Anul al 23-lea Diiâttti&ă ‘17/30 Maiu 1915Nr; 23

’ *P K E ÎŢJ L Á B Ó N Á k E N T Ü L Ű I:".’-

**> ;• un ■ ^Pe o jumătate.de an ,.. 2 wr.^O jbanî.România, JUnerica şi alteţări Btrfi;r>e:l l.cor, anual

- Abonamentele fac la„TipografiaPoporului“ Sibiiu.

Foaie politica 1v “ ̂ Áparé în fiécáre DÜminecá.1

Telefon Nr. 146.' " ‘Adresa' telegrafica:: »-Foaia* Poporulur* , Sibiiu.

-•- î- : Budap«itas- 2b Maiu: Majestătea Sa -Regele nostru a dat din prilejul decla-

i raţiei de războiu, pe care ne-a * făcut-o- Italia, următorul manifest cătră popoa-

rele- «ale:» '-■• *»-• ' nl 1 - ‘t r '„Regele Italiei ne-'a declarat; răz-

boiu. Regatul; italian'"şi-a y rupt prin aceasta credinţa faţă do aliatul său, ca .şi care altă pildă nu se găse.^ în is-

. torie.. După o alianţft do pesto treizeci de- ani, în - care vromo şi-a putut mări pă

mântul tării, ajutigănd la o mare înflorire, Itnlia ne-a părăsit în clipa primej-

' diei şi a trecut cu steagul înflăcărat întabăra duiuianiloj-. Noi nu am ame-

$ - . , ' » *nijiţat pejltalieni, nu lo nm Băpat vaza, nu le-am atins c»nntea şi interesele lor. C u credinţă no-am împlinit totdeauna

- datorinţelii do hliat faţă do ei şi i-am apărat, cftnd au avut războiu. Ba şi

* niai mult ; cftnd şi-a îndreptat Italia privirile.-inie plino de dor spre graniţa noastră, ne-am hotărît la mări şi du- rtToaiie jertfe,cari au jign it adftric inima

j noastră iiărintenscă, nu;nai, şi nuniai .ca să BUBţinom -pacoâ şi contractul de ali-

. antă. Italia însă a crezut, că. se poăte 1 folosi'do moment; lăcomia oi nu se pu

tea niulţumi. De aceea ursita trebuo să " se împlinească

In lupta uriaşă de 10 luni şi în credincioasă frăţie do arme cu armatele ̂măritului meu soţ aliat, trupele. mele , şi-au ocupat învingătoare un 1-c, pe lângă puternicul duşman dela Nord. Inimicul, ce ne atacă în chip • viclean dela spate, nu e necunoscut pentru noi. 'Novara, Mortara ̂ Custozză şi Lissa de scumpă amintire, sunt nume, cari au

, umplut de mândrie tinereţea mea, iar duhu l lu i Râdeţchi, al arhiducelui Albrecht ş i Tegethoff, cari mai insuflă armatfcle mele, mă încredinţează, ‘ că'' vom t̂i să apărăm cu izbândă graniţele monarhiei ş i rdin spre. sud. s

Eu salut trupele mele probatj în luptâ • ş i încununate cu izbândă. JDu mă Încred în ei ş i conducătorii lor. Mă în-

• * *cred fn popoarele mele, can vor primi mulţumită mea părintească pentru je rt

fele for fără de păreche. D-zeii 'atotputernic Bă binecuvinteze stincÎardele noastre şi-s&Jia -tri ocrotirea-iw-cauza noastră dreaptă.*- .... ! ; ‘ u' ‘

..Francfsc lo s if I. Contele Stefari Tisza '

Luptele cu Italienii sJau început.

'Budapesta, 25. Maiu. ,Flota noastra a început o acţ’une, împotriva ţărmurp- lui, italian dintre Veneţia ş i Barleta în noaptea de Duminecă spre L u n i., . în semnate locuri mii.tare au fost cu -t iz bândă bombardate ţn mai multe părţi. In acel aş timp aeroplanele noastre au aruncat bombe asupra staţ unei de bn-

. loflne din Chiaravalle, asupra clădirilor militare dela Ancona şi asupra arsenalului (unde ,se fac armele) din Veneţia, pricinuind multo pagube şi focuri.

Demonstraţiile din Roma.- .„Berliner Tagoblat“ sfll-ie: Vinori iară au fost mari demonstraţii In’Roma. E'o au început pe capitol (piaţa priucipală), unde e cana oraşului. O mulţime maro

.a> adunat, în vreme- co se ţinea şedinţa ,1a oraş şi fâlfăia steagurile „ţinuturilor subjugate“. După-ce s ’a iapriivit şedinţa, primarul .Romei, • priuci[ielo- Prospero Colon na, , a poruncit să fie scos; şi stea- gul Romei, şi apoi .să fie pus In fruntea steagurilor amintite ale;Triedtei, Trientu-

ju i . şi Dalmaţiei. După aceasta se formă juiulţimea în ş ir .sub conducere* ; reprezentanţilor orăşeneşti,; Puteau fi caoio sutâ de m ii de.,oameni. Mulţimea trecu peste Capitol, Via Gcsu, ,Via - Giulio

r Romano şi ajunse la ,Qv.irinal (palatul regelui). îndată şe arătară regele, iegina şi copiii lor pe balcon. îndărătul lor un

’servitor regal ţinea un t steag . italian aproape do tot de familia regală. Atunci înoepu o însufleţire furtunoasă. Mulţimea striga: „să trăiască regele“, casa de

‘Sav«5ya, armata,Itailă, Trienţul şi Trie s- tul. Iâ cUpa aceasta regele, care, purta uniformă de războiu, prinse steagul italian, î l flutură ş i apoi strigă, cu glasul tare, ca să se audă departe „Trăiască Italia“. Regina era aşa de mişcată, .în cât îş i sbicea ochii necontenit de lacrimi. Princesele mici aveau faţa luminată, iar prinţul moştenitor făcea semn mulţim ii cu şapca de marinar. Aceasta se petrecea pe acelăş loc ş i pe acelaş balcon, unde după suirea pe tron a regelu i Umberto, principele de coroană al

P »(Ţ 2 FOAIA ROBORqLlJ!i După terminarea serviciului, religios, cor

tegiul s’a főimet din nou pentru a merge la Şasea, unde a avut Lc parada militară. De data aceasta, suveranul au mers călare, Regina era în uniforma de roşiori. Principele Nioolae, in uniformi de elev al şcoalei militare a mers eălar» pe un „pony“., -; y r

... - Aceiaşi călduroasă manifestaţie de simpatie * ’a făsut suveran.Ior în tot timpul cât a ţinut

•: trecerea in revistă a trupelor, cari ae. aflau inşi- rate pe tot parcursul dela metropolie până la Şosea*

: ■ .Suveranul, având în dreapta pe generáln i Cotţe3cUj comandantul corpului I I de armată a prim it defilarea trupelor care erau toate in uniformă de campanie.

- După cé a defilat statul major al. corpului I I de armată, au urmat drapelele nn’ui ' cn gărz’le de onoare.

Modul eum au defilat elevii şcoalei pre gătitoare de ofiţeri, a căror încorporare nu sa făcut decât de o IunS de zile , a atras admiraţia tuturora . . . ■ .

In 'to t timpul cât á ţinut defilarea, mai malte aeroplane dela şcoala de aviaţie din Co- troeeni, au făcut mai multe zboruri.

Defilarea tnturor drapelelor a fost foarte ̂ Dintre trupele de infanterie B'a

distins în mod cu* totul deosebit batalionul 2 vânători prin echipamentul, ţinuta ofiţerilo r ţ i trupei. Batalionul a fost răsplătit cu

- îndelungate aplauze }i cu strigăte de bravo. Compania 1-» a ,™ âtui batalion a fost comandată de principele Caro!. Apariţiunea m in capnl companiei i-au atraa mari ovaţii. Pub li- cu i l privea ş i admira. Dintro trupele de cavalerie a*a distina reg 4 ro jio ri, în capul t S- m u a defilat lleg in» Măria. Ş i acest regimant* fost prim it cu entueiaste ovaţiuni.( La orele 1 şi jumătate p. ra. guverănii

•au lntot, la Palatul reg.1, iartmpele au pornit 0 «pre^cniirmilo respoctlve.Deşt în tot timpul defilărei, em il a foi»

acoperit d„ nori negri, cari vcşnic «unc a i^P l^ e totuşi n'a câzut nici un .trop de aPă

Cu »ot «impui ploios lumea a ie|it tw uX C" I,# V,ct1n>i P*n,ru « redea luminaţi.

