managementul sÃnÃtÃÞii ªi securitÃÞii ocupaÞionale … · chimice utilizate ºi la...

CCAALL II TTAATTEEAAaacccceess llaa ssuucccceess 99//220011004400

MMAANNAAGGEEMMEENNTTUULL SSÃÃNNÃÃTTÃÃÞÞIIII ªªII SSEECCUURRIITTÃÃÞÞIIII OOCCUUPPAAÞÞIIOONNAALLEE

EEvvoolluuþþiiaa ccoonncceeppttuulluuii ddee pprreevveenniirree aa rriissccuurriilloorr pprrooffeessiioonnaallee ddiinn ppeerrssppeeccttiivvaa mmuuttaaþþiiiilloorr pprroodduussee ppee ppiiaaþþaa ffoorrþþeeii ddee mmuunnccãã

Prevenirea riscurilor profesionale nupoate fi disociatã de o analizã globalã,din perspectivã istoricã, a securitãþii ºi sã-

nãtãþii în muncã. Schimbãrile majoreproduse de sfârºitul rãzboiului rece aucontribuit la dezvoltarea fãrã precedent atehnologiei informaþiei ºi comunicãrii,acest proces accelerând ºi transformândformele de schimb compatibile cu mon-dializarea economiei.Aceastã remarcã evidenþiazã con-

strângerile din ce în ce mai puternice pecare le genereazã legile care guverneazã

LLooccuull ººii rroolluull oorrggaanniizzaaþþiiiilloorr ssiinnddiiccaallee îînn pprreevveenniirreeaa rriissccuurriilloorr pprrooffeessiioonnaallee

RRoollaanndd IIoossiiff MMOORRAARRUU**GGaabbrriieell BBuujjoorr BBÃÃBBUUÞÞ****MMoonniiccaa CCrriinneellaa BBÃÃBBUUÞÞ******

——————** Gabriel Bujor Bãbuþ este doctoringiner, conferenþiar la Universi-tatea din Petroºani, auditor ºefSRAC, Str. Universitãþii, nr. 20,Petroºani, România.E-mail:ggaabbrriieell__bbaabbuutt@@yyaahhoooo..ccoomm.

——————*** Monica Crinela Bãbuþ este in-giner, doctorand la Universita-tea din Petroºani, Str. Universi-tãþii, nr. 20, Petroºani, România.E-mail: bbaabbuutt__ccrriinnaa@@yyaahhoooo..ccoomm.

——————* Roland Iosif Moraru este doctoringiner, conferenþiar la Universi-tatea din Petroºani, Str. Universi-tãþii, nr. 20, Petroºani, România. E-mail: rroollaanndd__mmoorraarruu@@yyaahhoooo..ccoomm.

PPrreevveenniirreeaa rriissccuurriilloorr pprrooffeessiioonnaallee aa ffoosstt,, ººii vvaa rrããmmâânnee,,oo pprroobblleemmaattiiccãã ddee pprriimm oorrddiinn,, ddaaccãã lluuããmm îînn ccoonnssiiddee--rraarree sscchhiimmbbããrriillee mmaajjoorree ssuurrvveenniittee îînn ssttrruuccttuurraa ººii ccoonnþþii--nnuuttuull rriissccuurriilloorr pprrooffeessiioonnaallee,, sscchhiimmbbããrrii ggeenneerraattee ddee nnooiilleepprroodduussee,, tteehhnnoollooggiiii ººii ffoorrmmee ddee oorrggaanniizzaarree aa pprroocceesseelloorrddee mmuunnccãã.. ÎÎnn aacceesstt ccoonntteexxtt,, pprreevveenniirreeaa ººii rreedduucceerreeaa rriiss--ccuurriilloorr pprrooffeessiioonnaallee ddeevviinnee oo pprreeooccuuppaarree ccoonnssttaannttãã aaffiieeccããrruuii ppaarrtteenneerr ssoocciiaall iimmpplliiccaatt îînn aassiigguurraarreeaa uunnuuii nniivveellccoorreessppuunnzzããttoorr ddee sseeccuurriittaattee ººii ssããnnããttaattee îînn mmuunnccãã.. PPoorr--nniinndd ddee llaa pprreemmiissaa ccãã rroolluull ssiinnddiiccaatteelloorr îînn pprroocceessuull ddeepprreevveenniirree aa ffoosstt nneegglliijjaatt ppâânnãã îînn pprreezzeenntt,, lluuccrraarreeaa îîººiipprrooppuunnee ssãã pprreezziinnttee ccââtteevvaa rreefflleeccþþiiii rreeffeerriittooaarree llaa ppoossiibbii--lliittããþþiillee eexxiisstteennttee ppeennttrruu îîmmbbuunnããttããþþiirreeaa aacceesstteeii ssiittuuaaþþiiii..

TThhee PPoossiittiioonn aanndd tthhee FFuunnccttiioonn ooff tthhee UUnniioonnss iinn OOccccuuppaattiioonnaall RRiisskk PPrreevveennttiioonn

AAbbssttrraacctt:: The prevention of occupational injuries and diseases was, and willremain, a high topical interest issue, if considering the major changesoccurred in the structure and content of occupational risks, changes in-duced by all the new products, new technologies and organizational formsof working processes. Within this context, occupational risks prevention andmitigation became a basic concern of every social compounds involved inproviding an adequate occupational safety and health level. Starting fromthe real fact that union’s role in occupational risks prevention was, untilnow, rather negligible, the paper tries to present some reflections regardingthe presently existing possibilities directed to the improvement of thissituation.

KKeeyywwoorrddss:: occupational risk, prevention, union.


CCAALL IITTAATTEEAAaacccceess llaa ssuucccceess 99//22001100 4411

economia de piaþã, în materie de com-petitivitate ºi performanþã, asupra siste-melor de muncã.Pornind de la rezultatele furnizate de

studiile calitative ºi cantitative realizate înultimii ani în þãrile Uniunii Europene, sepoate afirma cu certitudine cã ameliora-rea condiþiilor de muncã nu este un pro-ces natural, asociat în mod automat pro-gresului tehnic.Evoluþia condiþiilor de muncã prezintã

numeroase situaþii contrastante, adeseaparadoxale. Chiar dacã pentru mareamajoritate a lucrãtorilor se poate vorbi deo ameliorare a condiþiilor de muncã, to-tuºi aceastã constatare nu are un carac-ter general. Astfel, rezultatele unor studiistatistice privind condiþiile de muncã de-monstreazã faptul cã aproximativ 50%dintre lucrãtori declarã o subexpunere ladiverºi factori de risc, în timp ce, la cea-laltã extremitate a spectrului, 10% dintreei declarã o supraexpunere la ansamblulfactorilor de risc.Fenomenele menþionate au generat

modificãri structurale fundamentale pepiaþa forþei de muncã. Cunoaºterea ºi în-þelegerea acestor modificãri permite ex-plicarea naturii unui anumit numãr deprobleme care condiþioneazã prevenireariscurilor profesionale, precum ºi modulde soluþionare a acestor probleme.Dintre fenomenele care îºi pun am-

prenta pe evoluþia pieþii muncii la mo-mentul actual pot fi enumerate [5]:

� mmooddiiffiiccããrrii mmaajjoorree îînn ssttrruuccttuurraa lloo--ccuurriilloorr ddee mmuunnccãã:: numãrul locuri-lor de muncã în industrie, cu ris-curile lor specifice, continuã sã sediminueze; asistãm astãzi la unfenomen de proliferare a locurilorde muncã în regim temporar saucu contract de muncã pe perioadãdeterminatã;

� ddeesscchhiiddeerreeaa sspprree eexxtteerriioorr aa llooccuu--rriilloorr ddee mmuunnccãã:: interfaþa lucrãto-rilor cu clienþii sau publicul creºte,ceea ce nu constituie un fenomenneutru faþã de condiþiile de muncã(constrângerile suplimentare careapar sunt resimþite în mod directde cãtre lucrãtori);

� ddiissppeerrssaarreeaa lluuccrrããttoorriilloorr îînn ccoolleeccttiivveemmaaii mmiiccii:: apelul tot mai frecvent lasubcontractanþi a condus ºi con-duce la dezvoltarea întreprinde-rilor mici ºi mijlocii, cu efect directasupra condiþiilor de muncã;

� îîmmbbããttrrâânniirreeaa ffoorrþþeeii ddee mmuunnccãã::fenomenul de îmbãtrânire a forþeide muncã pune o problemã gene-ralã de adaptare tot mai dificilã laun mediu de muncã în continuã

schimbare; locurile de muncã fiindîn general concepute pentru per-soane tinere ºi sãnãtoase, riscurilesunt mai mari pentru alte categoriide lucrãtori, putând asista la fe-nomene de excludere a lucrãtorilorîn vârstã ºi de marginalizare a ce-lor având un handicap sau pro-bleme de sãnãtate;

� ccrreeººtteerreeaa nnuummããrruulluuii ddee ffeemmeeii ccaarreepprreesstteeaazzãã oo aaccttiivviittaattee rreettrriibbuuiittãã::apare cu acuitate problema legatãde egalitatea ºanselor ºi discrimi-narea la locul de muncã.

În acest context, pot fi evidenþiate unanumit numãr de mutaþii importante îndomeniul condiþiilor de muncã [4]:

� iinntteennssiiffiiccaarreeaa rriittmmuulluuii ddee mmuunnccãã::chiar dacã pe ansamblu asistãm lao reducere a timpului de muncã,se constatã o creºtere a ritmului demuncã; aceastã intensificare nueste strãinã de stresul resimþit deaproximativ o treime dintre lucrã-tori; acordarea unei mai mariautonomii în îndeplinirea sarcinilorde muncã, vãzutã ca o ameliorarea condiþiilor de muncã, nu reuºeºteîntotdeauna sã contrabalansezeintensificarea ritmului muncii;

� mmuunnccaa rreeppeettiittiivvãã:: acest sector încontinuã reducere, datoritã noilormodele de organizare a muncii,are încã o pondere semnificativã;se constatã chiar cã, în anumitedomenii de activitate (de exemplu,domeniul agroalimentar), muncarepetitivã are tendinþa de a creºteca importanþã;

� nneerreegguullaarriittaatteeaa ººii iimmpprreevviizziibbiilliittaa--tteeaa oorraarruulluuii ddee mmuunnccãã:: flexibili-tatea orarului de muncã reprezintão tendinþã puternicã la momentulactual; un numãr tot mai mare delucrãtori au un program puþin pre-vizibil ºi care nu reprezintã încã onormã socialã;

� vviioolleennþþaa llaa llooccuull ddee mmuunnccãã:: oatenþie mai mare trebuie acordatãacestei probleme, în special în for-ma sa cea mai rãspânditã, adicãviolenþa provenitã din exteriorul în-treprinderii;

� pprreeccaarriittaatteeaa llooccuulluuii ddee mmuunnccãã::toate studiile efectuate în þarã ºi peplan mondial demonstreazã faptulcã în cazul lucrãtorilor cu un statutprecar condiþiile de muncã suntmult mai slabe decât media; deasemenea, studiile evidenþiazãfaptul cã nu precaritatea locului demuncã genereazã în mod direct


condiþii proaste de muncã, ci maidegrabã faptul cã sarcinile demuncã dificile sunt date cu priori-tate lucrãtorilor cu un statut precar;

� rreeccoonnssiiddeerraarreeaa „„rriissccuurriilloorr ccllaassiiccee““::apariþia unor noi riscuri nu trebuiesã conducã la neglijarea riscurilorclasice (zgomot, expunere la sub-stanþe chimice etc.); s-a constatatcã expunerea la aceste riscuri nus-a diminuat în mod sensibil, maimult, evoluþia ºtiinþei ºi tehniciiobligã la o actualizare perma-nentã a metodelor de prevenire.

În prezent, statisticile subestimeazãrealitatea privind condiþiile de muncã,precum ºi urmãrile acestora asupra sã-nãtãþii lucrãtorilor. Aceastã subestimareeste mai puþin datoratã statisticienilor ºimetodelor utilizate de cãtre aceºtia, câtmai ales nedeclarãrii cronice a anumitorefecte negative asupra sãnãtãþii.Aceastã degradare a condiþiilor de

muncã nu este suficient de mult dezbã-tutã de toþi factorii interesaþi/afectaþi deaceastã problematicã, deoarece ea arindica imediat necesitatea realizãrii unorstudii epidemiologice care ar putea puneîn evidenþã o creºtere a morbiditãþii ºi oevoluþie negativã a mortalitãþii diferen-þiale1.Modul actual de reprezentare a con-

diþiilor de muncã, cu o tentã mai negativãdecât în trecut, este generat nu numai defaptul cã lucrãtorii au o mai bunã per-cepþie a propriei lor suferinþe datoratemuncii, cât ºi de agravarea obiectivã asituaþiei lor legatã în special de intensifi-carea ritmului de muncã.Aceastã conºtientizare colectivã scoate

în evidenþã o manierã nouã de înþelegerea riscului. Evoluþia conceptului de riscprofesional în percepþia lucrãtorilor estepuþin previzibilã astãzi. În aceste condiþii,vom putea reprezenta din ce în ce maipuþin starea de sãnãtate a unei populaþii,caracterizând-o de o manierã simplã,disociind ceea ce este legat în mod strictde locul de muncã de ceea ce defineºteviaþa extraprofesionalã.

