CAPITOLUL 2 MANDRIA 1.1. Defnitia mandriei 1.2. Teorii ale mandriei 1.3. Dezvoltare si directii 1.4. Functii1.5. Nivelul evolutiv1.6. Rolul motivational1.7. Dimensiuni1.8. Obiective

Defnitia mandriei

Mndria este un sentiment de demnitate, de ncredere n calitile proprii care creeaz o senzaie de mulumire, de satisfacie, de plcere i de bucurie.Acest sentiment este determinat de un success, o reusita, de o victorie. Sentimentele exagerate de mndrie duc de cele mai multe ori la ngmfare,orgoliu sau trufie.

Mndria este o trstur comun, nsi natura uman ne poart spre o astfel de pornire, i sunt foarte puini aceia dintre noi care s nu aib un sentiment de automulumire, gndindu-se la propriile caliti, fie ele reale sau imaginare. Orgoliul i mndria sunt lucruri diferite, dei de multe ori sunt tratate drept sinonime. O persoan poate fi mndr, fr s aib pic de orgoliu. Mndria se raporteaz mai degrab la propria prere despre sine, n vreme ce orgoliul e legat de modul n care am vrea s fim vzui de ceilali. (Jane Austen,Mndrie i prejudecat, Leda, 2008, p.33).

Mascolo i Fischer (1995) au definit succint mndria ca " O emoie, generata de evaluari responsabile pentru rezultatul evaluat social sau pentru a fi o persoana valuata social .n concordan cu opinia c mndria implic evaluri publice de sine (de exemplu, o situaie n care fiecare este contient de evaluarea cuiva de catre alte fiine sociale), Webster i colab. (2003) demonstreaz c mndria a fost cel mai puternic evocat n situaii de realizare si apreciere publica.n prezent mndria este apreciat sub dou forme: mndrie sntoas, stimulent mndrie patologic, neurotic, care este amintit n cartea lui Karen Horney, "Neurose und menschliches Wachstum" (Nevrozei dezvoltarea omului).Ca toate emoiile contiente, mndria apare mai trziu dect emoile de baz, (Izard, 1971).Mndria este asemeni unei recompense emoionale in urma realizrilor.

Mndria autentic nu are nimic n comun cu laudele exagerate sau cu arogana.Aceasta provine din satisfactie. Mndria nu trebuie privita ca o iluzie cum ca nu am avea nici un defect ci putem fi mndri de ceea ce am fcut, recunoscandu-ne n acelai timp erorile i imperfeciunile. Aceasta nu se refere la capacitatea de a nega realiatea.

Mandria este una dintre emotii ce implicaconstiinta de sine.Aceasta apare cu ocazia unei reusite pe care ne-o putem asuma, prin depunerea unui efort (cand primim jobul dorit sau cand am reusit sa cumparam propria masina, casa, sau cand reusim sa atingem un anumit obiectiv etc.).Acestea nu sunt orice fel de reusite ci cele recunoscute de societate si apreciate de ceilalti.De aceea mandria este o emotie ce implica constiinta de sine. Mandira poarta dorinta de a impartasi vestea reusitei noastre cu ceilalti.Mandria hraneste motivatia de a reusii. Cercetarile au aratat ca cei ce simt mandrie au mai multe sanse sa persevereze in sarcinile dificile.

Dezvoltare si directii

Dezvoltarea cercetarilor asupra mndriei au oferit perspective asupra vrstei la care copiii la prima experien, recunosc i s neleag mndria. Cu toate acestea, se stiu putine despre dezvoltarea mndriei dincolo de copilrie i este nevoie de cercetari pe perioade ulterioare ale vieii, inclusiv adolescenta, maturitatea si batranetea. O direcie important este de a explora legtura dintre mndrie i dezvoltare de sine. Studiile sugereaz c stima de sine este cea mai ridicata in timpul copilariei, dar scade dramatic n timpul adolescenei i din nou odata cu vrst (Robins, Trzesniewski, Tracy, Gosling, i Potter, 2002);

Functii

Mndria este posibil sa fi evoluat pentru a servi mai multe funcii distincte. Experiena mndriei ntrete comportamente prosociale i orientate spre realizare informand ca persoana a fcut ceva pentru a-si crete statutul i acceptare in cadrul grupului.n acelai timp, expresia de mndrie poate servi o a treia funcie: informarea altor membri ai grupului ca individul merit statut mai nalt i acceptare.Toate cele trei funcii par ideale pentru funcia generala de promovare a statutului social i sugereaz c oamenii ar fi evoluat pentru a comunica mesaje sociale cu privire la statut, in parte, prin emoiile tranzitorii.