«I A A ^ r l 9, MM* L h * * * »t î ' l P3 CU°1

î l N.colae .u trecut in automobil de Ia Palatul'Ootroscni la Palatul regal.

Pe lot parcuraul lumea a manifeste» pen- *"» Suveranii ş i Auguştil Lo r copii.

f \ R ' K 'na M ir i* • •»“ 1* una din ^1* P" U,ulu i **«*». unde publicul a f|Cut

o vie manifestaţie.

nL ű “T . Pi““ * ,0"P jiă U Or.lo 2 Jm ( , G„ T rm a h .)

Nr. 23tet 480 deputaţi, Iar galeriile erau ocupat« de diplomaţi, apoi ambasadorii Angliei, Franţei, Bu- *lei *’ J aponiei. Publicul a f.cut mari onoruri poetului D ’Annuniio, care era pe galerie. Toate persoanele luiemnate italiene au fost de faţă Ia istorica şedinţa, singOr d. G iolitti a lip,,’».

La ora 2 d. a. primai întră In cameră d. Marco«, preşedintele oamerei. I-.e face • primire însufleţită; toţi deputaţii ae ridică de la locurile lor, afară de 45 socialişti, membri ai camerei. După preşedinte intră d. Salandra, primul ministru, urmat de membrii guvernului. Inlrea** camera le fac« deosebit« onoruri, întreagă camera striga Iu ti’un glas:

— Trăiască rasboiul I Trăiască regel« l • ' Pn glas strigă; „Trăiască Italia*, -ca un ur.gan î l armeană ovaţiile la adma guvernului a regelui ş i râ ib jiului.

Cum s’a hotărât Italia pentru război.

Şe d in ţa c a n ţ r 'l { to ii™ , ţ i v o rb irta p rim -m in i ş ir u lu i Sa la nd ra .

T i* . iDr , ^ *m •“ " d “» -M H Î . J " ” * “ « • «OM-

M m » d! I “ “* ' T “ to“ d” P m liD lm J o i. ta * ,« ,,,,! (mut. Italiei . f0„ j . ,5 ,

mera (pari ttactul) din Roma. A™! •8sland:a , .p „ i m," » Wt * > că interesele lo r «nu» impotrira noastră, şi mai cu eeam* ?porului italian de-a avea mb . ♦ , ^ P°- Ita lienii, î i inieamnă gă p^eascătarJ!; ^ ^ tea, călcând contractul de alianţa Ută ” P ^ u t acea şedinu vestit. î ^rit râiboiul. °are ,a hotii-

S^ncilo czLMerpi o«-an *

• o aa prezin-

Discnranl dini Salandra.După cetirea protocolului şedinţei trecute

fi după pretintarea proiectelor de legi pentru rasboiu, d. Salandra se ridică să vorbească. D -sa eete primit cu strigite d e : '

, — Trăiască răiboiulf T răias:* Iu lia »

V . a f4c“‘ la numele gnr.runIui următoarele declaraţii: .

tăm* r T f 8 CAnd ÎD IU l!a «m .Jitn ln tu l de «n.tate, ea dovedit In lumea na- -undor °a ° su^nStcnr* a păcii şi . buneiinţe-

. I tn U 80 > at0 că şi-a împlini,hemarea cu tărie aşa, Câ ea nu a'a .da» iudă-

u r l l 1 i 0nfe,# 08le mai ^ « r l dinurmă r.enoJ

K t . 23 FOAIA RD PO RU LU lPag. 3

cauze militare, politice ţi de naţionalitate preţen- ţiunile guternului Iu lia n au fost . cu neputinţă

de primit.Guvernul ces. şi reg. nu poate lua cuno

ştinţă despre declaraţia guvernului italian care doreşte să privească -nimicită monarhia deoarece această declaraţie e în potiiva îndatoririi sărbătoreşti pe -oare Italia şi-a luat-o- prin noua a li- •nţs Incheată in 5 Decemvie 1912, pe un ter- min până la 8 Iu lie 1920, care prevede desfa- 'cerea alianţei numai cu un an înainte de ajun* ţeres «cestui termin.

Dacă guvernul itailan fn mod volnic vrea t i ee subtragă acestui obligament, guvernul ces, reg. depărtează din partea sa răspunderea care ▼a iefi in urma acestei purtări.

Telegramele războiului.

Italia ne-a declarat războiu

VitTta. 24 Maiu. T r im isu l Italiei la Viena s’a înfăţişat Duminecă după ameazi, la ceasurile 3 şi jumătate tn ministeriul nostru de externe şi a dat declaraţiunea de războiu a Italiei.

Declaraţiunea de războiu a Italiei.

Budapesta, 25 Maiu. Textul de- Ndaraţiei de războiu, pe care a predat-o prinţul Avarna în 23 luna aceasta ministru lu i nostru do externe aună aşa:

In 4 Maiu a fost înştiinţat guvernul tmp. şi regesc despre acele motive, pentru cari Italia, Intemeiându-so pe dreptul său, a declarat do stricat contractul do alianţă încheiat cu Austro- Ungnria, pe caro guvernul Itnp. şi regesc 1 a ci leat.

Guvernul rogesc (italian) si-a câş- tigat prin aceasta iarăşi libertatea de a lucra şi o finn hotărit a se îng riji cu toate mijloacclo, ce Io are, pentru apă- ratea drepturilor şi inU jrtstlo r italiene, eă nu poate nici decum să-şi calce datoria şi să nu ia pentru realizarea as- piraţiunilor salo naţionale faţă de ori-ce ameninţare de acum sau din viitor a- cele măsuri, po cari i-le poruncesc împrejurările.

Majestatea Sa declară, că de mâne încolo se găseşte In stare de războiu faţă de Austro-Ungaria.

Mobilizare generală In Italia.Roma} .24 Maiu. Regele Italiei a

poruncit să se facă mobilizarea generală a armatei şi a flotei şi recvirarea tu tu ro r cailor şi căruţelor.

Ambasadorii noştri părăsesc Roma.

Roma, 24 Maiu. Ambasadorul german principele B iilow a primit îndru

marea să părăsească Roma deodată cu ambasadorul Austro-Ungariei.

Cererile Italiei.Berlin. 24 Maiu. O telegramă so

aţă din Copenhaga la ziarul „Berliner Ze i tun g am Mittag“ vesteşte, că fostul

ministru de finanţe al Italiei Luzzatti, ar f i făcut corespondentului de la „Na- ţionaltidende“ următoarele declaraţiuni, cu privire la cererile Italiei faţă de monarhia noastră.

Italia doreşte să ocupe îndată oraşul Trentino, apoi Istria cu Triestul, Pola, Fiume, cât şi unele insule din marea adriâticâ

Cedarea staţiunilor maritime de pe coastele Dalmaţiei.

Renunţare la orice amestec direct sau indirect în chestia Serbiei.

Renunţare la or/ce fel de influin- ţă în Peninsula Balcanică, ce ar f i contrară intereselor Italiei.

Libertate deplină, ca Italia în a- lianţă cu puterile triplei înţelegeri să-şi afirme interesele ei faţă de Turcia, şi în sfârşit libertate de acţiune Ia viitoarea pace, lâ care Italia îş i rezervă dreptul de-a sp rijin i interesele Belgiei şi-ale Serbiei.

