manifestul antiviolenta
DESCRIPTION
persoanele implicate sunt impartiale, corecte, de incredere cealalta parte nu e etichetata se renunta la amenintari sau acestea sunt reduse persoanele implicate au cooperat anterior si sunt dispusesa revina la aceleasi relatii participantii considera ca interesele pot fi negociate persoanele implicate sunt sprijinite de cei din jur pentru stingerea conflictului.TRANSCRIPT
Ce fel de violenta?
Verbala, emotionala, psihologica,
fizica... Starea de fapt vizibila,
privind manifestarile violente in
scoala romaneasca, ne-a
indemnat sa scriem aceste
lucruri.
Violenta a devenit un
fenomen omniprezent, atat de
raspandit incat copiii au spus ca
este un lucru obisnuit in viata
omului. Prin acest proiect vrem
sa le demonstram ca nu
agresivitatea este cea care ne
caracterizeaza, care ne defineste
pe noi ca oameni, ci posibilitatea
de a alege, de a alege acordul,
concilierea, comunicarea
eficienta. In momentul in care
suntem confruntati cu o
dificultate si nu stim cum sa
reactionam, apelam, de cele mai
multe ori, la un comportament
violent, agresiv, la injurii, bătaie,
amenintari, calomnie si o serie
intreaga de apelative care mai de
care mai “interesante” si mai
nocive. Asta ca sa aratam ca nu
suntem noi mai “fraieri”, ca nu
ne poate sta nimeni in cale si ca
toti cei care intra in contact cu
noi trebuie sa ne “respecte”.
Numai ca din dorinta asta prea
mare in care cautam sa-i
dominam pe cei mai slabi
decat noi, putem pierde
prieteni apropiati sau le
putem face rau unor oameni
care nu sunt implicati in mod
direct in conflict.
Asa cum au spus chiar unii dintre
colegii nostri, copii de clasa a
VIII-a, nu va lasati in voia sortii
si nu va lasati dusi prea departe
de acest val. Puteti alege, puteti
sa fiti si altceva in afara de
batausul clasei si al scolii;
oamenii pot sa va aprecieze si
pentru lucrurile bune pe care le
faceti, nu trebuie neaparat sa
faceti ceva rau ca sa iesiti din
anonimat.
Daca cineva a fost violent cu
tine, intr-un fel sau altul,
opreste tu acest sir al raului
si arata ca violenta nu poate
fi invinsa tot prin violenta.
Fiecare pumn oprit este o
lupta castigata. Alege sa-ti
opresti propriul pumn si
alege sa opresti pumnul
altuia prin increderea in tine,
nu in pumnul tau.
FEBRUARIE 2011
CJAP/CJRAE TELEORMAN ÎMPREUNA ÎMPOTRIVA
VIOLENTEI!
CE PUTEŢI GĂSI?
MANIFESTUL ANTI-
VIOLENŢĂ
NOŢIUNI TEORETICE
STUDII PRIVIND VIO-
LENŢA ÎN RÂNDUL
ELEVILOR DERULATE
DE CJAP/CJRAE
TELEORMAN
SFATURI PENTRU
PĂRINŢI
GALERIE FOTO
www.cjraetr.ro
Str. Carpaţi, nr.15
0347/805502
se implica mai multe persoane
una din parti e considerata inamic
sau persoana rea
ambele persoane aflate in conflict se simt amenintate una de cealalta sau de altele care s-au
implicat
nu exista o perioada de gratie pentru ca partile implicate sa incerce o colaborare sau reluarea
unor relatii anterioare
problema care a iscat conflictul e tratata ca fiind foarte importanta
de pe pozitiile celor implicati
lipsesc abilitatile de abordare si rezolvare a conflictului la ambele
parti.
Ce este de ajutor,
respectiv mai puţin
de ajutor, într-o
discuţie
conflictuală?