CCaaddrruull lleeggiissllaattiivv pprriivviinndd ccoonnssuullttaarreeaa ººii ppaarrttiicciippaarreeaa lluuccrrããttoorriilloorr ººii aa rreepprreezzeennttaannþþiilloorr aacceessttoorraa îînn pprroocceessuull ddee eevvaalluuaarree ººii pprreevveenniirree aa rriissccuurriilloorr pprrooffeessiioonnaallee

Obligativitatea evaluãrii riscurilor lalocurile de muncã/posturile de lucru înþara noastrã decurge din legislaþia în vi-

goare în domeniu, legislaþie care a fostarmonizatã cu legislaþia Uniunii Euro-pene privind securitatea ºi sãnãtatea înmuncã [3].Legea nr. 319/2006 conþine urmãtoa-

rele prevederi care vizeazã obligativi-tatea evaluãrii riscurilor [6]:

� angajatorul are obligaþia „sã eva-lueze riscurile pentru securitatea ºisãnãtatea lucrãtorilor, inclusiv laalegerea echipamentelor de mun-cã, a substanþelor sau preparatelorchimice utilizate ºi la amenajarealocurilor de muncã“ (art. 7, alin. 4,lit. a);

� angajatorul are obligaþia „sã rea-lizeze ºi sã fie în posesia unei eva-luãri a riscurilor pentru securitateaºi sãnãtatea în muncã, inclusiv pen-tru acele grupuri sensibile la riscurispecifice“ (art. 12, alin. 1, lit. a).

De asemenea, prin prevederile art.13, lit. b, Legea nr. 319/2006 a securi-tãþii ºi sãnãtãþii în muncã stabileºte faptulcã, pentru asigurarea condiþiilor de se-curitate ºi sãnãtate în muncã ºi pentruprevenirea accidentelor de muncã ºi abolilor profesionale, angajatorii au obli-gaþia „sã întocmeascã un plan de pre-venire ºi protecþie compus din mãsuri teh-nice, sanitare, organizatorice ºi de altãnaturã, bazat pe evaluarea riscurilor, pecare sã îl aplice corespunzãtor condiþiilorde muncã specifice unitãþii“.În conformitate cu prevederile art. 15,

alin. 1, pct. 1 din H.G. nr. 1425/2006pentru aprobarea Normelor metodolo-gice de aplicare a prevederilor Legii se-curitãþii ºi sãnãtãþii în muncã nr. 319/2006 [7], prima dintre activitãþile de pre-venire ºi protecþie desfãºurate în cadrulîntreprinderii ºi/sau unitãþii este repre-zentatã de „identificarea pericolelor ºievaluarea riscurilor pentru fiecare com-ponentã a sistemului de muncã respectivexecutant, sarcinã de muncã, mijloace demuncã/echipamente de muncã ºi mediulde muncã pe locuri de muncã/posturi delucru“.Îndeplinirea efectivã a obligaþiei

legale de a evalua riscurile se realizeazãde cãtre angajator, unul sau mai mulþilucrãtori desemnaþi, serviciul intern deprevenire ºi protecþie, unul sau mai multeservicii externe de prevenire ºi protecþie.H.G. nr. 1425/2006 precizeazã, prin

prevederile art. 56, modalitãþile prin carereprezentanþii lucrãtorilor cu rãspunderispecifice în domeniul securitãþii ºi sã-nãtãþii în muncã sunt consultaþi ºi par-ticipã la activitãþile de evaluare a riscu-rilor:

———————1 Intensitate a deceselor în

sânul unor subpopulaþii constituitedupã anumite caracteristici; ter-menul „diferenþial“ se referã înspecial la subpopulaþii constituitedupã caracteristici sociale, cultu-rale, economice etc. ºi, ca atare,apare mortalitatea diferenþialã pecategorii sociale, socioprofesio-nale, pe mediile urban ºi rural, peocupaþii etc.

4422 99//22001100CCAALL II TTAATTEEAAaacccceess llaa ssuucccceess


� „însoþesc echipa/persoana careefectueazã evaluarea riscurilor“ (lit.b);

� „urmãresc realizarea mãsurilor dinplanul de prevenire ºi protecþie“(lit. e).

Reprezentanþii lucrãtorilor pot parti-cipa la elaborarea ºi aplicarea deciziei îndomeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncãprin intermediul comitetului de securitateºi sãnãtate în muncã constituit în unitãþilecare au un numãr de cel puþin 50 de lu-crãtori. Acestui organism paritar îi revineobligaþia legalã de a analiza ºi avizaPlanul de prevenire ºi protecþie.Prin prevederile art. 61 din H.G. nr.

1425/2006 se stabileºte faptul cã „anga-jatorul are obligaþia sã acorde fiecãruireprezentant al lucrãtorilor în comitetelede securitate ºi sãnãtate în muncã timpulnecesar exercitãrii atribuþiilor specifice;timpul alocat acestei activitãþi va fi consi-derat timp de muncã“.Comitetul de securitate ºi sãnãtate în

muncã ºi, implicit, reprezentanþii lucrã-torilor, joacã un rol eminamente consul-tativ. Totuºi, prin crearea acestui orga-nism, angajatorul este obligat sã fie con-ºtient de responsabilitãþile care îi revin îndomeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncãºi, în plus, el trebuie sã fie receptiv la su-gestiile ºi observaþiile fãcute de cãtre re-prezentanþii lucrãtorilor. În acest context,pot fi menþionate prevederile art. 71 dinH.G. nr. 1425/2006 care stabileºte cã„angajatorul trebuie sã informeze comi-tetul de securitate ºi sãnãtate în muncã cuprivire la evaluarea riscurilor pentru se-curitate ºi sãnãtate, mãsurile de prevenireºi protecþie atât la nivel de unitate, cât ºila nivel de loc de muncã ºi tipuri deposturi de lucru“.Trebuie evidenþiat faptul cã, sistemul

legislativ actual defavorizeazã lucrãtoriidin întreprinderile mici ºi mijlocii în ra-port cu cei care lucreazã în întreprin-derile mari, din punct de vedere al mo-dului în care aceºtia pot participa la de-ciziile vizând asigurarea unui nivel cores-punzãtor de securitate ºi sãnãtate înmuncã. În condiþiile în care pondereaîntreprinderilor mici ºi mijlocii devine totmai importantã în economia naþionalã,este de aºteptat ca ºi acest segment sãintre pe viitor în atenþia forului legislativ,el fiind la momentul actual total neglijat.Analiza cadrului legislativ existent re-

levã faptul cã rolul conferit organizaþiilorsindicale în prevenirea riscurilor profe-sionale în raport cu patronatul este unulmarginal, impunându-se constatarea cãpe viitor acestea trebuie sã se implice

mai activ ºi prin acþiuni mai eficiente înacest domeniu. Abordarea coerentã aacestui subiect necesitã o realã conver-genþã a punctelor de vedere ºi de acþiuneîntre lucrãtori ºi organizaþiile sindicale.Atingerea acestui deziderat este dificilã,deoarece problematica privind preve-nirea riscurilor profesionale este multmai complicatã ºi mai dificil de înþelesdecât cea vizând condiþiile de muncã, ceconstituie preocuparea majorã a acþiu-nilor sindicale.La momentul actual, apare în mod

evident necesitatea de a regândi rolul ºilocul diferitelor organisme care concurãla prevenirea riscurilor profesionale într-oîntreprindere, de a gãsi noi mecanismede cooperare între acestea, precum ºi dea reechilibra ponderea rolurilor jucate deactorii interni ºi externi implicaþi. Realizarea obiectivelor menþionate

implicã:

� reala independenþã a diferitelororganisme care acþioneazã în do-meniul prevenirii, ceea ce puneproblema paritãþii în anumite or-ganisme;

� transparenþa în materie de moda-litãþi de acþiune, ceea ce presu-pune existenþa unor reguli deonto-logice clare;

� un real control social implicândorganizaþiile sindicale, patronatul,statul prin organismele sale;

� o mai mare implicare a societãþiicivile.

De o manierã generalã, pentru an-samblul organismelor implicate în preve-nirea riscurilor profesionale trebuie sã serealizeze cu claritate distincþia dintre pre-venirea riscurilor profesionale ºi mana-gementul riscului. Din acest punct devedere, organizaþiile sindicale preocu-pate de prevenirea riscurilor profesionalepot intra în situaþii conflictuale cu pa-tronatul pentru care managementul ris-cului este legat indisolubil de un cost re-zonabil al prevenirii.

OOrrggaanniizzaarreeaa pprreevveenniirriiii rriissccuurriilloorr pprrooffeessiioonnaallee llaa nniivveelluull aaggeennþþiilloorr eeccoonnoommiiccii.. MMooddaalliittããþþii ddee iimmpplliiccaarree aa oorrggaanniizzaaþþiiiilloorr ssiinnddiiccaallee

Dupã cum a fost deja menþionat, ac-torii interni ºi externi implicaþi în preve-nirea riscurilor profesionale într-o între-prindere pot avea obiective ºi modalitãþi

443399//22001100CCAALL IITTAATTEEAAaacccceess llaa ssuucccceess


de acþiune divergente. Astfel, pot fi iden-tificate douã concepþii, aparent diametralopuse, privind prevenirea:

� abordarea bazatã pe evitarea cuorice preþ a producerii unei dete-riorãri a sãnãtãþii;

� abordarea care leagã prevenireade costurile asociate acesteia ºicare presupune existenþa unui sis-tem de compensaþii (reparator) încazul producerii unei deteriorãri asãnãtãþii.

Prin prisma rolului pe care trebuie sã-ljoace organizaþiile sindicale, acþiunileîntreprinse de acestea sunt fundamen-tate, în mod natural, pe prima abordaremenþionatã. Aceastã abordare favori-zeazã dezbaterea socialã dar, în acelaºitimp, nu exclude existenþa unui sistem decompensaþii. Accentul pus pe prevenirepermite dezvoltarea ºi consolidareacomponentei instituþionale a acesteia,ceea ce antreneazã la rândul sãu o am-plificare a posibilitãþilor efective derealizare a acþiunilor de prevenire.Este deosebit de important ca meca-

nismele de incitare (obligaþia de a de-clara accidentele de muncã ºi bolile pro-fesionale) sã rãmânã operaþionale pen-tru a favoriza investiþiile în domeniulprevenirii riscurilor profesionale. Nutrebuie neglijat faptul cã, deºi au un rolimportant, totuºi mãsurile compensatoriiimplicã costuri ridicate.Organizaþiilor sindicale le revin res-

ponsabilitãþi vizând o bunã cunoaºtere afactorilor de risc ºi a modalitãþilor princare aceºtia îºi pot face simþitã prezenþa[1]. Astfel, ele trebuie sã cunoascã mo-dalitãþile de expunere la acþiunea facto-rilor de risc ºi, corelat cu acestea, efecteleprobabile asupra sãnãtãþii. O importanþãprimordialã în acest context revine eva-luãrii parcursului profesional al lucrãtorilor.Evidenþierea în fiºa medicalã a fie-

cãrui lucrãtor a factorilor de risc la care afost expus de-a lungul carierei ºi a efec-telor pe care le-a avut aceastã expunereasupra sãnãtãþii, ar putea permite pe vii-tor, odatã cu reforma instituþiei mediciniimuncii, o mai bunã prevenire a acciden-telor de muncã ºi a bolilor profesionale.Totuºi, acest subiect ridicã o dublã pro-blemã, cea a responsabilitãþii asociatemedicului generalist ºi a celui de medi-cina muncii, cãrora le revine obligaþia dea declara bolile profesionale ºi cea decoabitare între secretul medical ºi drep-turile lucrãtorilor.Din perspectiva dezvoltãrii unui sistem

primar de prevenire a riscurilor profesio-

nale, organizaþiilor sindicale le revine unrol important de animator în ceea cepriveºte:

� dezvoltarea spiritului critic al lu-crãtorilor;

� realizarea unei punþi de legãturãîntre activitatea desfãºuratã delucrãtori în întreprindere ºi înexteriorul ei;

� cunoaºterea de cãtre lucrãtori aproblematicii vizând asigurareaunor condiþii corespunzãtoare demuncã ºi legãtura dintre acestea ºistarea lor de sãnãtate.

Pentru organizaþiile sindicale, obiecti-vul primordial trebuie sã fie prezervareasãnãtãþii lucrãtorilor. Sãnãtatea lucrãto-rilor nu trebuie sã constituie o monedãde schimb pe care aceºtia o oferã în con-trapartidã cu un loc de muncã sau cu orenumeraþie. Aceastã constatare ridicã problema

independenþei celor care se ocupã deprevenire. Situaþia idealã ar putea fi re-prezentatã de totala independenþã aactului de prevenire ºi a celor implicaþi înrealizarea lui. Din pãcate, la momentul actual acest

lucru nu este posibil, prevenirea riscurilorprofesionale constituind un domeniu su-pus negocierilor, domeniu în care apareadesea compromisul. Compromisul tre-buie sã vizeze numai modalitãþile princare poate fi atins un anumit nivel de se-curitate, cât mai ridicat posibil, ºi nu va-loarea nivelului de securitate în sine.Legea nr. 319/2006 evidenþiazã im-

portanþa pluridisciplinaritãþii în aborda-rea prevenirii riscurilor profesionale. Înacest context, este necesar sã fie definitemai exact urmãtoarele noþiuni: actul deprevenire ºi perimetrul de intervenþie.Problema constã în articularea com-

petenþelor în domeniul prevenirii riscu-rilor profesionale ºi de a le organiza ºigestiona ulterior. Prevenirea riscurilorprofesionale trebuie sã constituie obiectuldezbaterii sociale ºi, din acest motiv, toþipartenerii sociali vizaþi de aceastã pro-blematicã trebuie sã fie implicaþi în coor-donarea ºi conducerea acesteia.Activitatea sindicalã trebuie sã fie

orientatã spre crearea unor structuri caresã permitã fiecãrui actor implicat o realãautonomie, la adãpost de orice presiuneeventualã, dar care, în acelaºi timp, sãpermitã realizarea unor acþiuni concer-tate.Crearea unor organisme la nivel re-

gional în care organizaþiile sindicale sãcolaboreze cu organizaþiile patronale, in-



specþia muncii, serviciile descentralizateale statului etc., ar putea constitui o do-vadã a faptului cã toþi aceºti factori suntcu adevãrat implicaþi în asigurarea unorcondiþii corespunzãtoare de muncã lucrã-torilor din zona lor de competenþã.