Budapesta 21 Maiu. Pe frontul din Ga- liţla de mijloc luptele ţin Încă. Am aruncat peste râul San cetele ruseşti, cari se mai ţineau încă pe sectorul acestui rău dela 8«niava ’n- coaci, pe malul vestic al tui. Spre ost dela Ja- ros]au trupele aliate au respins crunt eşirile în treprinse tn contra lor de cătră forţe mai mari ruseşti.

Spre ost dela Droho:.iţ trupele noastre au luat In înverşunate lupte de noapte cu asalt O poxlţie ruseasca fi au o.upat localitatea Neudorf făcftnd priiloneri 1800 de Ruşi. In Galiţia de ost am oprit la P iu t contra-ofenswa rusească Îndreptată în contra N istru lu i. La Oolomea am zădărnicit înoercările dujmanului de a ne sparge frontul. Am respins toate atacurile duşmanului îndreptate In contra capului de pod de aici fi i-am cauzat perderi foarte grele. In luptele din regiunea păduroaaă Kielce, cari ţin înoă pe unele locuri, sm făcut prixoneri pânl ncum 4000 de soldaţi ruşi. Numărul jiritonerilor făcuţi de noi

Va Bpotit dola 26 M..ÎU încoaci cu 20,000 de oameni. IIo fe r.

Budapesta, 22 Maiu. In Galiţia de mij- lcc luptăm mai departe. Trupele noastre ţin terenul (locul) cucerit până acum, cu wate Încercările Ruyilor de a-1 relua ln d irit. înaintând încet, ai de ai eâftigăm tot mai mult teren.

Pe linia Prutului e Haişte. La Boian, lângă Cernăuţi, înoiroarea duşmanului de-a tre-e I rutul a fost respinsă cn perd*ri mari pentru el.

In ţinutul muntos dela Kjelce duşmanul se retrage din nou spre notd-ost. Hofer.

Budapesta* 24 Maiu. Nici o sckimbare mai de seamă nu s’a făcut în situaţia geaerală.

Atacurile ruseşti dinspre răsărit de Iaros- lau şi in cursul de sus al N iitru lu i au fost respinse, ea şi până acum, cu perderi mari pentru duşman. Aşişderea nu a reuşit un nou atac al R rşilo r de-a trece Prutul lângă Boian.

La Kielce am făcut 1800 priionieri Sntro singură luptă din ţinutul munte*. — Hofer.

Budapesta, 25 Maiu, Situaţia peste tot nu s’a prea schimbat. In pSdurile de lângă Kielce în luptele din zilele din urmă am prins30 ofiţeri şi 6300 oameni.La graniţa italiană. Dup* declararea de răiboiu au avut I o î la graniţa tiroleză hărţuieli mai mioi. In ţinutul de lingă mare, la Strassoldo,•’a arătat eavaleria (huaarii) italiană. H o fe r. j

Ruşii părăsesc Lembergul.Munkaciu, 25 Maiu. Prisonierii cei ma'

noi, p« cari :-am luat dela Ruşi spun, ca s’a Început golire\ Lembergului. Principele Nicclte- rid u a plecat cu statul major de acolo.

Budapesta, 26 Maiu. In Galiţia am atacat noi pe frontul întreg. La Sieniawa au fo it respinse putrri mari ruseşti de cătră armata lu i Maektnaeii, cu care luptă ţ i a 6-a armată a noastră. Am cucerit Radymno şi am pătruna înainte. Duşmanul r*4 încercat a recuoeri locul per* dut, fu Insă p etutindeni respins, perzând 21,000 prizonieri, 39 tunuri şi 40 mitralieze. Armatele lu i Puhallo ş i . Bohm Erm olli pătrunzând spre sud de!a Pşemislu, au aruncat pe duştnan pesta lin ia Blonia. A ltM situaţia e neschimbată.

Spre Ita lia : La graniţa t ir Je zi ş l carin- tin i ană, pe ic:-colea, trupe mal miei, mai alea vânători au trecut graniţa, de unde fooul nostru i-a IntO'-i îndată.

. Budapesta , 25 Maiu. B irou l de presă ne vesteşte:- Peste 30 de ani aliaţi cu armăta

noastră, ne atacă acum armata italiană In spate. Dela începutul războiului european s’a pregătit Italia pentru a se înarma contra noastră, a luat măsuri militare tn Veneţia şi în ţinuturile dela graniţa noastră, cari de loc nu se puteau uni cu tovărăşia noastră de aliaţi. Această purtare ne-a Insuflat îngrijoră ri serioase. Gândul că Italia, uitân- du-şi de cinste, ar putea trece în tabăra duşmanilor noştri, nu ne mai părăsea. Când pe urmă In primăvară am văzut tot mai limpede, că Italienii pregătesc un atac trădător împotriva armatelor noastre ce luptă tn contra Ruşilo r, ş i adună trupe la graniţa noaBtră, ne-am hotărit şi noi să luăm astfel do măsuri* ca să putem întâmpina atacul Italie’. Graniţa apro Italia a fost deci pregătită, ca teren pentru un rftzboiu, ce va ficu putinţă

Cu toate acestea lupta hnpotriva Ruşilo r a fost urmată cu toată puterea ni tncă în luua fleenstn am putut secera mareft învingere din Galiţia.

Acum, când trndaroa ruşinoasă a foBtului nostru tovarAş, o fapt împlinit, vor uti trupele învingătoare alo Gomia- niei «i Austro-Ungariei să Întâmpine şi pe ĉ *l mu ticălos dintro toţi duşmanii.

Atacul nostru asupra ţărmului italian:

Budapesta, 26 Maiu. Un raport o- ficial foarte nu^nunţit spune că lupta â fost mai Înverşunată In faţa Veneţiei. Vaporul nostru »SîlmrfschUtze (caro n im ic ite vRsel^ a pătruns mai adânc şi dete‘luptă cu un tranşeu Crucişătorul „Novară“ şi torpilorul r 80“ veniră în ajutor. Cel din urmă tu lovit tocmai în mijloc. In stârşic şanţul împreună cuo casarmă tu dărâmat Locotenentul de marină Persich şi 4 oameni sunt morţi,4 greu răniţi şi câţiva mai uşor. Per- derile duşmanului sunt de 10 on mai mari. P a g e le din Ancona au iost foarte mari. Vasul de răsboiu „Helgo- land“ a scufundat un vapor italian, scăpând 3o oameni; între ei şi pe comandantul. .

Rotterdam , 26 Maiu. U n raportdin Roma recunoaşte, că flota austro- ungară şi maşinile de sburat au atacat ţărmul italian, mai ales Ancona şv Barletta

Pe frontul anglo-franco-ruso- german.

B e rlin 19 M?.’m Pe câmpul de operaţii deU vest: .> e nord dela Ypern France i i i ţ i Nec-r i ne-au atacat pcx^Ue din estul canalului.

Pag£ S FO A IA 'PO PO RULUI:

Luptâ" -ţ-rie-' iiisă .-tjn atâo pe care Eh^iezii l ’au ttadrepfat 's'fara* târziu ln'#ontra;noâ8tră spre èud dela: :Neuvachepfelle, in r̂egiunea Laquinqaerne, ■ê’a Îzb ît* kie ifôcül riostru.-La Fresnay spre nord- ost dèla 'A rrasj am împuşcat un aviator francéx. In pSdurile dela A illy ani' zădărnicit un noua- tac de- a l' Francezilor' suferind duşmanul ’-pierderi foirtè" mari ; ■ aici am făciit ş l câţiva prizoneri,

Pe câmpiil de operaţii -dela 'OSt:: Lingă fiâWÎe ?’au" avut1-loc Câteva ciocniri' mai mărunte. Ofensiva noastră- dela Dubisa ne-a 'adus 1500 de " prizonieri.‘ I-am alungat pe Ruşi Vpre ost *dela Müoîajrië çi Zèmîgola * asvâtlindu-i' pésté râu. ' Mal "departe, - 'spre sud, ţine' încă lupta Rămăşiţele trupelor ruseşti bătute «pro stid dela Njemén işiTcontinuâ 'refugiarea spre Kov.no.