Să acţionăm în mod
cooperant şi pentru de-
escaladarea conflictului
Salut
Contact visual
Lăsarea celuilalt să vor-
bească
Argumente şi motivaţii
Delimitarea persoanei de
cauză
Înţelegerea celuilalt
Evitarea cuvintelor jigni-
toare
Umor
Întrebări
Să acţionăm necooperant
şi pentru escaladarea
conflictului
Lipsa salutului
Lipsa contactului vizual
Justificări
Învinuirea celulilalt
Lipsa de interes
Discutarea unor subiecte
care nu-l interesează pe
celălalt
Lipsa umorului
Recunoaşterea doar a
propriei versiuni
Atacuri la persoană
persoanele implicate sunt impartiale, corecte, de incredere
cealalta parte nu e etichetata
se renunta la amenintari sau acestea sunt reduse
persoanele implicate au cooperat anterior si sunt dispuse
sa revina la aceleasi relatii
participantii considera ca interesele pot fi negociate
persoanele implicate sunt sprijinite de cei din jur pentru
stingerea conflictului.
Factori care accentuează un
conflict
Factori care diminuează un conflict
“Felul în care
părinţii îl
tratează pe copil
formează la
acesta un anumit
mod de a concepe
lumea”
PAGINA 2 ÎMPREUNĂ ÎMPOTRIVA VIOLENŢEI!
Fiţi
pregătiţi!
,,Violenţa este dezor-
ganizarea brutală sau
continuă a unui sistem
personal, colectiv sau
social, şi care se tra-
duce printr-o pierdere a
integrităţii, ce poate fi
fizică, psihică sau ma-
terială. Această dezor-
ganizare poate să se op-
ereze prin agresiune, prin
folosirea forţei, conştient
sau inconştient, însă
poate exista şi violenţă
doar din punct de vedere
al victimei, fără ca
agresorul să aibă intenţia
de a face rău.’’
ViolenViolenţţa este o a este o manifestare a manifestare a
agresivitagresivităţăţii ce ii ce presupune utilizarea presupune utilizarea
forforţţei,ei, pentru a pentru a manifesta manifesta superioritatea.superioritatea.
Este o conduitEste o conduităă
agresivagresivăă cu finalitate cu finalitate
distructivdistructivăă..
LipsLipsăă de stde stăăpânire în pânire în
vorbe vorbe şşi fapte.i fapte.
Nivelul scăzut de cultură
Nemulţumirea de sine
Copierea
comportamentelor
agresive de la cei mai în
vârstă
Toleranţa scăzută la
frustrare
Influenţe biologice Personalitatea elevului Probleme specifice adolescenţei Condiţii meteorologice Nedreptăţile
Imaginea de sine
negativă
Lipsa mecanismelor de
autocontrol
Slaba capacitate
empatică
NOŢIUNI TEORETICE
Cauze ale violenţei Şcolare
VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ Exprimare neadecvată sau jignitoare
poreclire, jignire, tachinare, ironizare, imitare, ameninţare, hărţuire;
Agresiune fizică
bruscare, împingere, lovire, rănire;
Comportament care intră sub incidenţa legii
viol, consum/comercializare de droguri, vandalism (provocarea de stricăci-
uni cu bună ştiinţă), utilizare de arme, furt;
Ofensă adusă cadrului didactic
limbaj sau conduită ireverenţioasă faţă de cadrul didactic;
Comportament şcolar neadecvat
întârzierea sau fuga de la ore, părăsirea clasei în timpul orei, refuzul
îndeplinirii sarcinilor, indisciplină, fumatul în şcoală şi orice alt comportament care contravine flagrant regula-
mentului şcolar în vigoare.
“Copiii au nevoie de mai multe
modele decât de critici – când
aplicăm severitatea unde nu trebuie
nu mai ştim să o aplicăm unde
trebuie.”
PAGINA 3
CJAP/CJRAE TELEORMAN
VIOLENŢA ESTE UN ACT
CARE SE ÎNVAŢĂ, NU
ESTE EREDITAR
PAGINA 4
Î
M
P
R
E
U
N
Ă
Î
M
P
O
T
R
I
V
A
V
I
O
L
E
N
Ţ
E
I
Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică
Teleorman a desfaşurat în anii trecuţi cu ajutorul
profesorilor consilieri din cabinete o serie de studii
privind violenţa în rândul elevilor. În cele ce
urmează vă vom prezenta o serie de date obţinute
în urma analizei facute de colegii din reţeaua CJAP.