PPoossiibbiilliittããþþii ddee aammpplliiffiiccaarree aa rroolluulluuii oorrggaanniizzaaþþiiiilloorr ssiinnddiiccaallee îînn pprreevveenniirreeaa rriissccuurriilloorr pprrooffeessiioonnaallee

Organizaþiile sindicale trebuie sãjoace un rol activ în controlul sistemuluide prevenire a riscurilor profesionale, sã-ºi coordoneze acþiunile între ele ºi, por-nind de la nivel de întreprindere, sã mili-teze pentru continua perfecþionare a ca-drului instituþional. Ele trebuie sã consti-tuie un for menit sã promoveze ºi sã faci-liteze dezbaterea socialã ºi, de peaceastã bazã, sã militeze pentru valori-ficarea iniþiativelor care îºi propun redu-cerea riscurilor profesionale ºi, implicit,îmbunãtãþirea condiþiilor de muncã.Pornind de la experienþa acumulatã

de organizaþiile sindicale din þãrile Uni-unii Europene pot fi identificate câtevamodalitãþi concrete prin care miºcareasindicalã din România poate, pe viitor, sãse implice mai mult în prevenirea riscu-rilor profesionale [2]. Dintre acestea potfi menþionate:

aa.. PPrroommoovvaarreeaa uunneeii vveerriittaabbiillee ppoolliittiicciiddee pprreevveenniirree ccaarree ssãã iimmpplliiccee ttooþþii lluuccrrãã--ttoorriiii..La momentul actual, este evident fap-

tul cã prevenirea riscurilor profesionalenu poate fi gânditã ºi realizatã fãrãparticiparea nemijlocitã a celor cãrora lise adreseazã. Deºi constituie un atributesenþial al unui sistem modern de pre-venire a riscurilor profesionale, partici-parea tuturor lucrãtorilor la acest procesnecesitã, pe lângã mãsuri care vizeazãcadrul organizatoric, ºi acþiuni de con-ºtientizare ºi formare, care, în mod evi-dent, implicã ºi mobilizarea unor resursefinanciare. Dacã în cazul unor întreprin-deri mari existã posibilitatea de a realizaprograme de informare ºi formare, pen-tru întreprinderile mici ºi mijlocii aceastãposibilitate este practic inexistentã.

bb.. IInnssttrruuiirreeaa îînn ddoommeenniiuull pprreevveenniirriiii rriiss--ccuurriilloorr pprrooffeessiioonnaallee aa rreepprreezzeennttaannþþiilloorr lluu--ccrrããttoorriilloorr ccuu rrããssppuunnddeerrii ssppeecciiffiiccee îînn ddoo--mmeenniiuull sseeccuurriittããþþiiii ººii ssããnnããttããþþiiii îînn mmuunnccãã..În conformitate cu prevederile art. 20,

alin. 4, din Legea nr. 319/2006 „repre-zentanþii lucrãtorilor cu rãspunderi speci-

fice în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii înmuncã au dreptul la instruire corespun-zãtoare“. H.G. nr. 1425/2006 precizea-zã, prin prevederile, art. 61, alin. 3, fap-tul cã „instruirea necesarã exercitãrii rolu-lui de membru în comitetul de securitate ºisãnãtate în muncã trebuie sã se realizezeîn timpul programului de lucru ºi pe chel-tuiala unitãþii“. Din pãcate, foarte puþine organizaþii

sindicale au apelat la aceastã posibilitatelegalã prin care pot sã-ºi îmbunãtãþeascãactivitatea în domeniul prevenirii riscu-rilor profesionale, prin creºterea compe-tenþei reprezentanþilor acestora în comi-tetul de securitate ºi sãnãtate în muncã.

cc.. FFoorrmmaarreeaa ººii iinntteeggrraarreeaa uunnuuii „„aannii--mmaattoorr ssiinnddiiccaall““ ppee pprroobblleemmee ddee pprreevvee--nniirree aa rriissccuurriilloorr pprrooffeessiioonnaallee îînnttrr--uunn aann--ssaammbblluu pplluurriiddiisscciipplliinnaarr..Acþiunea sindicalã trebuie sã câºtige

în eficacitate ºi sã-ºi manifeste mai preg-nant prezenþa prin intermediul unei maibune acoperiri profesionale ºi teritoriale.La nivelul marilor centrale sindicale dinRomânia ºi al organelor abilitate de cãtrestat, prin redistribuirea resurselor mate-riale ºi umane ºi printr-o mai bunã co-operare între aceste organisme, poate ficreat un corp de animatori sindicali peprobleme de prevenire a riscurilor profe-sionale. Formarea acestor animatori arputea constitui obiectul unui acord în-cheiat între organizaþiile sindicale.

dd.. CCrreeaarreeaa oobblliiggaaþþiieeii lleeggaallee ppeennttrruuttooþþii ppaarrtteenneerriiii iimmpplliiccaaþþii ddee aa nneeggoocciiaa ccoonn--ddiiþþiiiillee ddee mmuunnccãã..Fundamentele pentru aceste negocieri

pot fi regãsite în domeniul riscurilor pro-fesionale dar, la momentul actual, maisunt necesare multe schimbãri de ordinlegislativ ºi instituþional pentru a intro-duce acest mecanism nou. Nu trebuie neglijat nici rolul negativ

pe care îl pot juca anumite prejudecãþi ºicutume, care se constituie în obstacolesuplimentare pe drumul anevoios de ela-borare ºi implementare în practicã a unuisistem modern de prevenire a riscurilorprofesionale.Chiar dacã accentul a cãzut pe pre-

zentarea unor aspecte cu caracter pre-ponderent tehnic ºi economic, nu trebuieuitat niciun moment cã în centrul tuturorpreocupãrilor noastre trebuie sã steaomul ºi, din acest motiv, niciuna dintremãsurile propuse nu este viabilã ºi nupoate deveni operaþionalã dacã nu esteacceptatã din punct de vedere social ºinu este însoþitã de o schimbare majorã amentalitãþii. CC--aass

RReeffeerreenncceess[1] BBooiixx,, PP..,, VVooggeell,, LL.. (1999),

L’évaluation des risques sur leslieux de travail. Guide pourune intervention syndicale,Bureau Technique SyndicalEuropéen pour la Santé et laSécurité, Bruxelles, Belgique.

[2] BBeerrtthheett,, MM,, GGuueerriinn,, FF.., RRoouuiill--lleeaauulltt,, HH.. (2000), Préventiondes risques professionnels. Lespositions des partenaires so-ciaux, Agence Nationale pourl’Amélioration des Conditionsde Travail, Editions ANACT,Lyon, France.

[3] MMoorraarruu,, RR..,, BBããbbuuþþ,, GG..,, MMaatteeii,,II.. (2002), Ghid pentru evalua-rea riscurilor profesionale,Editura Focus, Petroºani.

[4] PPaarreenntt--TThhiirriioonn,, AA..,, MMaaccííaass,,EE..FF..,, HHuurrlleeyy,, JJ..,, VVeerrmmeeyylleenn,, GG..(2007), Fourth European Wor-king Conditions Survey, Euro-pean Foundation for the Im-provement of Living and Wor-king Conditions, Office forOfficial Publications of the Eu-ropean Communities, Luxem-bourg.

[5] ** ** ** (2009), Outlook 1 – Ris-curi noi ºi emergente în mate-rie de securitate ºi sãnãtate înmuncã, Agenþia Europeanãpentru Securitate ºi Sãnãtateîn Muncã, Oficiul pentru Pu-blicaþii Oficiale al ComunitãþiiEuropene, Luxemburg.

[6] ** ** ** (2006), Legea securitãþiiºi sãnãtãþii în muncã nr.319/2006, Monitorul Oficialal României, Partea I, nr. 646.

[7] ** ** ** (2006), H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Nor-melor metodologice de apli-care a prevederilor Legii secu-ritãþii ºi sãnãtãþii în muncã nr.319/2006, Monitorul Oficialal României, Partea I, nr. 882.


EEVVAALLUUAARREEAA CCOONNFFOORRMMIITTÃÃÞÞIIII

IInnttrroodduucceerreeÎn economia contemporanã, cumpã-

rãtorii publici sau privaþi sunt din ce în cemai interesaþi sã obþinã garanþii obiectiveprivind calitatea produselor/serviciilor pecare le achiziþioneazã. Astfel, relaþiileeconomice stabilite între producãtor ºiclient au impus treptat necesitatea im-plicãrii în evaluarea conformitãþii a unuiintermediar abilitat, independent – orga-nismul de certificare – în vederea deter-minãrii, verificãrii ºi atestãrii scrise a con-

formitãþii calitãþii unei entitãþi (produs,serviciu sau proces) în comparaþie cu unetalon prestabilit.Anterior anilor `90, atestarea calitãþii

se realiza aproape exclusiv din punctulde vedere al producãtorului, care emiteadocumente ºi dovezi (certificate de cali-tate, buletine de analizã, certificate degaranþie) conþinând valorile caracteristi-cilor de calitate specifice.Deoarece, cu trecerea timpului, sim-

pla afirmaþie a producãtorului nu ofereao garanþie suficientã privind calitatea

AAssppeeccttee aaccttuuaallee pprriivviinndd eevvaalluuaarreeaa ccoonnffoorrmmiittããþþiiii pprroodduusseelloorr ººii mmaarrccaarreeaa ddee ccoonnffoorrmmiittaattee ppee ppllaann nnaaþþiioonnaall ººii eeuurrooppeeaann

CCoorriinnaa EENNEE**

——————* Corina Ene este doctor în eco-nomie, lector universitar la Uni-versitatea Petrol-Gaze dinPloieºti, Facultatea de ªtiinþeEconomice, Catedra de Econo-mie ºi Administrarea Afacerilor,Bd. Bucureºti, nr. 39, Ploieºti. E-mail: eeccoorriinnaa@@uuppgg--ppllooiieessttii..rroo.

NNeecceessiittaatteeaa aaccttuuaallãã,, ddiinn ccee îînn ccee mmaaii ssttrriinnggeennttãã,, pprriivviinndd oobbþþiinneerreeaa uunnoorrggaarraannþþiiii oobbiieeccttiivvee ººii aa îînnccrreeddeerriiii îînn ffuurrnniizzoorrii//pprroodduuccããttoorrii,, ddeerriivvãã ddiinnccoommpplleexxiittaatteeaa ffããrrãã pprreecceeddeenntt aa ooffeerrtteeii ddee mmããrrffuurrii ddee ppee ppiiaaþþãã,, pprreeccuummººii ddiinn iimmppeerraattiivvuull aassiigguurrããrriiii pprrootteeccþþiieeii ccoonnssuummaattoorriilloorr.. ÎÎnn aacceesstt ccoonntteexxtt,,cceerrttiiffiiccaarreeaa ccaalliittããþþiiii pprroodduusseelloorr rreepprreezziinnttãã uunn iinnssttrruummeenntt eeffiicciieenntt îînn fflluuii--ddiizzaarreeaa rreellaaþþiiiilloorr ddee ccoommeerrþþ,, ddaarr mmaaii aalleess îînn pprrootteejjaarreeaa ddrreeppttuurriilloorr ººiiiinntteerreesseelloorr lleeggiittiimmee aallee ccoonnssuummaattoorriilloorr..AArrttiiccoolluull aabboorrddeeaazzãã ccaaddrruull ggeenneerraall aall cceerrttiiffiiccããrriiii pprroodduusseelloorr ppee ppllaann nnaa--þþiioonnaall ººii eeuurrooppeeaann,, vviizzâânndd ccllaarriiffiiccaarreeaa ººii ccoonnttuurraarreeaa rreelleevvaannþþeeii mmaarrccããrriiiiddee ccoonnffoorrmmiittaattee ((CCEE)) îînn ccoonntteexxttuull pprroovvooccããrriilloorr aaccttuuaallee ooffeerriittee ddee ppiiaaþþãã..

CCuurrrreenntt IIssssuueess oonn PPrroodduucctt’’ss CCoonnffoorrmmiittyy AAsssseessssmmeenntt aanndd CCoonnffoorrmmiittyyMMaarrkkiinngg aatt NNaattiioonnaall aanndd EEuurrooppeeaann LLeevveell

AAbbssttrraacctt:: Current requirements, ever increasing, to obtain objective gua-rantees of trust in suppliers/producers derive from unprecedented com-plexity of the supply of goods on the market and also from the imperativeof protecting consumers. In this context, product quality certification is aneffective instrument in facilitating trade relations, especially in protectingconsumers’ rights and interests.The article addresses the issue of general certification for domestic andEuropean products, intending to clarify and outline the relevance of confor-mity marking (CE) in the context of current challenges offered by the market.

KKeeyywwoorrddss:: quality, conformity assessment, product certification, CE marking.



produselor, într-o serie de þãri s-a intro-dus sistemul „certificãrii calitãþii“ de cãtreorganisme terþe, independente.Pe plan european, în anul 1989, Noua

Abordare (New Approach) a fost com-pletatã de Abordarea Globalã (GlobalApproach) în sfera testãrii ºi certificãrii,stabilind împreunã bazele politicii Uniu-nii Europene (UE) privind evaluarea con-formitãþii, promovând un mediu tehnicomogen, transparent ºi credibil în careautoritãþile publice, operatorii economiciºi consumatorii pot avea încredere. În accepþiunea actualã, conceptul de

cceerrttiiffiiccaarree aa pprroodduusseelloorr s-a conturat princontribuþia organismelor europene ºiinternaþionale din domeniul calitãþii ºistandardizãrii, având sensul unei acþiunivoluntare, demaratã la iniþiativa produ-cãtorului sau distribuitorului de produse/servicii, constând în procedura ºi activi-tãþile efectuate de un organism de cer-tificare privind analizarea, verificarea ºiconfirmarea scrisã a calitãþii produselorîn concordanþã cu specificaþiile (regle-mentãrile specifice) (conform definiþieiOrganizaþiei Europene pentru Calitate –EOQ).Dat fiind caracterul esenþial al concor-

danþei cu cerinþele europene în materiede calitate, certificarea conformitãþiiapare ca fiind totalitatea activitãþilor (în-cercãri, verificãri) efectuate de un orga-nism neutru, independent de furnizor ºibeneficiar, competent din punct de ve-dere juridic ºi profesional, prin care seatestã în scris performanþele unui pro-dus/serviciu, precum ºi capabilitateaproducãtorului de a-l reproduce în seriela parametrii calitativi stabiliþi.

