorul unei sârme cârlig.

Comisia acordă un buget de intervenţii planificate pentru curăţarea lor anuală.

g. Colectoare exterioare de canalizare din incintăComisia inspectează anual traseul cuprins între căminele de canalizare, care urmăreşte traseulconductei de canalizare; se inspectează doar traseele de canalizare amplasate în incinta şcolii;dacă există surpări de teren sau dacă terenul este umed pe acest traseu, atunci este posibilăexistenţa unei fisuri în colectorul de canalizare exterior. Comisia stabileşte un buget necesarremedierii, respectiv a înlocuirii tronsonului afectat, reparaţia fiind de tip planificat.Comisia acordă, de asemenea, un buget de intervenţii planificate pentru curăţarea şi spălareaanuală a colectoarelor.

h. Cuve etanşe vidanjabileÎn zonele rurale, evacuarea apelor uzate se poate face în cuve etanşe vidanjabile.Comisia va efectua anual următoarele verificări:• Verificarea aspectului general al cuvei;

• Depistarea unor pierderi de apă pe la neetanşeităţi, tasări sau teren umed în jurul cuvei;

• Starea căciulii de protecţie a coloanei de ventilare a cuvei.

• Atenţie, nu se coboară în interiorul cuvei etanşe vidanjabile; acest lucru îl fac doarcei calificaţi, cu echipament special; gazele de fermentaţie sunt foarte dăunătoare şipot provoca chiar asfixierea datorită conţinutului ridicat de metan.

70

• Trapa de acces la interiorul cuvei trebuie închisă bine, să fie în bune condiţii şi să poată fiînlăturată cu uşurinţă atunci când se efectuează verificarea bazinului. Trapa de acces nutrebuie totuşi să poată fi deschisă foarte uşor, pentru a nu putea fi mişcată de către copii.Această trapă nu trebuie să provoace accidente de cădere a oamenilor. Pentru defecţiuniale trapei, comisia acordă un buget de intervenţii urgente.

• Comisia acordă un buget de intervenţii planificate pentru întreţinerea anuală a cuvei şipentru igienizarea acesteia o dată la patru ani.

4.3.3. Instalaţiile de stingere şi combatere a incendiilor

Instalaţiile de stingere şi combatere a incendiilor pentru şcoli pot fi:

• instalaţii exterioare de stins incendii cu hidranţi exteriori. Aceste instalaţii utilizeazăhidranţi exteriori pentru stingerea incendiilor din exteriorul clădirii, şi permit montareaautopompelor de apă a pompierilor la reţelele exterioare de alimentare cu apă. Verificareahidranţilor exteriori revine primăriei.

• instalaţii interioare de stins incendii.

Comisia verifică următoarele tipuri de instalaţii de stins incendii:

• instalaţii interioare de stins incendii cu hidranţi interiori

• instalaţii interioare de stins incendii cu sprinclere

• instalaţii interioare de stins incendii extinctoare mobile

4.3.3.1. INSTALAŢIILE INTERIOARE DE STINS INCENDII CU HIDRANŢI INTERIORI.

Hidranţii interiori se prevăd pe holurile şcolilor, în cutii metalice prevăzute cu geam deprotecţie pe care este marcată prezenţa hidrantului (H). În interiorul cutiei trebuie să fieprezente furtunul hidrantului şi ţeava de refulare, cu care se manevrează jetul de apă cătrezona incendiată. Conductele instalaţiei interioare de alimentare cu apă pentru hidranţi suntobligatoriu din oţel, fiind comune cu cele pentru consum menajer sau fiind separate. Inrezervorul tampon se prevede rezerva intangibilă de incendiu, necesară funcţionării hidranţilorpe perioada de funcţionare.

Comisia va efectua următoarele verificări:

• starea cutiei hidrantului şi a geamului protector; inspecţia se face vizual, acestea trebuie săfie în bună stare;

• existenţa şi starea bună a furtunului hidrantului;

• existenţa unei tije de manevrare a hidrantului şi a unui ajutaj care se înşurubează în capătultijei;

• etanşeitatea hidrantului, să nu existe pierderi de apă pe la hidrant;

71

• temperatura aerului în încăperile în care s-au amplasat hidranţi să fie menţinută pentru anu favoriza îngheţul apei în conductele de alimentare cu apă a hidranţilor, sau conductelesă fie izolate termic.

Pentru eventuale reparaţii ale conductelor sau pentru remedieri ale scăpărilor de apă pe lahidrant, comisia alocă un buget de foarte urgenţă.

4.3.3.2. INSTALAŢIILE INTERIOARE DE STINS INCENDII CU SPRINKLERE

Pentru inspecţia instalaţiilor de combatere a incendiilor cu sprinklere este nevoie de personalspecializat. Sprinklere se montează în cazuri speciale, se prevăd în cazul sălilor de sport cucapacităţi mari (peste 600 de locuri) sau în depozite cu materiale uşor combustibile. Suntarmături care se declanşează automat la creşterea temperaturii aerului, având timp de reacţiefoarte scurt şi creează o ploaie fină peste zona incendiată.

Comisia nu poate verifica instalaţia de stins incendii cu sprinklere fără personal calificat.

Comisia poate să însoţească personalul calificat ce verifică anual următoarele:

• Starea conductelor de alimentare cu apă;

• Manometrele;

• Verificarea a15% din capetele de sprinklere;

• Aparatul de control si semnalizare a instalaţiilor cu sprinklere;

• Sistemele de alarmare acustică şi optic㸠locală şi la distanţă;

• Poziţia normală de lucru a vanelor şi sigilarea lor în poziţia deschis;

• Depunerea de praf, scame pe capetele sprinklerelor;

• Pompele pentru sprinklere;

• Racordul de alimentare a instalaţiei de stins incendii de la maşinile de pompieri.

Pentru eventuale reparaţii ale conductelor sau pentru remedieri ale scăpărilor de apă, comisiaalocă un buget de foarte urgenţă.

4.3.3.3. INSTALAŢIILE INTERIOARE DE STINS INCENDII CU STINGĂTOAREPORTATIVE

Stingătorul este un aparat de stins incendii acţionat manual care conţine o substanţă care poatefi refulată şi dirijată asupra unui focar de incendiu (de ardere), folosind efectul de presiunecreat în interiorul aparatului. Stingătoarele sunt de mai multe tipuri, în funcţie de substanţa destingere pe care o conţin:

• stingătoare portabile AP – cu apă (eticheta are fondul albastru)

• stingătoare portabile SC – cu spumă chimică (eticheta are fondul galben)

• stingătoare portabile SM – cu spumă mecanică (eticheta are fondul galben)

72

• stingătoare portabile G – cu gaz inert (eticheta are fondul negru)

• stingătoare portabile P, PG, PM – cu pulbere normală, polivalentă sau specială (etichetaare fondul alb)

• stingătoare portabile H – cu halon (eticheta are fondul verde)

Comisia va efectua următoarele verificări:

• Amplasarea stingătoarelor în apropierea zonelor pe care le protejează

• Verifică soliditatea sistemelor de prindere în perete a stingătoarelor

• Verifică dacă stingătoarele sunt protejate împotriva intemperiilor (umiditate, frig) şi acoroziunii

• Verifică dacă stingătoarele au fost schimbate şi revizuite; termenul de garanţie, respectivdata următoarei revizii este inscripţionată pe eticheta stingătorului;

În funcţie de tipul stingătorului rezultă şi modul de utilizare. De reviziile acestor echipamentese ocupă o persoană numită în acest sens.

Pentru eventuale reparaţii ale conductelor sau pentru remedieri, comisia alocă un buget anualde urgenţă. Pentru schimbarea şi revizuirea stingătoarelor, pentru menţinerea în termen degaranţie, comisia acordă un buget planificat.

4.3.4. Instalaţiile de alimentare cu gaze naturale combustibile

Proiectarea, executarea şi controlul instalaţiei de gaze naturale combustibile revinecompaniei distribuitoare de gaz. Totuşi, există metode de apreciere şi detectare a defectelorinstalaţiilor de alimentare cu gaze; orice suspiciune trebuie raportată imediat companiei degaz. La conductele instalaţiei de utilizare a gazelor naturale, apariţia defectelor poate să aibeconsecinţe foarte grave, datorită pericolelor ridicate de explozie şi incendiu datorate de scăpărişi acumulări necontrolate de gaze.Apariţia defectelor la instalaţia de gaze se semnalează astfel:

• scăderea presiunii gazelor la arzătoare; o presiune insuficientă se manifestă printr-o ardereneregulată, flacăra de gaz pâlpâie, se aud mici pocnituri şi culoarea ei este alb - gălbuie, şiscoate fum, chiar dacă robinetul de gaz este deschis la maxim;

• apariţia mirosului de gaze; pentru depistarea scăpărilor de gaze prin conducte, gazele seodorizează, respectiv se tratează cu o substanţă, al cărui miros specific se recunoaşteimediat, care să permită prezenţa scăpărilor de gaze. Mai întâi se depistează încăperea încare se simte mirosul de gaze, iar apoi se controlează traseele conductelor, cu ajutorul uneisoluţii de săpun care se aplică în zona în care se crede că există o fisură (la îmbinări, lacoturi etc.);

• creşterea nejustificată a consumurilor de gaze poate să însemne prezenţa unor defecţiuni îninstalaţie care să însemne pierderi de gaze.

Comisia va efectua semestrial verificări la:

• Conductele instalaţiei interioare de gaze• Armăturile montate pe gaze• Regulatoarele de gaz• Dispozitivele de siguranţă

73

• Arzătoarele• Aparatele de consum• Încălzitoare pentru preparare locală de apă caldă menajeră

a. Conductele instalaţiei interioare de gazeComisia inspectează starea generală a conductelor prin control vizual; la îmbinări se poatefolosi o soluţie de apă cu săpun; la întinderea acestei soluţii cu o pensulă în zona îmbinărilor,dacă există scăpări de gaze, atunci se formează baloane de săpun. Pentru remediere se alocăun buget pentru intervenţii foarte urgente, pentru care se apelează o unitate specializatăautorizată în instalaţii de gaze.

b. Armăturile (robinetele) de gazeRobinetele utilizate cel mai des în instalaţiile interioare de gaze sunt cele cu cep. Comisia vaîncerca uşurinţa de manevrare a robinetelor; se pot observa următoarele:• blocarea robinetului cu cep, datorită coroziunii sau datorită eventualelor depuneri în zona

cepului; acest defect este frecvent pentru robinetele cu cep care nu au mai fost utilizate operioadă îndelungată;

• deformarea capului cepului, datorită utilizării frecvente a acestuia.

Aceste defecţiuni se remediază de către personal calificat, autorizat în gaze; comisia alocă unbuget pentru intervenţii foarte urgente.

c. Aparatele de reglare (regulatoarele de gaz)La aceste regulatoare, cele mai frecvente defecte sunt determinate fie datorită unei exploatărinecorespunzătoare, fie datorită unei greşeli de montaj.Comisia poate să sesizeze următoarele:• absenţa unui filtru de gaz pe conducta de gaze, la intrarea în regulator – acest fapt poate

conduce uşor la înfundarea mecanismelor şi secţiunilor de trecere din interiorulregulatorului;

• remedierile necesare rezultă în urma controlului regulatorului de către o unitatespecializată, iar reglarea acestor aparate trebuie făcută doar de personalul autorizat alcompaniei de gaze.

Aceste defecţiuni se remediază de către personal calificat, autorizat în gaze; comisia alocă unbuget pentru intervenţii foarte urgente.

d. Dispozitive de siguranţăCele mai frecvente defecte care pot fi observate de comisie sau de conducerea şcolii peperioada între controalele comisiei sunt:• neetanşeitate la închidere – nu închide perfect alimentarea cu gaz, astfel încât la revenire

cu alimentare de gaz, există scăpări ale acestor dispozitive;• la dispariţia presiunii gazului, nu intră imediat în funcţiune;• nu se menţine flacăra de veghe, în cazul în care dispozitivul este prevăzut cu aceasta.

Toate aceste defecţiuni trebuie raportate de urgenţă şi rezolvate de un atelier specializat;comisia alocă un buget pentru intervenţii foarte urgente.

e. Arzătoare

74

Comisia poate observa, în urma controlului vizual, următoarele elemente:• ardere defectuoasă:

• flacăra nu este stabilă sau flacăra se desprinde de pe capul de ardere;

• arderea este zgomotoasă;

• culoarea flăcării se modifică, de la albastru la verde; sau la alb, cu marginile galbene,lunguiaţă şi cu emisie de fum; sau flacără galbenă, cu vârfurile negre, produce fum şizgomote.

Toate aceste simptome trădează o ardere defectuoasă a gazului datorită unui reglaj prost alarzătorului, respectiv al aerului necesar arderii. Se alocă un buget pentru intervenţii urgente.

• înfundarea orificiilor de ieşire a gazelor, datorită impurităţilor. Desfundarea se face cuun obiect ascuţit, poate chiar un ac, după ce s-a închis robinetul de alimentare cu gaz;

• degradarea pieselor de şamotă ale arzătoarelor (de protecţie a focarului – locul unde areloc arderea) – pentru remediere, se schimbă piesa de şamotă respectivă, uneori acest lucrunecesită dezmembrarea arzătorului;

• deformarea sistemelor de reglare a admisiei aerului pentru ardere; se recomandăînlocuirea lor.

Defecţiunea se raportează şi se remediază de către un autorizat în gaze; comisia alocă unbuget pentru intervenţii foarte urgente.

f. Aparate de consumComisia inspectează anual starea arzătoarelor la aparatele de consum (maşini de gătitamplasate în bucătăriile cantinelor şcolii).Comisia poate să sesizeze următoarele:• defecte de natură mecanică care pot fi sesizate ca deformaţii sau degradări ale aparatelor

de consum, sau ca neetanşeităţi ale racordurilor de gaze la coloanele de alimentare cugaze, manifestate prin pierderi de gaze;

• defecte de reglaj a arderii care se manifestă prin prezenţa unei flăcări alungite, cuvârfurile galbene, ceea ce înseamnă că arderea este incompletă.

Culoarea normală a flăcării este următoarea: miezul flăcării este albastru-verzui, iar restulflăcării este albastru, cu marginile transparente; lungimea normală a flăcării este de 20-25mm.Orice defecţiune se remediază de către un autorizat în gaze; comisia alocă un buget pentruintervenţii foarte urgente.

g. Încălzitoare locale pentru apă caldă menajerăAceste aparate prepară apă caldă utilizând arderea gazelor naturale într-un focar prin care trecconducte de apă.

Comisia verifică următoarele elemente:

• Etanşeitatea racordurilor de gaz• Starea robinetelor de pe racordurile de gaz• Culoarea flăcării: culoarea trebuie să fie normală

75

• Starea coşului de evacuare a gazelor de fum

Orice defecţiuni sesizate se remediază de către un autorizat în gaze; comisia alocă un bugetpentru intervenţii foarte urgente.

Stabilirea priorităţilor lucrărilor de mentenanţă în instalaţiile sanitareÎn cazul existenţei mai multor defecte simultane la instalaţiile sanitare, priorităţile s-ar puteaierarhiza în ordinea importanţei lor după cum urmează:• defecţiuni ale instalaţiei de alimentare cu gaze naturale combustibile, ale căror defecţiuni

pun în pericol siguranţa vieţii ocupanţilor clădirii;• instalatia de stins incendii;• asigurarea continuităţii sursei de apă;• reţeaua de alimentare cu apă rece (distribuţia apei reci);• reţeaua de canalizare interioară şi exterioară apă;• defecţiuni la punctele de consum (baterii, robinete, obiecte sanitare).•

În urma verificărilor realizate, comisia va centraliza concluziile în tabele, pe baza cărorase vor acorda şi planifica bugetele necesare întreţinerii în bună stare a elementelorinstalaţiilor. Tabelele sunt următoarele:

INSTALAŢII SANITARE

Numele şcolii: Data inspecţiei: Fonduri:Localitatea: Numele persoanei care a completat

formularul:

Satisfăcător Nesatisfă-cător

Dacă estenesatisfăcător,descrieţi problema

Unde se găseşte înclădire componenta acărei stare a fostevaluată dreptnesatisfăcătoare

Identificaţi ocomponentă anume înconformitate cudescrierea, lăsaţi spaţiugol dacă componenta nuexistă

REŢELE EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ DIN INCINTĂ

Sursa de apă*,**,***

Staţii de pompare aleapei amplasate exteriorclădirii (staţia dehidrofor amplasată încabina puţului)*,**,***;

76

Rezervoare de apăpentru consum menajer,amplasat exterior sau deincendiu, acolo undeeste cazul*, **

Traseele reţelei de apărece din incintă**

Căminul de branşament*,**

Apometrul*,**

Robinetele (armăturile)amplasate în reţeauaexterioară*,**

Hidranţi de incintă*,**

INSTALAŢII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE

Rezervorul tampon(inclusiv robinetele cuplutitor)*,**

Recipientul dehidrofor*,**

Presostatul*,**

Pompe*,***

Aparate de măsură şicontrol*,**

Conductele dedistribuţie a apei înclădire**

Robinetele sau bateriilemontate pe obiectelesanitare*,**

INSTALAŢII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ

Echipamentele depreparare a apei calde,respectiv boilere saupreparatoare instantaneede apă caldă*,**

Conductele dedistribuţie a apei calde laconsumatori**

Armăturile şi robineteleamplasate pe conductelede apă caldă *,**

INSTALAŢIILE DE CANALIZARE

Obiectele sanitare şiracordurile lor lainstalaţia decanalizare*,**

Sifoane de pardoseală şide terasă*,**

Conducte interioare decanalizare*,**

Căciuli de ventilare acanalizării interioare*,**

77

Cămine exterioare decanalizare din incintă*,**

Guri de scurgereexterioare din incintăpentru canalizareapluvială*,**

Colectoare exterioare decanalizare din incintă*,**

Cuve etanşevidanjabile*,**

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII

Instalaţii interioare destins incendii cu hidranţiinteriori*,***

Instalaţii interioare destins incendii cusprinclere*,***

Instalaţii interioare destins incendii extinctoaremobile*,***

INSTALAŢIA DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE COMBUSTIBILE

Conductele instalaţieiinterioare de gaze*,***

Armăturile montate pegaze*,***

Regulatoarele de gaz*,***

Dispozitivele desiguranţă*,***

Arzătoarele*,***

Aparatele de consum*,***

Legendă: Tip de lucrări: * = curente; ** = urgente; *** = foarte urgente.

4.3.5. Bugetul instalaţiilor sanitare

unde: ChMis = totalitatea cheltuielilor pentru mentenanţă instalaţii sanitare

Chrext = cheltuieli pentru reţele exterioare de apă;

Chiir= cheltuieli pentru instalaţii interioare de apă rece;

Chiic= cheltuieli pentru instalaţii interioare de apă caldă;

Chic = cheltuieli pentru instalatii de canalizare;

Chisi = instalaţii de stins incendii;

Chiag = instalaţii de alimentare cu gaze.

Comisia desemnată, pe baza tabelelor întocmite pentru fiecare domeniu de mentenanţă, vaurmări încadrarea tipului de lucrări aşa cum este el marcat de către specialist, va însuma

( )∑ +++++= iagisiiciiciirrextM ChChChChChChChis

78

cheltuielile pe subdomenii, pe domenii şi pe categorii de buget, respectiv bugetul mentenanţeicurente şi bugetul pentru lucrările cu caracter neprevăzut (urgente şi foarte urgente) (a sevedea Cap. 3.3.).

Observaţii:Prioritare în activitatea de planificare a bugetului de mentenanţă pentru instalaţiile sanitaresunt următoarele aspecte economice:

• respectarea la calculul costurilor a intervalelor de timp la care se fac controalele şilucrările de întreţinere;

• prevederea obligatorie a costurilor privind lucrările de întreţinere planificate;

• prevederea costurilor neaşteptate pentru reparaţiile accidentale;

• luarea în calcul a cheltuielilor suplimentare de mentenanţă planificată în cazul în care suntprogramate reparaţii capitale, întrucât sunt necesare fonduri financiare importante, pentrucare sursele de finanţare locale sunt insuficiente;

• eventualitatea unor costuri suplimentare de mentenanţă, dacă au loc modificări (extinderi,modernizări etc.), lucrări care se efectuează doar cu avizul proiectantului şi cu respectarealegilor în vigoare.

4.4. Instalaţii termice de încălzire, ventilare, climatizare

Sunt dotări ale clădirilor cu rolul de a asigura confortul termic: condiţii normale detemperatură şi de calitate a aerului, care să facă posibilă desfăşurarea activităţilor didactice înmod corespunzător în toate încăperile. În funcţie de complexitatea lor, ele asigură acestecondiţii partial sau integral (vezi Anexa 4.4.1.).În majoritatea cazurilor, echipamentele cu care sunt dotate clădirile asigură doar temperaturainterioară a încăperilor, adecvată desfăşurării fiecărui tip de activitate, împrospătarea aeruluirealizându-se prin neetanşeităţile elementelor de construcţie sau prin deschiderea geamurilorsau uşilor (aerisirea spaţiilor pentru timp limitat , de la câteva minute până la câteva ore).