Unul dintre studii se referă la violenţa TV şi se
numeşte : Influenţa televiziunii în dezvoltarea
comportamentelor agresive la elevii de clasa a IV-a
şi s-a realizat la Scoala M. Eminescu, Roşiorii de
Vede.
Canalele de televiziune difuzează din ce în
ce mai multe filme în care sunt prezente
agresivitatea, sexualitatea, monstruozitatea şi ai
căror protagonişti nu încearcă niciodată să-şi
rezolve conflictele pe cale paşnică, ci doar prin
violenţă. Comportamentul violent a ajuns să fie
prezent la TV ca o atitudine normală, cotidiană, la
care apelează fără scrupule diferiţi indivizi, această
violenţă fiind numită deseori legitimă apărare. În
urma răspunsurilor primite, am constatat că părinţii
stau destul de puţine ore pe zi împreună cu copiii,
timp în care mai mult mamele se ocupă de educaţia
lor. Astfel, 41% dintre subiecţi stau 5-6-ore pe zi cu
mama, 9% stau 3-5 ore pe zi, tot cu mama, 11% (5
băieţi şi 3 fete) stau 2-5 ore pe zi cu tatăl, 14% stau
2-4 ore cu amândoi şi 22% stau singuri până seara.
Din analiză a reieşit că 21 de fete şi 32 de băieţi
conştientizează faptul că televiziunea promovează
violenţa, dar acest lucru nu le schimbă preferinţele
pentru diverse emisiuni şi filme în care predomină
agresiunea. De asemenea, 11 fete şi 7 băieţi,
consideră că nu este promovată violenţa prin
televiziune, iar 2 (o fată şi un băiat) oscilează între
„Da” şi „Nu”. Analizând canalele preferate de
subiecţi, constatăm că audienţa cea mai mare este înregistrată
de „Taraf”, canal în exclusivitate cu manele (37% fetele, 39%
băieţii), apoi urmează, la fete, canalul „Acasă” (27%), iar la
băieţi canalul „TV Sport” (25%). Locul trei este ocupat de
canalele ştiinţifice (18% fetele şi 20% băieţii), iar ultimul loc
este ocupat, la egalitate (9% la fete şi 8% la băieţi) de canalele
de desene animate, pe de o parte şi „Prima TV, PRO TV, Antena
1”, pe de altă parte. Observîm că filmele preferate de fete sunt
telenovelele (57%), urmate de filmele de groază (28%) şi de
cele cu „iubire şi ură” (9%). Pe ultimul loc în topul preferinţelor
fetelor se află filmele dramatice şi de comedie (3%). De
asemenea, 49% dintre băieţi preferă filmele de groază, 18%
filmele de acţiune, 15% pe cele de război, 13% telenovelele şi
numai 5% preferă comediile.
51% dintre subiecţi petrec câte 4-5 ore pe zi în faţa
televizorului, 21% între 5 şi 7 ore, 12% 8-9 ore, 12% „aproape
toată ziua, când nu ies afară” şi 4% mai puţin de 2 ore pe zi.
Sunt îngrijorătoare aceste procente, deoarece, copii fiind, ei
trebuie îndrumaţi către alte activităţi care nu le perturbă
sănătatea fizică şi psihică, aşa cum face televizorul, dar părinţii
ori nu sunt acasă, ori preferă să ştie că stau „cuminţi în casă şi
nu se duc afară să facă rele”. 66% dintre subiecţi (19 fete şi 29
de băieţi) recunosc faptul că manifestă una sau mai multe
forme de violenţă şi numai 34% (14 fete şi 11 băieţi) spun că
nu se consideră persoane violente. Sunt uimitoare aceste
rezultate, deoarece atât numărul fetelor, cât şi cel al băieţilor
violenţi, depăşeşte jumătatea fiecărui lot în parte (33 fete şi 40
băieţi). Cauzele manifestărilor agresive sunt multiple, însă
considerăm că este foarte bine, pentru început, că elevii
conştientizează aceste manifestări şi sunt dornici să primească
ajutor în acest sens. În urma analizei răspunsurilor, 25% dintre
subiecţi consideră că modul în care se comportă este influenţat
de familie, 3% cred că de şcoală, 11% de prieteni, 21% de TV,
26% de familie şi de şcoală şi 14% de familie, şcoală, prieteni
şi TV.
au considerat ca cea mai
grava forma este exprimata
prin injurii, jigniri, amenintari intre elevi.