Nivelul evolutiv

Studiile viitoare ar trebui s nceap s abordeze ultimul nivel de analiz: nivelul de evolutie.Nivelul funcional de analiz ntreab cu privire la scopul de mndriei, dar nivelul de evolutie pune o ntrebare mai larg: Avnd n vedere istoria evolutiei noastre, cum oamenii vin pentru a experimenta i exprima mndria n modurile pe care le facem? Acest nivel poate fi cel mai important pentru vizualizarea funcionalist de mndriei, pentru c se adreseaz critic "cum" i "de ce" asupra existentei mandriei. Cercetarile existente ofer cteva rspunsuri la aceste ntrebri, dar cercetatorii ar putea ncepe cu literatura comparativ i dovezile tot mai multe pe care oamenii, i, eventual, maimutele, sunt singurele animale care se confrunt cu mndria (Hart & Karmel, 1996; Tracy si Robins, 2004a) .

Combinat cu faptul c mndria i alte emoii contiente mprtesc un mic set de caracteristici care le disting de alte emoii i care par relevante pentru unele dintre caracteristicile psihologice unice la om (de exemplu, contiina de sine, auto-reprezentri, atributii de cauzalitate , Tracy si Robins, 2004a), nelegerea evoluiei mndriei poate furniza indicii importante spre intelegerea unicei istorii a filogeneticii umane.Sperm c n viitor cercettorii vor ncepe s abordeze aceast problem, i, n acest sens, a revigora perspectiva asupra mndrie adoptata mai mult de un secol n urm de ctre psihologi, cum ar fi Cooley, James, i altii. O parte din ceea ce nseamn a fi om este s caute experiena mndriei i probabil, s o arate i altora.

Mndria este un sentiment personal i cultural semnificativ, care a primit puin atenie n psihologie i a fost n mare msur examinat ca un produs emoional pozitiv al cogniiilor de auto-evaluare.Chiar i atunci cnd sinele i identitatea sunt incluse n astfel de teorii, este rar pentru psihologi s se angajeze in consideratii reflexive ale complexitatii care rezulta din experiena i expresia mandriei in cadrul colectivitatii.Mndria poate fi, de asemenea, neleas n termeni de "valuri de emoie" i n legturi in sens larg cu ruine, rasism, marginalizare, patriotism.Un rol important pentru psihologia criticii este susinut pentru a contesta granitele disciplinare i de a explora noi directii in intelegerea de sentimente.Interesul pentru emoii sa rspndit peste i dincolo de stiintele umane,iar biologi, psihologi, istorici, sociologi, antropologi i teoreticieni culturali concureaza pentru legitimitatea de a se pronuna asupra expresiilor, experienelelor, i descrierilor sentimentelor semnificative.n ciuda granielor disciplinare, acum este posibil de a explora aspecte multiple, caracteristici sau dimensiuni ale emoiei i se poate lua n considerare, de exemplu, neurobiologia rusinii n practici sociale i culturale specifice, fr teama contradictiilor sau a paradoxurilor.Tensiuni considerabile - att metaforice i reale - exista ntre adepii acestor perspective. Cu toate acestea, n combinaie ele ofer resurse conceptuale i empirice, cu care s modeleze teorii perspicace i convingtoare, care, la rndul lor, pot schimba practicile existente.In contextul acestor evoluii recente vor fi explorate posibilitile pentru critica psihologica a mndriei, inclusiv relaiile cu alte emoii semnificative n viaa public i privat, precum i importana sentimentelor de mndrie pentru a nelege practicile colective i culturale.Atunci cnd adopt o poziie reflexiv fa de stadiul actual al cunotinelor despre mndrie apar intrebari ca :Ce caracteristici de sentimente , cum ar fi mndria sunt dincolo de constiinta sau de control a individului ?Ce plceri , iraionaliti extreme devin posibile cnd oamenii fuzioneaza sau chiar dizolva identitatea lor ntr-un colectiv ? De ce persista " mndria " ca ataament la noiunile de state naionale ntr-o lume globalizat ? Ce posibiliti au teoriile psihologice critice i de investigaie a mndrie i patriotismului create n practic ? Este tentant s se conecteze sentimentele cu senzaiile i de a investiga empiric aceast legtur ce ar putea indica despre noi nine i despre alii.Exemple de teorii si cercetari asupra mndriei au fost explorate n scopul de a evita orice tendin de a aplica rezultatele generale ale emoiilor contiente sau noiuni de clas, ras, gen i naiune la o nelegere a sentimentelor mndrie.