4.4.1. Instalaţii de încălzire

Aceste dotări au rolul de a realiza în perioda rece a anului (octombrie-aprilie) temperaturicorespunzătore în toate încăperile şcolii.Clasificarea instalaţiei de încălzire:• în funcţie de extinderea instalaţiei, ea poate fi locală sau centrală• în funcţie de sursa de caldură, ea poate fi cu sobe, cu centrală termică proprie sau

racordată la termoficare cu punct termic• în funcţie de combustibilul utilizat: combustibil solid, lichid sau gaze naturale.

4.4.1.1. ÎNCĂLZIREA LOCALĂ CU SOBE CU COMBUSTIBIL SOLID SAU GAZENATURALE

79

Sistemul este larg răspândit, în fiecare încăpere fiind amplasate una sau mai multe sobe, înfuncţie de mărimea încăperii de încălzit.Sobele pot fi construite din cărămidă sau teracotă şi prevăzute cu uşa de alimentare cucombustibil, uşa (golurile) pentru asigurarea aerului de ardere şi uşa pentru evacuarea cenuşii.Gazele de ardere (fumul) se evacuează la coşul de fum prin intermediul unui racord (burlan).Sistemul este greu de exploatat şi ineficient, având un randament energetic slab.

Verificările comisiei vor urmări depistarea următoarelor defecte:• fisuri şi goluri la corpul sobei• defecte la starea uşii pentru alimentarea cu combustibil• defecte la starea grătarului de ardere• existenţa şi starea uşii (orificiului) pentru aerul de ardere• fisuri şi crăpături la racordul (legatura) sobă - coş şi coşul de fum• probleme la funcţionarea coşului şi a legăturii sobă – coş, dacă acestea nu sunt înfundate

(dacă racordul sau coşul sunt înfundate, fumul de reîntoarce în încăpere, lucru ce se poateconstata numai cu soba funcţionând)

• deteriorări la izolaţia coşului la trecerea prin planşeu şi acoperiş.

Verificările comisiei vor urmări depistarea următoarelor defecte la sobe funcţionând cu gazenaturale:• defecte la etanşeitatea instalaţiei de alimentare cu gaze; orice scăpare de gaze sesizată prin

prezenţa mirosului caracteristic se anunţă imediat unei întreprinderi specializate în scopuldeterminării şi remedierii defectului; se opreşte funcţionarea sobei.

• înfundarea alimentării cu aer de ardere la rozeta arzatorului• se verifică existenţa şi buna funcţionare a robinetelor de siguranţă şi serviciu şi ca acestea

să fie uşor manevrabile şi să nu aibă scăpări de gaze ;Comisia va verifica să existe chei de manevră pentru robineţi la personalul ce deserveştesobele.

4.4.1.2. ÎNCĂLZIREA CENTRALĂ

Este alcătuită dintr-o sursă de căldură: centrala termică (cu combustibil solid, lichid sau gaznatural) sau punctul termic (racordat la termoficare sau centrala termică de zonă), o reţea deconducte pentru distribuţia agentului termic (apa caldă 90/70° C) şi consumatori (corpuri deîncălzire: radiatoare, convectoare, aeroterme, baterii de încălzire ale centralelor de ventilare).

CENTRALA TERMICĂ

Conţine următoarele componente:• cazane de încălzire centrală; schimbătoare de căldură (boilere, schimbătoare cu plăci)

pentru apa caldă de consum (60 ° C pentru spălătoare, lavoare, duşuri etc.);

• sisteme de siguranţă (vase de expansiune, supape de siguranţă);

• pompe pentru circulaţia agenţilor termici sau pentru combustibil;

• canal şi coş de fum pentru alimentarea cu combustibil şi aer de ardere.

Este amplasată într-o încăpere proprie cu suprafeţe şi condiţii de siguranţă diferite, în funcţiede combustibilul utilizat.La utilizarea combustibililor solizi sau lichizi trebuie prevăzute depozite care să asigurefuncţionarea pentru o periodă de timp mai lungă, în funcţie de posibilităţile de aprovizionare.

80

Pentru cele funcţionând cu gaze naturale este necesară existenţa unei ferestre cu geam cătreexterior, care la o eventuală explozie să se spargă protejând astfel centrala şi clădirea.

Comisia va efectua următoarele verificări:

Cazane• focarul şi drumurile gazelor de ardere pentru descoperirea depozitelor de cenuşă şi zgură ;

• etanşeitatea canalului şi a coşului de fum, posibile crăpături sau fisuri, să existe guripentru curăţire ;

• existenţa şi funcţionarea echipamentului de siguranţă: supape de siguranţă, vase deexpansiune, clapete de sens ;

• existenţa şi funcţionarea aparaturii de masură şi control: termometre, manometre(hidrometre) ;

• izolaţia termică a cazanelor, canalelor, coşului de fum şi protecţia acestei izolaţii ;

• reglajul arzatoarelor la rapoarte combustibil / aer prescrise de fabricant.

Cazane funcţionând cu combustibil lichid• existenţa scurgerilor la circuitul de combustibil: nu sunt admise scurgeri ;

• curăţarea sau înlocuirea filtrelor de combustibil;

• existenţa şi funcţionarea preâncălzitoarelor de combustibil, dacă există.

Cazane funcţionând cu combustibil solid

• focarul, grătarul, uşa de alimentare cu combustibil, uşa pentru aer de ardere;• canalul şi coşul de fum în mod special, pentru depistarea eventualelor depuneri de zgură,

care sunt foarte periculoase ;• depozitul de combustibil şi depozitul de cenuşă.Cazane funcţionând cu combustibil (gaze naturale)

• circuitul de alimentare cu gaz-filtre, regulatoare, reţea de conducte; NU sunt admisescurgeri de gaz; când acestea se depistează se opresc gazele!!!

• priza de aer de ardere: echiparea ei cu jaluzele fixe care nu pot fi închise;• suprafaţa de decompresie (gol în structură prevăzut cu ramă şi geam) ca element de

siguranţa la o eventuală explozie;• automatizarea: vane electromagnetice, senzori: înlocuirea echipamentelor defecte.

Pompe de circulaţie

• etanşeitatea corpului pompei;• robineţii şi clapetele de sens (de reţinere), care trebuie montate după pompe (în sensul

circulaţiei fluidului);• existenţa unor zgomote suspecte cauzate de mişcarea rotorului pompei; dacă există

zgomote, defectul este grav şi se impune înlocuirea pompei;• starea racordurilor electrice: conexiuni, izolaţia electrică.

Vase de expansiune deschise (amplasate peste ultimul nivel al clădirii )• starea fizică: etanşeitate, racorduri, izolaţii, amplasare;

81

• existenţa, sub vas, a tăvii de colectare a eventualelor scurgeri de apă şi legarea acesteia lacanalizare (sau existenţa posibilităţii ca apa colectată să fie evacuată în exterior).

Vase de expansiune închise (amplasate în centrala termică)• modul de racordare;• presiunea în vase.

Canale şi coşuri de fum de zidărie sau ceramice• etanşeitatea acestora: nu sunt admise fisuri prin care gazele de ardere să pătrundă în

centrală;• secţiunea: nu se admit depuneri de cenuşă şi zgură ce micşorează secţiunea, acestea

trebuie neîntârziat îndepărtate;• starea uşii de curăţire de la baza coşului;• existenţa clapetelor antiexplozie: nu este admisă blocarea acestora;• canalele şi coşurile de fum căptuşite cu material refractar, zidăria refractară trebuie să fie

continuă şi să nu existe cărămizi din boltă sau pereţi căzute.

Canale şi coşuri de fum metalice• etanşeitatea, mai ales la îmbinările tronsoanelor;• izolaţia termică şi protecţia ei; se va observa atent izolaţia în dreptul îmbinărilor.

PUNCTUL TERMICEste o staţie de preluare şi transformare de parametri ai agentului termic primar (agentul dinreţeaua de termoficare). Conţine schimbătoare de căldură, distribuitoare / colectoare pentrualimentarea prin reţele diferite a consumatorilor, pompe de circulaţie a agenţilor termici,sisteme de siguranţă (vase de expansiune, supape de siguranţă).Se prepară apă caldă 90/70° C (95/75° C) pentru instalaţii de încălzire, ventilare / climatizareşi apă caldă de consum menajer (60 ° C).

Schimbătoare de căldurăComisia va efectua următoarele verificări:• etanşeitatea schimbătoarelor de căldură: starea mantalei, racorduri;• existenţa şi starea de funcţionare a organelor de închidere (robinete, clapete de sens etc.) şi

siguranţă (supape, vase de expansiune);• existenţa şi starea de funcţionare a aparaturii de automatizare (senzori, aparate de masură,

organe de execuţie etc.);• izolaţia termică şi protecţia acesteia.

Pentru toate încăperile ce adăpostesc centrale termice şi puncte termice, inclusiv încăperileadiacente (depozite) se verifică starea de curăţenie.Nu sunt admise: depozitarea de mobilier, echipamente şi utilaje ce nu aparţin centralei saupunctului termic.

4.4.1.3. REŢEUA DE DISTRIBUŢIEEste alcătuită din conducte (de oţel sau material plastic) ce transportă agentul termic (apacaldă +90/70° C) la consumatori. Pentru a micşora pierderile de căldură, reţeaua de distribuţiese izolează.

82

Se poate amplasa aparent sau mascat în ghene sau tavane false.

Comisia va efectua următoarele verificări:La conducte din oţel:• etanşeitatea îmbinărilor conductă cu conductă sau conductă cu organe de

închidere/sectorizare/reglare; se observă eventualele scurgeri de apă;• existenţa dispozitivelor de susţinere: console, pendule: verificarea stării acestora şi

prinderea lor pe elementele de construcţie;• existenţa şi starea fizică a dispozitivelor pentru preluarea dilatărilor-lire de dilatare,

compensatori axiali;• trecerile prin elementele de construcţie (pereti, plansee) care trebuie să fie etanşe şi în

acelaşi timp să permită şi deplasarea liberă a conductelor;• izolaţia termică şi protecţia acesteia.

La conducte din materiale plastice:• etanşeitatea îmbinărilor cu racorduri olandeze, cu inele de presare, cu inele de sertizare;• susţinerile – brăţări, console etc.;• posibilităţile de preluare a dilatărilor;• continuitatea şi protecţia izolaţiei termice.

La reţeaua de conducte se verifică pantele de montaj şi existenţa posibilităţilor de golire şi deaerisire a instalaţiei, inclusiv existenţa robinetelor de golire şi dispozitivelor de aerisire (vasede aerisire, ventile automate de aerisire) şi starea lor de funcţionare.

4.4.1.4. CONSUMATORIISunt de o mare diversitate : radiatoare din fontă sau oţel, convectoare, registre din ţeviorizontale şi verticale, aeroterme, centrale de tratare a aerului.La rândul lor acestea au forme şi mărimi diferite în funcţie de producător.Radiatoarele din fontă sau oţel sunt corpuri de încălzire statice, montate pe pereţi sau pepardoseală, de obicei în dreptul ferestrelor. Sunt racordate (legate) la conductele de ducere(tur) şi întoarcere (retur) prin intermediul unor robineţi de închidere şi reglare sau prin coturicu racord olandez. Ele se pot demonta pentru reparaţii şi curăţire când instalaţia este golită.Convectoarele sunt corpuri de încălzire din oţel, racordate la conducta de ducere (tur) printr-un robinet cu dublu reglaj şi la conducta de întoarcere (retur) prin robineţi de reglare saucoturi cu racord olandez (holender).Registrele din ţevi sunt corpuri de încălzire realizate din ţevi de oţel sudate. Se racordează laconductele de agent termic la fel ca radiatoarele.Aerotermele sunt alcătuite dintr-o baterie de încălzire, construită din ţevi cu aripioare, unventilator (centrifugal sau axial), un filtru de aer şi o carcasă metalică ce permite montajulcelor menţionate, realizând în acelaşi timp şi orientarea jetului de aer cald prin intermediulunor rame cu jaluzele. Spaţiul în care sunt montate poate fi încălzit cu aer proaspăt, recirculatintegral sau amestecat (proaspăt şi recirculat).

Comisia va efectua următoarele verificări:La radiatoare şi convectoare:• etanşeitatea radiatorului şi a racordurilor, inclusiv robinete, racorduri olandeze etc.;• dacă radiatorul se încălzeşte în totalitate;

83

• posibilităţile de golire şi aerisire;• consolele sau picioarele de susţinere.La aeroterme:• starea fizică a carcasei, bateriei de încălzire, jaluzelelelor de dirijare a curentului de aer,

inclusiv racordurile cu organele de închidere şi reglare;• dispozitivele de susţinere: console, tiranţi;• posibilităţile de golire şi aerisire;• ventilatorul: starea paletelor, echilibrarea rotorului, eventuale zgomote;• racordul electric: conexiuni, starea izolaţiei.

Stabilirea priorităţilor la lucrările de întreţinere:Priorităţile în funcţionare sunt în ordine următoarele :• sursa de caldură: centrala termică şi punctul termic• reţeaua de conducte• consumatorii: radiatoare, convectoare, aeroterme, centrale de tratare a aerului etc.

4.4.2. Instalaţii de ventilare mecanică

4.4.2.1. VENTILAREA MECANICĂ GENERALĂ

Sistemul este alcătuit dintr-o centrală de tratare parţială a aerului (filtrare şi încălzire), reţea decanale pentru transportul aerului către şi de la încăperea deservită, dispozitive de introducere aaerului (guri, grile, anemostate etc.), dispozitive de evacuare (guri, grile), reţea de aspiraţie aaerului viciat din încăpere, care este apoi evacuat în exterior sau (dacă este posibil) recirculatparţial sau total.Vehicularea (transportul) aerului pe reţeaua de canale de aer se face cu ajutorul ventilatoareloracţionate de motoare electrice.

Sistemul e folosit la realizarea confortului termic la săli de sport, amfiteatre, aule, ateliere etc.

Comisia va efectua următoarele verificări:

Centrala de tratare a aerului.Ventilatoare• integritatea şi etanşeitatea carcasei şi a racordurilor la canalele de aer;• verificarea la ventilatorele axiale a sistemului de acţionare: prinderea sigură a rotorului pe

axul rotorului motorului electric• verificarea la ventilatoarele centrifugale a cuplajului corect şi sigur al rotorului

ventilatorului pe axul rotorului motorului electric (la cele direct cuplate)• verificarea la ventilatoarele centrifugale a montării corecte a roţilor de curea şi a curelelor

de transmisie (la cele cuplate prin curele)• existenţa şi starea dispozitivelor de protecţie la transmisiile prin curele la ventilatoarele

centrifugale;• centrarea şi echilibrarea rotoarelor ventilatoarelor;• existenţa şi starea amortizoarelor de vibraţii.

Bateriile de încălzire• etanşeitatea circuitului de apă inclusiv a racordurilor şi robinetelor;

84

• existenţa şi starea de funcţionare a aerisirilor şi golirilor;• gradul de curăţenie a suprafeţelor cu aripioare;• racordarea etanşă la circuitul de aer.

Filtrele de aer• gradul de colmatare (îmbâcsire) a materialului (suprafeţelor) filtrant;• existenţa şi starea materialului filtrant.

Reţeaua de canale de aer• etanşeitatea ;• susţinerile: console, tije filetate;• izolaţia termică şi protecţia acesteia.

Dispozitivele de introducere (guri, grile, anemostate etc.) şi de evacuare (guri,grile)• prinderea corectă şi sigură pe canale, tavane false, pereţi, uşi etc. ;• integritatea şi prinderea etanşă la circuitul de aer ;• reglajele: secţiuni, orientarea jeturilor de aer, viteze de curgere a aerului pe canale şi prin

guri ;• nivelul de zgomot.

4.4.2.2. VENTILAREA LOCALĂ.

Este un sistem de ventilare mecanică folosit pentru evacuarea noxeilor de la locul lor deproducere spre exterior cu sau fără tratarea aerului evacuat.Sunt întâlnite ca sisteme: ventilarea nişelor de laborator (chimie, biologie etc.) şi ventilareaprin hote a echipamentelor de bucătărie: plite, cuptoare, marmite.Vehicularea (transportul) aerului prin reţeaua de canale se face cu ajutorul ventilatoarelorspecializate.

Comisia va efectua următoarele verificări:La ventilarea nişelor• existenţa dispozitivelor de închidere etanşă ;• existenţa ventilatorului de evacuare şi starea lui de funcţionare.

La ventilarea bucătăriilor• existenţa hotelor deasupra utilajelor: plite, grătare, cuptoare ;• existenţa şi starea de curăţenie a filtrelor pentru particulele de ulei;• funcţionarea ventilatoarelor de evacuare: acţionare, centrare ;• starea de curăţenie a canalelor prin care se evacuează nocivităţi (gaze,vapori).

Stabilirea priorităţilor la lucrările de întreţinerePriorităţile în funcţionare sunt în ordine următoarele:• centrala de tratare aer: ventilator, baterii de încălzire, filtru;• reţeaua de canale de aer;• terminale: dispozitive de introducere/evacuare a aerului:grile, guri, anemostate.

85

4.4.3. Instalaţii de climatizare (aer condiţionat)

4.4.3.1. SISTEME DE AER CONDIŢIONAT (RĂCIRE) LA ÎNCĂPERI COMUNE

Sistemele posible la noi în aceasta perioadă sunt de tip SPLIT şi cu ele se realizează în modobişnuit răcirea încăperilor prin recircularea aerului interior, care este răcit la rândul lui.Sistemele sunt alcătuite dintr-o unitate exterioară, ce conţine compresorul frigorific şicondensatorul răcit cu aer şi o unitate interioară, ce conţine vaporizatorul şi un ventiltorcentrifugal cu curent transversal, ce circulă pe suprafaţa acestuia aerul interior pe care îlrăceşte şi îl filtrează.Efectul de răcire este benefic în perioadele calde ale anului, însă are dezavantajul că noxe cabioxidul de carbon, mirosuri etc. nu sunt evacuate, acumulându-se în încăpere.Împrospătarea aerului se face prin deschiderea uşilor sau ferestrelor.Sistemul poate funcţiona şi în pompa de căldură, schimbând între ele rolurile vaporizatoruluişi condensatorului, putând astfel încălzi aerul din încăperea unde este situată unitateainterioară.Un sistem mai perfecţionat este acela la care unitatea interioră este montată pe tavan (sau întavan fals) şi prin ea se poate vehicula aer amestecat proaspăt (adus de la o priză exterioară -max.15% din debit) şi recirculat. Acest sistem aduce îmbunătăţiri mediului interior princantitatea de aer proaspăt introdusă în încăpere.

Comisia va efectua următoarele verificări:la unitatea interioară:• montajul corect: dacă este fixată stabil pe perete şi pe tavan;• racordarea conductelor de legatură între cele două unităţi, interioară şi exterioară• filtrul de aer;• ventilatorul ;• colectarea şi evacuarea condensului ;• existenţa şi presiunea agentului frigorific în instalaţie, deoarece când nu există agentfrigorific instalaţiile se opresc pe avarie.

la unitatea exterioară:• montajul corect pe console prin intermediul amortizoarelor de vibraţii ;• funcţionarea silenţioasă, fără zgomot şi vibraţii a compresorului;• funcţionarea echilibrată, nezgomotoasă a ventilatorului condensatorului;• starea de curăţenie a condensatorului: să nu existe depuneri de praf, scame etc. între

lamele ;• carcasa exterioară – aspect, integritate ;• nivelul de zgomot (dacă este cazul).

4.4.3.2. SISTEME DE AER CONDIŢIONAT (RĂCIRE) PENTRU SĂLI DECALCULATOARE (CABINETE DE INFORMATICĂ)

Calculatoarele nu pot funcţiona performant decât în condiţii de temperatură strict controlate şianume: iarna, temperatura interioară va fi mai mare ca +22° C, iar vara, temperatura interioarăva fi mai mică decât +32° C.

86

Se pot prevedea pentru aceste cabinete unităţi tip SPLIT amplasate pe pardoseală (FLOORSTANDING) în pompa de căldură, care pot controla corespunzător temperatura interioară(uneori şi umiditatea aerului interior).

Stabilirea priorităţilor la lucrările de întreţinere: vezi tabelul de mai jos.

Priorităţile în funcţionare sunt următoarele:• compresorul frigorific• conductele de agent frigorific• ventilatoarele.

INSTALAŢII TERMICE – ÎNCĂLZIRE, VENTILARE, CLIMATIZARENumele şcolii Data inspecţiei

Localitatea Numele persoanei care a completatformularul

Fonduripe tip delucrări

Observaţii

Se identificăcomponentele inconformitate cu

descrierea

Se atribuiecomponenteicertificatul

Se indică loculdin cladireaşcolii unde se

află componentacotată

nesatisfăcătorSatisfacator

Nesatisfacator

Se descriecomponenta

(problema) dacă estecotată nesatisfăcător

A. INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE

Sursa de căldură

Centrala termică- cazane*- pompe**- vas de expansiune***- supape desiguranţă***- canal şi coş de fum*Punct termic- schimbătoare decaldură*- pompe**- vas de expansiune***- supape desiguranţă***

Locală- soba*- canal coş de fum**- alimentare gaz

Reţeaua de conducte- armături (robineti)**- goliri**- aerisiri*

Consumatori- radiatoare*- convectoare*- aeroterme*

Control decătrepersonalulspecializat

Control decătrepersonalulşcolii

Control decătrepersonalulspecializat

Control decătrepersonalulspecializat

Control decătrepersonalulspecializat alşcolii

B. INSTALATII DE VENTILARE MECANICA

87

Centrala de tratare aaerului

- ventilator*- filtru*- baterie de încălzire*

Reţeaua de canale deaer

Dispozitive deintroducere şievacuare a aerului înşi din încăperi

- grile*- guri*- anemostate*

Control decătrepersonalulspecializat

Control decătrepersonalulspecializat

Control decătrepersonalulspecializat

Observatii:

C. INSTALAŢII DE RĂCIRE (AER CONDIŢIONAT)

Unitate exterioară- compresor*- ventilator*- condensator*

Racord de agentfrigorific (între unitateaexterioară şi interioară)

Unitatea interioară- ventilator*- vaporizator*- sistem de evacuarecondensat*- filtre de aer*

Control decătrepersonalulspecializat

Control decătrepersonalulspecializat

Observaţii: Instalaţiile de încălzire centrală trebuie să fie pline cu apă în tot timpul anului(chiar şi vara).