Agresiunea considerata de ei a fi cea mai
putin grava este reprezentata de inscriptii,
desene pe peretii scolii sau pe banci. La
intrebarea referitoare la frecventa pe care
diferite agresiuni o au la ei in scoala,
baietii si fetele au ales la fel, si anume:
galagie, indisciplina la ore. Baietii au fost
de acord cu fetele si in ceea ce priveste
agresiunea cea mai putin frecventa,
alegand: furturi intre elevi. Daca ar asista
la o situatie conflictuala, 59,5% dintre
baieti si 60% dintre fete ar incerca sa
aplaneze conflictul. Baietii au raspuns,
intr-o proportie destul de mare- 40,5% ca
au fost indemnati de colegi sa comita acte
de violenta. în ceea ce priveste violenta
verbala manifestata de profesori, 76,2%
dintre baieti si 96,3 % dintre fete au ras-
puns ca nu au primit amenintari din partea
profesorilor. 88,1% dintre baieti si 85,2%
Un alt studiu a fost
realizat la Scoala Nr. 4
Turnu Măgurele , în
eşantion fiind cuprinşi elevi
de clasa a VII-a şi a VIII-a.
Studiul a urmărit evaluarea,
din punctul de vedre al
elevilor, al formelor de
violenţă celor mai grave şi
mai frecvente din şcoala lor,
precum şi modalitatea de a
reacţiona în cazul unui
conflict, motivele care
determină comportamentele
violente. Astfel, fetele au
considerat ca forma de
agresiune cea mai grava din
scoala lor este consumul de
tutun, iar agresiunea cea mai
putin grava-diferite gesturi,
priviri amenintatoare. Baietii
dintre fete recunosc ca nu au
fost initiatorii unor agresiuni.
52,3% dintre baieti si 57,1%
dintre fete au simtit furie, pu-
nandu-se in situatia victimei ;
16,7% dintre baieti si 26,8%
dintre fete au simtit dispret ;
4,8% dintre baieti au simtit
gelozie ; 1,8% dintre fete si
9,5% dintre baieti au simtit
invidie ; 2,4% dintre baieti si
17,8% dintre fete au simtit
ranchiuna ; 31% dintre baieti
si 35,7 % dintre fete au simtit
ura ; 16,7% dintre baieti si
16% dintre fete au simtit frus-
trare ; 2,4% dintre baieti si
5,3% dintre fete au simtit com-
plexare, timorare
CÂTEVA DIN DATELE STUDIILOR...
.
PAGINA 5
Î
M
P
R
E
U
N
Ă
Î
M
P
O
T
R
I
V
A
V
I
O
L
E
N
Ţ
E
I
Violenţa nu rezolvă problemele dintre oameni. Fii atent:
scenele de violenţă din public îi afectează şi pe cei din jur, deşi
nu sunt implicaţi în mod direct...
Aşadar, să ţinem minte că nu trebuie să-i forţăm pe ceilalţi să
facă ceea ce nu vor.
Nu trebuie să ne lovim colegii când suntem nervoşi.
Mai mult, nu vă jigniţi colegii că riscaţi să rămâneţi singur.
Nu loviţi animalele pentru că şi ele sunt fiinţe.
Părinte drag, nu-ţi răni copiii, că-ţi răneşti conştiinţa şi viaţa.
Violenţa îţi doboară şi conştiinţa şi viaţa, le infectează.
Violenţa trebuie oprită la timp.
Nu vă lăsaţi în voia sorţii, în voia morţii sufleteşti!
Deşi apar multe probleme în viaţă, nu trebuie
să apelăm la violenţă, crezând că le vom
rezolva, deoarece în felul acesta ne vom crea
alte probleme, poate mult mai grave.
Astfel, deţi mulţi oameni nu cred asta, violenţa
dintre părinţi afectează copilul. (Nu-ţi bate
copilul deoarece rişti să-l pierzi).