Criticile studiilor psihologice contemporane au indicat c muli ignora caracteristicile sociale, lingvistice, performative i relaionale importante ale mndriei. Inregistrarile individului ar trebui s integreze abordri dialogice ctre sine cu recunoaterea realizarilor, care poate duce la sentimente relativ automate i dispoziii (de exemplu, reacii care au caracteristici care sunt dificil de controlat i care pot fi, de asemenea, cunoscute ca "surprinztoare").

Mndria naional este adesea considerata ca ar avea dou componente care se suprapun: componenta naionalismului este privit drept un predictor care aduce atingere grupului din afar i pot fi construite ntr-un mod "banal" (Billig, 1995) n timp ce patriotismul pare a fi in cea mai mare parte pozitiv i tolereaz o gam ale sentimentele despre alte grupuri (de Figueiredo Jr. i Elkins, 2003).Folosind tehnici tradiionale de tiine sociale empirice , multi autorii au ajuns la concluzia c n timp ce ambele grupuri : naionaliti i patrioi, sunt la fel n stima lor profunda pentru naiune ,cu toate acestea, patrioii " tind s fie tolerani i generoi fa de ceilalti " ( p. 187 ) . Diferena , n sens foarte larg , pare s fie n modul n care naionalitii vad ara lor ca fiind mai presus de toate , ceea ce creeaz spaiul pentru sentimentele de victimizare .

Rolul motivational al mandriei. Mandriea si perseverenta.