CCeerrttiiffiiccaarreeaa ccoonnffoorrmmiittããþþiiii pprroodduusseelloorr –– ffoorrmmee,, mmeeccaanniissmmee,, aavvaannttaajjeeDintre tipurile de certificare disponi-

bile în practica economicã (certificareasistemului de management al calitãþii,certificarea de produs, certificarea deproces, de personal etc.), ne vom foca-liza atenþia cãtre coordonatele principaleale cceerrttiiffiiccããrriiii ddee pprroodduuss, care atestã cãnivelul specific al caracteristicilor de cali-tate ale produselor este în conformitatecu specificaþiile standardelor aplicate.Certificarea produselor presupune

parcurgerea urmãtoarelor etape:

� formularea cererii (însoþitã de undosar tehnic), la iniþiativa operato-rului economic, împreunã cu an-gajamentul acestuia privind res-pectarea cerinþelor din reglemen-tarea tehnicã, cãtre un organismde certificare;

� instrumentarea dosarului de cãtreorganismul de certificare, verifi-când concordanþa dintre produse/sistemul de producþie, respectivspecificaþiile ºi criteriile definiteprintr-o reglementare tehnicã dereferinþã;

� efectuarea auditului de produs,pentru a analiza condiþiile concreteîn care se deruleazã procesul deproducþie;

� acordarea (în condiþiile unui rezul-tat pozitiv) a certificatului de con-formitate ºi a dreptului de utilizarea mãrcii de conformitate; în cazulrefuzului certificãrii, se vor precizaneconformitãþile sau motivele careau cauzat aceasta;

� supravegherea periodicã a opera-torului economic ºi a calitãþii pro-duselor certificate; pe baza verifi-cãrilor efectuate, se reînnoieºtedreptul producãtorului de a deþinecertificatul sau marca de conformi-tate.

Rezultatul certificãrii de produs seconcretizeazã în obþinerea unui certificatde conformitate (sau a dreptului de aaplica o marcã de conformitate) pentruprodusele care corespund standardelorsau specificaþiilor tehnice recunoscute.La nivelul UE, certificarea produselor

ºi serviciilor poate fi obligatorie sau vo-luntarã.În cazul produselor/serviciilor care

cad sub incidenþa unor reglementãriobligatorii care vizeazã protecþia vieþii ºisãnãtãþii, protecþia muncii ºi a mediuluiînconjurãtor sau pentru care existã direc-tive europene de armonizare privindcerinþele esenþiale, opereazã certificareaoobblliiggaattoorriiee (în domeniile reglementate),reprezentând una dintre condiþiile nece-sare liberei circulaþii a mãrfurilor în spa-þiul european. Acestea trebuie supusecertificãrii, în mod obligatoriu, de cãtreun organism de certificare acreditat îndomeniu (notificat), care conferã dreptulde utilizare a marcãrii CE.Pe plan naþional, adoptarea ºi actua-

lizarea Legii 608/2001 privind evaluareaconformitãþii produselor, precum ºi a ac-telor normative asociate (H.G. 71/2002;H.G. 487/2002), au conturat ºi dezvoltatun cadru legal unitar în privinþa elabo-rãrii reglementãrilor tehnice, a evaluãriiconformitãþii ºi a supravegherii pieþeipentru produsele introduse ºi/sau utili-zate pe piaþa internã, în domeniile regle-mentate. Reglementarea stabileºte:

� definiþiile pentru setul de termeniesenþiali utilizaþi;

� obligaþiile producãtorilor, ale repre-zentanþilor autorizaþi sau importa-torilor;


� condiþiile obligatorii de introducerepe piaþã a produselor din dome-niul reglementat;

� cerinþele de acreditare a labora-toarelor de cãtre organismul naþio-nal de acreditare;

� obligaþia de notificare a organis-melor, la nivel naþional, de cãtreautoritãþile competente;

� utilizarea marcãrii de conformitateCE.

Conform Legii 608/2001 (republica-tã), prin ddoommeenniiuu rreegglleemmeennttaatt se înþelegeansamblul activitãþilor economice ºi alproduselor asociate acestora, pentrucare se emit reglementãri tehnice speci-fice privind condiþiile de introducere pepiaþã ºi de utilizare. Aceste produse pot fiintroduse pe piaþã ºi utilizate exclusiv cucondiþia evaluãrii conformitãþii în funcþiede procedurile de evaluare aplicabile,respectiv a marcãrii potrivit reglementã-rilor în vigoare.În prezent, domeniul reglementat cu-

prinde 2299 ccaatteeggoorriiii, astfel: echipamentede joasã tensiune; recipiente sub presiu-ne; jucãrii; produse pentru construcþii;compatibilitatea electromagneticã; ma-ºini industriale; echipamente individualede protecþie; aparate de cântãrit cufuncþionare neautomatã; dispozitive me-dicale implantabile active; arzãtoare cucombustibili gazoºi; cazane pentru apãcaldã; explozibili utilizaþi în scopuri civile;dispozitive medicale; medii potenþial ex-plozive; ambarcaþiuni de agrement; as-censoare; echipamente de refrigerare;echipamente sub presiune; dispozitivemedicale pentru diagnostic in vitro; echi-pamente terminale de radio ºi telecomu-nicaþii; ambalaje ºi deºeuri de ambalaje;instalaþii de transport pe cablu pentrupersoane; interoperativitatea sistemuluide transport feroviar de mare vitezã trans-european; echipamente maritime; echi-pamente sub presiune transportabile;emisiile de zgomot în mediu produse decãtre echipamente destinate utilizãrii înexteriorul clãdirilor; interoperativitateasistemului de transport feroviar conven-þional transeuropean; mijloace de mãsu-rare; articole pirotehnice.Pentru produsele/serviciile pentru care

nu sunt prevãzute reglementãri obligato-rii se poate aplica certificarea vvoolluunnttaarrãã,aferentã domeniilor nereglementate,care faciliteazã operatorului economicpãstrarea ºi extinderea pieþelor de desfa-cere prin creºterea încrederii în calitateaofertei sale.În privinþa metodologiei certificãrii pro-

duselor, aceasta poate decurge în va-riante diverse, în funcþie de organismeleimplicate ºi de scopul urmãrit. Dupã caz,dovada conformitãþii produselor ºi servi-

ciilor se poate concretiza în ffoorrmmee di-verse, astfel:

� ddeeccllaarraaþþiiaa ddee ccoonnffoorrmmiittaattee – esteun document prin care producãto-rul declarã ºi garanteazã cã pro-dusul îndeplineºte cerinþele regle-mentãrilor aplicabile. Declaraþiade conformitate CE, împreunã cudosarul tehnic, trebuie prezentatãautoritãþilor naþionale, la cerere.

� cceerrttiiffiiccaattuull ddee ccoonnffoorrmmiittaattee – docu-ment emis pe baza regulilor unuisistem de certificare, care indicã,cu un nivel suficient de încredere,cã un produs, proces sau serviciu,corespunzãtor identificat, este înconformitate cu un anumit standardsau cu un alt document normativ;

� mmaarrccaajjuull ddee ccoonnffoorrmmiittaattee este unsimbol care se aplicã pe produs,pe ambalajul acestuia ºi/sau pedocumentele însoþitoare ºi aresemnificaþia conformitãþii produsu-lui cu toate cerinþele prevãzute înreglementãrile aplicabile (directivesau legislaþia naþionalã de trans-punere a acestor directive). Marca-jul european de conformitate esteCCEE.

� lliicceennþþaa – este un document princare organismul de certificareacordã unei persoane sau unui or-ganism dreptul de a utiliza certifi-cate sau mãrci de conformitatepentru produsele, procesele sauserviciile sale, în conformitate curegulile schemei aferente de certi-ficare.

Astfel, cea mai simplã variantã a cer-tificãrii este aceea realizatã de producã-torul-însuºi, pe baza cãreia se emite ddee--ccllaarraaþþiiaa ddee ccoonnffoorrmmiittaattee a produsuluifaþã de un referenþial prestabilit ºi recu-noscut. În acest caz, producãtorul eva-lueazã performanþele produsului în labo-ratoarele proprii/acreditate, asumându-ºirãspunderea pentru concordanþa aces-tora faþã de referenþial (standard, inter-naþional, naþional, de firmã, specificaþiitehnice, caiete de sarcini, cerinþe de cali-tate etc.), specificându-se identitateaprodusului vizat ºi a emitentului. Emiterea declaraþiei de conformitate

presupune þinerea adecvatã sub control(ºi disponibilitatea informaþiilor aferente)a întregului ansamblu de activitãþi cu im-pact în calitatea produsului, astfel încâtsã se asigure respectarea tuturor cerin-þelor documentelor normative utilizate careferinþã. Declaraþia se poate prezenta sub for-

mã de document, etichetã, fiind aplica-bilã pe produs sau pe ambalaj, înscrisãpe facturã sau pe instrucþiunile de folosirea produsului.




Pentru a obþine un cceerrttiiffiiccaatt ddee ccoonnffoorr--mmiittaattee sau dreptul de a aplica o mmaarrccããddee ccoonnffoorrmmiittaattee – având o valabilitatelimitatã în timp ºi spaþiu – se apeleazã laorganisme de certificare ce executã certi-ficãri de produse, eventual în colaborarecu organisme de inspecþie ºi cu labora-toare acreditate. Conformitatea produselor cu cerinþele

standardelor se concretizeazã în elibera-rea de cãtre organisme ºi/sau laboratoa-re acreditate a urmãtoarelor tipuri dedocumente, dupã caz: declaraþie de con-formitate; rapoarte de încercãri; certifi-cate de conformitate; marcaj de confor-mitate; licenþã acordatã furnizorului.Practica în domeniu a condus la

adoptarea unei orientãri conform cãreiacertificarea de produs reprezintã un de-mers eficient mai ales în condiþiile în careproducãtorul realizeazã o gamã redusãde produse, considerându-se cã dacãproducþia este diversificatã, devine mairentabilã opþiunea certificãrii de sistem.Astfel, pe plan mondial se constatã ten-dinþe diferite privind certificarea sisteme-lor de management, respectiv certifica-rea produselor: în unele þãri predominãcertificarea sistemelor (ex.: Marea Brita-nie), iar în altele (ex.: Germania) predo-minã certificarea produselor. În cazulrelaþiilor contractuale dintre producãtoriºi a serviciilor industriale, se preferã certi-ficarea sistemelor de management, ceade produs fiind mai puþin utilizatã – cuexcepþia produselor/serviciilor destinateconsumatorilor finali. Totuºi, considerãm cã, cele douã va-

riante nu pot fi substituibile, deoareceprocedura certificãrii de produs prezintão specificitate distinctã, fiind singurul de-mers focalizat în mod direct pe calitateaprodusului ca entitate. În acest context,certificarea produselor/serviciilor conferãbeneficiarului o serie de avantaje, semni-ficative fiind:

� demonstrarea concordanþei cu ce-rinþele stabilite de organismeleabilitate pe plan regional ºi inter-naþional;

� promovarea protecþiei consumato-rului ºi a mediului înconjurãtor;

� creºterea gradului de satisfacere aexigenþelor clienþilor/consumatori-lor, în condiþiile îmbunãtãþirii con-tinue a calitãþii produselor/servicii-lor ºi a transparenþei fabricaþiei;

� supravegherea producãtorului peperioada de acordare a certificãriipentru evidenþierea eventualelorabateri faþã de calitatea determi-natã (cu posibilitatea adoptãrii demãsuri corective sau chiar a re-tragerii certificatului de conformi-tate ºi a dreptului de folosinþã amãrcii);

� posibilitatea utilizãrii mãrcii deconformitate;

� promovarea facilã a produselor ºipãtrunderea eficientã pe pieþe, înfuncþie de notorietatea organismu-lui de certificare, simultan cu eli-minarea barierelor tehnice din ca-lea comercializãrii;

� eliminarea cheltuielilor suplimen-tare, a efectuãrii unor încercãri,verificãri, probe cerute de clienþipentru atestarea calitãþii produse-lor sau serviciilor ce urmeazã a ficontractate.

MMaarrccaarreeaa ddee ccoonnffoorrmmiittaattee CCEE –– iinnssttrruummeenntt uuttiill îînn aatteessttaarreeaa ccaalliittããþþiiiiMarcarea CE existã, în forma sa ac-

tualã, încã din 1993, semnificând – pen-tru produsele care o poartã – „confor-mité européenne“, cu sensul „conform cudirectivele CE“, ceea ce indicã faptul cãprodusul poate fi comercializat în modliber în cadrul Spaþiului Economic Euro-pean (SEE). În cazul acestui tip de mar-care, producãtorul este cel care trebuiesã o punã în practicã, fiind în acelaºitimp responsabil pentru aplicarea corec-tã a directivelor CE. Totuºi, o gamã multmai largã de operatori economici suntimplicaþi în respectarea acestor cerinþe:proiectanþi, intermediari, cumpãrãtori,angajatori, utilizatori etc.Scopul esenþial al marcãrii CE este

acela de a facilita comerþul liber cu mãr-furi în cadrul UE, precum ºi armonizareacerinþelor legale pentru siguranþã, sãnã-tate ºi mediu, atât în privinþa securitãþii lalocul de muncã, cât ºi a protecþiei inte-resului public.Încã de la început, practica europea-

nã în domeniu a stabilit cã, de regulã,marcarea CE implicã urmãtoarele obli-gaþii:

� realizarea unei analize a risculuiasociat produsului: Ce pericole arputea fi cauzate de produs? Cât demare este riscul pentru oameni,animale, bunuri sau mediu? Cesoluþii pot fi aplicate pentru a re-duce riscurile în conformitate cudirectivele corespunzãtoare CE?;

� elaborarea unui manual de in-strucþiuni pentru utilizator, stabilindscopul ºi destinaþia produsului,redactat în limba utilizatorului;

� elaborarea unei declaraþii de con-formitate CE, prin care producã-torul (sau importatorul pentru SEE)declarã cã produsul este conformcu directivele CE ºi cu normele spe-cificate;



� pregãtirea unui dosar al produsu-lui, care va include documentelemenþionate mai sus, precum ºi da-tele de proiectare, desene, calculeºi rapoarte de încercare – necesaredemonstrãrii faptului cã cerinþeleesenþiale referitoare la aplicareamarcajului CE au fost îndeplinite.