Pe teatrul sudostic: : Situaţii.-trupelor- ger- manele- neschimbată. Spre oit dela JaroBlau am dat' printreTprizonerit luaţi 'dela .Rnşi dë soldaţi, ean nu. erâir înarmaţi r.cu puşti,* şi'cu măciuci d6 otejar. Trupele rlui Mackeruemprecum^i celelalte trupe'«de noHitrp; cariluptă'iny şirul aliaţilor au lin it începând "din !1 MaiuclQi.'de:inii-do : 'pii- •Bonerf-'capturând 72 de- tunuri;' precum ’şi’ 253 der mitraliezé."=;. :n .,

-> B e ri in', 24 Maiu;1 In ţinutul fîawlo am -atacat'aripa’ 'io rd ic ă rir Ruşilo r şi-anj- bătutro, Anj ’h a trl 600-prizonlerij şr ?7. mitralieze. Atacurile-duşmanului dff peste . noapte au dat greş. Lângă Dubiasa, atacurile grele ale Ruşilor ln - drtpûté-hn|>otrf»a lin ie i' Misiuni.Zemipoia au fo it TfipirtH». -Am . loirt 1000 prizonieri; • To t aşa nu* a v u tn iiio reujit* atacul dnşrnaa făcut noap-;tta -ip e .to rd d« P ifa ritk l ’ ......./ •••■■ B e rlin , 25-.Maiu.'&f«.î- mult« atacuri do -ale ’ Englezilor Intre Neuwechâ^Ue, şi Givenchy •ca Vi'atacunle :fram*z. de pe înălţim ile-Lorettô, la Ablani «i.ip re nor.! ş i *ud JNeuwile, au fos» respinse cu perdori grele pentru duşmani,făcând nof 150 pri.ortier?; Intn» 'Meuia işi Mo-

*•!!** awi |ia0 'lupta de • artilerie; In pădurea 'Pretnr FfAhcezii au «uferit pordon fâoând încărcări nouă îm pjlriva noastră. încolo nimio.- nou ■taai de'«am». -, .

Rotttrdăm, 26 Mala. lu li* 3 pom-mi T Ï ho depîHaţi din Roma- ei nvn iştrii german)»1 auKtro-ungari do pe Ung i papa< Ace9tj ; ^ ie Ştie.- a * curte deo.ebitX, 1« care flecare - siat îţ ia re trim isul «Iu . Do aceea Papa va prote.U Împotriva « « * (ei măsuri. *■' ;

Generalul Cadorna comandantul .... ,. armatei Italiene.. * • Şeful statului major, italian, generalul. Cadorna a plecat cu. ajutorul său

^genertilul Porro în cartierul general La .gară l-a-salutat ministrul prezident Sa- landra -şi o mulţime numeroasă.

'Submarine anstro ungare In MedlteranJ.. r -, Luza n°, 22 Maiu. «Gorriere dela Sera» Te^ fte din Sjracuaa; De oare* „’a anunţ.t -că eUnt ma> multe submirino austro-ungare in Marea Meditenuaă, s'a prezentat de câteva zile la Mediterana o flotă franceză de torpiloare fran'« z s , teri au fost Bâmbătâ câteva oré In portul

'Augusta, - - •• * •. •

....... *Com'e» ^ ^ Sera, află din Aţena: Vaporul »Tonnor a întâlnit in strâatoarta 0 - tran.o un submarin de naţionalitate necunoscută m e prin semne luminoase l-a dat ordinul să „

■ - T T P,taDUl °Pnt rabmarinul a ce '»ut dela . o depărtare de 300 metri să i se arate destin aţrunea naţionahtatea vaporului şi ipoi J-a dat drumul nevătămat. .

- .Prinţul Ghfca Ia ministrul de externe al Italiei.

e x te m fï vesteşte: M inistrul deexterne Sonmno a p.-imit b t’o I unt,s

JH» minstrul Rnmâniei Ia Roma J ta prinţul Ghica,

S lTr.-â S

> - Demonstraţii cin Vieinai :? a n-- VinerPşi-SâmtitS‘ aurfo3tu'ln=iufîe t̂e ̂ d^

monstra^îi în ’ Vieia, fna ktâ i- mînritelItritilu P de"’ * răiboHî1 şi ^ rcoh‘iulatuîm7 ^rmâtt; Muiţimea purta chipul regelui11 Ti6»tru şr ieceă 1*9 str^ircăutând 'cântece naţionali şi'Strigând »sS''trăla3eâ“ la ădres'a1 «apetelor •încoronaţi, csn •unt lr ir alianţă iu lio i:'

t.:: v Cârtea v^rde- aJtajiei;) ^ mGuvernul it*lian s ucor oxcsrte o « r-p iw ţ Îi

ren ii, :pe, eare a: prcientat-o patfementului iitalian,

voind să arete deputaţilor,'ioă .Italia-# fo*t aiiitS

*S declare ̂ războiu • •Auîtra.Ungarieii^JVliBisteriul nostru., va rrăapdn ia rprinSa oartff- Roşi»’, im ic ire va combate spusele greşite aie gurerna ln iita lian-

Neînţelegeri în tre 1 Rottiâ- , nia, ş i .Rusia..

V î-3? Ll rfP e sk -‘H iria p *,e stric î.ou A data * de r 22 i la iţ j . itrmâtoărele, ̂ eşti [din Bucureşti. Q per- soană însemnată dintre diplomaţii ru şv eâtrj. i w , « a a CSat un &“ etar , spre a-1 întrebad ^p re pertractărîle ce'ieffao în tw Românial 1 -a, răspuns ,foarte -nelămurit despre .putuiţa unei cpnlucrari a acestor doui state. ... . -j- Î c„ar^ţ>ile diplomatului le putem'cu- prmde in următoarele. “ . v .-12 1 £ i rel Ue'. Româl»ci - sunt prea mari. A şa£ ? r Z a£ US? " U ^ aic n k i dccum să. tra- c"c c“ Rotnâma asupra Bucovine i

•_ „ r ‘l îSIa. a Pic.rdut în luptele purtate pen- csv Vnut vieata la zeci de mii de oâ-

mem, maniid cu■ noi valuri de sfin te apa

U1Ş1, ; 3 S ir,etului " A r « o - je rtiire de •inni S/G» Sa cllI1 Partca Rusie i , de accstV L - ; , ! “ " “

' A ici gazetarul îndrăini să ' facă obscr- %arca, că n starea de'ncum R t is l i nu sunt s pani pc accst; ţinuta deoarece • sunt în tc- tragcrc pc întreaga linie do foc, şi că R o -S 1; 1" \ VCi l, .nxdU' Ie. în aJuto r . a r f i vrednică de-o răsplată mai marc.

?Mia r T f °.r i^nnul ccI ttiărunt arê mânile itiroşite^ de vântul îngheţat,* fumează, •mişcările t i ' sunt repezi î -vorba' scurtă.

— Mă întrebi ce-a: fost mai gto&zf- nic, dihv câte am simţ!t?..v Să nm i crezi pe aceia: care vorbesc de ■ curajul oame- ■nilor. i- T o ţ i -avem- curaj şi* r.toţi',-avem teamă. Germanii -de asemeni,. Aşâ-i făcut omul. Şi-la- urma^urmei nu-i vorba

uşurat... Uar on cât te ai obtcmui cu războiul sunt unele lucruri care te iz besc *pq î u,ta niciodată. D e ^ ^ c m a i astea îţ i rămân înfipte în metnOnV? ‘ w ştiu, totul este FijogrpziţQc-;ţ i7‘n’art.ţrebuţ. ̂ uitat. nim ic 'qt n Omul .aceita^cu faţa palidă^Tvfără ■infâţişarer.deosebită ea e-. de opt .lu n i - in 'război;- -Sa *bătut’în -Alsacia,-c-apoi- p« Yser; 'abuintvieţueştiî în şanţurile do-pe Aisne. Stă Îngropat în pământul umed.