Perseverenta este o componenta importanta a functiei adaptative.Experimentele actuale examineaza roului mandriei ca emotie , in medierea perseverenteiLisa A. Williams and David DeSteno de la Universitatea Northeastern si-au propus sa demonstreze pe baza a doua studii , roul motivational al mandriei.Aceasta cercetare a fost publicata in 2008 in Journal of Personality and Social Psychology.Cercetarea a fost formata din doua studii.Studiul 1 a fost conceput nu doar pentru a examina efectele motivationale ale mandriei ci si pentru a disocia astfel de efecte de orice influenta a simplei auto-eficienta. Studiul 2, la randul sau, a fost conceput pentru a oferii o replica a oricarui efect motivational al mandriei in timp ce exploreaza diferentele dintremandrie si pozitivitatea generala (de exemplu, starea de spirit pozitiv), cu privire la modelarea persevereneiLuate impreuna, aceste constatari ofer sprijin pentru funcia motivaional propus a mndriei n care aceast emoie servete ca un stimulent pentru a persevera pe o sarcin, n ciuda costurilor initiale.Autorii au cautat sa evalueze ipoteza motivationala a mandriei prin masurarea perseverentei si sa se diferentieze orice efecte de la cele care rezulta din simplele asteptari ale eficacitatii sau succesului.Pentru a realiza aceste obiective, s-a folosit un cadru n care participanii credeau ca li s-au msurat performanele n dou teste de abiliti cognitive asociate.Dup terminarea primei sarcini, participantii au primit diferite tipuri de feedback-ul, unul fiind menit s induc mndrie prin primirea de aprecieri interpersonale.Autorii s-au asteptat ca mndria sa creasca si sa duca la un mai mare efort care vizeaz completarea celei de a doua activitate plina de efort, obositoare, care a evaluat abilitati similare pentru care indivizii au primit iniial aprecieri.Dup cum sa menionat, s-a cutat, de asemenea, sa se diferentieze orice efecte ale mndriei asupra sarcinilor perseverenei de cele care rezult din ateptrile succesului.Aa cum sa menionat Bandura (1982), cunotinele anterioare ale succesului au fost de multe ori se traduse n hotrrile de auto-eficacitate pe sarcini identice sau conexe. Astfel, atunci cnd o persoan se simte mai ales auto-eficace ntr-un domeniu dat, el sau ea poate depune mai mult efort i persist n faa obstacolelor (Bandura, 1989; Bandura & Wood, 1989).Pentru Bandura (1997), auto-eficacitatea este definit ca si convingere n capacitatea cuiva de a executa aciunile necesare pentru finalizarea cu succes a unei sarcini sau a atinge un obiectiv. Aceast cunoatere este separat de stri afective legate de realizarea obiectivului (Bandura, 1997; Bandura & Cervone, 1989).Prin urmare, auto-eficacitatea i mndria, dei legate, sunt, teoretic, disociabile.Diferenierea mndriei de simplele ateptri ale succesul poate fi dificil, cu toate acestea, ca i apreciere poate sa mbine cunotinele succesul, care este n mod inerent nsoit de ateptrile de succes n viitor, cu recunoaterea social.In cadrul studiului le erau testate diferentele individuale intre perceptia vizuala si rotatia mentala. Dat fiind faptul ca participantii erau studenti se crede ca insusirea abilitatilor cognitive va avea relevanta in domeniul stimei de sine. De asemenea participantilor li s-a spus ca rezultatul primei sarcini va fii predictiv pentru performanta lor in cea de-a doua sarcina.Practic au fost manipulate mandria si perceptia asupra stimei de sine pentru a se ajunge la concluzia ca mandria si stima de sine poat creste perseverenta, fapt care a si fost demonstrat.Pentru a face estimarea aperformanei mai subiectiv, participanilor li s-a spus c scorul este dependent de acuratetea si timpul de rapuns .Acest test a confirmat faptul c indivizii nu au opinii puternice despre nivelul lor exact de performan pe sarcina.Ca urmare a acestei sarcini, cercetatorul a oferit participantilor cate un tip diferit de manipulare a feedback-ului .Stima de sine a fost evaluat cu ajutorul subscalei de performan Self-Esteem Scale (Heatherton & Polivy, 1991).Studiul 2 a fost proiectat pentru a reproduce i a extinde rezultatele studiului anterior.Pentru a examina dac mndria duce la creterea perseverenei, s-a cutat de asemenea, s se diferenieze efectele mndrie de pozitivitate general.Pentru a realiza aceste obiective, a fost modificata conceptia experimentului n dou moduri.Prima schimbare ar permite efectuarea unei analize mediational valabila de eficacitate si cauzalitate a mndrie n ghidarea perseverenei. A doua modificare ar permite o comparaie a influenei mndriei asupra starii de spirit pozitiva.Dup cum sa menionat,a fost evaluata initial mandria dupa activitatea perseverentei pentru a minimiza atentia participantilor de la orice modificare a statii lor emotionale.Scheff (. 1988, p. 399), a mers att de departe nct s pretind ca "Suntem aproape ntotdeauna ntr-o stare de mndrie sau ruine." Dei aceast declaraie poate fi oarecum extrem, Scheff a fcut o observaie spunand: in viaa noastr de zi cu zi sunt frecvent intalnite sentimente de miestrie i de realizare, sau invers, frustrare i eec, i noi reacionam la aceste evenimente auto relevante cu emoii contiente de multe ori intense.n mod general, indivizii lucreaz pentru a atinge diverse obiective, n ciuda costurilor pe termen scurt. Astfel de obiective pot fi destul de disparate n natur, inclusiv domeniile personale, academice, i fizice.

S-a constatat ca indivizii pot depune eforturi pentru a atinge competene legate de muzica sau de sport, acestia pot lucra ore ntregi pentru a primi recunoatere i promovari la locurile lor de munc, i ei pot chiar lucra cu srguin pentru a-si modifica comportamentul , n scopul de a forma i consolida relatiile interpersonale.

Urmrirea acestor obiective poate fi uneori destul de dificil, ducnd adesea la costuri pe termen scurt, cum ar fi plictiseala,depunerea unui mare efort sau jen din cauza eecurilor iniiale. Cu toate acestea, rmne clar c atingerea si dezvoltarea obiectivelor dar i utilizarea competenelor stau ca piloni ai functiilor adaptative.

O chestiune de interes implica apoi iluminarea mecanismelor care permit indivizilor s persevereze n faa a costurilor pe termen scurt, pentru ca fr astfel de mecanisme, obiective pe termen lung, includ n mod inerent costurile pe termen scurt ce nu ar putea fi realizate.n acest sens, muli teoreticieni au identificat mecanisme psihologice care modeleaz efortul.De exemplu, auto-eficacitatea i ateptrile succesului (Bandura, 1989; Bandura & Wood, 1989), capacitatea de auto-reglementarea (Muraven & Baumeister, 2000; Vohs, Baumeister, si Ciarocco, 2005), diferenele n form i punerea n aplicare a inteniilor (Gollwitzer et al., 2004), toate au fost demonstrate pentru a influena eforturile care vizeaz rezultate specifice.Scopul celor doua experimente a fost de a propune un nou mecanism care ar putea avea impact de asemena asupra perseverentei in sarcini, in special in fata costurilor initiale : mandriei ca emotie.