Legendă Tip de lucrări: * = curente; ** = urgente; *** = foarte urgente4.4.4. Bugetul instalaţiilor termice

unde: ChMsîv = totalitatea cheltuielilor de mentenanţă pentru domeniul instalaţii termice

Chivm = cheltuieli pentru instalaţii de ventilare mecanică;Chii = cheltuieli pentru instalaţii de încălzire;Chir = cheltuieli pentru instalaţii de răcire (aer condiţionat).

Comisia desemnată, pe baza tabelelor întocmite pentru fiecare domeniu de mentenanţă, vaurmări încadrarea tipului de lucrări aşa cum este el marcat de către specialist, va însumacheltuielile pe subdomenii, pe domenii şi pe categorii de buget, respectiv bugetul mentenanţeicurente şi bugetul pentru lucrările cu caracter neprevăzut (urgente şi foarte urgente) (a sevedea Cap. 3.3.).

( )∑ ++= iriiivmMsîv ChChChCh

88

Observaţii:

Planificarea bugetului de mentenanţă pentru întreţinerea sistemelor de încălzire, ventilaremecanică şi răcire va ţine cont de următoarele aspectele specifice:• confortul termic este un factor determinant pentru crearea unui mediu adecvat studiului şi

este influenţat de caracteristicile mediului interior şi exterior şcolii;• indicatorii fizici de consum standardizaţi vor fi luaţi în calcul la stabilirea consumurilor, şi

deci la estimarea costurilor;• tipul instalaţiilor de încălzire din dotarea şcolii determină atât planificarea inspecţiilor cât

şi cuantificarea sumelor necesare activităţilor de întreţinere, atât a cheltuielilor materialecît şi salariale;

• dotarea şcolilor cu sisteme de ventilare mecanică sau de răcire determină eşalonareacosturilor de mentenanţă pe perioada de utilizare (iarna, vara, permanent).

4.5. Instalaţii electrice

Funcţionarea corectă şi sigură a instalaţiilor electrice va fi posibilă numai în condiţiile uneiîntreţineri realizate în mod corespunzător, în urma unor verificări periodice şi a unor evidenţeclare. În caz contrar, echipamentul electric se va degrada în timp şi nu va funcţionacorespunzător, acest lucru având consecinţe negative asupra activităţii desfăşurate în clădire, asiguranţei utilizatorilor şi a clădirii. Persoanele care fac parte din comisia care efectueazăverificările periodice pentru întreţinerea instalaţiilor electrice (profesori, părinţi etc.), potnumai constata existenţa unui defect. Depistarea cauzei şi remedierea defectului se face înmod obligatoriu prin intervenţia unei persoane autorizate în instalaţii electrice.Verificarea instalaţiilor electrice se va face de către comisie, dar numai în prezenţa uneipersoane autorizate în acest domeniu, persoană care a efectuat un control amănunţit alinstalaţiei, conform normativelor în vigoare. Persoana care a efectuat acest control careprecedă inspecţia comisiei are obligaţia să răspundă întrebărilor membrilor comisieireferitoare la starea instalaţiei controlate.Comisia de verificare are obligaţia să inspecteze instalaţiile electrice din toate corpurile declădire aferente şcolii, urmând un anumit traseu prestabilit, astfel: săli de clasă, cabineteinformatică, laboratoare, ateliere, bibliotecă, sală de sport, birouri, depozite, bucătării, sală demese, dormitoare, cabinete medicale, grupuri sanitare, curtea şcolii.

Anual, comisia urmăreşte şi verifică toate elementele componente ale sistemelor de iluminat şiinstalaţiilor electrice aferente şcolii, stabilind bugetele anuale necesare.

Sistemele de iluminat, instalaţia electrică pentru iluminatul normal şi instalaţia electricăpentru prize, indispensabile desfăşurării activităţii în şcoală, vor fi întâlnite în toate şcolile.Celelalte tipuri de instalaţii electrice: sisteme de iluminat de siguranţă, instalaţiile electrice deforţă şi automatizare, instalaţiile electrice de curenţi slabi, instalaţia de protecţie a persoaneiprin legarea la pământ, priza de pământ şi instalaţia de paratrăsnet pot exista sau nu într+oşcoală, în funcţie de nivelul de dotare al şcolii.

Capitolul de faţă cuprinde o prezentare generală a tuturor instalaţiilor electrice aferente uneişcoli, urmând ca utilizatorii acestui manual să extragă din conţinut acele elementecorespunzătoare şcolii de întreţinerea căreia se ocupă.

89

4.5.1. Sisteme de iluminatCorpurile de iluminat sunt echipate cu surse de lumină şi aparataj auxiliar necesar funcţionăriiacestora (balast, starter, igniter). În timpul utilizării lor, pot apărea defecte atât la corpurile deiluminat, la sursele de lumină cât şi la aparatajul auxiliar. Starea de funcţionarenecorespunzătoare a acestora duce la generarea disconfortului vizual.

VerificăriÎn cazul sistemelor de iluminat, comisia realizează verificările prin examinare vizuală. Se punsub tensiune sursele de lumină aflate în corpurile de iluminat dintr-o încăpere şi se verifică:• starea de funcţionarea a surselor de lumină;• existenţa tuturor surselor de lumină în corpul de iluminat (se interzice echiparea corpului

de iluminat cu un număr mai mic de surse de lumină decât numărul de surse pentru careacesta a fost conceput);

• culoarea aparentă a surselor de lumină (să fie aceeaşi pentru toate sursele de lumină);• existenţa efectului de pâlpâire a sursei de lumină;• numărul de ore de funcţionare al surselor de lumină până la data verificării, astfel încât

acesta să nu depăşească numărul de ore de funcţionare considerat de producător;• nivelul de iluminare cu luxmetrul, în planul în care se găseşte sarcina vizuală (bancă, birou

etc., conform normativului pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminatartificial din clădiri NP-061-02);

• existenţa unui zgomot supărător, produs în cazul defectării unui balast;• existenţa unui defect (ruperea, desprinderea, fisurarea) la grătarul de protecţie vizuală a

corpului de iluminat;• verificarea stării de curăţenie a corpurilor de iluminat conform recomandărilor făcute în

cuprinsul acestei lucrări.

ControaleSe recomandă ca inspecţia să fie precedată de controale realizate de către un electricianautorizat. Comisiei îi revine rolul de a centraliza rezultatele controalelor efectuate deelectrician.Electricianul va verifica:• funcţionarea corespunzătoare a starterului aferent fiecărei surse de lumină;• existenţa unui defect (spargerea, fisurarea, străpungerea) la părţile izolatoare ale corpului

de iluminat;• existenţa unui defect la igniter;• funcţionarea corespunzătoare a balastului / balasturilor aferente surselor de lumină;• legăturile electrice la bornele corpurilor de iluminat (acestea se refac în timpul controlului

dacă se constată că sunt slăbite);• montarea în corpul de iluminat a unor surse de lumină conform proiectului iniţial de

instalaţii electrice.

Stabilirea priorităţilor lucrărilor de întreţinere:

Foarte urgente:

• înlocuirea surselor de lumină defecte care aparţin sistemului de iluminat de siguranţă;• înlocuirea corpurilor de iluminat de siguranţă defecte;

90

• înlocuirea aparatajului aferent defect (starter, balast, igniter etc.);• înlocuirea surselor de lumină defecte care aparţin sistemului de iluminat normal.

Urgente:• înlocuirea corpurilor de iluminat defecte care aparţin sistemului de iluminat normal;• înlocuirea surselor de lumină a căror culoare aparentă este diferită.

Curente:• înlocuirea surselor de lumină la expirarea duratei de funcţionare a acestora;• înlocuirea sistemului de iluminat pentru obţinerea nivelului de iluminare impus de

normative;• înlocuirea unor elemente componente ale sistemului de iluminat în scopul modernizării

acestuia, pentru sporirea confortului vizual şi reducerea consumului de energie electrică:corpuri de iluminat, surse de lumină, balasturi etc.

4.5.2. Instalaţia electrică pentru iluminatul normal şi de siguranţă (dininteriorul şi exteriorul clădirii) şi prize

VerificăriÎn cazul instalaţiei electrice de lumină şi prize, comisia realizează verificările prin examinarevizuală şi manevre simple:• starea de funcţionare a întreruptoarelor, comutatoarelor (se acţionează aparatul);• starea de funcţionare a fişelor de introducere în priză a receptoarelor electrice;• fixarea întreruptoarelor în doza de aparat;• fixarea prizelor în doza de aparat;• integritatea întrerupătoarelor, comutatoarelor şi a fişelor de introducere în priză: existenţa

fisurilor, crăpăturilor, spărturi în corpul aparatului, topirea sau deformarea acestora,schimbarea culorii iniţiale;

• integritatea prizelor: existenţa fisurilor, crăpăturilor, topirea, deformarea sau schimbareaculorii iniţiale;

• starea de supraîncălzire locală a întreruptorului sau comutatorului;• starea de supraîncălzire locală a prizei;• starea normală de funcţionare a tabloului electric;• verificarea integrităţii tubului de protecţie în cazul montării aparente a circuitelor electrice.

Controale

Pentru ca inspecţia realizată de comisie să nu se desfăşoare prea lent şi greoi, se recomandă caaceasta să fie precedată de controale care necesită un timp mai lung de efectuare, realizate decătre un electrician autorizat şi care pot fi realizate numai de către acesta. Comisiei îi revine înacest caz rolul de a centraliza rezultatele controalelor efectuate de electrician.Astfel, electricianul autorizat verifică:• măsurarea rezistenţei de izolaţie a conductorului sau a cablului electric;• încercări pentru constatarea defectului unui aparat electric din tablou;• verificarea legăturilor electrice din dozele de aparat şi din dozele de derivaţie (acestea se

refac în timpul controlului dacă se constată că sunt slăbite);

91

• verificarea legăturilor electrice la bornele aparatelor din tablourile electrice (se refac întimpul controlului).

Controlul efectuat de electricianul autorizat se realizează conform normativelor în vigoarecare reglementează domeniul (NP-I7; RE-I23; PE116; 3.1 RE-I15; 3.2 RE-171).

Stabilirea priorităţilor la lucrările de întreţinere:

Foarte urgente:• înlocuirea fuzibilelor topite din tabloul electric;• înlocuirea aparatelor de protecţie defecte din tabloul electric;• înlocuirea aparatelor de acţionare defecte;• înlocuirea fişelor defecte ale aparatelor electrice;• înlocuirea prizelor defecte.

Urgente:• înlocuirea conductorilor sau a cablurilor electrice pentru care rezistenţa de izolaţie nu mai

corespunde;

• înlocuirea tuburilor de protecţie deteriorate.

Curente:

• înlocuirea unor elemente componente ale instalaţiei electrice în scopul modernizăriiacesteia, pentru o întreţinere facilă şi sigură a instalaţiei electrice, pentru reducereaconsumului de energie electrică (se va consulta în acest sens un proiectant de specialitate).

4.5.3. Instalaţiile electrice de forţă şi automatizare

În cazul instalaţiilor electrice de forţă, verificările se realizează prin examinare vizuală şi prinmăsurări.

VerificăriComisia de verificare va observa dacă există: zgomote anormale în timpul funcţionăriimotorului, intensificări ale vibraţiilor, încălzire bruscă şi excesivă a lagărelor, fum, miros deizolaţie arsă; scântei anormale sau cerc de foc la colector.

Comisia va verifica următoarele:• buna funcţionare a instalaţiei de forţă şi de automatizare;• starea de funcţionare normală a motoarelor;• legăturile electrice pe placa de borne;• legăturile electrice la conductorul de nul de protecţie şi la priza de pământ;• fixarea pe fundaţie a motoarelor;• integritatea tuburilor de protecţie a circuitelor electrice de forţă montate aparent;• urmărirea funcţionării corecte a semnalizării;• condiţiile de mediu;• starea circuitului la trecerea între încăperi, compartimente etc.• starea de curăţenie a instalaţiei electrice de forţă şi a motoarelor;

92

• efectuarea controlului realizat de organele de stat pentru metrologie la aparatele de măsurădin instalaţia electrică;

• înlăturare defectelor semnalate în registrul de defecte;• existenţa plăcuţelor de avertizare care să indice prezenţa tensiunii;• existenţa panourilor, paravanelor, împrejmuirilor şi semnalizărilor pentru delimitarea unei

zone cu pericol de electrocutare (dacă este cazul).

ControaleSe recomandă ca verificarea efectuată de comisie să fie precedată de controale care necesităun timp mai lung de efectuare, realizate de către un electrician autorizat şi care pot fi realizatenumai de către acesta. În caz contrar, desfăşurarea inspecţiei va fi lentă şi greoaie. Comisiei îirevine în acest caz rolul de a centraliza rezultatele controalelor efectuate de electrician.Electricianul autorizat verifică:• starea bornelor, a legăturilor electrice la bornele tuturor aparatelor electrice (acestea se

refac în timpul controlului dacă se constată că sunt slăbite) ale instalaţiei şi la cleme;• starea de funcţionare a aparatelor electrice din tablourile de forţă;• măsurarea rezistenţei de izolaţie a conductoarelor electrice;• continuitatea conductoarelor electrice (numai în cazul determinării cauzei apariţiei un

defect);• încălzirea anormală a unor elemente componente ale instalaţiei de automatizare: contacte,

şiruri, cleme etc.;• localizarea şi înlăturarea punerilor la pământ.Persoana autorizată care intervine în vederea remedierii defectelor apărute în instalaţiaelectrică de forţă şi de automatizare, trebuie să respecte în mod obligatoriu normativele învigoare privind activitatea de exploatare a instalaţiilor de forţă şi a instalaţiilor de automatizări(NP-I7; RE-I23; PE116; PE506; 3.1RE-I15; 3.2 RE-171).

Stabillirea priorităţilor la lucrările de întreţinere:

Foarte urgente:• remediere defect motor electric;• înlocuirea aparatelor de protecţie defecte din tabloul electric;• înlocuirea aparatelor de acţionare defecte din tablou;• înlocuirea prizelor defecte;• înlocuirea aparatelor de semnalizare defecte;• înlocuire borne şi cleme de legătură defecte;• remediere defect sau înlocuire aparate de măsură;• amplasare plăcuţe de avertizare, panouri, paravane etc.Urgente:• înlocuirea conductorilor sau a cablurilor electrice pentru care rezistenţa de izolaţie nu mai

corespunde;• remediere defect privind starea circuitelor la trecerea între încăperi;• înlocuirea tuburilor de protecţie deteriorate.

Curente:• înlocuirea unor elemente componente ale instalaţiei electrice în scopul modernizării

acesteia, pentru o întreţinere facilă şi sigură a instalaţiei electrice, pentru reducereaconsumului de energie electrică (în acest sens se va consulta un proiectant de specialitate).

93

4.5.3. Instalaţiile electrice de curenţi slabi

VerificăriComisia de verificare, însoţită de o persoană autorizată, trebuie să verifice:• buna funcţionare a instalaţiei de curenţi slabi;• prinderea aparatelor pe soclu;• legarea la priza de pământ a aparatelor pentru care acest lucru este necesar;• starea de curăţenie a instalaţiilor de curenţi slabi.

ControalePersoana autorizată care însoţeşte comisia trebuie să efectueze un control care să preceadăinspecţia şi în care să verifice:• starea aparatelor electrice componente;• legăturile electrice la bornele aparatelor (acestea se refac în timpul controlului dacă se

constată că sunt slăbite).În timpul inspecţiei, electricianul care a efectuat controlul va răspunde întrebărilor membrilorcomisiei referitoare la starea instalaţiei de curenţi slabi.

Stabilirea priorităţilor la lucrările de întreţinere:

Foarte urgente:• remedierea oricărui defect în instalaţia de avertizare incendiu;• remedierea oricărui defect în instalaţia de semnalizare efracţie;• legarea la priza de pământ a aparatelor electrice componente.

Urgente:• remedierea oricărui defect care ar putea împiedica desfăşurarea în condiţii normale a

activităţii în scoală;

• starea de curăţenie.

Curente:• înlocuirea unor elemente componente ale instalaţiei care sunt uzate moral sau perimate;• înlocuirea unor instalaţii de curenţi slabi vechi cu altele noi, performante (în acest sens se

va consulta un proiectant de specialitate).

4.5.5. Instalaţii de protecţie

4.5.5.1. INSTALAŢIA DE PROTECŢIE A OMULUI PRIN LEGAREA LA PĂMÂNT ŞIPRIZA DE PĂMÂNT

Instalaţia de legare la pământ şi priza de pământ trebuie verificate, întreţinute şi reparate astfelîncât să permită, în caz de defect, scurgerea curentului electric către pământ.

94

VerificăriÎn timpul inspecţiei, comisia poate examina vizual:• legăturile dintre carcasele metalice ale receptoarelor electrice şi conductoarele de legare la

pământ;• legăturile dintre conductoarele de legare la pământ şi priza de pământ;• starea conductoarelor de legare la pământ;• piesele de legătură şi legăturile aparente de îmbinare între elementele instalaţiei de legare

la pământ.

Controale

Pentru o mai mare siguranţă în exploatare, este necesar ca o firmă specializată sau o persoanăautorizată, să efectueze un control amănunţit al instalaţiei efectuând:• verificarea continuităţii electrice a instalaţiei de legare la pământ;• verificarea prin sondaj a gradului de corodare a electrozilor aflaţi în pământ prin

dezgroparea acestora, de preferat în zona îmbinărilor. În cazul în care se constată oreducere a grosimii electrozilor (platbandă OLZn şi ţeavă OLZn) cu mai mult de o treimedin grosimea iniţială, este obligatorie înlocuirea tuturor electrozilor care formează priza depământ;

• verificarea rezistenţei prizei de pământ. Aceasta trebuie să fie mai mică, cel mult egală cu1Ω dacă priza de pământ deserveşte şi instalaţia de paratrăsnet sau mai mică de 5 Ω dacăaceasta deserveşte numai instalaţia de protecţie a omului împotriva tensiunilor accidentalede atingere.

Acest control se realizează ori de câte ori este cazul, conform normativului în vigoare carereglementează acest domeniu (NP-I7; RE-I23; PE116).În timpul inspecţiei, comisia centralizează rezultatele controlului făcut de o firmă saupersoană specializată, constatând starea instalaţiei de legare la pământ şi a prizei de pământ.

Stabilirea priorităţilor lucrărilor de întreţinere

Foarte urgente:• refacerea legăturilor şi a îmbinărilor din instalaţie în cazul întreruperilor accidentale.

Urgente:• înlocuirea conductoarelor de legare la pământ, în cazul în care se constată o stare avansată

de uzură;• înlocuirea oricăror elemente componente defecte ale celor două instalaţii, care ar

împiedica scurgerea către pământ a curentului electric.

Comisia verifică elementele componente ale instalaţiei electrice şi stabileşte bugetul aferentfiecărui element component al acesteia (buget pentru lucrări foarte urgente•••, buget pentrulucrări urgente••, buget pentru lucrări curente•).

În cazul şcolilor cu o vechime mai mare de 30 de ani, se impune ca o prioritate realizareaunei expertize a instalaţiilor electrice care să fie facută numai de către un expertMLPTL.

95

Tratarea cu superficialitate a acestui aspect poate pune în pericol siguranţa persoanelorşi a clădirii!!!

4.5.5.2. INSTALAŢIA DE PARATRĂSNET

VerificăriVerificările la instalaţia de paratrăsnet se realizează prin examinare vizuală şi măsurări.Comisia va efectua prin examinare vizuală următoarele verificări:• verificarea prinderii elementelor componente de elementele de construcţie;

• verificarea apariţiei coroziunii;

• verificarea legăturilor şi a îmbinărilor care trebuie să asigure continuitatea electrică;

• verificarea continuităţii de-a lungul elementelor componente.

ControalePentru realizarea unor controale periodice amănunţite, poate fi desemnată o firmă sau opersoană autorizată, care să verifice prin măsurări continuitatea electrică a elementelorconductoare. Se va verifica şi priza de pământ (conform 4.5.5) dacă priza deserveşte numaiinstalaţia de paratrăsnet. Pentru realizarea controalelor, sunt respectate normativele carereglementează acest domeniu (I20), aflate în vigoare la data efectuării controlului.În timpul inspecţiei, comisia este însoţită de persoana care a efectuat controlul şi care trebuiesă răspundă întrebărilor membrilor acesteia referitoare la starea instalaţiei verificate.