^Nuv s iv plânge Kşi,P .dacă, j , sâ (întAmplă câteodafă,“ este nuirîai' atunci 'cîlnd ^ i lipsonto tutuniib'' i 1 îi-

:, -T-;iIn tftitt/o a n ^ , a

Pàgl h

,\»SS.o!__}'% à'k,!Ô8f’dci"ctiràba..îB®tt$nŞ 't îéf;t ngropSin" ' morţii

. *p rô»pè de n o i, S W pâ«:

' » J s 4 . r l « ' :,fc u ÿ ttSa ?’ « r,,,p a K : n a tó t i '^ 'p '8̂ ' > “ •?z'8 e,™“”1:

“ stropească trâ n tă *^'r öli1 ító fft1ÍQd’6ffiáöSré;i încât şrâpnelele ,sexplô3aû töcmW a'eàiiùpià cai etelor nóa-________ , caj,i

s tre T Sergentul a fo st uc is ş i doi j »v i càpâïat j*râ v ë .' :C ü astea, erau

• % & u ît ï 'Ie rn a tă câ,; b dmámitá è x-; «U 3*i'a on«^ 'ffíí^ 8UD rU ''ú ia u i,ifnorm jSnt,' şc u r- '

„i r . , . , , ~ \ -ovăfl? ducurui); v iil^ - ţ i’ ^lefalte- ccrntttrpagu&e-

cunoscut vom vărsayr'iacrim tl, * a 'ţ r i- ;^zf..luchl^i,p^ântuluu.‘'suflt ’1 * i*>* ■ * S lllllU , j'27 lia iu o,

. mi» f j)f9 Dlonisie Stoica: O gazetanane* a d u c e .-trista ,]fttK c i\ rtd \xntte v it e jii v k rto strly iC a ri f i-a u je rd u t via ţa pe cdm- , p ul, de. lu p td s , seu găseşte\ ş i \ v re d n ic u l m,director. de,\bancă d in B ih o r D r . D io -

„:i n is ia S lo ic a . Fo a ia noastră je le f ie ' in. onpfrrcaxoi acestui .n e u ita ti p rie tin a l po- » P p o ru lu i, un om învă ţa t, uu om- de in im ă ■ ş, j i ^ n .în su fle ţ it lu p tă to r p e ntru d re p lu -

iXrile, noastre. r! î> ••« • > •• - i '’- <- Ca.,| student la un ive rsita te a >din

.■! 'Budapesta,- e l a fo s t u n u l \ d in în lem e- ( . ia to r ii cuftoscutH reviste » Lu c e a fă ru l« ,

. .. care s ’a itp ă rit în tim p u l â in urm ă la S S ib iiu . . A p o i a s c ris fa »Lu p ta «-> d in '

Budapesta ţ i după aceea trecu ca re dactor la Gazeta dint Ş im le u l-S t lv a n ie i.

Z u c ste V gazete' a aruncate lr sem inţe de lu m in ă ., in acel colţ:, { lin

Lu ţa r a .,no a stră , care, gemea .m a i-m u ltsu b !?-g reuta tea rîn tunerecu lu i. ‘ To t neo b o situ lu i

său ze l de muncă1 i se .datoresc două ‘ ' c ă rţ ii una; despre p o e tu l V la h u ţă , [ ia r ' niI a lta . despre ţrecutul\ ş l sia re a . de a stă z i -t.vtt R o m â n ilo r P e n tru os

tene lile sa le n o i î i vom rămânea recu-

gume pentru al doilea împrumut de rasboiu.u\ i * ruv al • Programa'*Se riiă re ! naţionale de 18 nMalu ’1915.' Monitorul O fîc iîil puWc^ Urmăioa- • >Ha'prögrahíSÍ l? !rri! revă3kturzi)ri\0ţi. ' 2 r & i« r i ’ ToFa ntfnţiT Ca^itnííii ;lolűihniláljtk * Ö1oI*'2,.,,Ia

öfá '1'0 dimineaţ8‘T6o Va1 oficia Iá SnînjpolîeJ’un ‘servi-m Vcllp'oaj tb 'preienţa ifaîestăţilor" Tio i R

Päg. 6FOAIA PO PO RULUI

16 a anunţat, că Halestat.» Sa a îm p ă ra t ra- guaentului 85 cea mai înalta recunoştinţă. Coatele a propus, ea eroismul regimentului să h însemne*. «1 în protocolul şsdinţelor. Moţiunea »««asia a fo it primit* eu multă înflăcărare ş i de vicarul român T ita . Bud. Regimentul amintit *® COtnPune în P " 4« înwmnată ţ i din româui.

S i . 28

S ’a perdut o b ivo li de 12 ani, c’am golaş« ̂ semnul nu h cunoaşte bine. Cine o va* ** M *ostoIi, cari ro r întoarce In cercul

primi,ă.aCt,V,lat8 ?i “ mân8 V°r 6imln* *îm4nt*

clei sunt doar floarea «cumpi,puterea neamului V « tî

ta li î i -i.phu bi., “ l l

Z T ' i “™ 3 “ “i«i I» iumiutJ

In numele camarazilor mulţumeai* p^ant de oficer Petru*, ia r ^ * * “ *

româneţti* al aoslra w :«to * ie «pi Lu-o T

«ufleţire, cum de mult nu sa mai dat ocaiie pe aicea. A fost o seară cum nu s’a mai pomeni* In Viena.

In amintirea iu b iţ lllo r rlp o sa ţi Neconsolatele surori . Victoria Ungureanu n, Papiu, şi M a iild a Papiu, dăruesc intru vecinica odihnă asufletului mult iubitului lor părinte Io an Pap iu, fost paroh in Veţtem, suma de 40 cor., din cari 20 cor. Ia fondul „Azilului-orfelînat“ al „Reuniunii române de înmoimântare din Sib iiu“, pentru adăpostirea orfanilor şi a bătrânilor noştri scăpătaţi, Iar 20 cor la „Legatul Victor P $ trişo r a l fo n d u lu i Episcopul Nicolac Popea pentru ajutorarea copiilor săraci din Veţtem, a/licafi la meserii, întem-iat de Reu

niunea meseriaşilor sibieni. Pentru prinos, implorând mângăiere eelor îndureraţi, aduce calde mulţumite, In numele Reuniunilor amintite, pro- lidentul lo r: Victor Tordăţianu,

Date sta tiiüee de Acum. — R is p in - dlrea re llf lu n ilo r pe pXmflnt. Bflig iunile m pot Împărţi in patru grupuri, cari se impart în mai multa părţi.

Grupa primă formeasă treapta oea mai de jos religioasă, ş i revine numai Ia popoarele, cari ■Uu pe o treaptă de cultură de tot jos fiind iăeute simplu dintr’o închipuire cum că sufletul tr&eşt« ciupft moarte, Împreunată cu o credinţă deşartă ş i cu friîă de duhuri. A doua grupă o formeasă Petiflsm ul, credinţa, că după moarte sufletul omului trăeşte pe pământ tn altă formă|Da aici, închinarea de animale şi ckiar de luo- nui neînsufleţite. — Mijlocirea vorbi:ii se fsoe prin ţln iani mu vrăjitori. A treia grupă este Bramammul, care *e poate »oooti o de« voi tare a Fedşiamului. Acosta se .propie In multe pri- ninţfl de învăţătura monoteistă (crediaţa In tr’un Dumnexeu, fîind.ă pe lângă alţi m ulţi Zei, ado- reasă In Brahma, filaţa oea mai înaltă) Strâns înrudit cu acesta eete Budismul (Buohiamul), (învăţătura lu i Fo), care împarte omenimea în 4 părţi, după cum cere Bramaismul ş i făgădueşte, că având viaţă desăvârşit curată, după moarte •e pot ridica cu sufletul pină la fiinţa cea mai înalta, la Buddha. înrudite cu aceştia sunt învăţăturile lu Oonfuoius şi Laotso, cum şi acoiai cari mărturisesc cultul străbunilor. A patra, oea ranl perfectă grup?, o formează religiunlle Mon» stniste,; cari re:uno»c de f il. ţ * atotputernică un Dumnezeu, şi în partea cea mai mare, învaţă, că suflotul trăeyto dujift moarte. De aceştia se ţm; Orejtinii, Mohamodanii ş i Izra e liţii, cu deo- sebitelo lo r secte. Popjarălo crejüne, cu toate »«ctele lor, numără rotund 610 milioane, anume Catolici cam 284 m ii; Protestanţi 210 ra il; O r- todoxi 110 mii. De Inlam (Mohamedani) se ţin cam 230 m ii.; Izrael ţi sunt proste I I miboano.Politeişti (Brahmani, Budişti, Şinto, Confucinni Laoleijtl etc., M ărturisitorii Fetişismului ş i P l- g iu iij sunt la 800 miboane.