Avand in vedere ca o funcie principal a emotiilor este de a initia si de a ghida scopul catre comportament , autorii cred c mndria poate funciona pentru a media perseverena.Dac este adevrat, atunci aceste constatri ar identifica mndria ca o emoie pozitiv unic capabil de eforturi de motivare avand drept scop dezvoltarea competenelor dificile si de statut.

Din mai multe motive, se considera c mndria st ca un candidat excelent pentru un astfel de rol motivaional. Mai mult, emotiile s-au dovenit ca ghideaza deciziile si comportamentele legate de confruntarea cu provocarile generate de mediul fizic; de asemenea, emotiile au aratat ca modeleaza deciziile si comportamentele legate de obiectivele intra si interpersonale, marea capacitate pentru abilitatile evaluate are un scop de adaptare in sine precum si pentru admiratie si statut ridicat.Avnd n vedere importana de a poseda atribute de valoare pentru meninerea legaturii cu altii, eforturile care vizeaz realizarea abilitatilor si recunoasterii sociale ar putea reprezenta o provocare sociala si prin aceasta sa fie influentat un raspuns emotional implicand recunoasterea sociala.Desi unele dezbateri inconjoara aprecierile exacte si carcteristicile experimentale ale mandriei, cei mai multi psihologi sunt de acord ca mandria este o emotie pozitiva, constienta de sine care rezulta din realizarile care pot si atribuite la eforturile si abilitatile cuiva.Experiena mndriei servete un rol crucial n furnizarea de stimulente pentru a continua succesul n ciuda pierderilor pe termen scurt, aceasta fiind numita ipoteza motivationala a mndriei. Pune pur i simplu, atunci cnd se simte mandru de o realizare recunoscuta, un individ ar putea simi si un stimulent pentru a continua aciuni suplimentare n acel domeniu.