Stabilirea priorităţilor la lucrările de întreţinere:

Foarte urgente:

• refacerea legăturilor şi a îmbinărilor din instalaţie în cazul întreruperilor accidentale;

• prinderea elementelor componente ale instalaţiei de elementele de construcţie.

Urgente:• înlocuirea conductoarelor de legare la priza de pământ, în cazul în care se constată o stare

avansată de uzură;

• înlocuirea oricăror elemente componente ale instalaţiei, care ar împiedica scurgerea cătrepământ a curentului electric.

INSTALAŢII ELECTRICENumele şcolii: Data inspecţiei: Fonduri

necesare:Localitatea: Numele persoanei care a completat

formularul:

96

Satisfă-cător

Nesatisfă-cător

Dacă estenesatisfăcător,

descrieţiproblema

Unde se găseşte înclădire

componenta acărei stare a fostevaluată drept

nesatisfăcătoare

Identificaţi o componentăanume în conformitate cu

descrierea, lăsaţi spaţiu goldacă componenta nu există

SISTEME DE ILUMINAT NORMAL ŞI DE SIGURANŢĂ

Surse de lumină•••

Echipare completă cu surse acorpului de iluminat•••

Culoare aparentă surse delumină••

Efect de pâlpâire a surselor delumină

Durata de funcţionare asurselor de lumină•

Nivel de iluminare•

Balast•••

Starter•••

Igniter•••

Corp de iluminat normal••

Corp de iluminat desiguranţă•••

Legături electrice la bornele şiîn interiorul corpului deiluminat

Curăţenia corpurilor deiluminat

INSTALAŢIA ELECTRICĂ PENTRU ILUMINATUL NORMAL ŞI DE SIGURANŢĂ ŞI PRIZE(circuite de lumină şi circuite de prize)

Starea de funcţionare aîntreruptoarelor şicomutatoarelor•••

Integritatea întreruptoarelor şicomutatoarelor

97

Starea de supraîncălzire localăa întreruptoarelor şi acomutatoarelor

Starea de funcţionare a fişeloraparatelor electrice•••

Integritatea fişelor aparatelorelectrice

Starea de funcţionare aprizelor•••

Integritatea prizelor

Starea de supraîncălzire localăa prizelor

Integritatea tubului deprotecţie••

Rezistenţa izolaţieiconductorului sau cablului••

Legăturile electrice din dozelede aparat sau din dozele dederivaţie

Tabloul electric•••

Legăturile electrice din tabloulelectric

INSTALAŢIA ELECTRICĂ DE FORŢĂ ŞI AUTOMATIZARE(circuite de forţă şi de comandă)

Starea de funcţionare amotoarelor•••

Legăturile electrice pe placade borne a motorului

Legăturile electrice laconductorul de nul deprotecţie şi la priza de pământ

Fixarea pe fundaţie amotoarelor•••

Funcţionarea corectă asemnalizării•••

Starea circuitului•• la trecereaîntre încăperi, compartimenteetc

98

Starea bornelor şi aclemelor•••, a legăturilorelectrice la bornele tuturoraparatelor electrice aleinstalaţiei şi la cleme

Starea de funcţionare aaparatelor electrice••• dintablourile de forţă

Rezistenţa de izolaţie aconductoarelor şi a cablurilorelectrice••

Încălzirea anormală a unorelemente componente aleinstalaţiei de de automatizare:contacte, şiruri cleme etc.Tuburi de protecţie••

Starea de curăţenie ainstalaţiei electrice de forţă şia motoarelorAparate de măsură•••

Condiţii de mediu•••

Existenţei plăcuţelor deavertizare•••

Existenţei panouri, paravane,împrejmuiri sau semnalizări•••

INSTALAŢIA DE CURENŢI SLABI

Starea de funcţionare ainstalaţiei de curenţi slabi•••

Starea aparatelor electrice•••componente

Legăturile electrice la borneleaparatelor electricecomponente

Prinderea aparatelor pe soclu

Legarea la priza de pământ aaparatelor componente pentrucare acest lucru este necesar•••

Starea de curăţeniei ainstalaţiei de curenţi slabi••

INSTALAŢIA DE LEGARE LA PĂMÂNT ŞI PRIZA DE PĂMÂNT

99

Legăturile dintre carcaselemetalice ale receptoarelorelectrice şi conductoarele delegare la pământ•••

Legăturile dintreconductoarele de legare lapământ şi priza de pământ•••

Legăturile electrice la borneleaparatelor electricecomponente

Starea conductoarelor delegare la pământ••

Piesele de legătură şilegăturile aparente deîmbinare între elementeleinstalaţiei de legare lapământ•••

Continuitatea electrică ainstalaţiei de legare lapământ•••

Rezistenţa prizei de pământ•••

INSTALAŢIA DE PARATRĂSNET

Prinderea elementelorcomponente de elementele deconstrucţie

Starea de uzură acomponentelor••

Legăturile şi îmbinările caresă asigure continuitateaelectrică•••

Continuitatea electrică acomponentelor•••

Legendă: Tip de lucrări: * = curente; ** = urgente; *** = foarte urgente

Priorităţi în funcţionarea instalaţiilor electrice

• instalaţia de avertizare incendiu;• instalaţia de iluminat de siguranţă;• instalaţia semnalizare efracţie;

100

• instalaţia de paratrăsnet;• instalaţia de protecţie prin legare la pământ;• instalaţie forţă şi automatizări;• instalaţia de lumină şi prize.

4.5.6. Bugetul instalaţiilor electrice

unde: ChMii = totalitatea cheltuielilor de mentenanţă pentru domeniul instalaţii electrice

Chsis = cheltuieli pentru sisteme de iluminat normal şi de siguranţă;

Chieia = cheltuieli pentru instalaţii electrice pentru iluminat normal şi de siguranţă;

Chiefa = cheltuieli pentru instalaţii electrice de forţă şi automatizare;

Chcs = instalaţii de curenţi slabi;

Chlp = instalaţii de legare la pământ;

Chp = instalaţii de paratrăznet.

Comisia desemnată, pe baza tabelelor întocmite pentru fiecare domeniu de mentenanţă, vaurmări încadrarea tipului de lucrări aşa cum este el marcat de specialist, va însuma cheltuielilepe subdomenii, pe domenii şi pe categorii de buget, respectiv bugetul mentenanţei curente şibugetul pentru lucrări cu caracter neprevăzut (urgente / foarte urgente) (a se vedea Cap. 3.3.).

Observaţii:Prioritare în activitatea de planificare a bugetului de mentenanţă pentru instalaţiile electricesunt urmatoarele aspecte economice:

• confortul luminos, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ, este un factorimportant în procesul instructiv-educativ;

• la estimarea costurilor necesare mentenanţei instalaţiilor electrice se va ţine cont denormativele fizice în domeniu în vigoare;

• atât în activitatea de inspecţie anuală sau periodică a instalaţiilor elecrice, cât şi pentruintervenţiile de întreţinere sau reparaţii accidentale personalul angajat este numai celspecializat, autorizat;

• în cazul şcolilor vechi, comisia de inspecţie va lua în calcul costurile realizării uneiexpertize pentru a nu pune în pericol siguranţa clădirii, a elevilor şi a personalului.

( )∑ +++++= plpcsiefaieinsisMii ChChChChChChCh

101

5. ANEXE

5.1. Depozitarea şi evacuarea deşeurilor solide.Reciclarea deşeurilor.În cadrul mentenanţei, un rol deosebit de important îl are activitatea de depozitare, evacuare şireciclare a deşeurilor solide (gestionarea deşeurilor), care se va realiza în conformitate cuLegea nr. 426 / 2001 privind regimul deşeurilor.La baza gestionării deşeurilor stau următoarele principii generale:

• Principiul utilizării cu exclusivitate a acelor activităţi de gestionare a deşeurilor care nuaduc prejudicii sănătăţii şi mediului;

• Principiul „poluatorul plăteşte”

• Principiul responsabilităţii producătorului;

• Principiul utilizării celor mai bune tehnici disponibile, fără antrenarea unor costuriexcesive;

• Principiul proximităţii, care presupune ca deşeurile să fie valorificate şi eliminate cât maiaproape de zona de generare.

Gestionarea deşeurilor are în vedere utilizarea proceselor şi metodelor care nu pun în pericolsănătatea populaţiei şi a mediului, iar autorităţile competente autorizează şi controleazăactivităţile de valorificare şi eliminare a deşeurilor, urmărind ca acestea:

• Să nu prezinte riscuri pentru sănătatea populaţiei şi pentru apă, aer, sol, faună sauvegetaţie;

• Să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut;

• Să nu afecteze peisajele sau zonele protejate.

Administratorul şcolii şi directorul au obligaţia să organizeze predarea deşeurilor şcolii unorunităţi autorizate, în vederea valorificării sau eliminării acestora; livrarea şi primireadeşeurilor menajere, deşeurilor de construcţie şi de la demolări şi deşeurilor periculoase(substanţe chimice etc), în vederea eliminării lor, trebuie să se efectueze numai pe bază decontract.

Administratorul şcolii este răspunzător de organizarea în şcoală a activităţii de îndepărtaremanuală zilnică sau pe măsura producerii lor, a tuturor gunoaielor menajere din interiorulşcolii, depunerea lor în cutii de gunoi (pubele cu capacitatea de 110 l conform STAS 8127) peplatforme special amenajate în curtea şcolii şi predarea acestora unităţii autorizate cu careşcoala are contract, precum şi de depunerea separată a deşeurilor menajere de deşeurilereciclabile, amenajând recipiente destinate acestui scop, o atenţie deosebită acordându-sereciclării materialelor refolosibile.

102

Necesarul de pubele pentru şcoli este de 1-1,5 pubele / 100 locuri, în cazul evacuăriigunoaielor la fiecare 2-3 zile. Depozitarea pubelelor se face pe platforme contra precipitaţiiloratmosferice, a soarelui şi a vântului, iar platformele trebuie să aibe alimentare cu apă şicanalizare. Pentru spălarea şi dezinfectarea pubelelor trebuie prevăzută în cadrul platformei dedepozitare o suprafaţă de cca. 5mp. Vor fi prevăzute recipiente diferite pentru deşeuridegradabile, reciclabile şi organice. Comisia va urmări în timpul inspecţiei starea pavajuluiplatformei, starea pubelelor care în cazul în care sunt ruginite sau deteriorate vor fi înlocuitesau recondiţionate, precum şi starea elementelor de separare (gardul) ce izolează platforma derestul incintei. Distanţa minimă dintre platformă şi clădire va fi de 10 m şi ea va fi amplasatăla limita incintei.

Pe lângă activitatea de evacuare a deşeurilor, în vederea reducerii volumului acestora,administratorul şcolii va fi răspunzător de organizarea activităţii de reciclare a materialelorrefolosibile la nivelul şcolii, în conformitate cu planurile întocmite de consiliile locale degestionare a deşeurilor, urmărind respectarea normelor elaborate de autorităţile competentepentru prevenirea generării deşeurilor şi a efectelor nocive ale acestora şi valorificareadeşeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt proces care vizează obţinerea de materiiprime secundare sau utilizarea unor categorii de deşeuri ca sursă de energie.

Reciclarea materialelor este o activitate de prevenire a poluării, foarte importantă pentru areduce arderea gunoaielor şi a reduce cantitatea de materiale noi produse. Reducându-secantitatea de deşeuri evacuate, scade implicit şi costul de exploatare aferent acestei activităţi.

Împreună cu autorităţile locale şi directorul şcolii, administratorul va stabili cele mai bunestrategii de depozitare pentru materialele refolosibile: hârtie, ziar, metal, sticlă albă, maron,verde, baterii, rezerve de cerneală pentru computer, deşeuri organice, sticle de plastic. Eleviivor fi educaţi în cadrul orelor de dirigenţie pentru a înţelege importanţa acestei activităţi dereciclare precum şi modul de a separa mterialele. Colectarea, depozitarea şi transportulacestor deşeuri trebuie organizate astfel încât materialele să fie protejate de intemperii şi sănu atragă gândaci, şoareci etc.

103

5.2. Norme pentru protecţia şi siguranţa utilizatorilorLa executarea lucrărilor de întreţinere, de consolidare sau reproiectare a unor elementedeteriorate, este absolut necesară respectarea următoarelor norme de protecţie a utilizatorilor:

La ieşirea din incinta şcolii vor fi prevăzute balustrade de protecţie la limita trotuarului care sălimiteze ieşirea bruscă a elevilor în carosabil.

Vor fi asigurate controlul acceselor şi siguranţa sistemelor de închidere împotriva furtului.

Căile de circulaţie şi evacuare vor fi dimensionate conform cu reglementările în vigoare,asigurându-se lăţimi de trecere majorate cu 50 cm. Căile de circulaţie şi evacuare vor fiiluminate şi ventilate natural, iar traseele căilor de circulaţie vor fi fără denivelări, praguri,trepte izolate. În zone cu diferenţe de nivel este interzisă prevederea a mai puţin de trei trepte.

Platformele de acces în clădire vor fi prevăzute cu balustradă de protecţie, indiferent deînălţimea denivelării.

Scara trebuie rezolvată astfel încât să asigure un spaţiu liber de trecere fără risc de lovire.

Balustradele scărilor vor fi realizate încât să nu constituie o sursă de accidentare: mânacurentă să nu poată fi folosită drept tobogan, iar barele verticale ale balustradei nu vor aveainterspaţii mai mari de 10 cm; balustrada la scări şi rampe va fi continuă şi cu parapet înalt de90 cm. La pardoseli, scări şi rampe se vor folosi materiale de finisaj antiderapante.

Uşile coridoarelor nu trebuie să fie batante, ci să se deschidă spre exterior, în sensul evacuăriipersoanelor din clădire, ca şi uşile sălilor de clasă; uşile grupurilor sanitare se vor deschide deasemeni spre exterior; este interzisă prevederea pragurilor la uşi. Uşile vitrate vor fi prevăzutecu geam securizat.

Elementele exterioare fără funcţiune portantă (copertine, timpane, coşuri de fum, elementedecorative sau alte elemente adăugate pe faţadă (firme, plăci aniversare, antene de satelit) vorfi ancorate de structura de rezistenţă şi dimensionate astfel încât să se asigure stabilitatea încaz de cutremur sau vânturi puternice.

Reducerea riscului de izbucnire a incendiilor se va face prin limitarea surselor potenţiale deaprindere a materialelor şi substanţelor combustibile. Este interzisă folosirea şi depozitarealichidelor sau a gazelor combustibile în alte locuri decât cele special amenajate, în cantităţilimitate şi fără respectarea măsurilor de prevenire şi stingere specifice; mobilierul dinlaboratoarele în care se află substanţe inflamabile va fi ancorat de pereţi, iar rafturile vor fiancorate pentru a se evita răsturnarea recipienţilor.

Clădirile cu etaj vor avea obligatoriu două scări de evacuare în direcţii opuse.

Executarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor sanitare, termice şi electrice se va face doarde personal calificat, în conformitate cu prevederile specifice.

În timpul lucrărilor de întreţinere atât cei care le execută cât şi utilizatorii vor fi instruiţipentru respectarea normelor de protecţie a muncii, iar directorul şcolii şi direcţia firmeicare execută lucrările de reparaţii vor lua măsuri şi vor răspunde de protecţia utilizatorilorîn timpul lucrărilor de întreţinere.

Măsuri de protecţie a persoanelor neautorizate contra electrocutăriiO primă măsură de protecţie a persoanelor neautorizate contra electrocutării constă îninterzicerea accesului acestor persoane în zone cu pericol de electrocutare.

104

Pentru aceasta se pot folosi: plăcuţe de avertizare care să indice prezenţa tensiunii şi panouri,paravane, împrejmuiri şi semnalizări pentru a delimita zona periculoasă.

Sunt interzise:• executarea reparaţiilor de orice fel de către persoane neautorizate;• folosirea în stare defectă sau în stare de uzură a instalaţiilor electrice;• folosirea improvizaţiilor în instalaţiile electrice;• încărcarea instalaţiilor electrice (cabluri, conductoare, tablouri etc.) peste sarcina admisă;• suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele electrice;• folosirea instalaţiilor electrice sau a aparatelor electrice care nu corespund din punct de

vedere al protecţiei faţă de mediul în care se vor monta;• utilizarea lămpilor portabile alimentate prin cabluri electrice improvizate sau uzate;• folosirea unor abajururi improvizate pentru corpurile de iluminat;• întrebuinţarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice în alte locuri decât cele stabilite;• racordarea la priză a unor receptoare electrice direct prin introducerea conductoarelor

electrice;• folosirea receptoarelor electrice care transformă energia electrică în căldură (reşouri,

radiatoare, ciocane de lipit etc.) fără a se lua măsuri de izolare a acestora faţă de uneleelemente combustibile din încăpere;

• lăsarea neizolată a conductoarelor electrice aflate sub tensiune;• alimentarea receptoarelor electrice cu contact de protecţie în prize fără contact de

protecţie.

105

5.3. Recomandări pentru exploatare, întreţinere şi proiectare;caracteristici tehnice şi descrierea lucrărilor de construcţii şiinstalaţii

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ APROGRAMULUI DE MENTENANŢĂ ŞCOLARĂ

Numele şcolii: Data inspecţiei:Numele localităţii: Numele persoanei care completează

acest formular:Zona Persoană răspunzătoareCoordonatorul general Colectare de fonduri Echipa pentru structură

Echipa pentru acoperiş Echipa pentru exteriorul clădirii Echipa pentru interiorul clădirii Echipa pentru inspectareainstalaţiilor tehnico-sanitare

Echipa pentru inspectareainstalaţiilor electrice

Echipa de inspecţie a terenului Echipa de inspecţie amobilierului şi echipamentelor

Observaţii

106

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI AL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNTNr.crt.

Denumirea indicatorilor Prevederianuale

Repartizare petrimestre

I II III IVI Finanţare de la bugetul de statII Cheltuieli din finanţarea de la bugetul de stat

Cheltuieli de personalCheltuieli materiale şi serviciiTransferuriCheltuieli de capital

III Finanţare de la bugetul local, din care:IIIA Finanţare din bugetul localIIIB Finanţare de la bugetul local din sume

defalcate din TVAIV Cheltuieli de la bugetul localIVA Cheltuieli din finanţarea de la bugetul local

Cheltuieli materiale şi serviciiCheltuieli de capital

IVB Cheltuieli din finanţarea de la bugetul localdin sume defalcate din TVACheltuieli de personalCheltuieli materiale şi serviciiTransferuriCheltuieli de capital

V Finanţarea din alte surse de venituriVenituri din activitatea de învăţământ, producţie şi serviciiTaxe de la persoane fizice şi juridice:– taxe pentru examene de admitere şi absolvire– taxe pentru eliberarea certificatelor sau diplomelor de

absolvire– taxe pentru organizarea de cursuri de pregătire

solicitate de persoane juridiceVenituri din închirierea spaţiilor disponibileVenituri din donaţiiVenituri din sponsorizariAlte venituri din activitatea de învăţământ

VI Cheltuieli din alte surse de venituriCheltuieli din activitatea de învăţământ, productie şiserviciiCheltuieli din taxe de la persoane fizice şi juridice:– cheltuieli pentru desfăşurarea examenului de admitere– cheltuieli pentru organizarea cursurilor de pregătire– cheltuieli pentru tipărirea certificatelor sau diplomelor

de absolvireCheltuieli din venituri obţinute din închirierea spaţiilordisponibileCheltuieli din donaţii şi sponsorizăriCheltuieli din alte surse de venituri realizate în condiţiilelegiiTOTAL VENITURITOTAL CHELTUIELI

107

5.3.1. Arhitectura

5.3.1.1. RECOMANDĂRI DE PROIECTARE A ŞCOLILOR

Numărul de săli, capacitatea lor, dotările şi echipamentele necesare se vor stabili prin tema deproiectare, care trebuie să rezulte dintr-o necesitate socială reală, fundamentată pe o analiză afactorilor demografici, sociali şi economici.

Amplasarea unităţii de învăţământ se va face cu respectarea prevederilor de urbanism şiamenajarea teritoriului.

Terenul va avea 15-20 mp / utilizator în mediul rural şi 10-15 mp / utilizator în mediul urban.

Gradul de ocupare a terenului va fi de 30 %, asigurându-se o distanţă minimă de 10 m întrelimita terenului şi clădirea şcolii.

Numărul nivelelor va fi de maximum 4 ( P + 3 ), iar pentru utilizatorii cu deficienţe motoriimaximum 2 ( P + 1), asigurându-se:• accesul nestingherit până la clădire;• circulaţia fluentă în clădire;• căile de evacuare şi salvare în caz de pericol.

Sălile de clasă cu o capacitate pentru 20-30 de elevi, în fiecare clasă şi schimb, trebuie să aibăo suprafaţă corespunzătore, care să se asigure minim 1,5 mp / elev. Înălţimea liberă a sălilor încare se desfăşoară procesul de învăţământ va fi de minimum 3,0 m.

Sălile de specialitate pentru diverse discipline trebuie să fie aibă o suprafaţăcorespunzătoare, care să asigure minimum 2,5 mp / elev. Sălile de specialitate pentruinformatică, discipline tehnico-economice sau limbi străine precum şi anexele acestoranecesită utilizarea de materiale fonoabsorbante pentru pereţi şi pardoseli.

Spaţiile anexe vor avea o suprafaţa de 2,25 mp / sala de clasă, minim 10 mp.