Înainte de anii `90, fiecare þarã euro-peanã aplica regulamente comercialeproprii, ceea ce genera costuri excesive,întrucât actele de schimb trebuiau sã fieaprobate în conformitate cu legislaþianaþionalã, cu implicarea unor organismespecializate ºi experþi. Odatã cu înfiinþa-rea Comunitãþii Europene, au fost elabo-rate directivele privind conformitateaproduselor, acesta fiind sistemul utilizatpentru siguranþa produselor pânã în anul1987 – reglementãrile excesiv de severeºi abundenþa detaliilor tehnice reprezen-tând o barierã pentru dezvoltarea produ-selor. Consiliul European trebuia sãaprobe orice decizie în unanimitate, ne-existând o politicã comunã privind rãs-punderea pentru produse. Aceastã abor-dare a fost abandonatã în 1985, fiindînlocuitã de Noua Abordare. Aceasta aconstat dintr-o diminuare a implicãrii gu-vernamentale în detaliile obþinerii produ-selor, ceea a fãcut posibil un fenomentotal nou în domeniul legislaþiei. Mãrfu-rile au început sã fie tranzacþionate liberîn interiorul SEE, în baza ideii cã cele maimari obstacole în calea comerþului aufost legate de aspectele de siguranþã,care presupuneau negocierea excesivdetaliatã pentru a obþine aprobarea decãtre toate statele membre. Astfel, pentru diverse grupe de pro-

duse, cerinþele generale au fost definite ºistabilite prin directivele „Noua Abor-dare“, acceptate de cãtre toate statelemembre. Ulterior, o serie de directive cu-prinse în „Abordarea Globalã“ au fãcutreferire la cerinþele esenþiale ce trebuierespectate pentru produsele purtândmarcarea CE.Astfel, procedurile naþionale obliga-

torii de omologare au fost eliminate, iarîn prezent producãtorii (sau importatorii)trebuie sã se asigure cã produsele înde-plinesc cerinþele legale ºi sã fie în mãsurãsã furnizeze dovezi în cazul unor necon-formitãþi.În acest scop, s-a elaborat un sistem

care reuneºte exigenþele privind asigura-rea calitãþii ºi evaluarea conformitãþii cudirectivele CE. În cadrul acestui sistem,marcarea CE aplicatã sau asociatã unuiprodus indicã faptul cã acesta este con-form cu cerinþele directivelor europeneaplicabile. Cu excepþia unor produse care pre-

zintã un risc ridicat, majoritatea produse-

lor pot fi autoevaluate de producãtorpentru verificarea îndeplinirii cerinþeloresenþiale. Marcajul CE poate reprezentadeci ºi dovada unei autocertificãri, fiindaplicatã chiar de cãtre producãtor în spa-þiul SEE – procedura fiind accesibilã pen-tru companiile mici ºi mijlocii, sau poatefi rezultatul evaluãrii conformitãþii de cã-tre un organism notificat.În privinþa cerinþelor de formã aso-

ciate simbolului marcãrii CE (figura 1),acesta trebuie sã fie vizibil, uºor accesibilautoritãþilor însãrcinate cu supraveghe-rea pieþei, dar ºi consumatorilor.

FFiigguurraa 11.. FFoorrmmaa mmaarrccaajjuulluuii ddeeccoonnffoorrmmiittaattee CCEE ((AAnneexxaa 33,, LLeeggeeaa

660088//22000011,, aaccttuuaalliizzaattãã))

În cazul în care este necesarã o modi-ficare a mãrimii însemnului, aceasta sepoate realiza doar prin respectareastrictã a proporþiilor indicate. În plus,marcarea CE – ca dovadã a conformitãþii– trebuie aplicatã astfel încât înde-pãrtarea totalã a acesteia sã fie impo-sibilã. Marcarea CE se aplicã direct pe pro-

dus sau pe o etichetã de date asociatãacestuia, fãrã a avea o culoare presta-bilitã. Dacã acest lucru este imposibil dincauza naturii produsului, marcajul con-formitãþii va fi aplicat pe ambalaj ºi pedocumentele însoþitore ale produsului, încazul în care, conform directivelor euro-pene, este obligatorie prezenþa unor ast-fel de documente însoþitoare. Dupã apli-carea marcãrii de conformitate se trecenumãrul de identificare al organismuluinotificat implicat în evaluarea confor-mitãþii, dacã acesta a cooperat în acestproces.Deºi procedura de evaluare a confor-

mitãþii se aplicã într-o abordare modu-larã (conform legii 608/2001, actuali-zatã), marcarea CE nu va fi însoþitã despecificarea modulului/modulelor apli-cabil(e) ºi nu exclude utilizarea altormãrci ce indicã conformitatea cu stan-dardele naþionale sau europene, cu con-diþia ca acestea sã îndeplineascã ofuncþie diferitã de cea a marcajului CE,sã nu fie susceptibile sã creeze confuziecu acesta ºi sã nu îi reducã lizibilitatea ºivizibilitatea.Aplicarea mãrcii de conformitate, în

perioada ei de valabilitate, se face de



cãtre producãtor, care rãspunde de utili-zarea acesteia, precum ºi de conformi-tatea cu cerinþele, fie cã el se situeazã încadrul sau în afara SEE. Producãtorulautorizat sã utilizeze marca trebuie sã fiecapabil sã exercite un control continuuprin care sã urmãreascã produsul certi-ficat ºi sã se asigure ca sunt satisfãcutecerinþele din referenþial, cele din termeniicontractuali ºi prevederile legislaþiei na-þionale privind aplicarea mãrcii CE.În cazul în care produsele sunt supuse

mai multor directive care prevãd aplica-rea marcãrii CE, marcajul indicã faptulcã produsele sunt considerate conformecu prevederile tuturor acestor directive.Mai mult, un produs nu poate fi marcatCE, cu excepþia cazului în care este re-glementat printr-o directivã care prevedeaplicarea sa.Se pot identifica, prin urmare, o serie

de oobbiieeccttiivvee specifice ale marcajului CE,dupã cum urmeazã:

� indicarea conformitãþii produsuluicu cerinþele esenþiale ale directi-velor europene;

� crearea posibilitãþii de acces pepiaþã pentru produse ºi asigurarealiberei circulaþii a mãrfurilor în ca-drul SEE;

� retragerea, dupã caz, a produselorneconforme de cãtre autoritãþileabilitate.

Astfel, marcarea CE trebuie sã fieaplicatã:

� tuturor produsele noi, fabricate înstatele membre sau în þãri terþe;

� produselor „second-hand“ impor-tate din þãri terþe;

� produselor modificate substanþial,care fac obiectul directivelor caproduse noi.

Pe plan naþional, legea 608/2001,actualizatã ºi republicatã, detaliazã ca-drul ºi cerinþele marcãrii CE. Aceastã re-glementare precizeazã, în art. 2, cã „Pro-dusele din domeniile reglementate seintroduc pe piaþã ºi/sau se pun înfuncþiune numai dacã satisfac cerinþeleesenþiale, dacã conformitatea lor a fostevaluatã conform procedurii de evaluareaplicabile ºi dacã poartã marcajul deconformitate potrivit prevederilor prezen-tei legi ºi ale reglementãrilor tehniceaplicabile, în vigoare.“ În plus, conformart. 10, producãtorul sau reprezentantulautorizat al acestuia, înainte de introdu-cerea pe piaþã ºi/sau punerea înfuncþiune a produselor din domeniile re-glementate, are obligaþia sã asigure:a) proiectarea ºi realizarea produse-

lor, respectând cerinþele esenþiale;

b) întocmirea ºi deþinerea dosaruluitehnic, în forma, scopul ºi pe perioadaprevãzute de reglementãrile tehnice,dupã caz; c) aplicarea procedurilor pentru eva-

luarea conformitãþii produselor cu cerin-þele esenþiale, prevãzute de reglementã-rile tehnice; d) întocmirea declaraþiei de conformi-

tate EC, deþinerea rapoartelor de încer-care, a certificatelor sau a altor docu-mente ce atestã conformitatea, dupã caz; e) aplicarea marcajului CE, dupã caz. Conformitatea produselor cu cerinþele

esenþiale este atestatã prin declaraþia deconformitate întocmitã de producãtor saude reprezentantul autorizat al acestuia,rapoartele de încercare, certificatele orialte documente care atestã conformita-tea, emise de laboratoare, respectiv deorganisme de certificare sau de inspec-þie, alese de producãtor, conform proce-durilor de evaluare, ºi prin marcajul CE,potrivit reglementarilor tehnice aplicabile.Evaluarea conformitãþii produselor

din domeniile reglementate cu cerinþeleesenþiale prevãzute în reglementãrile teh-nice se face de cãtre organisme desem-nate sau, dupã caz, notificate, conformprevederilor legii 608/2001 ºi ale regle-mentarilor tehnice aplicabile.

CCoonncclluuzziiii

Eforturile pe care furnizorii le între-prind pentru a crea o imagine cât maifavorabilã produselor lor includ demer-surile legate de certificarea conformitãþii,care, datoritã importanþei ºi implicaþiilor,necesitã adoptarea unei atitudini cât maicorecte în folosirea ei sub forma marcãriide conformitate.Operatorii economici nu ar trebui sã

se focalizeze exclusiv pe interesele eco-nomice, ci sã ia în considerare ºi drep-turile consumatorilor, ceea ce presupunepreocupãri permanente pentru þinereasub control a riscurilor potenþiale aso-ciate produselor.Certificarea conformitãþii nu trebuie

sã limiteze viziunea producãtorului, rã-mânând exclusiv un scop în sine, ci tre-buie privitã ca fiind un efort suplimentarpus în slujba organizaþiei ºi a societãþii.Mai ales în prezent, când optica asu-

mãrii rãspunderii de cãtre producãtori adevenit regulã, cunoaºterea ºi limitareasau eliminarea punctelor slabe în sferacalitãþii reprezintã o datorie ºi o necesi-tate, iar rezultatul optim se poate obþinenumai printr-o atitudine proactivã, caresã antreneze eficient toate resursele or-ganizaþiei – ºi mai ales capitalul uman.

CC--aass

RReeffeerreenncceess[1] AAttaannaassee,, II..,, AAttaannaassee,, AA..

(2004), Standardizarea ºicertificarea mãrfurilor, Edi-tura ASE, Bucureºti.

[2] DDiinnuu,, VV.. (coord.) (2008),Fundamentele ºtiinþei mãrfuri-lor, Editura ASE, Bucureºti.

[3] Commission of the EuropeanCommunities (2000) Guideto the implementation ofdirectives based on the NewApproach and the GlobalApproach European Commis-sion, European Commu-nities, pp. 44-46.

[4] DDrrããgguullaanneessccuu,, NN..,, BBrroocchhéé,, ªª..LL.., Raportul Studiului 6, Im-pactul transpunerii sistemuluicalitãþii din Uniunea Euro-peanã în anumite sectoareindustriale româneºti, Institu-tul European din România.

[5] Hotãrârea Guvernului HG71/2002 pentru aprobareaNormelor metodologice pri-vind modulele utilizate în di-ferite faze ale procedurilor deevaluare a conformitãþii pro-duselor din domeniile regle-mentate, prevãzute în Legeanr. 608/2001 privind evalua-rea conformitãþii produselor,cu modificãrile ºi comple-tãrile ulterioare, ºi a regulilorde aplicare ºi utilizare a mar-cajului european de confor-mitate CE, republicatã.

[6] Legea nr. 240/2004 privindrãspunderea producãtorilorpentru pagubele generate deprodusele cu defecte, repu-blicatã în Monitorul Oficial,Partea I, nr. 313 din22/04/2008.

[7] Legea nr. 245/2004 privindsecuritatea generalã a pro-duselor, republicatã în Moni-torul Oficial, Partea I, nr. 360din 09/05/2008.

[8] Legea nr. 608/2001 privindevaluarea conformitãþii pro-duselor, republicatã în Moni-torul Oficial, Partea I, nr. 419din 04/06/2008.

[9] Phare Business Support Pro-gramme – SMECA, Standar-dizarea ºi normalizareaeuropeanã ºi managementulcalitãþii, NORMAPME, Trai-ning Tool European Standar-disation.

[10] hhttttpp::////wwwwww..iieerr..rroo//iinnddeexx..pphhpp//ssiittee//ppaaggee//ssttuuddiiii__ddee__iimmppaacctt.