Dimensiuni si obiectiveMndria, desigur, nu este privita intotdeauna ca fiind adaptiv.O dimensiune de-a lungul careia experientele mandriei variaza, care se refera la faptul ca daca emotia este generalizata si fara obiective poate apare ca raspuns la un eveniment specific.Un tip mai specific de mandrie este obtinut de obicei prin orientare spre realizare sau mandria autentica provine dintr-un anumit eveniment (de exemplu, cunoastea, dobandirea unei abilitati sau obtinerea unui titlu academic.Cu toate acestea mandria nu are un obiectiv special si in esenta este o vedere pozitiva neconditionata de sine ca un intreg, care ar putea duce la consecinte sociale negative.Astfel, n timp ce mndria poate produce rezultate sociale srace i va fi responsabila pentru punctul de vedere de multe ori negativ, mndria specific sau orientat spre realizare, poate fi teoretizata pentru a servi un rol important, adaptiv. Avnd n vedere aceast diferen experimentele prezente se concentreaza pe mandria care apare ca raspuns la performanta in sarcini specifice.Ceea ce constituie un domeniu de valoare va arata, desigur, variabilitate att n interiorul ct i ntre indivizi. Desi anumite domenii ar putea avea o valoare de o mare si lunga durata, este de asemenea adevarat ca indivizii adesea isi bazeaza proprile opinii cu privire la ce evenimente sau capacitati ce au o mai mare importanta din punctul de vedere al altora.Prin urmare, mandria care rezulta din aprecierile furnizate de alte persoane ar putea functiona ca un indicator social al cuiva.La un nivel de baz, fiind un membru de valoare al unui grup cresc rezultate adaptive (Brewer & Brown, 1998;. Leary et al, 1995) .Astfel, este n interesul fiecrui membru al grupului de a se angaja n comportamente care sunt privite pozitiv de ctre ceilalti pentru a-si asigura sau de a-si mbunti locul lui sau a ei n ierarhia grupului.Prin urmare , mandria sta ca o mare forta potential motivationala, atat prin experienta ca raspuns la evenimente ale momentului cat si prin simularea rezultatelor viitoare dependente de performanta.Aceast concepie despre mndrie este n concordanta cu punctul de vedere tot mai mare ca emotiile pozitive discrete sunt concepute pentru a facilita tipuri distincte de comportamente adaptative si a rezultatelor sociale.ntr-adevr, mai muli psihologii au sugerat n mod expres c emoiile pozitive sunt complicat legate de provocrile reunite ca parte integrant a funcionrii sociale.De exemplu, Fredrickson i Branigan (2001) au privit mndria ca modelul de acumulare al emoilor pozitive.Ei au susinut c statele discrete, pozitive ajuta la extinderea de repertoriilor cognitive i, n acest fel, ajuta pentru a construi diverse resurse, cum ar fi moneda social sau intelectul. Dup cum a sugerat Fredrickson i Branigan, mndria ar putea stimula un individ s viseze la realizari suplimentare (de exemplu, extinderea) i, de fapt, ofer motivaia necesar pentru succesul viitor (de exemplu, construcii).Au fost concepute experimente pentru a determina dac mndria produce o mai mare perseveren cu privire la sarcinile legate de sursa de experiena iniial a mndriei i, dac este aa, pentru a diferenia astfel de efecte la mecanisme alternative de mediere.Cu toate acestea, n ciuda importanei mndriei la viaa social de zi cu zi, aceast emoie a primit relativ putina atentie de cercetare, n special n comparaie cu frica, bucurie, i alte emoii aa-numite de baz.Ca toate emoiile contiente, mndria este privit n general ca o emotie "secundara" (Lewis, Sullivan, Stanger, si Weiss, 1989)Mndria este o emoie important, care joac un rol critic n multe domenii de funcionare psihologic. n special, sentimentul de mndrie ntreste comportamente prosociale, cum ar fi altruism i comportamente adaptative, cum ar fi de realizare (Hart & Matsuba, n pres, Weiner,1985). Pierderea mndriei este parte din ceea ce provoac agresiune i alte comportamente antisociale, ca rspuns la ameninrile la adresa ego-ul (Bushman & Baumeister, 1998). Reglementarea de mndriei este legat intrinsec de regulamentarea de stima de sine i ntreinere.De fapt, mndrie este emoia primar (mpreun cu ruinea) care ofer stimei de sine o lovitura afectiva (JD Brown & Marshall, 2001).