Raportul între aria vitrată a ferestrelor şi suprafaţa încăperilor va fi de minim 1 / 6, iarla săli mai adânci de 6 m, se va urmări iluminatul dublu natural.

Amplasarea terenurilor de sport se face corelat cu procesul tehnologic specific fiecărui tip deactivitate, atât pentru acţiunile de tip competiţional, cât şi pentru cele cu caracter de exerciţii.În caz de nevoie, dimensiunile terenurilor de exerciţii se pot abate de la norma impusă. Stratulde uzură al pardoselii terenului de sport trebuie să fie adecvat activităţilor sportive prevăzute(suprafaţă elastică etc.).

Pentru evitarea accidentelor, suprafeţele zidurilor şi a închiderilor de goluri vor fi netede şirezistente la impact.

108

Acustica

Proiectarea spaţiilor din punct de vedere acustic se face cu respectarea normativelor şi areglementărilor de specialitate în vigoare. Se va acorda o atenţie sporită pentru rezolvareaproblemelor acustice în spaţii ca: săli de sport, săli polifuncţionale, aule, spaţii de recreaţie,spaţii de circulaţie, prin folosirea suprafeţelor fonoabsorbante.

Dotări şi finisaje

• mobilierul şi celelalte dotări existente (excepţie fac cele fixate în pardoseală) trebuie să fieuşor de manevrat ca să permită reaşezarea rapidă în vederea asigurării unor spaţii flexibile;se va urmări aşezarea băncilor astfel încât în sălile de clasă lumina să vină din parteastângă;

• mobilierul şi finisajele vor fi uşor şi ieftin de întreţinut cu respectarea condiţiilor de igienăimpuse şi vor asigura utilizarea fără pericol de accidentări;

• culoarea şi gradul de finisare trebuie să corespundă scopurilor specifice procesuluieducaţional;

• amplasarea şi fixarea mobilierului se va face astfel încât răsturnarea lui să nu provoacepierderi de vieţi omeneşti, rănirea persoanelor sau să blocheze evacuarea din clădire;

• mobilierul din laboratoarele în care se află substanţe inflamabile sau nocive, va fi ancoratde pereţi iar rafturile vor fi asigurate pentru a se evita răsturnarea recipientelor.

5.3.1.2. RECOMANDĂRI PENTRU ÎNTREŢINEREA PARDOSELILOR

Întreţinerea aspectului şi stării pardoselii (pardoselile curate) contribuie la îmbunătăţireacalităţii aerului interior şi reduce efectele negative asupra sănătăţii ocupanţilor.

Metodele precise de organizare a muncii şi a activităţilor de curăţenie în clădiri au ca rezultateconomii substanţiale şi urmăresc dezinfectarea regulată a aerului şi a obiectelor prin sistemede aspirare cu microfiltre a zonelor intens folosite unde germenii se pot transmite uşor.

Covoarele de curăţare a încălţămintei de la intrarea în clădiri sunt cea mai bună soluţie dereducere a cantităţii de praf adusă de afară. Ele reduc riscul de alunecare la intrarea în clădire,costurile de mentenanţă şi ajută la menţinerea aspectului plăcut al pardoselii.În ciuda folosirii corespunzătoare a ştergătoarelor de la intrare, o anumită cantitate demurdărie va fi totuşi adusă în clădire. Pentru a păstra aspectul plăcut al pardoselii estenecesară curăţarea rapidă a petelor recente sau mai vechi (uscate), lăsate de anumite substanţeşi întreţinerea regulată a acesteia, prin aspirare cu aspiratorul de praf şi prin ştergerea cuajutorul unei cârpe moi şi umezite cu un detergent neutru diluat corespunzător.

Se interzice măturarea cu mătura uscată, procedeu foarte dăunător sănătăţii elevilor,deoarece praful ridicat se aşează pe bănci, pe frunzele plantelor din sala de clasă, care rămânede fapt murdară.

Aspiratorul de praf îndepărtează praful complet şi este recomandat pentru suprafeţeleneregulate, cum ar fi cele cu reliefuri, pentru îndepărtarea prafului de pe muchii şi adâncituri.

109

La pardoselile de lemn se recomandă aspirarea, raşchetarea şi curăţirea lor, umplerearosturilor dintre şipcile de lemn cu rumeguşul rezultat din raşchetare apoi tratarea lor cu Paluxsau alte lacuri rezistente la uzură, astfel încât porii lemnului să nu mai poată reţine murdăria şisuprafaţa pardoselii să fie netedă şi uşor de întreţinut.

Pardoselile din vinil sunt mai sensibile la şocuri mecanice. Vor fi curăţate cu o cârpă umedă şimoale, pentru a evita zgârierea lor. Elevii vor fi instruiţi cu scopul de a nu le deteriora prinzgâriere sau alte tipuri de accidente: flăcări de artificii, ţigări aprinse etc.

Mobilierul va fi deplasat prin ridicare şi nu prin târâre pentru a nu deteriorapardoseala!

5.3.1.3. ÎNTREŢINEREA TÂMPLĂRIEI DIN LEMN ŞI A LAMBRIURILOR

În cazul în care stratul de vopsea al suprafeţelor de lemn este degradat (crăpat) se va îndepărtacu şpaclul vopseaua care nu mai aderă la suprafaţa lemnului şi apoi se va curăţa suprafaţa cuşmirghel (sau maşina abrazivă) şi cu soluţie de decanol pentru îndepărtarea urmelor de vopseadeteriorată. Se va degresa suprafaţa pentru îndepărtarea oricăror impurităţi, se vor chituirosturile şi imperfecţiunile suprafeţei lemnului cu chit de cuţit; după uscarea acestuia, lemnulse va şmirghelui din nou şi apoi se va vopsi în trei straturi cu pensula; după aplicarea fiecăruistrat, se va lăsa timp de uscare şi se va curăţa suprafaţa cu şmirghel, îndepărtându-seeventualele impurităţi rămase. Operaţia se va efectua în camere bine ventilate, cu geamuriledeschise, la temperatura şi umiditatea adecvate, preferabil chiar în aer liber. În timpul vopsirii,foaia de geam se va acoperi la margini, spre rama de lemn, cu bandă adezivă de hârtie pentrua se împiedica murdărirea geamului în timpul vopsirii.

Este o operaţie relativ simplă şi care poate fi realizată de personal necalificat (membri aicomitetului de părinţi) sau chiar de elevii şcolii.

5.3.2. Structura

5.3.2.1. RECOMANDĂRI PENTRU EXPLOATARE

• Evitarea supraîncărcării elementelor de structură cu sarcini suplimentare faţă de cele luateîn calcul la proiectare.

• Sunt interzise intervenţiile asupra structurii fără acordul specialiştilor.

5.3.2.2. RECOMANDĂRI PENTRU LUCRĂRI PLANIFICATE

Întreţinerea structurii şcolilor este o activitate ce trebuie integrată în sistemul general decontrol şi menţinere a siguranţei construcţiilor. Obiectivele activităţii de întreţinere sunt:constatarea, prevenirea şi documentarea. Neglijarea oricăreia dintre ele diminuează eficienţaîntregii activităţi.

Activitatea de întreţinere a şcolilor acoperă întreaga perioada de existenţă, de la execuţiepână la demolare.

110

Este obligatoriu ca remedierea deteriorărilor să fie însoţită de eliminarea cauzelor care le-auprodus. Nici o situaţie nu se consideră rezolvată dacă nu s-au determinat cauzele fenomenelorde degradare şi nu au fost luate măsuri pentru asigurarea rezistenţei construcţiei.Echipa de inspecţie va avea întotdeauna în vedere că un fenomen de deteriorare a elementelorunei construcţii poate avea cauze multiple şi, de asemenea, consecinţe multiple în ceea cepriveşte comportarea structurii în ansamblu. În acest sens:• Echipa de inspecţie va ţine obligatoriu evidenţa completă a tuturor evenimentelor din

existenta construcţiei, fiind esenţială asigurarea colectării şi stocării datelor de referinţă.• Nu este permisă mascarea în vreun fel a manifestărilor ce semnalează apariţia unor

fenomene de degradare sau de deteriorare a construcţiei sau a unor elemente ale acesteia(fisuri, exfolieri, pete).

Interpretarea primară (imediată) a observaţiilor se face de către beneficiar la constatareadirectă a acestora.

Stabilirea priorităţilor în cazul lucrărilor de reparaţii sau consolidare va fi făcută înfuncţie de nivelul de gravitate al degradărilor.

Pentru stabilirea nivelului de gravitate al fiecărei degradări posibile considerăm că suntsatisfăcătoare următoarele niveluri:

Nivelul I – cuprinde degradări ca urmare a exploatării normale şi care nu pericliteazăsiguranţa construcţiei, au o evoluţie lentă şi se rezolvă prin lucrări de întreţinere şi reparaţii(remedierea lor poate dura chiar şi un an).

Nivelul II – degradări ca urmare a exploatării normale care, la data observaţiei nu pericliteazăsiguranţa construcţiei, dar care au o evoluţie rapidă (reclamă remedieri de urgenţă, ce trebuieefectuate în anul de observaţie, prin lucrări de întreţinere şi reparaţii).

Nivelul III – degradări ca urmare a unor acţiuni accidentale sau ca urmare a agresivităţiimediului ş.a., ce pun în pericol imediat ori pe termen foarte scurt siguranţa construcţiilor(necesită intervenţii în exploatare, de întreţinere, de reparaţii ori de readucere la parametrii dinproiect, fundamentate pe expertize tehnice).

Instrumentele necesare analizei vizuale şi observării sunt: binoclul şi lupa gradată pentruverificarea grosimii fisurilor din elementele de beton; metrul (ruleta); ciocanul şi dalta; firulcu plumb; lanterna cu acumulatori sau baterii.

Reviziile de întreţinere pot fi: curente, periodice sau operative.

Reviziile curente au ca scop controlul condiţiilor de exploatare şi observarea apariţiei unorfenomene semnificative pentru starea şi comportarea construcţiilor sau a părţilor componenteale acestora. Ele se organizează astfel încât în cursul unei săptămâni să fie inspectate toatepărţile construite ale unei şcoli.

Reviziile periodice sunt trimestriale şi anuale şi sunt programate înaintea elaborării planurilorde măsuri trimestriale şi anuale.

Reviziile operative au loc imediat după fenomene naturale (inundaţii, cutremur) sau avariitehnologice, pentru stabilirea nivelului de gravitate a deteriorărilor.

Constatările făcute în cadrul activităţii de întreţinere a construcţiilor se vor nota în "Jurnalulevenimentelor" ataşat la "Cartea Tehnică a Construcţiilor".

111

Organele de revizie si control au obligaţia observării atente şi detaliate a stăriiconstrucţiilor. Ele răspund de trecerea neobservată a unor situaţii şi fenomene capabile săafecteze siguranţa şi funcţionalitatea construcţiei. În acest sens este absolut obligatorieevidenţa completă a tuturor evenimentelor din existenţa şcolii şi asigurarea colectării şiconservării datelor de referinţă.

În urma stabilirii concluziilor finale ale investigaţiilor, în oricare din situaţiile de maisus, se stabilesc măsurile de instituire a urmăririi speciale sau de intervenţie, propuse deproiectant, specialist sau expert şi aprobate de conducerea tehnică a unităţii.În cazul apariţiei unor deteriorări majore, cu evoluţie rapidă, se iau măsuri de asigurare a vieţiioamenilor, de avertizare a personalului de decizie şi organizarea unei inspecţii extinseoperative sub coordonarea unui specialist.

5.3.3. Instalaţii sanitare

Recomandări pentru controlul, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor sanitareMentenanţa şi exploatarea instalaţiilor de alimentare cu apă încep după recepţia acestora, cândinvestitorul certifică realizarea lucrărilor de către unitatea de execuţie, în conformitate cuprevederile contractuale şi cu documentaţia tehnică de proiectare.

Responsabilitatea exploatării instalaţiilor de alimentare cu apă din interiorul clădirii (a şcolii)revine conducerii sau administratorului clădirii sau, în absenţa administratrorului, uneipersoane cu pregătire tehnică minimă, desemnată de directorul şcolii.Pe întreaga durată de exploatare şi întreţinere a instalaţiei de alimentare cu apă, trebuieasigurate cerinţele esenţiale de calitate (conform Legii nr. 10/1995) şi anume: rezistenţă şistabilitate a instalaţiei; siguranţă în exploatare; siguranţă la foc; igienă, sănătatea oamenilor,refacerea şi protecţia mediului; izolaţia termică, hidrofugă (împotriva infiltrărilor apei) şieconomia de energie; protecţia împotriva zgomotului.Exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor de alimentare cu apă cuprinde următoarele operaţii:• Controlul şi verificarea instalaţiei;• Revizia tehnică a instalaţiei;• Lucrări de întreţinere curente (de înlocuire a unor piese, conducte sau echipamente care

pot prezenta condiţii de apariţie a accidentelor sau avariilor).Controlul şi verificarea instalaţiei au un caracter permanent şi se fac pe baza unui programde către personalul de exploatare numit de conducerea şcolii. Programul de verificări seîntocmeşte pe baza prevederilor proiectului, a instrucţiunilor de exploatare a echipamentelor şia prezentului manual.Revizia instalaţiei se face periodic, este o componentă a activităţii de mentenanţă şi are cascop cunoaşterea stării instalaţiei la un anumit moment, în vederea luării unor măsuri pentruca instalaţia să funcţioneze corect.Lucrări de întreţinere curente se fac pe baza constatărilor făcute la revizii sau preventiv,pentru elementele susceptibile de defecţiuni, şi constau în înlocuirea unor elemente dininstalaţie, cu scopul de a readuce instalaţia la parametrii proiectaţi sau superiori acestora(lucrări de modernizare). Perioada lucrărilor de mentenanţă se stabileşte în funcţie deconstatările făcute cu ocazia verificărilor şi reviziilor în decursul exploatării şi de durata deviaţă normală a instalaţiei, avându-se în vedere gradul de uzură a elementelor instalaţiei şiconsecinţele acesteia (pierderi de apă şi energie, reparaţii repetate etc.), frecvenţa apariţieidefecţiunilor şi cheltuielile necesare pentru remedierea acestora.

112

Parametrii principali, care trebuie urmăriţi permanent pentru siguranţa în exploatare ainstalaţiilor de alimentare cu apă şi pentru mentenanţa acestora, sunt:• presiunea apei la consumatori şi în diferite puncte ale reţelei;• mărimea consumurilor de apă;• mărimea consumurilor de energie electrică şi termică;• calitatea apei la punctele de consum;• nivelul zgomotului în instalaţie.

În momentul în care se semnalează o defecţiune a unei componente a instalaţiei interioare, seexecută următoarea procedură:

• localizarea şi diagnosticarea corectă a defecţiunii;• stabilirea nivelului de competenţă (necesitatea unui specialist);• stabilirea unui procedeu de remediere;• executarea lucrărilor de reparaţii.

5.3.3.1. EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR INTERIOARE DE APĂRECE ŞI CALDĂ DE CONSUM

Controlul şi verificarea instalaţiilor interioare de apă se fac zilnic şi constau din:• controlul vizual al eventualelor scăpări de apă (la conducte, îmbinări, robinete );• controlul funcţionării bateriilor şi robinetelor montate pe obiecte sanitare, respectiv debitul

de apă şi presiunea acesteia;• controlul calităţii apei (prin aprecierea gustului, a mirosului, şi a controlului vizual al

existenţei diferitelor suspensii în apă);• verificarea filtrului de apă montat pe conducta de apă rece, pe conducta de refulare a

pompei în instalaţie;• controlul temperaturii apei la baterii trebuie să verifice că aceasta nu depăşeşte 450C.

Revizia instalaţiei se face o dată pe an şi constă în verificarea următoarelor elemente:• controlul etanşeităţii instalaţiei, respectiv controlul eventualelor pierderi de apă pe la

îmbinările conductelor, pe la robinetele de închidere de pe traseele de alimentare cu apă;• controlul izolaţiei termice a conductelor de apă caldă;• controlul suporturilor de susţinere a conductelor;• verificarea gradului de corodare a conductelor, prin demontarea unor robinete de pe traseu

şi controlul capetelor de conducte;• verificarea etanşeităţii robinetelor şi bateriilor montate pe obiecte sanitare şi cu înlocuirea

garniturilor. În cazul în care acestea sunt blocate înseamnă că o cantitate mai ridicată depiatră (depuneri) s-a depus în aceste robinete, care pentru remediere trebuie demontate şicurăţate.

Recomandări tehnice suplimentare• Pentru menţinerea calităţii apei, instalaţiile de alimentare cu apă nu se vor racorda

niciodată la instalaţii de alimentare cu apă industrială, care nu are proprietăţi depotabilitate.

• La golirea instalaţiilor interioare de alimentare cu apă sau la spălarea unor tuburi sauelemente de canalizare, nu se lasă în contact furtunul de apă potabilă cu elementele reţeleide canalizare, pentru a se evita infestarea apei potabile.

113

• Acolo unde există părţi din instalaţie care se utilizează foarte rar (în garaje, depozite), apava fi reîmprospătată minim o dată pe lună (trebuie lăsată să curgă o perioadă scurtă).

• În cazul în care există pericolul ca în anumite zone din instalaţie care nu pot fi golite apasă îngheţe în conducte, atunci se recomandă o circulaţie a apei în zonele respective.

5.3.3.2. EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR DE PREPARARE AAPEI CALDE DE CONSUM

Se recomandă prepararea centralizată a apei calde cu ajutorul boilerelor, sau local cu ajutorulpreparatoarelor instantanee electrice de apă caldă, cazanelor locale, bolierelor electrice etc.Exploatarea acestor echipamente presupune urmărirea următoarelor reglaje:• reglaj termic al instalaţiei de preparare a apei calde (reglarea temperaturii);• controlul, verificarea şi reparaţiile corespunzătoare instalaţiei.

Reglarea termicăApa caldă trebuie să ajungă în baterii cu o temperatură cuprinsă între 40 – 45oC. De aceea serecomandă ca temperatura apei în echipamentele de preparare să fie în intervalul 50 - 60oC.Reglarea temperaturii se face diferit, în funcţie de tipul echipamentului de preparare a apeicalde, consultând cartea tehnică a acestuia.

Controlul şi verificarea acestor instalaţii se face zilnic şi constă în controlarea conductelor şirobinetelor de închidere, a aparatelor de preparare a apei calde menajere, a eventualelorpompe din punctul termic (cele de pe reţeaua de circulaţie, în cazul în care această reţeaexistă), precum şi a surselor de energie termică (agenţi termici: apă caldă de la centraleletermice, energia electrică pentru aparatele electrice de preparat apă caldă sau arzătoarele unorcombustibili (pentru cazanele de apă caldă).

Revizia instalaţiei de preparat apă caldă se face anual şi constă în:• revizia legăturilor echipamentului la apă rece şi caldă;• verificarea stării suprafeţelor serpentinei şi mantalei echipamentelor;• pentru echipamentele locale de preparat apă caldă, revizia se face conform cărţii tehnice a

echipamentului respectiv;• se verifică termoizolaţia;• se verifică aparatele de măsură (termometre, manometre)• verificarea instalaţiilor anexe (instalaţia de gaze, electrică etc.)

5.3.3.3. EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA STAŢIILOR DE POMPARE

Staţiile de pompare sunt prezente pentru următoarele categorii de instalaţii:• staţii de pompare pentru alimentare cu apă rece pentru consum menajer• staţii de pompare pentru alimentare cu apă rece pentru incendii• pompe pentru recircularea apei calde de consum• pompe pentru ape uzateDefecţiunile care pot să apară au fost menţionate în capitolul 4.3.1.2. Defecţiunile tehnice şimodul de remediere sunt menţionate în cartea tehnică a fiecărei pompe. Remedierile suntrealizate doar de personal de specialitate, abilitat de fabricantul pompei. În încăperea pompeitrebuie să existe schema staţiei de pompare şi instrucţiuni pentru modul de întreţinere a ei.

114

Verificarea staţiei de pompare se face zilnic de către un mecanic de serviciu şi include:• verificarea etanşeităţii conductelor, a robinetelor şi echipamentelor (verificarea evetualelor

pierderi de apă)• nivelul zgomotelor produse de pompe în timpul funcţionării;• indicaţiile echipamentelor de măsură;• starea izolaţiei termice a conductelor şi echipamentelor;• la staţiile de hidrofor, se vor verifica valorile presiunii la care pompele pornesc şi se

opresc, care trebuie să fie similare cu cele din proiect;• la rezervorul tampon sau la rezervorul de înălţime se verifică etanşeitatea şi existenţa

eventualelor pierderi de apă pe la preaplin;• se verifică dacă pompele de apă uzată funcţionează corect în funcţie de nivelul apei;• se verifică pierderile de apă pe la presetupe;• se verifică încălzirea normală a motorului pompei.Pentru pompele de ape uzate se verifică:

• eliminarea depunerilor care ar putea înfunda aspiraţia pompelor;

• menţinerea sistemelor de ventilare a rezervorului de ape uzate;

• spălarea periodică a bazinului de acumulare a apelor uzate şi a încăperii pompelor uzate.