EVALUAREA CONFORMITÃÞII


IInnttrroodduucceerreeManagementul sistemelor de reþea

este un domeniu esenþial pentru oricee-afacere. Acest domeniu asigurã cã re-þelele e-afacerii (e-business) funcþionea-zã corect ºi au monitorizatã performanþa.Piaþa mobilã se referã la un alt tip decomerþ, ºi anume M-commerce sau piaþãwireless, iar aceasta devine tot mai greude controlat într-o afacere. Agenþii devânzare argumenteazã avantajul M-com-merce prin faptul cã este potrivit în raportcu noile tehnologii: telefoanele mobile,PDA-urile (personal digital assistant),i-Pod etc., tehnologii care permit cu aju-torul reþelei Internet sã se realizeze co-manda on-line. Odatã cu creºterea cererii la nivelul

e-commerce ºi oferta de produse ºi ser-vicii s-a diversificat. Însã, rapiditatea dez-voltãrii e-commerce a dus ºi la apariþiaunor noi tehnologii-suport, mult mai per-formante, dedicate activitãþii de e-com-merce sau schimbului de produse în re-þea, care sã asigure o bunã practicã. Da-toritã acestui fapt, implementarea noilortehnologii Internet potrivite pentru acti-vitatea desfãºuratã rãmâne cea mai im-portantã problemã ce trebuie abordatãcu maxim interes. Vulnerabilitãþile ºi

ameninþãrile descoperite în sistemule-commerce, au dus la apariþia de noitehnologii de comunicaþie ºi supravie-þuire a afacerii on-line, dar ºi la un nousistem de comercializare de produseon-line (m-commerce). Tehnicile de supravieþuire a afacerii

on-line sunt caracterizate de modul încare se desfãºoarã activitatea de e-com-merce, precum ºi rolul clientului în deru-larea strategiilor de afacere. Pentru a fi cât mai rentabilã, afacerea

on-line trebuie sã urmãreascã dacã:

� strategia de supravieþuire este pla-nificatã pe baza experienþei acu-mulate în relaþia cu clientul;

� sunt realizate echipe de clienþi cuexperienþã în domeniul afaceriion-line;

� existã comercializare on-line;� s-a executat experimentarea într-undomeniu închis publicului larg;

� transmiterea de informaþii de vân-zare a produselor se realizeazãprin e-mail;

� îmbunãtãþirea funcþiei de cãutare aproduselor este oferitã în sistemule-commerce;

� pagina web descrie mediul vânzã-rilor on-line tuturor clienþilor.

IInnssttrruummeennttee mmooddeerrnnee îînn mmeeddiiuull ddee aaffaacceerrii oonn--lliinnee

DDeelliiaa BBÃÃBBEEAANNUU**IIlliiee TTAAMMAAªª****

LLuuccrraarreeaa pprreezziinnttãã îînn ssiinntteezzãã aassppeecctteellee rreeffeerriittooaarree llaa MM--ccoommmmeerrccee ººiimmeeddiiuull ddee aaffaacceerrii îînn rreeþþeeaauuaa IInntteerrnneett,, oo ffoorrmmuullãã ddee ccaallccuull ppeennttrruu ddeetteerr--mmiinnaarreeaa ppeerrffoorrmmaannþþeeii uunnuuii ssiittee wweebb ccee aarree ccaa oobbiieecctt ccoommeerrcciiaalliizzaarreeaaddee pprroodduussee ssaauu sseerrvviicciiii,, pprreeccuumm ººii tteehhnnoollooggiiiillee ddee uullttiimmãã ggeenneerraaþþiiee îînnMM--ccoommmmeerrccee ((IIppvv66,, ffiillttrraarreeaa ttrraaffiiccuulluuii îînn rreeþþeeaa ccuu ssiisstteemmuull FFiirreewwaallll,,iiddeennttiiffiiccaarreeaa pprriinn rraaddiioo--ffrreeccvveennþþãã –– RRAAFFIIDD))..

MMooddeerrnn IInnssttrruummeennttss iinn OOnn--lliinnee BBuussiinneessss EEnnvviirroonnmmeenntt

AAbbssttrraacctt:: The paperwork present in summary matters relating to the M-commerce and businessin the Internet, a calculation formula to determine the performance of a website that has themarketing of products or services, as well as next-generation technologies in m-commerce (IPv6network traffic filtering with the Firewall, identification by the radio-frequency-RAFID).

KKeeyywwoorrddss:: M-commerce, IPv4, IPv6, firewall, RFID.

——————* Delia Bãbeanu este informati-cian, lector universitar doctor laCatedra Informaticã de Gestiu-ne, ASE Bucureºti, P-þa Romanã,nr. 6, Bucureºti. Domenii de ex-pertizã: reþele de calculatoare,web, securitate, auditul ºi con-trolul sistemelor informaþionale.E-mail: ddeelliiaa..ddeell@@ggmmaaiill..ccoomm.

——————* Tamaº Ilie este profesor univer-sitar doctor la Catedra Informa-ticã de Gestiune, ASE Bucureºti,P-þa Romanã, nr. 6, Bucureºti.Domenii de expertizã: bazele in-formaticii, baze de date, secu-ritatea, auditul ºi controlul siste-melor informaþionale. E-mail:iilliiee..ttaammaass@@ggmmaaiill..ccoomm.

SSOOCCIIEETTAATTEEAA CCUUNNOOAAªªTTEERRIIII



MM--ccoommmmeerrccee ººii mmeeddiiuull ddee aaffaacceerrii îînn rreeþþeeaauuaa IINNTTEERRNNEETT

Termenul de e-commerce (comerþelectronic) este utilizat în procesul de afa-cere pe Internet, cum ar fi vânzarea saucumpãrarea de bunuri. Aceastã definiþiegeneralã nu precizeazã ce infrastructurãtrebuie utilizatã de angajaþii societãþii saude clienþi [e-com, 2001]. Cel mai recent termen de e-commerce

este MM--ccoommmmeerrccee (mobile commerce).Acest termen este legat de comerþul înreþeaua de telefonie mobilã (wirelesse-commerce), diferit de piaþa de desfa-cere B2B ºi B2C, el fiind de fapt un sub-domeniu al e-commerce [mcom, 2007].Datoritã disponibilitãþii telefoniei mo-

bile (ºi alte dispozitive de reþea) m-com-merce are un viitor asigurat cu prepon-derenþã pe piaþa B2C. Aplicaþiile viitoareinclud cumpãrarea diverselor bunuri sauservicii direct prin intermediul telefonului,totuºi, succesul M-commerce depindefoarte mult de protecþia tehnologiilor uti-lizate în reþeaua Internet. Rata de fraudã este redusã la un nivel

acceptabil, dacã se utilizeazã M-com-merce, iar securitatea poate fi privitã cafactor de succes pentru aplicaþiile impli-cate. Existã douã arii relevante pentru secu-

ritatea M-commerce:

� prima arie se referã la tehnologiade reþea la nivelul M-commerce,unde toate datele sunt transmiseprin reþeaua de telecomunicaþiimobile. În acest caz se are în ve-dere reþeaua existentã, serviciiletehnologice pentru 2G (2nd Gene-ration), 3G (3rd Generation) ºi altesisteme wireless;

� a doua arie este M-payment (mo-bile payment – platã mobilã) uti-lizatã pentru afacerea pe Internetcare faciliteazã plata mãrfurilor ºiserviciilor on-line. Sistemul deM-payment are cerinþe ºi caracte-ristici diferite faþã de sistemulE-payment.

MMoobbiillee CCoommmmeerrccee (M-Commerce,mCommerce sau U-Commerce), datoritãnaturii serviciilor sale, utilizeazã dispozi-tive mobile, cum ar fi: telefoane mobile,PDA sau telefoane inteligente. Putem afirma cã Mobile Commerce

este orice serviciu electronic, ce implicãtransfer de proprietate sau bunuri ºi ser-vicii, iniþiatã ºi/sau îndeplinitã prin utili-zarea accesului mobil la reþele, oriunde

s-ar afla sistemul care prelucreazã ce-rerea. Dacã avem un site web care generea-

zã venituri ºi care poate utiliza un cardde cumpãrãturi, o interfaþã de alegere aproduselor sau un e-mail ce transmiteparametrii de cumpãrare, atunci site-ulva avea concurenþã cu un alt site. Pentrua fi competitori pe piaþã ºi a avea successe impune o creºtere a ratei de transfor-mare a bunurilor în unitãþi monetare, cefurnizeazã indicatori legaþi de perfor-manþa afacerii. În acest scop, Jakob Nielsen a propus

o formulã de calcul pentru apreciereaperformanþei unui site web, ºi anume:

B = V x C x L

unde:B = cantitatea de afacere executatã

pe site;V = vizitatori unici care intrã pe site; C = rata de conversie (procentajul de

vizitatori care devin clienþi), iar conceptulde conversie nu se aplicã numai lasite-urile de e-commerce, ci la orice siteunde se doreºte ca o activitate sã fieexecutatã de utilizatori;L = rata de loialitate (gradul de reve-

nire al clienþilor pentru a repeta o activi-tate pe site).

Pentru a mãsura o trecere de la unsite la altul, trebuie ca vizitatorul sã con-sulte mai multe pagini, trecând de lapagina home, la paginile care asigurãcumpãrarea propriu-zisã on-line. Dupã construirea site-ului ºi stabilirea

performanþei acestuia, se impune defini-rea obiectului vânzãrii on-line ºi a pro-blemei de securitate asociatã.Definirea obiectului vânzãrii se va rea-

liza prin analiza caracteristicilor produ-sului care urmeazã a fi pus în vânzare. Lafel ca ºi în comerþul tradiþional, naturaprodusului vândut va determina alegereamijloacelor de comunicare. În spaþiul virtual, furnizorul de servicii

ºi aplicaþii sunt primele alegeri luate înconsiderare. Tehnologia „shopping cart –harta posibilelor cumpãrãturi“ stã la bazaoricãrui proces de comerþ electronic. Sistemul de shopping cart este cel

care permite sã fie expuse imagini aleproduselor, descrieri ºi preþuri. De ase-menea, furnizeazã mecanismele princare consumatorul alege cantitatea deproduse pe care doreºte sã o cumpere,face verificarea ºi înregistrarea datelor,calculeazã ºi afiºeazã valoarea totalã acumpãrãturilor, incluzând ºi taxele detransport, dacã este cazul. Pentru ca totacest proces sã funcþioneze corect este


necesar ca între toate informaþiile intro-duse în bazele de date, atât de cãtre celcare vinde, cât ºi de cãtre cel care cum-pãrã, sã existe o corelaþie perfectã. Componentele incluse în aplicaþie de-

terminã funcþionarea unitarã, iar acestecomponente pot fi cumpãrate de la furni-zorul de web hosting odatã cu pachetulde servicii selectat, iar unele pot fi adãu-gate ºi pe parcurs. Nu se pot adãugaarticole sau funcþiuni care nu existã înpachetele de servicii ale furnizorului res-pectiv. La unele produse sunt luate în consi-

derare variaþii de mãrime ºi culoare. Înaceastã situaþie trebuie sã existe un sis-tem de shopping cart, care oferã posibi-litatea de a expune acelaºi produs cudiverse variabile. Preþurile sunt ºi ele dife-rite, fiind necesar un sistem de shoppingcart mai elaborat. La alegerea sistemului de shopping

cart în raport cu produsul pe care îl pu-nem în vânzare trebuie sã avem în ve-dere:

� sistemul de shopping cart pe careîl oferã furnizorul de web hostingla care se intenþioneazã gãzduireasite-ului are componentele nece-sare prezentãrii produsului;

� costurile aferente; � site-ul este dezvoltat în cadrul so-cietãþii ºi nu se apeleazã la o en-titate specializatã;

� instalarea sistemului.

Pentru articolele de produse mai puþindetaliate, este relativ uºor sã se dezvolteaplicaþia pentru magazinul electronic.Însã, la majoritatea furnizorilor care auincluse pachete de comerþ electronic, in-terfaþa în procesul de instalare este acce-sibilã utilizatorului, se bazeazã pe alege-rea unor opþiuni dintr-un set predefinit.Recomandarea furnizorilor de aplicaþii e-commerce este atenþia mãritã la: numã-rul de produse ce pot fi expuse în total(unii furnizori au doar 10 produse incluseîn pachetul iniþial); categorii de produse;variabile ale produsului permise; carac-teristici; evidenþierea produselor comple-mentare. Comerþul electronic este una dintre

soluþiile complexe, „integrate“ pe care leoferã tehnologia Internet. Aceasta în-seamnã cã o multitudine de aplicaþii ºifurnizori de servicii Internet trebuie sãconlucreze într-o sincronizare perfectãpentru ca un site de comerþ electronic sãpoatã funcþiona. O primã alegere a uneiaplicaþii sau a unui serviciu presupune înmod automat o serie de opþiuni impuse.Desigur, nu este o regulã alegerea solu-

þiilor care rãspund cel mai bine necesi-tãþilor specifice, dar reprezintã un criteriuimportant. Problemele de securitate aso-ciate se raporteazã la tipul de produsepuse spre vânzare, probleme propriu-zise de securitate, utilizatorul de comerþelectronic, modalitate de platã electro-nicã ºi opþiuni de publicitate pentru ma-gazinul virtual.Cele mai importante tehnologii de se-

curitate hardware ºi software, raportatela e-commerce, conform [cert, 2006]sunt:

� router-ele – dispozitive de trafic alreþelei, care conecteazã subreþelelela alte reþele, în sistem domenii dereþea;

� firewall;� sistemele de detectare a intruziuni-lor care pot fi împãrþite în catego-riile: sistemele de detectare a intru-ziunilor în reþea, verificarea integri-tãþii sistemului, monitorizarea fiºie-relor jurnal, sistemele de înºelare ahackerilor;

� PKI – Public Key Infrastructure –este un set de standarde, tehno-logii ºi proceduri concepute pentruautentificarea utilizatorilor ºi trans-ferul datelor;

� autentificarea în reþea, sisteme deoperare ºi site-uri web de tipe-commerce;

� criptarea informaþiilor.