Bibliografie Karen Horney, "Neurose und menschliches Wachstum" (Nevrozei dezvoltarea omului) Lisa A. Williams and David DeSteno,Pride and Perseverance: The Motivational Role of Pride Journal of Personality and Social Psychology 2008 Billig, M. (1995). Banal nationalism. London: Sage. Behavioral and Brain Sciences 27: 79-96.de Figueirido Jr, R.J.P. and Z. Elkins (2003). Are patriots bigots? An inquiry into the vices of in-group pride. American Journal of Political Science 47: 171-188. Frederickson, B.L. (2001). The role of positive emotions in positive psychology: The broaden-and-build theory of positive emotions. American Psychologist 56: 218-226. Bandura, A. (1982). Self-efficacy mechanism in human agency. AmericanPsychologist, 37, 122147. Bandura, A. (1989). Self-regulation of motivation and action through internal standards and goal systems. In L. A. Pervin (Ed.), Goal concepts in personality and social psychology (pp. 1985). Hillsdale, NJ: Erlbaum Bandura, A., & Cervone, D. (1989). Differential engagement of selfreactiveinfluences in cognitive motivation. Organizational Behavior and Human Decision Processes, 38, 92113 Bandura, A., & Wood, R. (1989). Effect of perceived controllability and performance standards on self-regulation of complex decision making. Journal of Personality and Social Psychology, 56, 805814. Bandura, A. (1997). Self-efficacy: The exercise of control. New York: Freeman. Gollwitzer, P. M., Fujita, K., & Oettingen, G. (2004). Planning and the implementation of goals. In R. F. Baumeister & K. D. Vohs (Eds.), Handbook of self-regulation: Research, theory, and applications (pp. 211228). New York: Guilford Press. Webster, J. M., Duvall, J., Gaines, L. M., & Smith, R. H. (2003). The roles of praise and social comparison information in the experience of pride. Journal of Social Psychology, 143, 209232 Tambor, E. S., Terdal, S. K., & Downs, D. L. (1995). Self-esteem as an interpersonal social monitor: The sociometer hypothesis. Journal of Personality and Social Psychology, 68, 518553. Leary, M. R., Mascolo, M. F., & Fischer, K. W. (1995). Developmental transformations in appraisals for pride, shame and guilt. In J. P. Tangney & K. W. Fischer (Eds.), Self-conscious emotions: The psychology of shame, guilt, embarrassment and pride (pp. 64113). New York: Guilford Press. Muraven, M., & Baumeister, R. F. (2000). Self-regulation and depletion of limited resources: Does self-control resemble a muscle? Psychological Bulletin, 126, 247259 Vohs, K. D., Baumeister, R. F., & Ciarocco, N. J. (2005). Self-regulation and self-presentation: Regulatory resource depletion impairs impression management and effortful self-presentation depletes regulatory resources. Journal of Personality and Social Psychology, 88, 632657 Brewer, M. B., & Brown, R. J. (1998). Intergroup relations. In D. T. Gilbert, S. T. Fiske, & G. Lindzey (Eds.), The handbook of social psychology (4th ed., Vol. 2, pp. 554594). New York: McGraw-Hill. Heatherton, T. F., & Polivy, J. (1991). Development and validation of a scale for measuring state self-esteem. Journal of Personality and Social Psychology, 60, 895910. Tracy, J. L., & Robins, R. W. (2004a). Putting the self into self-conscious emotions: A theoretical model. Psychological Inquiry, 15, 103125. Tracy, J. L., & Robins, R. W. (2004b). Show your pride: Evidence for a discrete emotion expression. Psychological Science, 15, 194197. Tracy, J. L., & Robins, R. W. (2007). The psychological structure of pride: A tale of two facets. Journal of Personality and Social Psychology, 92, 506525. Brown, J. D., & Marshall, M. A. (2001). Self-esteem and emotion: Some thoughts about feelings. Personality and Social Psychology Bulletin, 27, 575584. Baumeister, R. F. (1998). The self. In D. T. Gilbert, S. T. Fiske, & G. Lindzey (Eds.), The handbook of social psychology (4th ed., Vol. 1, pp. 680740). New York: McGraw-Hill. Lewis, M. (1997). The self in self-conscious emotions. In J. G. Snodgrass & R. L. Thompson (Eds.), Self across psychology: Self-recognition, self-awareness, and the self-concept (pp. 119142). New York: New York Academy of Sciences Hewitt, J. P. (2002). The social construction of self-esteem. In C. R. Snyder & S. J. Lopez (Eds.), Handbook of positive psychology (pp. 135147). New York: Oxford University Press Hart, D., & Karmel, M. P. (1996). Self-awareness and self-knowledge in humans, apes, and monkeys. In A. E. Russon, K. A. Bard, & S. T. Parker (Eds.), Reaching into thought: The minds of the great apes (pp. 325 347). Cambridge, England: Cambridge University Press Lewis, M., Alessandri, S. M., & Sullivan, M. W. (1992). Differences in shame and pride as a function of childrens gender and task difficulty. Child Development, 63, 630 638. Robins, R. W., Trzesniewski, K., Tracy, J. L., Gosling, S., & Potter, J. (2002). Global self-esteem across the lifespan. Psychology and Aging, 17, 423 434 Weiner, B. (1985). An attributional theory of achievement motivation and emotion. Psychological Review, 92, 548 573. Tracy,J.L.,Robins,R.W.(2008).The nonverbal Expression of Pride: Evidence for Cross-Cultural recognition. Journal of personality and social psychology, Vol94,No.3 Scheeff,T.and Mahlendorf,U.(1988). Emotion and false consciousness:analysis of an incident from wether.Theory,culture and society Cooley,C.H.(1922) Human nature and the social order.new York: scribners. BushmanB.,Baumeister,R.(1998).Threatened egotism,narcissism,self-esteem and displaced aggression : does self-love or self-hate lead to violence? Journal of personality and social psychology, 75 Hart,D.,Matsuba,K.(in press).The development of pride and moral life .In J.L.Tracy,R.W.Robins & J.P.Tangney(Eds.),The self conscious emotion:theory and research.New York:Guilfor. Internet - Jane Austen,Mndrie i prejudecat, Leda, 2008, p.33 http://www.rightwords.ro/citate/mandria-este-apararea-autonomiei-personalitatii-impotriva--31107 Izard,C.E(1971) The face of emotion.New York: Appleton-Century-Crofts

3