MANIFESTUL FUTURISMULUI

Futurismul este o miscare literara si artistica de avangarda aparuta in Italia, care se ridica impotriva traditiei si proclama cultul masinismului, al civilizatiei si tehnicii moderne. Metropolele europene, care se dezvolt ntr-un ritm alert la nceputul secolului al XX-lea, pulsnd de vuietul asurzitor al traficului rutier n care primele automobile i croiesc drum prin mulimea de pietoni, bicicliti i trsuri, expresie a dorinei de mobilitate a omului - iat cadrul n care a luat natere futurismul (din limba italian: il futuro = viitorul).In 1909, poetul F. Marinetti a publicat primul manifest al miscarii - o reactie violenta impotriva traditiei si valorilor culturale din trecut, o negare totala a conservatorismului si academismului, a pretiozitatii estetizante impinse pana la ridicol. Futurismul se declara creator al artei viitorului, exaltand in acest scop promovarea noului. Preconizeaza cultul tehnicii, credinta in domnia regnului mecanic, estetica masinii. Acesta proclama libertatea cuvintelor, indemnand la deformarea acestora, la anularea legaturilor sintactice si a punctuatiei, la utilizarea limbajului telegrafic si la introducerea in text a semnelor muzicale si matematice; poezia se transforma in conglomerat de imagini rostite in dezordine, in delir verbal. n manifestul su, Marinetti ndeamn la respingerea artei tradiionale i la lichidarea muzeelor i bibliotecilor, glorificnd curajul, revolta i rzboiul, preamrete viteza, precum i realizrile tehnice ale erei industriale. Dei manifestul este publicat la Paris - cel mai important centru al avangardei timpului - el este destinat cu precdere mediilor intelectuale italiene. n acelali timp, pe zidurile oraului Milano apar afie cu limea de trei metri i nlimea de un metru, din care sare n ochi cuvntul FUTURISMO, scris cu rou aprins.Dincolo de acest entuziasm demolitor, nu lipsit de efecte teatrale i cutate, parte integrant a recuzitei regizorale marinettiene, st o anumit concepie etic i estetic, ale crei rdcini sunt vizibile. n nsi fraza citat, derivaia nietzscheean este evident. nsui filosoful german afirma c cel care trebuie s fie un creator n bine i ru, acela trebuie s fie nainte de toate un distrugtor de valori. Ar fi ns inexact s se supraliciteze ponderea elementului nietzscheean n teoretizrile futuriste influenate de Marinetti. Futurismul nu poate fi confundat cu o anumit filosofie. Constituit ca o reacie mpotriva unor realiti artistice, el afirma necesitatea altor criterii i valori estetice. Valoarea noului nu se poate afirma n concepia marinettian dect dac ea este antitetic vechiului.Observaia fundamental degajat de lectura manifestului marinettian este aceea c exaltarea aciunii capt valoare normativ. Opera de art este astfel doar unul din rezultatele triumfului aciunii i, n mod surprinztor, demersul creator pentru elaborarea ei este considerat doar prelungirea unei activiti accelerate la extrem desfurat pe toate planurile existenei individuale. Noi vrem s distrugem muzeele, bibliotecile, academiile de orice fel i s combatem moralismul, feminismul i oricare laitate oportunist i utilitarist se arat n acelai manifest. Fervoare iconoclast, dar nu la modul absolut. Idolii odat distrui trebuie schimbai, pare a sugera manifestul. ntre anii 1909-1916, apar peste cincizeci de manifeste care se refer la sfere att de variate precum politic, dans, muzic, film, sculptur, pictur sau chiar buctrie. n anul 1922, Benito Mussolini instituie dictatura fascist. n ciuda angajamentului naionalist al lui Marinetti i al ctorva tineri reprezentani ai micrii, noul regim i atac pe futuriti, acuzndu-i de depravarea tineretului. In artele plastice futuristii italieni (U. Boccioni, C. Carra, G. Severini) si cei rusi (D. Burliuk) tindeau sa reflecte in operele lor dinamismul vietii moderne, cautand sa surprinda simultan, in cadrul aceleiasi imagini, pozitiile prin care trece obiectul in miscare, in acest scop, au fost utilizate juxtapunerile si intersectarile de planuri, multiplicarea ritmurilor si reluarea motivelor. in sculptura, F. se caracterizeaza prin alaturarea artificiala a materialelor (lemn, marmora, sticla s.a.), iar in muzica - prin apelarea la acorduri disonante si zgomote stridente, care le imita pe cele ale masinilor. Futurismul a promovat valoarea intrinseca a formei, tehnica, viteza si forta (automobilul mai frumos decat Nike din Samothrace) fiind, dupa parerea teoreticienilor lui, unicul criteriu al frumosului.

Autoportret - Umberto BoccioniFuturismul cerea o innoire totala a artei. Asta in teorie pentru ca, in practica, protagonistii curentului n-au facut o adevarata revolutie si noutatile aduse de ei nu echivalau nici pe departe cu marile revolutii artistice care se produsesera in Franta.

Cu exceptia incercarii de a sugera miscarea ca unul din punctele forte ale programului lor fapt, ce-i reuseste de minune lui Giacomo Balla cand picteaza tabloul Dinamismul unui catel in lesa, futurismul constituie pana la urma un fel de varianta a cubismului. Ca este asa, o dovedeste descompunerea imaginii in forme mai mult sau mai putin geometrice si recompunerea ei arbitrara.

Inmormantarea anarhistului Galli - Carlo Carra

Principalii futuristi italieni au fost Boccioni, Russolo, Balla, Carra, Severini, Soffici. Dupa turneul de conferinte facut in 1910 de Marinetii la Moscova si Petersburg, la futurism au aderat si cativa artisti rusi, asa cum unele influiente ale curentului s-au exercitat si asupra unor pictori din Franta si din Germania.

L'estate - Gino Severini, 1951

Futurismul devine, aadar, o micare interdisciplinar care intervine n toate sferele creaiei artistice. Pictura celor cinci artiti italieni futuriti este adaptat timpului n care triesc, constituindu-se n avangard artistic, corespunznd avangardei tehnologice.Dac unui observator neiniiat mecanismele, motoarele sau bicicletele i se par lipsite de poezie, pentru futurismul italian, dinamismul, fora, geometria mainilor, viteza devin teme fundamentale. Creaia futuritilor datoreaz mult divizionismului (Pointilismului) i cubismului, i a influenat, direct sau indirect, curentele artistice ale secolului al XX-lea, ncepnd de la "cubofuturism" n Rusia (1910), pn la reprezentanii artei "chinetice" n anii aizeci.BIBLIOGRAFIE Mica encinclopedie de arta universala, Vasile Florea si Gheorghe Szekely, Editura Litera International, 2005 http://istoria-artei.blogspot.ro/2009/05/futurismul.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Futurism http://www.unknown.nu/futurism/ http://vserver1.cscs.lsa.umich.edu/~crshalizi/T4PM/futurist-manifesto.htmlMANIFESTUL FUTURISMULUI

Manciu Livia-Mihaela

Master - Educatie vizuala prin studiul peisajului si al figurii

Anul II