TTeehhnnoollooggiiii ddee uullttiimmãã ggeenneerraaþþiiee uuttiilliizzaattee îînn MM--ccoommmmeerrccee

11.. TTeehhnnoollooggiiaa IIPPvv44 îînn rraappoorrtt ccuu nnoouuaa tteehhnnoollooggiiee IIPPvv66

Una din marile provocãri ale mana-gerilor într-o societate, atunci când sepune problema viitorului în Internet, estecapacitatea de a conecta miliarde de uti-lizatori ºi echipamente. Obiectivele lega-te de aceastã provocare ridicã mari între-bãri printre dezvoltatorii de politici pentruIPv4(Internet Protocol versiunea 4) ºi fur-nizarea de informaþii despre promptitu-dine ºi desfãºurare a IPv6 (Internet Pro-tocol versiunea 6), precum ºi pentru ademonstra nevoia de a migra cãtre utili-zarea IPv6. O scurtã descriere a celor douã stan-

darde este datã în figura 1.Existã o perspectivã printre experþii

care în mod curent utilizeazã versiuneaInternet Protocol IPv4, cã vor rula în spa-þiul de adrese alocat, în 2010 sau 2011,




deoarece numai 16% din totalul spaþiuluide adrese IPv4 a fost alocat în timpulanului 2008. Situaþia este criticã pentruviitorul economiei în Internet, deoareceutilizatorii conectaþi la Internet ºi afacerileacestora care necesitã adresele IP vor fiafectaþi de schimbarea stãrilor curente dedisponibilitate, prin alocarea de adreseIPv4.Pe de altã parte, IPv6 reprezintã pro-

tocolul utilizat pentru a obþine o lãþime debandã de transmisie, conectarea telefoa-nelor mobile la Internet ºi interconec-tarea echipamentelor de reþea. IPv6adoptat este administrat de sectorul pu-blic de alocare de adrese, permiþând ru-larea de servicii ºi produse inovatoare,printr-un suport sigur de Internet mobil ºidescreºterea complexitãþii reþelelor.În perioada actualã, ultimele versiuni

populare de sisteme de operare (ex.Microsoft Windows Vista/Server 2008,Mac Apple OS X, Linux, etc.) integreazãcomplet IPv6, în mãsura în care fac partedin nucleul Internet. Oricum, progresul înutilizarea actualã a IPv6 rãmâne foartelent, iar provocãrile considerabile trebuiesã fie reduse pentru realizarea unei tran-ziþii de succes. Costurile imediate suntasociate cu desfãºurarea IPv6, iar bene-ficiile numeroase sunt pe termen lung ºidepind de utilizatori pentru a le adopta. Un obstacol major în implementarea

IPv6 este acela cã nu poate sã comunicedirect cu echipamentele alocate pentruIPv4, dar ambele protocoale sunt utili-zate în reþea. O intersecþie economicã,tehnicã ºi politicã a factorilor publici vadetermina strategiile adoptate de mana-geri, care urmãresc:

� O desfãºurare a IPv4 Network Ad-dress Translation (NAT), unde mai

multe echipamente sunt legate deadrese publice IPv4 utilizând reþeleprivate;

� Încercarea de a obþine adrese IPv4alocate anterior, dar neutilizate;

� Rularea IPv6.

Este recomandat ºi acceptat ca toatecele trei opþiuni de mai sus sã fie utilizateîn paralel conform cu cerinþele de afa-cere on-line. Ca soluþie imediatã, utilizatorii sunt

tentaþi sã aleagã soluþia NAT. Dacãgrupurile de adrese de Internet au fosttransferate cãtre adresele nealocate, uniiutilizatori ar primi adrese IPv4 alocateanterior ºi neutilizate, fapt pentru carevor implementa IPv6. Pentru dezvoltatoriide politici, cel mai important punct devedere este acela de a adopta douã stra-tegii ºi anume: o strategie care presu-pune extinderea vieþii protocolului IPv4 ºio strategie de utilizare a protocoluluiIPv6. „Singura soluþie pentru a asigura

oportunitãþi sociale ºi economice pentruviitorul Internetului este utilizarea IPv6“(sursa: organizaþia pentru cooperareeconomicã ºi dezvoltare, ministerul afa-cerilor pentru economia Internetului,Korea, 2008).Implementarea IPv6 se va realiza pe o

perioadã de mai mulþi ani, procesul com-plex de integrare având un impact consi-derabil în toate sectoarele economiei.Mai mult, o perioadã lungã de coexis-tenþã a IPv4 ºi IPv6 este proiectatã sãmenþinã funcþionarea ºi interoperabi-litatea la nivelul de aplicaþie, care poatedeveni criticã. Faptul cã fiecare utilizatoreste capabil sã adreseze numai rezultatulasociat cu transmiterea IPv6, subliniazãnevoia de competiþie ºi cooperare. Pentru

FFiigguurraa 11.. CCoommppaarraarreeaa ssiimmpplliiffiiccaattãã aa aaddrreessããrriiii IIPPvv44 ººii IIPPvv66Sursa: United States Government Accountability Office (GAO)


a permite realizarea acestora sunt nece-sare:

� Stabilirea cooperãrii mecanismelorpentru dezvoltare ºi implementarea obiectivelor politicii la un nivel ri-dicat, pentru a îndruma tranziþiacãtre IPv6;

� Dezvoltarea obligativitãþii ºi educã-rii informative pentru a comunicaºi disemina informaþii cu protocolulIPv6;

� Decizia creerii obiectivelor în rula-rea IPv6;

� Sprijinirea afacerilor on-line peclase de activitãþi, deoarece conti-nuã sã dezvolte politici ºi tehno-logii pentru a facilita gestionareaIPv4 ºi adoptarea IPv6. Aceastapresupune:• Politici care asigurã securitateaºi stabilitatea;

• Politici care dau ample oportu-nitãþi acþionarilor pentru a ope-ra în timpul perioadei adreselornealocate IPv4;

• Asigurarea cã ruleazã IPv6 ºinecesitatea coexistenþei IPv4 ºiIPv6, precum ºi competiþia debazã între cele douã tipuri deprotocoale ca poziþie domi-nantã;

� Eforturi specifice pentru a eliminablocajele prin asigurarea cã:• Operatorii considerã conecti-vitatea IPv6 nu doar constândîn cablare ºi confidenþialitate detranzit;

• Se realizeazã configurãri exter-ne IPv6, fiind o dovadã a rulãriiîn viitor a acestui protocol;

• Operatorii de telecomunicaþii,pentru a uºura rularea IPv6 printraining, integreazã IPv6 înhardware ºi software, dezvol-tând noi aplicaþii, evaluând noiriscuri.

Pentru a dezvolta versiuni neutre IP,companiile de dezvoltare software incor-poreazã posibilitãþile IPv6 în noi aplicaþiisoftware ºi dezvoltã noi aplicaþii care sãfuncþioneze pe baza IPv6.Performanþa la nivel internaþional este

esenþialã pentru monitorizarea impactu-lui politicilor variate, ºi trebuie sã aibã învedere aspecte cum sunt:

� Cooperarea multilateralã ºi bilate-ralã la nivel local ºi la nivel global,pentru a partaja cunoºtinþele ºi ex-perienþa în dezvoltarea de politici,practici ºi modele pentru coordo-narea utilizatorilor ce ruleazã IPv6.

� Considerarea cã dificultãþile speci-fice de dezvoltare apãrute în uneleþãri ºi asistenþa acestora ajutã laconstruirea infrastructurii IPv6.

� Încurajarea participanþilor în dez-voltarea de politici echitabile pu-blice pentru alocarea IPv6.

� Încurajarea tuturor pãrþilor, inclu-zând registru Internet local ºi glo-bal, schimb de operatori în Inter-net ºi organizarea cercetãrilor,pentru a aduna informaþii ce ur-mãresc rularea IPv6 ca suport deelaborare a unei politici.

� Promptitudinea monitorizãrii IPv6,incluzând monitorizarea informa-þiilor, pe tipuri de conectivitãþi, ser-vicii ale ISP, volumul de tranzitareîn IPv6 ºi echipamente de pãtrun-dere în domeniul casnic.

Tranziþia de la IPv4 la IPv6 va asiguraîn viitor o bunã gestionare a informaþiilorºi o securitate maximã, datoritã permisi-unii protocolului IPv6 de a acoperii o ariefoarte mare ce înglobeazã strategii infor-maþionale din cadrul mai multor societãþicare interacþioneazã pentru un obiectivcomun.

22.. FFiillttrraarreeaa ttrraaffiiccuulluuii îînn rreeþþeeaa ccuu ssiisstteemmee ffiirreewwaallll ccoommppaattiibbiillee ccuu IIPPvv66

Traficul în reþea cu sisteme firewallcompatibile cu Ipv6 variazã pentru câm-puri de date diferite, de la pachetele sim-ple la cele complexe, cu funcþii de controlal accesului. Ca urmare, definim termi-nologia pentru metodele de filtrare a tra-ficului, astfel:

� La nivel de prezenþã – este aplicatãextensiilor operaþionale ºi se referãla filtrarea determinatã în pachet.Se aplicã tuturor pachetelor ce auo interfaþã ºi necesitã configurare.

� La nivel de validare – cere acþiunide filtrare raportate la condiþii in-valide sau nedorite dintr-o extensiesau un antet al aplicaþiei rulate. Seaplicã la toate pachetele ce traver-seazã o interfaþã datã, dacã nu seinterzice acest lucru. Aceste acþiunide filtrare nu necesitã configuraredacã nu corespund condiþiilor ne-favorabile.

� La nivel de condiþionare – se referãla filtrarea controlului accesului, cucondiþia sã fie disponibil adminis-tratorului de sistem pentru utilizareîn definirea listei cu regulile de fil-trare.




Tradiþionalul protocol IPv4 defineºtereguli pentru: adrese IP, domeniul proto-colului, numãr de porturi etc. Aceastãmetodã de filtrare a traficului în reþeaeste utilizatã pentru identificarea con-diþiilor specifice IPv6 necesare pentruconfigurarea firewall. De notat este fap-tul cã nodul n este un punct decapsulat(adesea un router) din interiorul firewall-ului, în aºa fel încât firewall-ul sã le inter-preteze ca pachete de tunel, aºa cum re-zultã din figura 2. Utilizatorul real expediazã pachete de

tunel ºi verificã firewall ca sursa exte-rioarã ºi destinaþia ce permit trecereaprin tunel. Rãspunsurile la permisiuni detrafic de la server sunt returnate noduluin ºi înapoiate utilizatorului real. Nu existãnimic în procesarea pachetelor de tunelcare sã forþeze întoarcerea pachetuluineprocesat sau netransmis. Acesta estedrumul normal pe care îl face un pachetºi aratã tunelul configurat, care poate fibi-direcþional, aºa cum rezultã din figura2. Aceasta nu este o consecinþã aîntoarcerii pachetului, dar mai degrabã oreordonare a configurãrilor în interiorulreþelei.Un exemplu de atac dus de o adresã

sursã IP ((AA)) ºi expediatã într-un pachet in-terior cu adresã proprie ((BB)) este prezentatîn figura 2. Atâta timp cât firewall-ul (ºidecapsulatorul ce utilizeazã RFC 4213)verificã doar sursa externã de adresã IP,acest pachet va putea traversa sistemulde filtrare. Pachetul returnat nu este arã-tat în tunel, la atac, de reþeaua internã ºinu este configurat în pachetele de tunelpentru a se adresa lui ((BB)), dar poate ocoliatacul, prin routare.Tunelul poate fi exploatat la un atac,

atunci când nu existã verificãri pentruinteriorul pachetului. Atacatorul are ne-voie sã cunoascã doar o adresã sursã ex-

ternã validã pentru a putea pãtrunde întunel. În concluzie, tunelul IP-în-IP cu filtrare

doar pentru sursa externã produce ace-laºi tip de ameninþare ca ºi la routarea cusursa IPv4.Securitatea informaþiilor din cadrul

strategiei informaþionale va fi mult maieficientã prin combinarea tehnologiilorfirewall ce lucreazã pe o reþea cu adreseIPv6, avantajul constând în aria de aco-perire.

33.. IIddeennttiiffiiccaarreeaa pprriinn rraaddiioo--ffrreeccvveennþþãã ((RRaaddiioo FFrreeccvveennccyy IIddeennttiiffiiccaattiioonn --RRFFIIDD))

Securitatea RFID se dezvoltã foarte ra-pid, raportându-se la controale care suntactualizate ºi disponibile în permanenþã.Controalele de securitate RFID se referãla [wwwnist,2007]: controale de mana-gement, controale operaþionale ºi con-troale tehnice.Un control de management implicã

verificarea securitãþii sistemului RFID. Deexemplu, conducerea unei organizaþiipoate avea nevoie de actualizarea poli-ticilor existente raportate la implemen-tarea RFID, cum ar fi controale de securi-tate necesare pentru un subsistem RF. Un control operaþional implicã acþiuni

executate zilnic de administratori sau uti-lizatori. De exemplu, sistemele RFID ne-cesitã controale operaþionale care sãasigure securitatea fizicã a sistemelor ºiutilizarea lor corectã. Un control tehnic utilizeazã tehnologii

de monitorizare ºi restricþionare a acþiu-nilor ce pot fi executate în sistem. Siste-mele RFID necesitã controale tehnice dinmai multe motive cum ar fi protecþia in-formaþiilor pe categorii, elaborarea deindecºi de autodistrugere ºi protecþia co-municaþiilor wireless.Politica RFID descrie autorizarea sau

interzicerea tehnologiei RFID într-o orga-nizaþie, precum ºi rolul personalului aso-ciat în activitãþi particulare ale sistemuluiRFID. Ea trebuie sã mai conþinã sau sãintegreze politica particularã a organiza-þiei, care trateazã modul de utilizare aunor echipamente RFID, modul în caresunt stocate ºi partajate informaþiile.

Utilizarea politicii RFID trebuie sãarate identificarea indexãrii, aºa cum re-zultã din cele prezentate mai jos:

� Aplicabilitate: Toate organizaþiilecare utilizeazã tehnologia RFID saupreconizeazã sã utilizeze în viitor.

� Beneficii: Politica fundamenteazãcadrul controalelor de securitate.Aceasta furnizeazã un mod de

FFiigguurraa 22.. FFiillttrraarreeaa aaddrreesseeii ssuurrssãã îînn ttuunneell ddee ttrraaffiicc Sursa: National security agency


conducere a securitãþii sistemuluiRFID. Permite conducerii sã ia mã-suri disciplinare sau legale împo-triva utilizatorilor individuali sauentitãþilor care nu se supun poli-ticii.