Mărimea de păm&nt ş l mulţimea oamenilor din ţările cari se bat Dintre tonte puterile pământului Britani» mare, are stăpânirea sa, cel msi mare terilor. împărăţia britani — cu toate posesiunile s.le — are o întindere de peste 30,372,246 km. întreg pământul are 145.918,000 km.,») ca pSmânt uscat, din car»20.81«/, cad pe Britania mare (Anglia): deci cam 1/5 (o cincime) din scoarţa uscată a Dământu-

NumSruI 8“Pu«ibr Angliei fac: 425,066 2«6 omeni, deci 1/4 (o pătrime) din locuitorii pă- «âatalo. sau 25.65% , Desimea populaţiei este .

■ oameni pe nu km. pătrat.

După Britania mare urmează Împărăţia Rum» Are „ de 22,360.095 km. D in

.m “. r “ J » « n . 1 3 .3 0 ' / ,Z i 1 P*”irea R" H A" « “Hto . t ta p i,»£

ro l supuşilor este 169,373.824 sau 10.22»/, din locuitorii pământului. Desimea locuitorilo l »3te de 7.6. pe km. pătrat. :

Franţa — cu posesiunile sale — are o u tinde re de 114216 km. « u 7 62*/, din întreg ; uscatul. Mai mare decât Europa, cam cât to p irăţi* chineză. Numărul supuşilor e 9 5 .154 .23# ,. •74 /0 din f iii pamAntuIui. Deaimes populatlar

8-6- rImpenul german — dimpreună cu poa*- -

sinnile sale — are 3,448,809 km. pătraţi, .

7 7 on“‘reg U8Catul 2 .36% . Numărul sup uşilo r 77,208.* 55 sau 4 66 din f ii pământului. Deal- mea populaţiei este 22.4.

Terito riu l imperiului turcesc este: 1 ,794 .980 kn . din teriforal uscat al îotregulul pământ i : 1.23*/«. Numărul supuşdor 21,600.000. d®ei 1.31»/, din f ii i pământului. Desimea populaţiei: 1 2 :

Monarhia austro-ungară are un teri tor dm • 676.615 km., din Întreg uscatul 0 .4 «*/ .- -

Numărul locuitorilor 51 milioane 390.223, deci 3 .10% din f ii pământului. Desimea populaţiei 76

D ta te l. luptătoare folosesc ş i posesiunile . lor pentru a *e întări In materia de ră.boiu, î » ira n*, muniţie, Oameni. Daoă 1. partea I . din puterile ce w bat adaugem şi Belgia, Serbia, . Munte negru şt Japdnla, ca aliate alr T rlp W -In — ţelegeri atun.i vedem că teritorul contrarilor noştn fan 67.016.174 km. s,u 46.93«/. d in l»tr*g pământul. Germania, imperiul turoea, mo. narn « austro-ungară are un teritor de 6.920.404 km. sad4.06% din uscat. Număml supuşilor popoarelor duşmane nouă face 789.219.228 n a 47 63% din f ii pământului, pe când patria noMtr*»' aliaţii .ă l au 150.108.778 sau 8 0 6 % din fî. pământului. pn t , BoJon(

Vânzarea fă/nel de pâne. Şeful poU- ţlei s.biene Inşt,inţează, că în conformitate ca dispoziţiile ministeriale, negustorii de făină ş l întreprinzătorii de morărit sunt îndreptăţiţi aă vândă şl făină nemestecată de pâne, dacă In a- cel.ş timp se cumpără şi cantitafca Impusă de 70% făină de cucuruz.

Dela spitalul nllitar. A murit ooiporalul Stafan Duzei, dela regimentul de husari numă-

d,n comitatul Treiscaune, de 26 ani ş i a fost înmormântat 8âmbătă In 22 Maîu n. U orele 3 d. a. după ritu l evang.lio-reformat din casa mortala a spitalul de garnixioană din loo.

Armat* Ita lia n!. In caz de răsboi armata, italiană se compune din 12 corpuri de cât»38.000 de soldaţi ş i lre| d ivizîi de cavalerie.Fiecare corp are 24 baterii, de câte 4 tunuri Formaţiunile din prima linie dau un număr de 6GO.OOO de oameni, din a doua linie 260.000, ţ i din a treia linie 450.000 de oameni. Toate «ceste trupe sunt reenitate din 19 contingente:8 ap*rjln « rmat* j «u™ , 4 m iliţiei mobile (Laad- wehr) i m ilţie i teritoriale sau gloatelor. Ş«fu i statului m ijo r este generalul Cadorna. — Flota italiană are astăzi cam 40.000 de oameni Co- manda flotei est. Încredinţată ducelui Abrozzi- lor, care îş i «re pavILonul pe vasul »Conte de Cavourt, aparţinător escadrei.

ls caüez:. JJ'--cât StaauUUnite. N utnî.

Insafleţirea francezi pentrn Italia. E de«ne tnţelfs, că presa franceză se însufleţeşte pană Ia delir în urma atitudinei lUb’ene. Temp, serbătoreşte înaltul patriotism al regelui, care nu s a lăpădat de tradiţiile casei domnitoare de Sa* voia ş i sa pus In fruntea noului „risorgimento*. Journal dea Débats salută cu mândrie Ita lia nouă, presa italiană şi marii bărbaţi conducători. Matin stlrueşte, ca Italia să nu Întârzie nici un moment. Clemenceau glorifică pe Victor Emanuel ca pe un vrednic urmaş al moşului său „Re gal.ntuomo“. Hervé declară, că nu sa pot face reproşuri Ita lie i, care a şOvăit aşa de mult, până a trecut pe partea triplei înţelegeri: Dacă ai foat treixeci de ani aliat cu cineva, nu eete toocmu uşor să-i întorci spatele in tr’o singură z i . . .

Pag; 7 FOAIA RO HO RULUI N r. 23

Bioscop al Apollo de pe Piaţa Herman Ta reprezenta Marcuri ş l J " i In 26 şi 27 Mata n 1915 Seraţi Henny Porten; La locul despărţirii dramă socială, pătrunzătoare, tn 3 acte. A- fără’ de sceasta un program de îatrrgire.

Curiozităţi.In rHîboiul de faţă sunt nenumărate ea-

-butî In care moartea pare că vrea a» treicâ cu w ierea pe unii pe lângă care trece. U n ofiţer, «UD grămădirea de gloanţe ţ i de şrapnele vede parte do el, aub o bârnă care atârnă ameninţătoare, ae află obuzul. E lo f >xeaz< . . . acu... ucu... are se exploJi&o... /.Suc va l l npuoă do b rrţ ţ i 1 trPg-> rfară cu forţa. Sergentul riimAne mut In mijlocul t 'v a rîiş tW care sa privesc încremeniţi, ch ao văd înc% în viaţă Dar obuxul„nu oxplo lcază. Sergentul atătu multă vrerrm în picioato, cu lampa în mână. Apoi, In - cmneneala î i trecu, i&mb', dar p iru l i-Bo albi?e.

ECONOMIE

„Moare Joian !M — „Moare Murgul“ Dalac fulgerător.