La recipientele de hidrofor, elementul esenţial ce necesită întreţinere curentă este perna deaer. În mod normal, la presiune maximă, perna de aer trebuie să ocupe aproximativ o treimedin volumul recipientului de hidrofor. Când apar defecte legate de această pernă de aer,acestea afectează direct funcţionarea pompelor. Defectele cele mai des întâlnite sunt:• În cazul în care volumul pernei de aer a scăzut sau a dispărut, pompele de alimentare cu

apă vor porni mult mai des, putându-se ajunge chiar la deteriorarea acestora.

• Refacerea pernei de aer este posibilă cu ajutorul unui compresor, caz în care perna de aerpoate fi refăcută chiar în timpul funcţionării, dar se recomandă oprirea pompelor.Presiunea minimă a aerului din recipientul de hidrofor se recomandă a fi egală cu ovaloare care să fie egală cu diferenţa de nivel între cel mai de sus consumator din clădire şinivelul pompei, la care se mai adaugă 4 – 6 m, respectiv pierderi de presiune pe traseul dealimentare cu apă şi presiunea necesară curgerii apei la consumatori. În cazul în careprepararea apei calde de consum se face cu preparatoare instantanee de apă caldă(electrice), atunci se ţine seama de faptul că aceste preparatoare au nevoie de 1 bar pentrufuncţionare corectă, respectiv de 10 m (presiune exprimată în altă scară, denumitămanometrică), aşadar în loc de 4 – 6 m se adaugă 12- 13 m. Introducerea aerului se facepe la partea superioară a hidroforului, pe la racordul conductei de aer.

• În cazul în care compresorul este defect, operaţia se poate face şi cu o pompă de bicicletăsau cu un compresor de maşină, caz în care recipientul de hidrofor trebuie golit, urmărindoperaţiile următoare: 1- Se scot de sub tensiune pompele (motoarele pompelor) respectivse scot din priză; 2- Se goleşte de apă recipientul de hidrofor (există un racord de golire alhidroforului la partea inferioară); 3 – Se reface perna de aer; 4 – se închide racordul deintroducere a aerului; 5 – se pornesc pompele, după realimentarea lor cu energie electrică.

• În cazul recipientelor de hidrofor cu membrană, pierderea pernei de aer poate fideterminată şi de o perforare a membranei separatoare între apă şi aer. Această membranătrebuie înlocuită, de regulă, o dată la trei ani.

115

Revizia se face anual şi constă în verificarea următoarelor elemente:• La staţiile de pompare: starea generală a pompei, modul de fixare pe postament,

conexiunile electrice, elementele de automatizare şi zgomotul produs în timpulfuncţionării.

• La rezervoarele de apă: starea suprafeţelor interioare şi exterioare; funcţionarearobinetelor cu plutitor; starea sorbului pompelor care aspiră din rezervor; pierderi de apă.Anual, rezervorul se va goli, se va curăţa de depuneri şi, dacă este necesar, se va grunduisau vopsi cu vopsele acceptate (agrementate) pentru rezervoare de apă potabilă.

• Pentru recipienţii de hidrofor: starea pereţilor interiori, care la nevoie se grunduiesc;etanşeitatea legăturilor. Anual se curăţă de depuneri şi se spală.

• Pentru robinetele (armăturile) de închidere: modul de închidere a armăturilor; starea şicalitatea garniturilor; etanşeitatea închiderii.

• Pentru ventilele de siguranţă: capacitatea de acţionare; etanşeitatea legăturii.• Pentru aparatele de măsură şi control: verificarea funcţionării; reetalonare (doar de către

unităţi specializate).• La conducte şi izolaţii: starea generală a acestora; etanşeitatea tuburilor conductei; starea

izolaţiei; calitatea elementelor de fixare a conductelor.

• La instalaţia de automatizare se verifică de către un personal calificat stareaelementelor de automatizare. În cazul unor avarii accidentale se urmăreşte separareaechipamentului respectiv de restul instalaţiei:• pentru pompe, se opreşte electromotorul (se scoate din priză) şi se închid robinetele

care sunt amplasate pe conductele de legătură ale pompei, respectiv de aspiraţie şirefulare;

• pentru rezervorul tampon, se opresc pompele şi se închide robinetul de alimentare cuapă a rezervorului, alimentarea cu apă a clădirii realizându-se prin conducta de ocolirea staţiei de hidrofor;

• pentru recipientele de hidrofor, se procedează similar cu rezervorul tampon, iar dacăexistă mai multe recipiente de hidrofor, se izolează din instalaţie doar cel defect.

Este bine ca să existe în dotarea staţiei de pompare rezerve de echipamente:• o electropompă;• armături (robinete) de închidere;• ţevi, fitinguri (piese de legătură – coturi, teuri etc), materiale de etanşare, de izolare(vată minerală), garnituri etc.;• automat de pornire pentru pompe.

• La instalaţia de evacuare a apelor uzate se verifică dacă poate prelua golirilerezervoarelor tampon ale recipientelor; se verifică starea sifoanelor de pardoseală şi arecipientelor de pardoseală din staţia de hidrofor.

5.3.3.4. EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR DE CANALIZAREINTERIOARE

Evacuarea apelor uzate din clădiri în reţelele exterioare (publice) se face respectândprevederile legale privind calitatea apei (NTPA 002). Administratorii şcolii sunt responsabilicu respectarea acestor legislaţii.Pentru evitarea deteriorării conductelor de canalizare realizate din plastic (PVC,polipropilenă), temperatura maximă a apelor evacuate la canalizare nu va depăşi 40 oC.

116

Controlul şi verificarea acestor instalaţii de canalizare interioare constau în:• verificarea aspectului general al instalaţiei;• depistarea unor anomalii în funcţionare, ca reducerea debitelor de apă evacuate, sau

prezenţa unor mirosuri neplăcute;• depistarea unor pierderi de apă pe la neetanşeităţi;• controlul depunerilor de frunze, gunoaie pe receptorii de terasă;• starea căciulilor de protecţie a coloanelor de ventilare a canalizării.

Revizia instalaţiei de canalizare se face periodic şi se referă la starea instalaţiei în ansamblu şila calitatea apelor uzate evacuate, şi urmăreşte:• calitatea apelor uzate, stabilite cu metode specifice;• verificarea aspectului general al instalaţiei;• verificarea stării conductelor de ventilare a canalizării (să nu fie obturate);• verificări ale sistemelor de prindere a colectoarelor şi coloanelor de elementele de

construcţie pereţi, plafoane).

Curăţirea şi spălarea instalaţiei interioare de canalizareInstalaţia de canalizare se spală periodic (cel puţin anual), astfel încât să se înlătureeventualele depuneri care altfel s-ar putea întări şi ar putea înfunda conductele de canalizare;spălarea şi curăţarea instalaţiei se face cu dispozitive adecvate, pornind de la obiectele sanitarecătre zona de ieşire a conductelor din clădire;Reţeaua de canalizare meteorică se revizuieşte anual sau după fiecare furtună violentă.

5.3.3.5. EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR DE CANALIZAREEXTERIOARE

Controlul, verificarea şi revizia se realizează atât asupra elementelor exterioare (controlexterior) cât şi în interiorul canalizării exterioare (control interior).Controlul exterior al instalaţiilor de canalizare exterioare se face lunar şi constă îninspectarea traseului de suprafaţă a canalizării şi se verifică următoarele:• existenţa unor tasări ale solului pe traseul canalelor;• starea capacelor sau grătarelor căminelor de canalizare şi poziţia lor corectă în ramele lor de

susţinere;• depozitarea de materiale pe fundul căminelor şi gurilor de scurgere.Controlul interior se face anual, cu echipamente de inspecţie speciale, şi presupune:• controlul stării interiorului colectoarelor de canalizare;• starea pereţilor şi treptelor de acces, în căminele de canalizare;• existenţa de depuneri pe traseele conductelor orizontale de canalizare.

Curăţirea şi spălarea instalaţiei exterioare de canalizare

Instalaţia de canalizare exterioară se spală periodic (cel puţin anual), astfel încât să se înlătureeventualele depuneri care altfel s-ar putea întări şi înfunda colectoarele de canalizare; spălareaşi curăţarea instalaţiei se face cu dispozitive adecvate.

Gurile de scurgere se curăţă cel puţin o dată pe trimestru (de 4 ori pe an).

117

5.3.3.6. EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA CUVELOR ETANŞE VIDANJABILE

Controlul şi verificarea cuvelor etanşe vidanjabile care acumulează apele uzate evacuate dincanalizarea interioară menajeră, care se adoptă în absenţa unei reţele exterioare de canalizare,constau în următoarele:• verificarea aspectului general cuvei;• depistarea unor pierderi de apă pe la neetanşeităţi, tasări sau teren umed în jurul cuvei;• starea căciulii de protecţie a coloanei de ventilare a cuvei.

Trapa de acces la interiorul cuvei trebuie închisă bine, să fie în bune condiţii şi să poată fiînlăturată cu uşurinţă atunci când se efectuează verificarea bazinului. Trapa de acces nutrebuie totuşi să poată fi deschisă foarte uşor, pentru a nu putea fi mişcată de către copii.Această trapă nu trebuie să provoace accidente de cădere a oamenilor.

Aceste cuve septice preiau apele menajere provenite din clădiri şi în consecinţă trebuie să aibeun volum corespunzător, ţinând seama de faptul că golirea lor se face o dată la douăsăptămâni. Interiorul acestor cuve trebuie verificat anual în fiecare an şi necesită lucrări deigienizare (curăţare şi spălare) cel puţin o dată la patru ani.

5.3.3.7. EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR PENTRU STINGEREAŞI COMBATEREA INCENDIILOR

Există obligativitatea existenţei unor instrucţiuni de funcţionare periodică a instalaţiilor destins incendii, pe care adminstratorii clădirilor respective au obligaţia să le respecte.

Trebuie verificate următoarele elemente componente ale instalaţiilor de stins incendii cu apă:

• starea staţiei de pompare pentru incendii (aceleaşi cerinţe ca la orice staţie de pompare)• starea rezervei intangibile de apă, care nu poate fi utilizată în alt scop;• starea tehnică a celei de a doua surse de alimentare cu energie electrică pentru staţia de

pompare pentru incendii;• asigurarea în încăperile unde sunt echipamente pentru stins incendii a unor temperaturi

superioare celei de îngheţ.

Instalaţii de stins incendii cu hidranţi (exteriori şi interiori)Comisia va verifica periodic următoarele aspecte:

• modul de manevrare a robinetelor de incendiu, care trebuie să se facă cu uşurinţă pe toatădeschiderea ventilului;

• furtunul să fie într-o stare bună, să nu cedeze la presiunea mare a apei;• accesul la hidranţi să fie liber şi nu obstrucţionat de prezenţa unor materiale depozitate în

zona lor de amplasare;• cutiile hidranţilor să fie marcate, uşor vizibile;• la hidranţii exteriori se verifică starea tehnică a cutiilor de protecţie;• etanşeitatea cutiilor hidranţilor exteriori;• garniturile hidranţilor exteriori, astfel încât să nu îngheţe apa în hidrant pe timpul

perioadei de iarnă.

118

Instalaţii de stins incendii cu sprinklereAceste instalaţii necesită o îngrijire specială, permanentă, supravegherea lor fiind încredinţatăunui personal calificat în acest sens şi se verifică săptămânal, de către un responsabildesemnat de administraţie. Verificările săptămânale şi constatările trebuie consemnate într-unregistru. Verificările necesare instalaţiei de stins incendii cu sprinklere sunt următoarele:

• o dată la 5 ani, trebuie revizuite 3% din numărul total de sprinklere aflate în instalaţie;

• o dată la 3 luni, trebuie curăţate capetele de sprinklere de eventualele scame sau impurităţicare se pot depune pe corpul acestora şi care ar obstrucţiona formarea ploii de apă pestesuprafaţa incendiată;

• o dată la trei luni se verifică starea manometrelor care indică valorile presiunilor apei îninstalaţie şi starea robinetelor care trebuie să fie în permanenţă complet deschise.

Staţiile de pompare aferente sprinklerelor se verifică conform cerinţelor oricărui grup depompare, iar toate defecţiunile trebuie remediate imediat, fiind necesară existenţa unui stoc dearmături în magazie (manometre, robinete, garnituri).

Instalaţii de stins incendii cu extinctoare mobileStingătoarele portabile trebuie verificate la 1 an sau la 6 luni, conform prevederilor indicatede comandamentul de pompieri, în funcţie de tipul stingătorului. Operaţiile necesare privindmentenanţa acestor echipamente se referă la verificare, reparare, încărcare şi vopsire, care serealizează doar în laboratoare specializate.

5.3.3.8. EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CUGAZE NATURALE COMBUSTIBILE

Controlul şi revizia instalaţiei de alimentare cu gaze, care cuprinde, pe lângă aparateleîntâlnite în instalaţiile sanitare, cele din instalaţiile de încălziri (vezi capitolul 4.4), se faceanual de către comisie, de către persoane specializate şi autorizate.

5.3.4. Instalaţii termice: încălzire, ventilare, climatizare

Confortul termic al ocupanţilor unei încăperi. Asigurarea confortului ocupanţilorScopul principal al instalaţiilor de încălzire, ventilare şi climatizare este acela de a asiguraconfortul termic pentru persoanele prezente în încăperi.Factorii principali ai confortului termic, componenta principală a confortului uman careimplică şi confortul igienico-sanitar, vizual, fonic, socio-psiho-afectiv, sunt: temperaturaaerului, temperatura medie de radiaţie a elementelor de închidere (anvelopei), umiditateaaerului, viteza aerului, metabolismul şi gradul de îmbrăcare a persoanei. Temperatura aeruluieste un factor principal, dar nu determinant în asigurarea confortului, acesta fiind efectulcorelării factorilor mai sus numiţi. Confortul este factor determinant în crearea unui mediupropice studiului.Legislaţia românească în domeniu furnizează standarde şi norme referitoare la confort îngeneral şi cu unele precizări pentru şcoli. Arhitecţii şi inginerii de structură şi instalaţii trebuiesă cunoască standardele şi normele specifice.

119

Se urmăresc următoarele aspecte:• Controlul temperaturii;• Controlul umidităţii;• Calculul temperaturii medii de radiaţie a anvelopei (închiderea exterioară a clădirii –

pereţi, ferestre, tavan, pardoseală);• Debite de aer specifice, controlul vitezei aerului;• Metabolismul şi vârsta;• Îmbrăcămintea.

Controlul temperaturiiCel mai utilizat şi mai cunoscut factor de confort este temperatura aerului, dar mai sunt şi alţifactori implicaţi în realizarea aspectelor fizice ale mediului. Factorii de mediu sunt variabili întimp, iar reacţia elevilor şi profesorilor este diferită la aceeaşi valoare a unui factor sau laacţiunea lor simultană.Variaţiile factorilor mediului interior sunt generate de: pierderile şi acumulările de căldură şiumiditate, mişcarea aerului, sistemele şi gradul de ventilare, zgomot şi vibraţii.Valori caracteristice pentru temperaturile de încălzire şi răcire pentru diferite încăperi deşcoală sunt listate în continuare. Ele trebuie adaptate corect pentru fiecare caz în parte înscopul asigurării confortului termic şi economisirii energiei.

Încălzire RăcireRomânia SUA *R.MEC *R.MEC SUA

Săli de clasă claseleI–IVV–XII

1818

2422

2120

2828

2626

Cancelarii, birouri 20 22 20 28 26Laboratoare 18 22 20 28 26Amfiteatre, săli deconferinţă

18 22 20 28 26

Biblioteci, camere delectură

20 22 20 28 26

Săli de desen 20 - 22 28 -Ateliere 18 22 20 28 26Holuri, coridoare, scări 18 20 18 28 27Grup sanitar (closete,pişoare)

15 22 20 Ventilator ptcontrolulmirosului

Ventilator pt.Controlul mirosului

Duşuri, camere dedezbrăcare

22 24 24 30Ventilaremecanica

26Climatizare

Săli de sport 18 - 20 28 -Cabinete medicale 22 - 22 28 26Bufete 18 - 20 28 -Bucătării 15 - 18 28 -Cabine portar 20 - 20 30 -Magazii - 18,5 18 - -Sala maşinilor - 18,5 18 - -Sălile calculatoarelor - - 22 28 26

120

*R.MECT - Recomandarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.Controlul umidităţii

Umiditatea din aer este importantă pe parcursul întregului an în menţinerea confortuluiocupanţilor. Umiditatea poate avea valori în limite largi însă depăşirea acestora poate creaprobleme.Iarna, un nivel scăzut al umidităţii, datorat funcţionării radiatoarelor sau sobelor, cauzeazărăspândirea bacteriilor şi viruşilor, generând o rată crescută a absenţelor la elevi. Deasemenea, aerul uscat afectează negativ nasul, gâtul, ochii şi pielea. Un nivel ridicat alumidităţii din aer va afecta elevii şi profesorii prin senzaţia de zăpuşeală, ce creează stări deiritabilitate, dar va favoriza dezvoltarea şi răspândirea ciupercilor şi a mucegaiurilor.Mucegaiul şi petele de umezeală reprezintă atât o problemă de sănătate pentru ocupanţi dar şio cheltuială pentru reparaţii pentru înlăturarea daunelor.

Calculul temperaturii medii de radiaţie a anvelopei.Temperatura medie de radiaţie a anvelopei este factorul care introduce influenţatemperaturilor diferite ale elementelor de delimitare ale unor încăperi (ferestre-uşi, pereţiexteriori şi interiori, pardoseli, tavane) asupra ocupanţilor; către suprafeţele reci se pierdecăldură, iar de la suprafeţele calde se primeşte căldură prin radiaţie. Este un factor calculat ca

raport între suma produselor suprafaţă şi temperatură (∑n

S1

i x t) şi suma suprafeţelor

anvelopei (ΣS). Acţiunea temperaturii şi temperaturii medii de radiaţie a anvelopei fiindsimultană asupra ocupanţilor, valorile acestora trebuie corelate.Datorită temperaturilor diferite ale suprafeţelor pereţilor şi ferestrelor exterioare faţă de cea aaerului interior, ocupanţii locurilor de lângă aceste suprafeţe se vor simţi mai puţin confortabildecât ceilalţi ocupanţi ai sălilor de clasă. Este important deci ca arhitecţii să aleagă judiciosorientarea sălilor de clasă în cadrul clădirii şcolii.

Debite de aer specifice. Controlul vitezei aerului

Mişcarea aerului în încăperi afectează confortul elevilor şi profesorilor. Sistemele de ventilareproiectate necorespunzător sunt greu de exploatat şi ineficace.Debitele de aer de ventilare pentru diferite încăperi sunt indicate în tabelul ce urmează:

Încăperea Debit de aer m3/h pers.(m3/h x m2)

Săli de clasă 25Laboratoare 50Ateliere 35Bibliotecă 25Aule 25Fumoare 100Vestiare 10 (m3/h x m2)Coridoare 2 (m3/h x m2)

În general.se recomandă un debit de:• 25 m3/h pers. în zonele unde nu se fumează;• 35 m3/h pers. în zonele unde se fumează.

121

Debitele mici realizează o circulaţie a aerului cu viteze reduse, ceea ce creează senzaţia dezăpuşeală şi de aer închis.

Debitele mari realizează o circulaţie a aerului cu viteze mari, ceea ce intensifică schimbul decăldură între om şi mediu cu efecte neplăcute (senzaţie de frig).

Instalaţiile de climatizare (cu tratarea complexă a aerului) pot asigura în totalitate parametriiconfortului termic dintr-o încăpere.

Instalaţiile de încălzire asigură parţial confortul termic putându-se controla în principaltemperatura interioară în încăperi.

Viteze recomandate pentru circulaţia aerului:

• confort (sporit)……………………..125 – 0,25 m/s în amfiteatre, biblioteci, cabinete deinformatică, cancelarii;

• confort (redus)………………………0,25 – 0,35 m/s în laboratoare, cabinete;

• confort industrial…………………….0,35 – 0,5 m/s în săli de sport, săli de mese.

Metabolismul şi vârstaPentru starea de confort, temperatura organismului uman trebuie menţinută în limite restrânse.Corpul omenesc produce căldură în permanenţă şi pentru a permite controlul temperaturiitrebuie să elimine către mediul înconjurător surplusul neconsumat în procesele metabolice.Confortul fizic şi psihic poate fi privit ca o condiţie de neutralitate termică pentru careorganismul nu trebuie să facă un efort sesizabil. Organismul face continuu reglaje detemperatură mărind sau micşorând pierderile dar confortul termic este realizat când acestereglaje nu sunt conştientizabile.Ritmul metabolismului scade cu vârsta ceea ce influenţează negativ puterea de adaptare lacondiţiile de mediu.

ÎmbrăcăminteaÎntrepusă între piele şi mediul înconjurător, îmbrăcămintea devine un factor major careinfluenţează pierderile de căldură pentru acele zone ale corpului care sunt acoperite.Metabolismul diferit, îmbrăcămintea şi vârsta elevilor şi a profesorilor duc la percepţii diferitea confortului în sălile de clasă şi în încăperile cu activităţi didactice.

5.3.5. Instalaţii electrice

Recomandări privind întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor electricePrezentul capitol are ca scop instruirea personalului care administrează clădirea şcolii pentrumenţinerea în stare de funcţionare corespunzătoare a sistemelor de iluminat şi a instalaţiilorelectrice aferente clădirii.Răspunderea pentru starea tehnică, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor electrice şisistemelor de iluminat aparţinând clădirii revine proprietarului imobilului şi personalului dinadministraţia clădirii.