Poate că într-o clipă ne simţim stăpânii lumii,
dar dacă suntem violenţi cu ceilalţi, nimeni nu
ne va mai respecta.
care au raportat
acte de violenţă ale
elevilor în timpul
orelor?
În Româmia 70%
dintre tineri se
tem să se ducă la
ore din cauza
actelor de
huliganism, care,
conform
statisticilor, se
petrec, cel puţin o
dată pe
săptămână?
Dintre toate
jignirile, batjocura
este cea care se
iartă cel mai greu?
Violenţa fizică şi cea
verbală sunt două
dintre cele mai
întâlnite tipuri de
violenţă în şcolile din
Europa?
Violenţa şcolară este
de cele mai multe ori
nefatală, dar poate
cauza serioase
prejudicii dezvoltării
persoanei?
Copilul bătăuş este un
copil bătut?
România se află pe
primul loc între 37
ţări din lume privind
numărul profesorilor
“Pasul spre violenţa pare mai mic decât pasul spre îndurare.”
ŞTIAŢI CĂ?
COMPORTAMENTE DEZIRABILE PENTRU EDUCATORI:
A asculta ce spun copiii este o necesitate, a-i ajuta să spune ce vor
ori ce gândesc este o artă;
Arată-i cum să relaţioneze cu ceilalţi, discutând ca doi egali şi
rezolvând împreună conflictele apărute;
Încercaţi să nu vă impuneţi ci să vă câştigaţi autoritatea;
Comunicarea relaţională non-violentă poate fi sensibil dezvoltată prin
ascultare cu atenţie şi toleranţă faţă de opiniile celuilalt;
Răbdarea şi toleranţa sunt atributele omului matur;
Întăriţi încrederea copilului în forţele personale, manifestând respect
faţă de părerile şi opiniile lui, dându-i şansa de a-şi asuma responsabilităţi,
pe măsura vârstei;
Valorizaţi greşeala ca pe un pas înainte către o reuşită viitoare;
Menţineţi deschisă poarta către casa sufletului dumneavoastră şi nu-i
pierdeţi niciodată cheia.
PAGINA 6
Î
M
P
R
E
U
N
Ă
Î
M
P
O
T
R
I
V
A
V
I
O
L
E
N
Ţ
E
I
Poveste pentru părinţi
Într-o zi, un prieten care m-a văzut prezentând scuze, după o asemenea explozie de furie,
mi-a înmânat o coală de hârtie şi mi-a spus:
Mototoleşte-o!
Mirat, l-am ascultat şi am făcut o minge din acea coală de hârtie.
Apoi mi-a spus:
-Acum fă-o aşa cum era înainte!
N-am reuşit, fireşte!
Am încercat s-o întind cât mai bine, dar hârtia rămânea şifonată.
Atunci prietenul a adăugat: “Inima oamenilor este ca această coală de hârtie. Impresia pe care o laşi în acea inimă pe care ai rănit-o va fi la fel de greu de şters precum “ridurile” de pe această hârtie. Chiar dacă vom încerca să corectăm greşeala, “semnele” vor rămâne.”
CJAP/CJRAE TELEORMAN
REALIZATORI:
ALINA NICOLAE, prof.
consilier CJAP
ALINA POTÎNG, prof.
consilier Gradinita
Nr. 5 Zimnicea
SILVIA NICOLESCU, prof.
consilier Scoala Nr. 1
Plosca
CABINETE DIN REŢEAUA CJAP
Scoala “Mihai Viteazul” Alexandria
Liceul Teoretic “C-tin Noica” Alexandria
Liceul Pedagogic “Mircea Scarlat” Alexandria
GST Draganesti Vlasca
Scoala cu cls. I-VIII Nr. 1 Videle
Scoala cu cls. I-VIII Botoroaga
Colegiul National “Unirea” Turnu Magurele
Colegiul Tehnic “G-ral David Praporgescu”
Turnu Magurele
Liceul Agricol Rosiori de Vede
Scoala “Mihai Eminescu” Rosiori de Vede
Scoala cu cls. I-VIII Contesti
Scoala cu cls. I-VIII Plosca
Scoala cu cls. I-VIII Scrioastea
Gradinita Nr. 5 Zimnicea
Liceul Teoretic Zimnicea