In apre ziuă ploaia caro ţ nuso do cu stară> conteni ţ i plugarilor le râdea sufletul do bucu- •rie: plo«ia aata câith ramai bine după prăţila porumbului. Soarele răaări pe un cer »enln. D in •pr# ţ&rnâ venieau uneori adiori de mireaoio ta r, jar ciocârliile ae scăldau In undele albastre ale înălţim ilor ş i nu ştiu ce poveţti ciriplau plugari

lo r de po pământ.Dinu M ilita ru dădeă o pană la sapă ţ i toc

mai ae prr^ttoa sâ se ducă în fun u l g rld ine i> unde mai nvoa ca vre-o două prăjini de porumb

de prSşit, c â n d u n b&iat de vre-o 1 2 ani întră ’

ca o furtuna în tu rte ,-croi cu o nuia cânii ce- săreau la el ţ i se opri gâfăind lângă stăpânul lor. . ■ .

— Oe-Î. flăc&iaş ?— Ce să fie, neică D inule f i A spua tai a

ai la ţi toate la pământ ş i să dai fuga pân' la noi c i moare Joian.

Jolan — părechea lu i Tu rtu re l — erâ un bou voînîa ţ i numai de doi viţei, cumpărat chiar In primăvară.

— B'ne, Enică? U ite acum viu.D inu Iă să toate baltă ş i pomi". Când a-

junae unde fusese chemat,' Joian aben mai putea răsufla de j im f la t ce eră. Feciorul Iu i S i- mion M ilitam clătină din cap. către stăpânul boului:

— I-a i dat d ru m u 'n trifo iu l boieresc, dar te*a pedepsit Dumnezeu.

— E l a scăpat, D inu le .M ilitaru se dete lângă Joian ş i apăsă cu

mâna pe deşert: era ţifoae.— C i i ie făcut, Dinicule? Scapă-1, flă .

cSule, acapămi bouleanu’ de jug, că de moare,

1 vai de steaua mea! .. - •Joian sta cu capul 'n jos şt sufla iute ţ i

greu. Nu mai rumega, avea botul cald ţ i şira . spinării puţin încovoiată. Dacă dai în el să se mişce, numai cu maro greu pornea din loc şl după c&ţiva paşi ao opria iar.

D inu stătîl ş i- l p riv i câteva minute apoi se repezi la şira do paie ţ i cât ai număra până la treixeci, răsuci o funie de pae ţ i veni ru ea 'lâ igă Joian.

— -Ţ in e de capHtu-Ssta, »cică Marine!Ş i dând un capăt al funiei de pae lu i Ma

rin, Dinu făcu un nod mai mare la jumătateaoi. Apoi ceru păcură ş l un«a nodul. După acoea pUBO funia de pae ou nodul Iu gura lu i Juian ş i o legă pe după toarne. Vita înoopu a meate- c i spro a lepăda funia aceia din gură. Atunci D inu îş i sumetocă mânocile cămăjii ş i începu a frământa cu pumnii de şortul stâng al Iu i Joian.

Ş i după co-1 frAm ânti aşa câtva timp, ie dădu la o parte ş i aşteptă.

Aşteptarea lu i fu ndarnioă: boului t i era tot greu. Cei doi oameni h uitară unul la altul şl nu-şi spuseră nimio. Dar p riv irile Ier erau pline de deanădejde. După câtova minut«, D inu siae:

— Dă gură la băeţi s ’aducă vreo doal căldări de apă 'nooaoe.

Baeţii aduseră apa ş l D in u o turnă pe Jo* ian, apoi mai turnă încă vre-o patru-clnd căldări ş i iar se dete la o parte. N id apa roce nu folosi vitei. Atunci ginerele preotului ceru nişte cenuşă ş i dădu câteva linguri de cenuşă cu apă

pe gâtul lu i Joian. Ş i iar mai ajteptară câtva

timp... . Dar vltanu se uşura de loc. D in potrivă:

Joian părea a se um fla şi-m a i -mult.__ Vai de măiculiţa mea! — se r ă l t i

bietul Marin. O să-mi moara bunătatea de bou.H a i să-l tftem, Dinicule să nu moară mortăciune,, măi băiatule.

D in u nu răspunse n im ic i clătlni» din cap în s&mn c& nu vrea ş i fugi la gardul de trestiei. Scoase din el o treatel, ş i tăie din ea o bucată căreia î i sparse nodul ş l o curăţă bine pe dinăuntru ca pe; o ţeava. Apoi se îndrept» spre Ma

rin : ■-. — 'Dacă nici aşa nu scapă, atunci î l tăen

• beregata. ! f ;Ş i D in u se dădu In per tea stângă a v ite i

ş i scoase cuţitul dela brâu. Apoi măsură dela şoldul stâng o palmă bună in spre stânga ş i cam. în jo s ş i se uită încă odată la M a rin :

— I I îr iţe p î__ înţeapă, D inule, numai să -l scapi.Feciorul lu i Sim ion M ilita ru puse ţeava da

trestie între d inţi ş i băgă cuţitul unde prabu- la i3e el că trebuie să înţepe. P r in înţepătura făcută începu a forfoţi ş i a fierbe răutatea dinnă- untru. Cu mare greu izbuti să ajeze ţeava de trestie In rană ş i a'o ţie. i Ceea» umflase pe bio tu l Joian, eşiaacum şuerând cum ese aburul prin

ţeava de şuerat a unei m a şin i..Ş i vita fu scăpată.’L u i Marin nu i veniâ să ş i creadă ochilot

do bucurio ş i nu ştia cum să mulţumească celui

ce ia fâcut atât bine. Dar D inu *iae:__ S& chcmi veterinarul, dootorul pentrti

vito, aa coadă piolea la Ioc. A i a u x it î L a aitariu mă bag eu.

■ Ş i luându-şl ziua bună, D inu Sim ion M i

litam plecă.După oo fă ru câţiva paşi, ao opri, se fândl

câteva c l i j» ş i »o întoar*o Indarat.__ Dacă ţ i s ’o mai întâmpla, fereMc* Dam*

nezeu, să ţ i as mai umfle vro O vită aşa ţ i n ’ou ̂f l eu pe aproape, ţine minte, noioă Marine: să nu te împingă păcatul să înţepi vita In partea droaptă. A i Înţo loşf

— Da’ de oo Dinicule T— Pentru o’ai ucido-o. Bârdăhanul rum#^

gătoarelor cuprinde partea «tânga. In dreapta

■unt maţelo.— B ine, D inule neică l Aşa am aă fao.

Ş l să -ţi daa Dumnezeu lănăt iU>, că m ai învăţat

« I p« mine. Va urma.C. Sanda-Alde*-

Redactor reaponzabil: Dr. Ioan BrOŞtt. Pentru editură reaponzabil: Ioan H e rtŞ .

T ip a ru l: .Tipografia Poporfilul“

Din catiză de mobilizare aâ poate căpăta cu preţuri ieftine la

Ioan Opreatn Szâ a xa eb cB, Strada Suseni Nr 8.

tot felini d# lemne pentru ro tâ r ît precum: pentrn cară, căruţă f i ro t ile de pluguri, din lemn de^frasin, u lm , fag, mesteacăn, — 6plţă f̂ obede da roate lucrate ţ i nelacrate.

Sunt foarte recunoscător, deoarece

ochii degăină (bătăturile)an dispărut cu desăvârşire după întrebuinţarea biUamului Ria pentru bitături.

Alfred Graf r . St. Vlena. Ria delătu ează tn curs da 3 zile bătăturile, negei, ş i piele

In U r it i. In ca* contrar plătesc banii Înapoi. Preţul 1 cor. 3 cutii 2*/, Cor. Ri&verke K&sch&u 1, Postf&ch 12 Unga.rn. I

MOBILE lu c ra te s o l id ş î c o n ş l le n f lo s ,se pot comanda la

EMIL PETRUŢIU-— z z Fabrică de mobile

S I B I I U

t ;

II

NAGYSZEBEN, fÂÎĂÎÂH) str. S ă r i i 37

Specialis! în :MOBILE DE TOT FELUL

Săpunul d e l a p t e d e c r i n Steckenpferdaiul Bergmann A Co., tesdien a/Clt*

m b u rară d e c t i n u l m » r. . i » p f « e »I rfap âo d tre p retu tiod eal.f i Ö« t t l B t i b o a p recuQOfcut m ijloc fa co n tră p u tra e lo rş i d« c t l B H B t i m m latrm i s t ţ i n e f t i onei I c f r i j î r i r * ţio n iIe a p ielii |i t fram u feţii.