122

Ca o primă cerinţă în realizarea obiectivului propus, personalul care asigură exploatareainstalaţiilor electrice şi sistemelor de iluminat ale şcolii trebuie să îndeplinească următoarelecondiţii:• să fie sănătos atât din punct de vedere fizic cât şi psihic;• să nu prezinte infirmităţi care să-l împiedice în îndeplinirea sarcinilor care-i revin;• să nu lucreze sub influenţa băuturilor alcoolice;• să urmeze instructajul la locul de muncă în ceea ce priveşte normele de protecţie a muncii

pentru instalaţiile electrice (NSPM65/97);• să cunoască aparatajele electrice şi utilajele alimentate cu energie electrică;• să cunoască pericolele care pot apărea în timpul utilizării instalaţiilor electrice;• să poată folosi mijloace de stingere a incendiilor în instalaţiile electrice.

Instalaţii electrice

Se consideră instalaţie electrică în funcţiune orice instalaţie care se află sub tensiune (totalsau parţial) sau care ar putea fi sub tensiune în orice moment.Instalaţia electrică care se află în exploatarea personalului administrativ a şcolii începe de lalocul în care este montat contorul de energie electrică.Instalaţiile electrice au rolul de a asigura distribuţia energiei electrice în clădire, în scopulalimentării receptoarelor electrice.Elementele principale ale instalaţiilor electrice de lumină, prize şi forţă din clădire sunt:circuitele electrice, coloanele, tablourile electrice.Prin circuit electric se înţelege ansamblul de conductoare electrice (fază şi nul de lucru, nul deprotecţie) introduse într-un tub de protecţie. Circuitele electrice sunt prevăzute cu aparate deprotecţie (siguranţe fuzibile, siguranţe automate unipolare cu filet, siguranţe automate,disjunctoare, disjunctoare cu protecţie diferenţială etc.). Aceste aparate se găsesc montate întablourile electrice.Circuitele electrice alimentează cu energie electrică un receptor (de exemplu, un motorelectric), un ansamblu de receptoare (de exemplu, mai multe corpuri de iluminat). Circuitulare ca punct de plecare un tablou electric secundar.Pozarea circuitelor se face în montaj îngropat (în elementele de construcţie: în pereţi, în şapade egalizare, în placa de rezistenţă ) sau în montaj aparent pe elementele de construcţie (peperete, pe plafon, pe grinzi etc.), în plafon fals.Receptorul electric este un aparat electric care are rolul de a transforma energia electrică înaltă formă de energie (exemplu: caloriferul electric, sursa de lumină, televizorul etc.).Coloana electrică se defineşte prin ansamblul elementelor conductoare şi de izolare (suntlinii de curent trifazate) care alimentează cu energie electrică un tablou de distribuţie.Tabloul electric are rolul de a asigura distribuţia energiei electrice la alte tablouri sau direct lareceptoare. În tabloul electric se montează aparatele electrice de conectare-deconectare(întreruptoare, contactoare), aparate de protecţie (siguranţe fuzibile, disjunctoare, siguranţeautomate etc.), aparate de măsură şi control (ampermetre, voltmetre etc.).

Clasificarea instalaţiilor electrice

• Instalaţii electrice pentru iluminat şi prize cuprinzând instalaţii electrice interioare şiexterioare pentru iluminatul normal şi de siguranţă şi prize;

• Instalaţii electrice pentru forţă cuprinzând instalaţiile electrice care alimentează cuenergie electrică motoarele electrice sau alte receptoare de forţă şi prizele trifazate;

123

• Instalaţii electrice de automatizare cuprinzând totalitatea aparatelor electrice deacţionare, supraveghere şi legăturile electrice (conductorii) dintre acestea. Instalaţiaelectrică de automatizare realizează comanda automată a receptoarelor electrice în scopulreglării diverşilor parametri (temperatură, umiditate, presiune). De exemplu, realizareapresiunii corespunzătoare în instalaţia de apă se poate face fără intervenţia directă oomului, prin comanda automată a unui motor asincron trifazat cuplat cu o pompăcentrifugală.

• Instalaţii electrice de curenţi slabi cuprinzând: instalaţii de telefonie, instalaţia desonerie, instalaţia de semnalizare incendiu sau efracţie, instalaţii de ceasuri electrice,reţeaua de calculatoare etc.

• Instalaţii de protecţie împotriva electrocutării prin legarea la pământ cuprinzândinstalaţiile electrice care au ca scop reducerea tensiunii de atingere la valori admisibile,nepericuloase pentru om.

• Instalaţii electrice de protecţie a construcţiei şi a instalaţiilor electrice împotrivadescărcărilor atmosferice (instalaţia de paratrăsnet). Instalaţia de paratrăsnet estealcătuită din:

• elementul de captare, situat pe acoperişul clădirii şi are rolul de a capta energiarezultată în urma descărcării electrice;

• elementele de coborâre care au rolul de a conduce curentul electric către priza depământ realizând legătura electrică între elementul de captare şi priza de pământ;

• priza de pământ alcătuită din electrozi verticali şi orizontali, montată în pământ lao adâncime de 0,8m.

Sisteme de iluminat

Sistemul de iluminat al unei încăperi este definit ca un ansamblu de corpuri de iluminatechipate cu surse de lumină corespunzătoare. Amplasarea corpurilor de iluminat se face astfelîncât să se realizeze un mediu luminos confortabil, necesar desfăşurării activităţii.Sursa de lumină este un aparat electric care are rolul de a transforma energia electrică înlumină.Corpul de iluminat este un aparat care are rolul de a susţine sursa de lumină, de a o protejacontra loviturilor mecanice, condiţiilor de mediu şi de a distribui fluxul luminos emis deaceasta. În interiorul corpului de iluminat se găsesc aparatele electrice necesare amorsării şifuncţionării sursei de lumină şi se realizează legăturile electrice.

Documentaţia tehnicăPentru o bună organizare a exploatării, întreţinerii şi reparării instalaţiilor electrice şi asistemelor de iluminat care aparţin clădirii, este necesar ca personalul administrativ(directorul) să păstreze, să răspundă şi să pună la dispoziţie persoanelor avizate următoareledocumente:• cărţi şi fişe tehnice ale echipamentelor electrice, procese verbale şi acte referitoare la

încercări şi reparaţii, număr de inventar;• planuri privind amplasarea echipamentelor electrice şi traseele de circuite, jurnale de

cabluri;• scheme de montaj şi de principiu;• instrucţiunile producătorilor de echipamente şi materiale pentru cele utilizate la realizarea

instalaţiilor electrice şi a sistemelor de iluminat;• avizele şi autorizaţiile legate de funcţionare, agrementele tehnice ale echipamentelor

utilizate.

124

Aceste documente trebuie să se ataşeze cărţii tehnice a clădirii, astfel încât să fie uşor degăsit în caz de nevoie şi să nu se piardă în cazul înlocuirii persoanelor cărora li s-auîncredinţat.

Din experienţă, s-a constatat că unele piese din cartea tehnică a clădirii (în special planuri şischeme de distribuţie a energiei electrice în clădire) se pierd în timp. Acest lucru conduce lanecesitatea realizării unui releveu a întregii instalaţii electrice, făcând dificilă o eventualăintervenţie rapidă la aceasta. Releveul constă în întocmirea la faţa locului a planurilor deinstalaţii electrice şi a sistemelor de iluminat prin identificarea receptoarelor electrice, amodului în care sunt formate circuitele electrice şi a tabloului de alimentare pentru fiecarecircuit. În urma realizării releveului se reconstituie planurile de instalaţii electrice, schemeletablourilor de distribuţie şi schema generală de distribuţie a energiei electrice în clădire.Realizarea unui releveu implică cheltuieli financiare suplimentare şi necesită o perioadă detimp pentru întocmire, perioadă care depinde de mărimea clădirii.Orice modificare realizată în cadrul instalaţiilor electrice sau a sistemelor de iluminat se facenumai sub coordonarea unui proiectant de specialitate care va elabora o documentaţie tehnicăîn conformitate cu normele în vigoare. Modificarea se anexează la proiectul iniţial.În exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice şi a sistemelor de iluminat,personalul trebuie să aibe un registru în care să se ţină evidenţa controalelor realizate, evidenţadefecţiunilor şi a reparaţiilor efectuate.Preluarea în exploatare a instalaţiilor electrice şi a sistemelor de iluminat noi sau a celor careau fost supuse unor lucrări de revizii şi reparaţii se face numai după constatarea funcţionăriicorecte a acestora.Preluarea în exploatare se face între executant şi beneficiar pe baza unui proces verbal derecepţie.

5.3.5.1. RECOMANDĂRI PENTRU ÎNTREŢINEREA ŞI EXPLOATAREA SISTEMELORDE ILUMINAT

Pentru realizarea unui confort luminos necesar desfăşurării activităţii şcolare este necesar săse facă atât o alegere corespunzătoare a sistemului de iluminat, cât şi o întreţinere adecvată asistemelor de iluminat, pe toată durata exploatării acestuia.

Înlocuirea unei surse de lumină se face atunci când aceasta s-a defectat sau atunci când duratade funcţionare a acesteia a atins limita dată de producător, după un anumit număr de ore defuncţionare (precizat în fişa tehnică a sursei de lumină), când fluxul luminos emis de sursăscade sub 80% din fluxul iniţial şi în planul de lucru nu se mai realizează nivelul de iluminarecorespunzător. Este necesar, deci, să se înlocuiască sursa de lumină după expirarea duratei defuncţionare a acesteia.

Evidenţa numărului de ore de funcţionare va fi ţinută de administratorul şcolii sau dedirector şi în funcţie de aceasta, directorul va planifica înlocuirea surselor de lumină pentruanul următor.Personalul care întreţine sistemele de iluminat trebuie să ţină evidenţa foarte clară a număruluide ore de funcţionare a surselor de lumină din clădire. Se recomandă să se stabilească unnumăr mediu de ore de funcţionare pentru fiecare zi, corespunzătoare anumitor perioade din zişi din an (elevii învaţă într-un schimb de dimineaţă sau în două schimburi, este nevoie de

125

lumină artificială în timpul zilei sau nu, perioade de sfârşit de săptămână şi de vacanţă,anotimp etc.). În timpul zilei, se consideră că nu este nevoie de lumină artificială atunci cândcu ajutorul luminii naturale se realizează în planul de lucru un nivel minim al iluminării impusprin normativ (minim 300 lx în sălile de clasă unde se desfăşoară cursuri numai dimineaţa şi500 lx acolo unde cursurile se desfăşoară dimineaţa şi dupăamiaza.) şi o uniformitate ailuminării corespunzătoare normativului. Se are în vedere, de asemenea, ca în câmpul vizualal elevului să se nu găsească soarele a cărui strălucire este foarte mare (în special în timpulprânzului). În acest caz, se recomandă utilizarea unor perdele sau jaluzele reglabile şiutilizarea iluminatului artificial.

Deoarece soclurile surselor cu incandescenţă au aceleaşi dimensiuni pentru o gamă variată deputeri, există pericolul supraîncărcării circuitului electric prin înlocuirea unei surse de luminăde putere mai mică cu o sursă de o putere mai mare.Înlocuirea surselor de lumină de putere mai mare cu surse de putere mai mică conduce larealizarea unui nivel de iluminare în planul de lucru al încăperii mai mic decât cel necesar.Utilizarea în aceeaşi încăpere a unor surse de lumină având culori diferite generează o stare dedisconfort vizual. De aceea, când se face înlocuirea unei surse fluorescente de lumină, estenecesar să se ia în consideraţie culoarea aparentă a sursei de lumină. De exemplu, o sursă careemite o lumină de culoare alb-gălbuie nu poate fi înlocuită cu o sursă care emite o lumină deculoare alb-albăstruie.

În cazul menţinerii în funcţiune a sistemelor de iluminat realizate cu corpuri de iluminatde tip vechi (de exemplu, pendulul cu glob opal), echipate cu surse de lumină cuincandescenţă (becuri), se recomandă să se considere ca prioritate înlocuirea acestorcorpuri de iluminat cu corpuri de iluminat moderne, echipate cu surse fluorescente careau o eficacitate luminoasă mai bună.

Se recomandă ca în stoc să existe surse de lumină de rezervă, de acelaşi tip cu cele utilizate.Nu trebuie să se monteze în corpul de iluminat un număr mai mic de surse de lumină decâtnumărul de surse pentru care acesta a fost conceput.Nu se recomandă utilizarea unor corpuri de iluminat defecte, cărora le lipsesc unele elementecomponente: de exemplu, grătarul de protecţie vizuală, globul, difuzorul etc.Pentru o bună desfăşurare a activităţii din şcoală, în special în sălile de clasă, trebuie să serealizeze un confort luminos corespunzător.Confortul luminos trebuie să se realizeze atât din punct de vedere cantitativ cât şi din punct devedere calitativ.Din punct de vedere cantitativ, confortul luminos se poate realiza prin stabilirea tipului şinumărului de corpuri de iluminat necesare obţinerii unui nivel de iluminare corespunzător pemasa de lucru. Realizarea pe masa de lucru a unui nivel de iluminare mai mic decât celprecizat de normativ are efecte negative asupra stării de sănătate a elevilor. Efectele se potmanifesta imediat, prin apariţia unor stări de oboseală accentuată, dureri de cap etc., sau potapărea după o perioadă mai lungă de timp, afectând vederea.Din punct de vedere calitativ, confortul luminos se realizează printr-o amplasarecorespunzătoare a corpurilor de iluminat, astfel încât să se realizeze o iluminare uniformă înplanul de lucru (adică să nu apară pe masa de lucru pete de lumină alternate cu pete deumbră).O altă condiţie necesară pentru realizarea confortului luminos este alegerea corectă a tipuluide corp de iluminat. Este necesar să se utilizeze corpuri de iluminat echipate cu grătar deprotecţie vizuală sau cu alte elemente care să asigure protecţia vizuală, prin diminuareasuprafeţei strălucitoare a surselor de lumină. În caz contrar, pot apărea efecte negative asuprasănătăţii elevului.

126

Nivelul de iluminare, precum şi uniformitatea iluminării în planul de lucru dintr-o încăperetrebuie să fie conform "Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminatartificial din clădiri NP-061-02". Pentru verificarea periodică a nivelului de iluminare dinsălile de clasă (pe masa de lucru), autorităţile locale au obligaţia să pună la dispoziţia comisieiun aparat de măsură a iluminării numit "luxmetru", aparat care este uşor de utilizat chiar şi decei care nu-şi desfăşoară activitatea în domeniul iluminatului.

Conform normativului, într-o sală de clasă, nivelul de iluminare trebuie să fie de celpuţin 300 lx acolo unde cursurile se desfăşoară doar dimineaţa şi de 500 lx, acolo undecursurile se desfăşoară dimineaţa şi dupăamiaza.

Realizarea unui confort vizual optim în sălile în care se desfăşoară activitate de scris şi citittrebuie realizată fără a neglija însă consumul de energie electrică. Pentru aceasta, serecomandă utilizarea unor surse de lumină care au o eficacitate luminoasă bună, cum ar fisursele fluorescente. Se recomandă ca o prioritate, înlocuirea corpurilor de iluminat echipatecu surse cu incandescenţă (becuri) aflate încă în funcţiune, cu corpuri de iluminat echipate cusurse fluorescente. Amplasarea corpurilor de iluminat astfel echipate se va face în şiruriparalele cu fereastra şi paralel cu direcţia de privire a elevilor. Acţionarea lor este bine să sefacă tot în şiruri paralele cu fereastra. Pentru iluminatul tablei, trebuie să se prevadă corpuri deiluminat cu reflector asimetric montate suspendat, la o distanţă de 0,6m faţă de tablă, astfelîncât fluxul luminos să cadă pe aceasta.Se recomandă, de asemenea, utilizarea unor corpuri de iluminat care să dirijeze fluxul luminosemis de sursele de lumină, în procent mare, către zona de lucru. În acest fel se realizează outilizare mai eficientă a fluxului luminos, deci o mai bună utilizare a energiei electrice.Tot în scopul reducerii consumului de energie electrică se recomandă să se utilizeze, ori decâte ori este posibil, balasturile electronice în locul balasturilor electromagnetice. Balastulelectromagnetic consumă o putere electrică mai mare decât cel electronic. Balastul este unaparat electric care se montează în circuitul de alimentare, în serie cu sursa de lumină şi arerolul de a limita curentul electric din tubul de descărcare. În cazul în care acesta lipseşte dincircuitul de alimentare cu energie electrică, tubul fluorescent se deteriorează prin distrugereacelor doi electrozi care se găsesc la capetele acestuia.

O altă problemă importantă a sistemelor de iluminat este curăţarea periodică a corpurilor deiluminat. Curăţarea acestora de praf sau de alte particule se poate realiza de orice persoanăînsărcinată cu curăţenia, dar numai în prezenţa unui electrician autorizat, care să facilitezeaccesul în interiorul corpului de iluminat şi să deconecteze instalaţia electrică de la reţeauaelectrică.Pentru corpurile de iluminat cu grătar de protecţie vizuală, utilizate de regulă în sălile de clasă,cancelarii, cabinete de informatică, perioada de timp între două curăţări este de 12 luni pentrumediu foarte curat sau curat şi de 6 luni pentru mediu puţin murdar. Dacă nu se realizeazăcurăţarea periodică a corpurilor de iluminat, depunerile de praf de pe suprafaţa acestora sau asurselor de lumină au ca efect reducerea fluxului luminos emis de sursele de lumină, deciscăderea nivelului de iluminare în planul de lucru.

127

5.3.5.2. RECOMANDĂRI PENTRU ÎNTREŢINEREA ŞI EXPLOATAREAINSTALAŢIILOR ELECTRICE PENTRU ILUMINATUL NORMAL ŞI PRIZE

În timpul exploatării instalaţiilor electrice de lumină şi prize pot apărea următoarele defecte:• întreruperea circuitului electric;• defecte în tablourile electrice;• defecte la prize;• supraîncălziri locale.

Întreruperea circuitului electricÎntreruperea alimentării cu energie electrică a receptoarelor alimentate pe un circuit electricpoate avea una din următoarele cauze:• Declanşarea aparatului de protecţie (topirea fuzibilului) poate fi cauzată de un curent de

scurtcircuit, de un curent de suprasarcină sau de o supratensiune. Înlocuirea fuzibilului sauanclanşarea aparatului de protecţie (siguranţă automată, disjunctor diferenţial etc.) se facenumai după îndepărtarea cauzei care a dus la apariţia curentului de defect. În cazul în careprotecţia circuitelor se realizează cu siguranţe fuzibile este necesar ca în dotareapersonalului administrativ să existe siguranţe fuzibile de rezervă, de acelaşi calibru cu celeexistente în funcţiune. Se interzice utilizarea improvizaţiilor. Se recomandă înlocuireasiguranţelor fuzibile cu siguranţe automate corespunzătoare, care nu necesită înlocuirea ladeclanşare. Acest lucru necesită schimbarea tabloului electric, deoarece siguranţeleautomate nu pot fi montate în locul celor fuzibile.

• Slăbirea legăturilor electrice din dozele de derivaţieLegăturile conductoarelor din cupru realizate prin lipire (cositorire) sau legăturileconductoarelor din aluminiu realizate prin strângerea cu şurub, în clemă, se pot desfacesau slăbi. Acest lucru poate duce la întreruperea continuităţii electrice a circuitului sau laapariţia arcului electric. Arcul electric poate genera incendiu prin supraîncălzirea locală aelementelor de construcţie pe care se găseşte montată doza de derivaţie sau explozie încazul încăperilor în care există pierderi de gaz metan.

Atenţie! În încăperile în care se constată pierderi de gaz metan se interzice acţionareaîntreruptorului până nu se face aerisirea completă şi oprirea scurgerilor de gaz.

• Deteriorarea aparatului de acţionare (întreruptorul sau comutatorul) se poatemanifesta prin:• slăbirea ghearelor de fixare a întreruptorului în doza de aparat apare din cauza

calităţii proaste a întreruptorului utilizat; se recomandă înlocuirea acestuia cu unul decalitate superioară. Este bine ca atunci când se fac reparaţii sau reabilitări să se aibeîn vedere achiziţionarea unor aparate de calitate. În caz contrar, întreţinerea devineo activitate care necesită timp şi devine costisitoare.

• topirea sau deformarea întreruptorului cauzată de degajarea mare de căldură careeste produsă în cazul apariţiei unui arc electric puternic în interiorul aparatului. Unarc electric mai puternic decât cel normal apare în cazul unui defect în interiorulîntreruptorului, sau din cauza slăbirii legăturilor la bornele acestuia. Se constatădefectul şi este anunţat electricianul care verifică dacă au fost afectate şi alteelemente ale circuitului. Dacă acestea nu au fost afectate, se remediază defectul prinînlocuirea întreruptorului cu unul corespunzător. Dacă şi alte elemente au fostafectate, se înlocuiesc cu unele identice. Se recomandă ca în stoc să existe aparate deacţionare (întreruptoare sau comutatoare) de rezervă.

128

• Defectarea receptorului electric alimentat: aparatul defect se repară sau se înlocuieşte.• Defectul de izolaţie a conductorului sau cablului electric apare din cauza îmbătrânirii

izolaţiei. Defectul de izolaţie care nu este depistat la timp poate duce la întrerupereacircuitului electric prin generarea unui scurtcircuit. În cazul atingerii de către o persoană,în mod accidental, a locului în care izolaţia este deteriorată, aceasta se poate electrocuta.Depistarea locului de defect se realizează prin măsurarea rezistenţei de izolaţie aconductorului. După depistarea defectului se înlocuieşte tronsonul defect.