M ii de ic r ifo r i d t re cu n o ştin ti * t« a la d î*p oziti« t Prem iat dy m ii n ra ltto rt !, F t j l p rccu sţi U c n n p i n r e $i s i s s o tserw e:aF rU t 1» m »rca .S ttck e D p ferd Ö U fin a » d * p h « i S e p '» te c ă p l î i i i 1 K r.) In fa r o s c i i . d ro ş tr il ţ ip a r i x e r i i e tc . A“ ™ 0 ' * * * J 'COŢ-tail ţi p ro b ii» ere m i de c r ia .M ic e .-» - ( i 80 y per tubi), c a t * » *te d« “ a t r v sus ţin erea a â o tto r la dabu Ifl f ta re g io fM t« * * ■

pentru tin eri n ou c ă s ă to r iţ i, m o b ilă r i de h otelu ri, v ile , in stitu te , c a

fenele ş i re s ta u ra ţiu n i■— T e l e f o n N r . 47 = cu legătură in comitatul întreg

— Atelicr propri" de tapiserie^ ----------------- Se lucrează după planuri artistice

8 fiQAIA flD B Q R U LU l

J-crenczO femeie

c r o i t o r de b ă rb a ţ i! S1BHU, strada "Cisnădiei Nr. Î 2

recomandă p.'t. publicului c e le . m a l none sto fe «le- toam nă ş l ia rn ă în m a re ;

' a so rtim e n t. —— ■

Noutăţilesosite chiar acuin, p e n tru iia in e

b ă rb a ţi S to fe . In d ig e n e; din cari,se, .execută * după măsură cele mai moderne vestminte pre-

! cum : Sa c ko , Ja q uete ş i lia l- ne de sa lo n , cu preţuri foarte moderate.

D e o se b ită a te n ţiu n en^nti noută(ile de stofe pentru

m*"1 ?i cari*e afla totdeauna In deposit bogatv * Asupra terer^ n iJC lo r con-

fecţionate tn atelierul meu, (mi per- Î 1 n 3 -?■ a.g-e deosebita atenţiune a On. donAii prebţi' ş i teofo£i absolvenţi. — In c a zu ri de n r»

J STenţă co nfecţio ne zunrând re*. itt/ Uniforme pentru voluntari, cum şl tot felul de articll de uniformă,.-după prescripţie cro- itura cea mai nouă. ^

100 bucăţi coaseRaraDUt® „Vlaicu“ ţf cute (presa, arceriu), jo vând cu preţui de cumpărare Ia Max Wenrich V/cakna.

I i i .acejaş; . . .Foiţe de ţigaretă Abadie, Club,

Le Houggsrd şj.chibrile, foarto i f- tin, In mare.

caută loo ca doică. -— Adresa Ana Roţn Beţinar Stra la Gheii.

Publicaţiune.Comuna O lta lsö se b e s (Sebeşul

de jot) esarânpează în /€ l i in ie 1915 la 4 ' Ore d. a., În canoelaria comunală pe calee licitaţiunei publce moara cu două , petri. _ ; ,

.P re ţu l strigării 1200. Co». Vadîhl 1 0*/,. Condiţiunile se j>ot vedea în cancelaria comunală.

0 1u U 6 .ebes, în 24- Maiu 1-915.• Pr i măr i a comunală..

O trăsură!cu arcuri, care se poate întrebuinţa pentru ori ş i ce se vinde cu preţieftin.- Fleischbank Sagasse 25.'

Vinari ;e pot căpăta "’ din anul 1913, cu 80 f i i . litra la Andreas Müller K iss-S e ly k .

jl/lanc de Vânzare.Mapa Europei . ; . ■ ; K 1.20

. Rusie i cu Galiţia . v 1.20 n Franţei cu Belgia . „ ,1.20 „ • Ţâ r ilo r balcanice . . 1.20

Se află de vânzare la

Administraţia „Foii Poporului"Pentru porto recomandat este a n

ndfiuc;a 35 bani deouebit.

C d m ai v ech lu ş i m ai h tarö în s if t i i f ̂f in a n c ia r ro m â n e s c din A u s i r d - lä g a r ja l ?

f i f i - — !„ L S Iinstitut de credit şi de economii în Sibiiu

Filia le : E»sabetopöic, fp. . ^ U 0OŞ* M e d ia ş ş i M t i r e ş o ş o r h e iu " ! 1

r-

. . --- » WY» m u re şo şo; A P ’C n t u r i * ® t ? o v a » S â n m ă r i in , SS ^ ^ * ctetişul-m_.re şl Şeica-;

S â r i m i - in a r e

C a p ita l s o c ie t a r . .o n d u r f d e r e * e r v â ş l ^ e n i l ü n i

P o r t o f e l d e c a m b ii . . V ' • îm p r u m u t u r i b lp o te c a re . ‘ ‘P f P u **5 r l s p re f r i ic t l f ic a r c f f r i s u r l fo n c ia re în c lr e ^ in « W ~ -

P rim e şte d ep u n eri ftf iv s p re fru c iifica re cu Ö “ f §

t e r m i n u l . < 4 . _

K CjOOO.OOt»*—- „ a,350.GC0-— ;

, „ 1.7,700.000- - . t, 12,-t00-+00*—„ 2 4 ,5 0 0 .0 0 0 *— ,

I °l2 Iodupi terminul de «bzicere, plătind însuşi d a re a d e I n t e r e s e

execută asemnări de bani la America?» îngnjeşfc încassSri de cecuri ş i a s lf lia N u n l

d e T a n c f™ o*-’ ,0‘ ,clul dc afacerle oancă. — Once mforma|iuni se dau m-afis s lpromt alâf de Centrala din Sibiiu. câl şl de filialele şi aflenfurile inslilulului. e

752 D irecţiunea.

IU LI U S G RA VEN H O R ST ,curelar în O r â ş t ie -S z â s z v â i* o s , — —

recomandă onorttalui public migatu sa bogaţi do tot felul do hamuri pentni cai

Brâne pentru mijloc, curele Boeskor, curele — „Hosen“ (Hosenricmcn], şea şi tot soiul de unelte de călărit, ce se recer.

D O tto "d 4a I e f t i n i R | ,0 n * t 0 t ie M d * * r î i l ‘ 0 , i , i n t i c i r " P r e ' U r l C it ge cw* r r t J T f V reparaturi ce ror f»co conţtiin-mite r i « . ° « ̂ p0 m"5,erii dio sâ bineToiaBd « t r i- '

iar « Z * i V * ' p’.e pfita Mti f 0 twnnlIKyorfanij. i» r eu cu întoarcerea poptei l i voiu Im p irUfi .preţul TţparaturoiC um p ă r ş l r f lr ţd to t fe lu l de c u re n ,

S e prim esc calfe şl ucenici,

■■ « « --

= Berea albăşineagră din =

BereriadelaTrei-Stejariîn SIBIIU

^ f o a r t e bună şi ousfoasâi

Această bere e căutată şi «ebea cu plăcere de toţi cari o cunosc- atât Ia oraşe cât şi la sate

in

Că b c rri * •.

lo x it». i t ' f » M **

»'»>•* y cc 14 cur.i-

p;rii »o . Irmulfeic " * mereu

r e n u m i t e l e

V > J J TA- V -/ . L - j

Fabrică dei ghete* i t. societate pe actiî în T IM IŞO ARA.

̂ Cea mai mare fabrică | de ghete îtr monarhie.

CONDUC M □ El Dp r e t u t i n d e n i

,.130 siicorsale proprii.-̂AnuaL̂ sê iabrică-;

900.000 parcchî.

.1200 muncitori şi [HDiBDati. : j B

ppziii sucursala: în 913, -bulevardul Andrăssy Nr. 13.

îv .i..TlK^naa^Psporald«, satj8;

n .