• Întreruperea conductorului este un defect care apare mai rar. Depistarea tronsonului cudefect se face prin măsurarea continuităţii electrice a conductorului.Măsurareacontinuităţii electrice a conductorului se face numai când în instalaţia electrică apare undefect cum ar fi: tensiunea scăzută la bornele receptorului electric, lipsa de tensiune etc.

În cazul în care instalaţia electrică este veche, se recomandă ca o prioritate înlocuireaconductelor electrice realizate din aluminiu cu conducte electrice realizate din cupru.

Defecte în tablourile electrice: în interiorul tabloului electric pot apărea o serie de defectecare să împiedice buna funcţionare a instalaţiei electrice. Este necesar ca acestea să fiedepistate şi înlăturate în cel mai scurt timp cu putinţă. În caz contrar, activitatea în încăperileîn care se găsesc receptoarele electrice alimentate din acel tablou poate fi îngreunată sau nu sepoate realiza. Depistarea şi remedierea defectelor din tabloul electric se poate face numai decătre o persoană autorizată.

• Slăbirea legăturilor electrice la bornele aparatelor: se caută legătura slăbită (şurubdesfăcut) şi se reface (se strânge şurubul).

• Deteriorarea clemelor sau a conectorilor: se depistează prin examinare vizuală clema sauconectorul defect şi se înlocuieşte cu un element identic.

• Deteriorarea unui aparat electric: se depistează aparatul electric defect şi se înlocuieştecu unul identic.

• Deteriorarea izolatoarelor: izolatoarele defecte (sparte, rupte, smulse) se înlocuiesc cualtele identice aflate în stare de funcţionare; în scopul unei exploatări uşoare şi pentrureparaţii rapide, în cadrul tablourilor se utilizează conductoare având izolaţia de culoridiferite, iar aparatele se etichetează, astfel încât identificarea unui circuit să fie rapidă.Dacă etichetele se deteriorează se recomandă refacerea acestora.

În cazul în care tablourile electrice sunt de tip vechi, se recomandă ca prioritate,înlocuirea acestora cu tablouri de tip nou, moderne, fiabile şi uşor de întreţinut.

Defecte care pot apărea la corpurile de iluminat şi echipamentele aferente acestora

• Defectarea surselor de lumină: în cazul defectării sursei de lumină, aceasta se înlocuieştecu una identică, de aceeaşi putere şi culoare aparentă, având aceleaşi dimensiuni.

• Defectarea balastului: deteriorarea balastului poate fi uşor sesizată deoarece acesta emiteun zgomot supărător, sau din corpul de iluminat se prelinge o răşină sintetică. Defectul seremediază prin înlocuirea balastului cu unul nou, de acelaşi tip sau cu unul maiperformant. Se recomandă înlocuirea balasturilor electromagnetice care consumă o puteremai mare cu balasturile electronice, care consumă o putere mai mică, asigură un confortvizual mai bun, au o viaţă lungă de funcţionare. Se înlocuieşte balastul în cazul în care sesesizează apariţia fenomenul de pâlpâire a sursei de lumină, în timpul funcţionării sale.

• Defectarea starterului: în cazul defectării starterului nu se poate realiza amorsarea surseide lumină. După constatarea defectului, se înlocuieşte starterul defect cu unul nou.

129

• Slăbirea legăturilor electrice la bornele corpului de iluminat: pentru depistareadefectului, se caută bornele, se caută legătura slăbită şi se reface prin strângerea şurubului.În cazul în care borna de legătură sau clema s-a deteriorat, aceasta se înlocuieşte.

• Spargerea, fisurarea, străpungerea părţilor izolatoare

În cazul apariţiei unuia dintre defectele enumerate, părţile izolatoare (care separăcompartimentul în care se găseşte aparatajul electric) se înlocuiesc sau, dacă estenecesar, se înlocuieşte corpul de iluminat cu unul identic.

• Ruperea, desprinderea, fisurarea grătarului de protecţie vizuală: deteriorarea grătaruluide protecţie vizuală se constată prin examinare vizuală. Defectul se remediază prinrepararea corespunzătoare a acestuia, sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin înlocuireaacestuia cu unul identic.

Defecte la locurile de priză

• Topirea sau deformarea prizei: aceste defecte pot apărea atunci când la priză au fostracordate receptoare electrice cu o putere maximă mai mare de 2000W. După constatareadefectului, se verifică dacă alte elemente ale circuitului de priză au fost afectate (izolaţiaconductorilor electrici, legăturile la borne), după care se înlocuieşte priza cu una identică.Se recomandă să se afişeze la vedere, în imediata vecinătate a locului de priză, putereamaximă la care să se utilizeze priza. Se recomandă ca în stoc să existe prize de rezervă.

• Slăbirea ghearelor de fixare a prizei în doză: apare din cauza calităţii proaste a prizeiutilizate şi în acest caz se recomandă înlocuirea acesteia cu una de calitate superioară. Estebine ca atunci când se fac reparaţii sau reabilitări să se aibă în vedere achiziţionarea unoraparate de calitate. În caz contrar, întreţinerea devine o activitate complicată şicostisitoare. Acest defect poate apărea, dar mai rar, şi din cauza unei utilizări frecvente aprizei respective. În acest caz, defectul se remediază prin strângerea şuruburilor ghearelorde fixare a prizei în doză.

Supraîncălziri locale, cauzate de:

• Slăbirea legăturilor: contactul imperfect realizat între două conductoare sau între bornă şiconductor electric poate duce la apariţia arcului electric cu degajări de căldură. Acestagenerează supraîncălzirea elementelor combustibile din vecinătate şi, implicit, poategenera incendiu.

• Supraîncărcarea unui circuit: circuitul electric se supraîncălzeşte din cauza utilizăriicircuitului la o putere mai mare decât cea pentru care a fost proiectat, iar aparatul deprotecţie nu a declanşat din diferite motive (nu a fost corect dimensionat, a fost înlocuit cuunul necorespunzător, aparatul este defect etc.). Pot izbucni incendii şi în această situaţie.Se înlătură cauza care a dus la apariţia acestei situaţii şi se înlocuieşte conductorul electriccare a suferit o supraîncălzire.

130

5.3.5.3. RECOMANDĂRI PENTRU ÎNTREŢINEREA ŞI EXPLOATAREAINSTALAŢIILOR ELECTRICE PENTRU ILUMINATUL DE SIGURANŢĂ

Întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor electrice pentru iluminatul de siguranţă se face în modsimilar cu cele ale instalaţiilor electrice pentru iluminatul normal.Sistemele de iluminat de siguranţă aferente şcolilor au rolul de a permite evacuareapersoanelor din clădire în caz de urgenţă (cutremur, incendiu etc.), prin asigurarea unui nivelminim de iluminare pe căile de circulaţie şi prin ghidarea acestora către ieşire. În funcţie denumărul persoanelor din clădire se alege un anumit tip de iluminat de siguranţă de evacuare,conform normativului I7 aflat în vigoare. Alimentarea cu energie electrică a corpurilor deiluminat de siguranţă se poate face din:• baterie centrală de acumulatoare;• grup electrogen;• transformator sau cofret de branşament diferite de cele utilizate pentru alimentarea cu

energie electrică a sistemului de iluminat normal;• acelaşi transformator sau cofret de branşament din care se alimentează cu energie electrică

sistemele de iluminat normal;• din baterii locale de acumulatoare, cu dispozitive de comutare locale.

În şcoli sunt utilizate, în general, ultimele două variante de alimentare cu energie electrică.Este necesar ca sursa de lumină care se defectează să fie înlocuită urgent astfel încât, în caz denevoie, ghidarea spre ieşire a persoanelor să nu fie împiedicată.

5.3.5.4. RECOMANDĂRI PENTRU ÎNTREŢINEREA ŞI EXPLOATAREAINSTALAŢIILOR ELECTRICE DE FORŢĂ ŞI A INSTALAŢILOR DE AUTOMATIZARE

Întreţinerea motoarelorPentru a se realiza o întreţinere corespunzătoare a instalaţiilor electrice de forţă şi deautomatizare, este necesar să se ţină o evidenţă clară privind:• datele tehnice ale motorului şi ale celorlalte echipamente electrice care intră în

componenţa acestor instalaţii;• prescripţii, indicaţii, recomandări, scheme date de fabrica constructoare;• certificate de garanţie, buletine de încercări;• procese verbale de recepţie la punerea în funcţiune, revizie, reparaţie;• defectele sau avariile survenite în timpul exploatării;• numărul de ore de funcţionare a motoarelor;• scheme electrice la instalaţia de automatizare (scheme monofilare, multifilare, etc.);• instrucţiuni de exploatare specifice;• jurnale de cabluri;• plan de amplasare şi trasee de cabluri.

131

Reguli de bază în exploatarea motoarelor

Personalului administrativ îi revine sarcina să verifice zilnic buna funcţionare a acestorinstalaţii. De asemenea, personalului administrativ îi revine obligaţia de a anunţa de urgenţăapariţia unui defect în instalaţie. Depistarea şi remedierea defectului se fac doar de o persoanăsau o firmă autorizată.Pentru a nu se genera o funcţionare necorespunzătoare a motoarelor electrice, trebuie avută învedere, încă de la început, o amplasare a motoarelor astfel încât acestea să nu fie expuseradiaţiilor termice sau razelor solare.Este necesar să se realizeze o curăţare periodică a motoarelor pentru îndepărtarea depunerilorde praf, care ar putea împiedica schimburile de căldură cu mediul înconjurător.Plăcuţa cu datele tehnice ale motorului electric nu trebuie scoasă şi nu trebuie acoperită cuvopsea.Pentru buna funcţionare a motorului este necesar ca temperatura şi umiditatea mediului dinîncăperea în care se găseşte amplasat motorul să corespundă celor prevăzute în cartea tehnicăa motorului. Trebuie să se prevină o eventuală agresivitate a mediului faţă de motor.Orice modificare care se face în instalaţia de forţă sau în cea de automatizare se va face numaicu acordul proiectantului şi se va anexa la documentaţia tehnică existentă.

5.3.5.5. RECOMANDĂRI PRIVIND ÎNTREŢINEREA APARATELOR DE MĂSURĂ

Aparatele de măsură din instalaţiile electrice au rolul de a permite citirea sau înregistrareavalorilor unor parametrii electrici cum ar fi: tensiunea, intensitatea curentului, puterea, energiaelectrică consumată. Aceste aparate sunt: voltmetrele, ampermetrele, wattmetrele, contoareleetc.Aparatele de măsură din instalaţiile electrice trebuie verificate cu regularitate de organele destat pentru metrologie. Perioada de verificare a acestora este impusă de acestea.

În vederea întreţinerii aparatelor de măsură trebuie să se realizeze:• verificarea funcţionării corecte a aparatelor de măsură;• verificarea etanşeităţii dulapurilor şi tablourilor pe care sunt instalate aparatele electrice de

măsură;• întreţinerea curăţeniei acestora;• evidenţa defecţiunilor, reparaţiilor şi verificărilor aparatelor de măsură prin înscrierea lor

în registrul de evidenţă.Repararea aparatelor de măsură defecte se face numai de către firme autorizate de cătreorganele de stat pentru metrologie sau de către acestea.

5.3.5.6. RECOMANDĂRI PENTRU ÎNTREŢINEREA ŞI EXPLOATAREAINSTALAŢIILOR DE CURENŢI SLABI

Controlul periodic al funcţionării instalaţiilor de curenţi slabi de avertizare incendiu sauefracţie se face prin simularea unei situaţii anormale; se verifică dacă instalaţia funcţioneazăcorect. În cazul în care aceasta nu funcţionează, se anunţă o persoană autorizată care sedeplasează la faţa locului, constată defectul şi îl remediază.În cazul în care în urma verificării s-a constatat un defect la unul din aparatele electricecomponente, acesta se repară de către o persoană specializată sau se înlocuieşte cu unul nou,de acelaşi tip. Înlocuirea aparatului defect cu un aparat de alt tip se face numai cu acordulproiectantului.

132

Dacă în urma verificării s-au constatat legături necorespunzătoare la bornele aparatelorelectrice componente, se remediază defectul prin strângerea şuruburilor.Întreţinerea curăţeniei instalaţiilor de curenţi slabi se realizează ori de câte ori este nevoie şinumai cu o perie cu mâner din lemn sau cu un aspirator cu capătul furtunului din plastic.O situaţie deosebită o reprezintă instalaţia de curenţi slabi de avertizare pentru incendiu căreiatrebuie să i se acorde o importanţă deosebită, deoarece aceasta funcţionează la intervale foartemari de timp. De aceea, întreţinerea acesteia trebuie să se realizeze astfel încât punerea înfuncţiune, în caz de incendiu, să se realizeze corespunzător.

Pentru instalaţia de semnalizare a incendiului se adoptă o serie de măsuri specifice:verificarea detectoarelor; verificarea centralei; verificarea circuitelor de legătură; verificareagenerală a întregii instalaţii.

5.3.5.7. RECOMANDĂRI PENTRU ÎNTREŢINEREA ŞI EXPLOATAREA INSTALAŢIEIDE PROTECŢIE PRIN LEGARE LA PĂMÂNT ŞI A PRIZEI DE PĂMÂNT

În urma apariţiei unui defect în instalaţia electrică (de exemplu, o fază atinge carcasa metalicăa motorului), omul poate fi supus unor tensiuni de atingere care îl pot provoca electrocuta.

Legarea la priza de pământ a elementelor metalice care în mod normal nu sunt sub tensiune(carcase, construcţii metalice, suporţi metalici etc.) face ca tensiunea de atingere să scadă subo valoare periculoasă pentru om, aceasta reprezentând, în general, o măsură suplimentară deprotecţie a omului contra tensiunilor accidentale de atingere.

Legarea la priza de pământ a carcaselor metalice sau a altor elemente care ar putea ajunge înmod accidental sub tensiune se face prin intermediul unei platbande fixe, realizate din oţelzincat şi montate la nivelul pardoselii.

Se recomandă o întreţinere permanentă a instalaţiei astfel încât, în cazul apariţiei unei tensiunide defect în reţea, curentul electric să fie dirijat către priza de pământ. Importantă în acest cazeste păstrarea continuităţii electrice a elementelor componente.

Se va reface de urgenţă orice legătură din instalaţie întreruptă în mod accidental care ar puteaîmpiedica scurgerea curentului electric către pământ. Se înlocuieşte urgent orice componentăa reţelei care prezintă a stare de uzură avansată. Priza de pământ se verifică periodic, conformnormativului în vigoare care reglementează acest domeniu, de către o firmă specializată.

Rezultatele fiecărui control trebuie trecute într-un registru de evidenţă şi trebuie să cuprindă:• data efectuării verificării şi măsurării;• condiţiile meteo în timpul efectuării acestora;• metoda şi aparatele folosite;• rezistenţa prizei de pământ măsurată;• deficienţele constatate şi măsurile de remediere.

133

5.3.5.8. RECOMANDĂRI PENTRU ÎNTREŢINEREA ŞI EXPLOATAREA INSTALAŢIEIDE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI (INSTALAŢIA DE PARATRĂSNET)

Întreţinerea şi verificările periodice ale unei instalaţii de protecţie împotriva trăsnetelor suntobligatorii.Elementele componente ale instalaţiei îşi pot pierde în timp eficacitatea, din cauza coroziunii,intemperiilor, şocurilor mecanice şi a loviturilor de trăsnet.

Verificarea instalaţiei de paratrăsnet se realizează în mod obligatoriu în cadrul inspecţieianuale. Controlul amănunţit al instalaţiei se realizează conform normativului în vigoare, la operioadă impusă prin acesta.Pentru o bună funcţionare a instalaţiilor electrice aferente unei şcoli este necesar ca ocomisie de verificare să efectueze o inspecţie anuală care să constate starea acestora.

Pentru o verificare eficientă se recomandă ca, înainte de inspecţia comisiei, o persoanăsau o firmă autorizată să efectueze un control amănunţit al instalaţiilor, conformnormativelor în vigoare care reglementează domeniul. Aceste controale se vor efectuanumai pe perioada vacanţelor pentru a nu se împiedica desfăşurarea activităţii în şcoală.Persoana care a efectuat acest control trebuie să însoţească comisia de verificare în timpulinspecţiei şi are obligaţia de a răspunde întrebărilor adresate de către membrii comisieireferitoare la starea instalaţiilor electrice. Aceasta mai are obligaţia de a efectua verificărilesolicitate de membrii comisiei în timpul inspecţiei. Persoana care efectuează controlulinstalaţiei răspunde pentru corectitudinea realizării acestuia.

Instalaţiile electrice, ale căror elemente componente, în mod normal, se găsesc sub tensiune,se verifică în mod obligatoriu după fiecare modificare sau reparare a construcţiei, după seismesau după explozii produse în apropierea clădirii.

Verificarea curentă a instalaţiilor electrice şi a sistemelor de iluminat prin examinarea vizualăa elementelor componente aflate la vedere (întreruptoare, prize, corpuri de iluminat, surse delumină, tuburi de protecţie în montaj aparent etc.) se va face printr-un control preventivrealizat la cel mult 30 zile. Acest control poate fi realizat de către administratorul clădirii saudirector şi în cazul în care este constatat un defect, aceştia au obligaţia de a anunţa o persoanăautorizată care să remedieze defectul.

Orice modificare a instalaţiei electrice se face numai de către un proiectant autorizat.Pentru o întreţinere corespunzătoare a instalaţiilor electrice, primăria are rolul de a interveni înrezolvarea problemelor legate de furnizarea energiei electrice.

Primăria trebuie să aibă în dotare un aparat de măsurare a iluminării în planul de lucru numit“luxmetru”, care să fie pus la dispoziţia comisiei pe toată durata inspecţiei. Aceasta areobligaţia să pună la dispoziţia directorului şcolii o persoană sau o firmă autorizată în domeniu,ori de câte ori este nevoie.

134

BIBLIOGRAFIE

• Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului – Norme educaţionale republicane pentrurealizarea investiţiilor cu scop educaţional, Bucureşti, 2002

Legislaţie

• Legea nr.10/1995, privind calitatea în construcţii• HGR 272/1994 - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al

calităţii în construcţii• HGR 273/1994 - Hotărîre privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente acestora: Norme de întocmire a Cărţii tehnice aconstrucţiei HGR 766/1997 - Hotărâre pentru aprobarea unor regulamente privindcalitatea în construcţii

• Legea nr. 426 / 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000privind regimul deşeurilor

• Act Normativ C107/1/1997 privind confortul termic

Recepţia şi cartea construcţiei

• P 95/1977 - ICCPDC 148/16.09.1977 - BC 1/1977 - Normativ tehnic de reparaţii capitalela clădiri şi construcţii speciale

• C 149/1987 - ICCPDC 83/21.08.1987 - 8C5/1987 - Instrucţiuni tehnice privind procedeelede remediere a defectelor pentru elementele de beton şi beton armat

• P130/1999 - MLPAT 109/N/01.08.1997 - BC4/1998 - Normativ privind urmărireacomportării în timp a construcţiilor

• P130/1990 – MLPAT 109/N/1997-BC4/1998 - Normativ privind urmărirea comportării întimp a construcţiilor - Recepţia şi cartea construcţiei

Reglementări privind instalaţiile termice

• I 13-97 - Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală• P95/1977 – ICCPDC 148/1977 – BC 1/1977 – Normativ tehnic de reparaţii capitale

speciale• I 5 – 98 - Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi

climatizare la clădiri şi construcţii• I 13 – 97 – Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală

135

Reglementări privind instalaţiile sanitare

• I1 – 78 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor tehnico-sanitare şitehnologice cu ţevi din policlorură de vinil (PVC) neplastifiată

• I8 – 78 - Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de apă din tuburi dinazbociment

• I9 – 94 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare• I9/1 – 96 - Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare• NP 003 – 96 - Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor tehnico-

sanitare şi tehnologice cu ţevi din polipropilenă• I44 – 93 - Îndrumar pentru soluţii şi măsuri în exploatarea instalaţiilor sanitare în vederea

reducerii pierderilor şi risipei de apă• I22 – 99 - Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a

reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare ale localităţilor• NTPA 002/1997 - Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de

canalizare ale localităţilor• P 118 –99 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor• I 5-98 - Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare

Reglementări privind instalaţiile electrice

• I20/2000 - Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului

• NP–I7 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni pânăla 1000V c.a. şi 1500V c.c.

• RE-I23 - Instrucţiuni de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor de legare la pământ

• PE116 - Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice

• 3.1RE-I15 - Instrucţiuni privind calibrarea, înlocuirea şi evidenţa siguranţelor fuzibile

• 3.2 RE-171 - Instrucţiuni privind montarea, exploatare şi încercarea mijloacelor deprotecţie contra supratensiunilor

• NP-061-02 - Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial dinclădiri

• PE017 - Regulament privind documentaţia tehnică în exploatare

• C65 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiiloraferente NPSM65 - Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţiaenergiei electrice

• O.G.nr.60/1997 - Ordonanţa privind apărarea împotriva incendiului

• PE 131 - Regulament de exploatare tehnică a motoarelor electrice