� Breºe de securitate: Existenþa uneipolitici de securitate nu garanteazãconformitatea cu normele ºi stan-dardele în vigoare. O politicã ne-cesitã alinierea la implementare ºiîntãrirea controalelor operaþionaleºi tehnice pentru a fi eficace.

� Control: Politica de securitate ITdescrie realizarea obiectivelor desecuritate de nivel înalt ºi este ra-portatã la modul în care RFID aco-perã sistemele, reþelele, bazele dedate ºi aplicaþiile de securitate însocietate ºi inter-societãþi, acesteanefiind limitate la securitatea in-dexãrii ºi citirilor executate de sub-sistemul RF.

Politicile de securitate IT pentru sis-teme RFID trebuie sã asigure:

� Controlul accesului la informaþiileRFID, mai ales acele înregistrãri ceconþin baze de date cu elementeanalitice RFID, securitatea perime-trului, incluzând porturi sau restric-þie de protocol pentru traficul înreþea,

� Gestionarea parolelor, cu respec-tarea distribuirii, stocãrii, accesãrii,blocãrii sau eliminãrii parolei,

� Securitatea sistemului de gestio-nare pentru cititoare ºi alte echipa-mente auxiliare, incluzând utiliza-rea ºi protecþia ºirurilor de scriereîn baza de date,

� Trainingul securitãþii RFID pentruadministratori ºi operatori, ºi

� Gestionarea sistemelor de criptareasociate, incluzând managementul

certificatelor de autorizare ºi acheilor de criptare.

CCoonncclluuzziiii

Aplicaþiile viitoare includ cumpãrareadiverselor bunuri sau servicii direct prinintermediul telefonului, totuºi, succesulM-commerce depinde foarte mult deprotecþia tehnologiilor utilizate în reþeauaInternet. Considerãm cã formula de calcul pen-

tru performanþa afacerii gestionatã pe unsite web, propusã de Jakob Nielsen per-mite o evaluare bunã a eficienþei aces-tora.Rata de fraudã este redusã la un nivel

acceptabil, dacã se utilizeazã M-com-merce, iar securitatea poate fi privitã cafactor de succes pentru aplicaþiile impli-cate. Existã douã arii relevante pentrusecuritatea M-commerce : tehnologia dereþea ºi m-payent.Politica RFID descrie autorizarea sau

interzicerea tehnologiei RFID într-o orga-nizaþie, precum ºi rolul personalului aso-ciat în activitãþi particulare ale sistemuluiRFID. Ea trebuie sã mai conþinã sau sãintegreze politica particularã a organi-zaþiei, care trateazã modul de utilizare aunor echipamente RFID, modul în caresunt stocate ºi partajate informaþiile.Trecerea de la IPv4 cu libertate de

miºcare [ipv4,2008], unde eliminareavulnerabilitãþilor se face manual, la IPv6,unde ISP (furnizorul de servicii Internet)este responsabil de trafic ilegal [ipv6,2008] permite tuturor clienþilor, dar ºiofertanþilor o arie tot mai mare de cãu-tare. Astfel, prin utilizarea protocoluluiHTTP, denumirea site-urilor va fiorice.orice, eliminându-se www.Sistemele de Back-up ºi Business Con-

tinuity sunt alese în funcþie de activitateadesfãºuratã în cadrul societãþii ºi implicitîn reþele ºi sisteme de m-commerce.

RReeffeerreenncceess

[1] [e-bus, 2001] – (2001), JJaammeess CCrraaiigg,, DDaawwnn JJuuttllaa, E-business readiness, A Customer – Focused Framework,Addison-Wesley.

[2] [ecom, 2004] – PP.. CCaannddaaccee DDeeaannss (2004), E-Commerce and M-Commerce Technologies, IRM Press.[3] [mcom, 2007] – TTiiwwaarrii,, RR.. aanndd BBuussee,, SS.. (2007), The Mobile Commerce Prospects: A Strategic Analysis of

Opportunities in the Banking Sector, Hamburg University Press.[4] [wwwnist,2007] – hhttttpp::////wwwwww..nniisstt..ggoovv//.[5] [ipv4,2008] – IPv4 address transfers, HHuussttoonn,, GG.., proposed to APNIC on 26 July 2007,

hhttttpp::////wwwwww..aappnniicc..nneett//mmaaiilliinngglliissttss//ssiigg--oolliiccyy//aarrcchhiivvee//22000077//0077//mmssgg0000000055..hhttmmll, National Security Agency.[6] [ipv6,2008] – Transition to IPv6, HHuussttoonn,, GG.., August 2007, hhttttpp::////wwwwww..ppoottaarroooo..nneett//iissppccooll//22000077--0088//

dduuaallssttaacckk..hhttmmll.[7] [princ, 2009] – RRaallpphh MM.. SSttaaiirr,, GGeeoorrggee RReeyynnoollddss (2009), Principles of Information Systems. [8] [deploy, 2009] – AAddeeeell AAhhmmeedd,, SSaallmmaann AAssaadduullllaahh (2009), Deploying IPv6 in Broadband Access Networks,

John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, New Jersey.[9] [cisa, 2010] – 2010 CISA Review Manual, ISACA.

CC--aass



IInnttrroodduucceerreeO metaforã care circulã în lumea spe-

cialiºtilor în fiabilitate statueazã faptul cãfiabilitatea este consideratã ca ddiimmeennssiiuu--nneeaa îînn ttiimmpp aa ccaalliittããþþiiii. Aceasta este privitãca o ccaarraacctteerriissttiiccãã ddiinnaammiiccãã a calitãþiientitãþii luate în studiu, spre deosebire deo mãrime geometricã (lungime, volumetc.) ce poate fi privitã ca o ccaarraacctteerriissttiiccããssttaattiiccãã a calitãþii.. Din acest motiv, existãmetode specifice de analizã cantitativãatât pentru „calitatea în miºcare“(funcþionalitatea), cât ºi pentru calitatea„în repaos“ (de tip static).Studiul se bazeazã, în esenþã, pe aºa-

numitele teorii de fiabilitate (vezi [3],

pag. 140), care reprezintã activitãþi spe-cial organizate, al cãror scop este cule-gerea de date (numerice, dar ºi de tipcalitativ) referitoare la fenomenele de de-fectare, în vederea estimãrii fiabilitãþii. Înacest fel, se determinã aºa-numita ffiiaabbii--lliittaattee eexxppeerriimmeennttaallãã – rol al analizei sta-tistice a datelor (timpi de bunã funcþio-nare pânã la defectare, cicluri de ope-rare etc.), date obþinute prin experimen-tele organizate, de regulã, în labora-toarele producãtorului (vezi ºi lucrareamea recentã „Managementul Fiabilitãþii“,Editura ASAB, Bucureºti, 2008, Colecþia„Sisteme de Management“).În articolul de faþã îmi propun folo-

sirea instrumentului specific SPC (Statis-

SSttuuddiiuull pprriimmeeii ddeeffeeccttããrrii îînn eexxppeerriimmeenntteellee ddee ffiiaabbiilliittaattee

EEmmiill PPEETTRREESSCCUU**

——————* Emil Petrescu este doctor inginer,specialist în managementul cali-tãþii, director general al compa-niei Petromond Bucureºti.

ÎÎnn lluummeeaa ssppeecciiaalliiººttiilloorr îînn ffiiaabbiilliittaattee cciirrccuullãã mmeettaaffoorraa ccoonnffoorrmm ccããrreeiiaa ffiiaa--bbiilliittaatteeaa eessttee ccoonnssiiddeerraattãã ccaa ddiimmeennssiiuunneeaa îînn ttiimmpp aa ccaalliittããþþiiii.. AAcceeaassttaaeessttee,, ddee ffaapptt,, ccaarraacctteerriissttiiccaa ddiinnaammiiccãã aa ccaalliittããþþiiii,, sspprree ddeeoosseebbiirree ddee ccaallii--ttaatteeaa ssttaattiiccãã,, ddeetteerrmmiinnaattãã ddee oo mmããrriimmee ggeeoommeettrriiccãã ((lluunnggiimmee,, vvoolluummeettcc..))ÎÎnn aacceesstt aarrttiiccooll,, aamm ddaatt ccââtteevvaa eexxeemmppllee ddee mmeettooddee ssppeecciiffiiccee ddee aannaalliizzããaattââtt ppeennttrruu „„ccaalliittaatteeaa îînn mmiiººccaarree““ ((ffuunnccþþiioonnaalliittaatteeaa)),, ccââtt ººii ppeennttrruu „„ccaallii--ttaatteeaa îînn rreeppaaooss““ ((ddee ttiipp ssttaattiicc)).. AAssttffeell,, ssee ppoott oorrggaanniizzaa aaccttiivviittããþþii pprriivviinnddccuulleeggeerreeaa ddee ddaattee rreeffeerriittooaarree llaa ffeennoommeenneellee ddee ddeeffeeccttaarree,, îînn vveeddeerreeaaeessttiimmããrriiii ffiiaabbiilliittããþþiiii..ÎÎnn aarrttiiccoolluull ddee ffaaþþãã îîmmii pprrooppuunn ffoolloossiirreeaa iinnssttrruummeennttuulluuii ssppeecciiffiicc SSPPCC((SSttaattiissttiiccaall PPrroocceessss CCoonnttrrooll)),, ººii aannuummee ffiiººaa ddee ccoonnttrrooll,, ppeennttrruu ssttuuddiiuullffiiaabbiilliittããþþiiii ((vveezzii PPeettrreessccuu--VVooddãã,, 22000022,, [[11]]))

TThhee IInnvveessttiiggaattiioonn ooff tthhee FFiirrsstt FFaaiilluurree iinn tthhee RReelliiaabbiilliittyy EExxppeerriimmeennttss

AAbbssttrraacctt:: In the world of specialists in the reliability goes the metaphor where the reliability isconsidered as a dimension in time of the quality. In fact this is the dynamic characteristics ofquality, unlike the static quality which is established by the geometrical dimension (length,volume etc.).In this article I gave some examples of specific analyze methods, both for „quality in movement“(functionality) and for „quality at rest“ (static type). So, it is possible to organize activitiesregarding gathering of data concerning the failure phenomenon, with the view to reliabilityestimating.In this paper I propose myself the employment of specific instrument SPC (Statistical ProcessControl) namely control chart for reliability analyzing (see Petrescu – Vodã, 2002, [1]).

KKeeyywwoorrddss:: reliability, Weibull analysis, sampling scheme, Shewhart control chart, Gauss-Laplacedistribution.


AACCAADDEEMMIICCAA

AACCAADDEEMMIICCAA

tical Process Control), ºi anume ffiiººaa ddeeccoonnttrrooll,, pentru studiul fiabilitãþii (veziPetrescu-Vodã, 2002, [1]).

EElleemmeennttee tteeoorreettiiccee

Ideea utilizãrii fiºelor de control sta-tistic – de tip Shewhart (vezi SRISO8258+C1 „Fiºe de control Shewhart“editat de ASRO în 1999) nu este nouã.Astfel, în 1949, J. M. Howell [5] pro-

pune mai întâi efectuarea unei predicþiiprobabiliste asupra fiabilitãþii doar pebaza primei cãderi care are loc într-unexperiment de tip fiabilist, în care nobiecte sunt supuse testãrii, aºteptându-se sã se defecteze toate. Astfel, primacãdere este înregistratã la timpul T(1),adicã la

T(1) = min{T1, T2, ..., Ti, Ti+1, ..., Tn}1≤i≤n

(1)ceea ce în limbaj statistic înseamnã „pri-ma statisticã de ordine“ a seriei de date(ordonate crescãtor): T(1) ≤ T(2) ≤ ... ≤ T(i)≤ T(i+1) ≤ ... ≤ T(n).Dându-ºi seama cã o analizã bazatã

doar pe o singurã observaþie este hazar-datã, Howell propune ºi folosirea ultimeicãderi T(n), adicã

T(n) = max{T1, T2, ..., Ti, Ti+1, ..., Tn}1≤i≤n

(2)în ideea de a ignora valorile interme-diare dintre Tmin ºi Tmax.Howell a presupus cã modelul de lu-

cru este cel Gauss-Laplace ºi cã ele-mentele aleatoare extreme T(1) ºi T(n) au,la rândul lor, o repartiþie cel puþin si-metricã – fapt ffaallss din punct de vedereteoretic.Mai târziu (1967 – vezi [6]), doi cu-

noscuþi statisticieni americani Emil J.Gumbel ºi Sebastian B. Littauer au stu-diat în detaliu problema valorilor extre-me dintr-o anumitã serie statisticã, su-gerând necesitatea monitorizãrii evoluþieiacestora prin construirea unor fiºe decontrol specifice. Astfel, va trebui sã seþinã seama de faptul cã repartiþia „extre-mei minime“ T(1) este datã de relaþia

T(n) : F(n)(t) = 1 – [1 – F(t)]n (3)

unde F(t) este funcþia de repartiþie avariabilei T (ce descrie comportarea înfuncþionare a celor n obiecte supuse tes-tãrii, iar repartiþia extremei maxime este

T(n) : F(n)(t) = [F(t)]n (4)

(vezi pentru detalii [7], pp. 69-70).

Interesant ºi util din punct de vederepractic este cazul în care repartiþia primeicãderi T(1) este de aacceellaaººii ttiipp cu repartiþiainiþialã F(t). Modelul statistic ce satisfaceaceastã proprietate este cel propus desavantul suedez Waloddi Weibull (1887-1979):

T : F(t;a,b) = 1 – exp[–(t/a)b],

t≥0, a,b>0 (5)

pentru care

T(1) : F(1)(t;a,b) = 1 – [1 – F(t;a,b)]n =

= 1 – exp[–(t/a)nb] (6)

adicã parametrul de scalã (a) rãmâneneschimbat, iar cel de formã (b) este„ajustat“ cu efectivul (n) al eºantionului.Astfel, ne putem gândi la gãsirea a

douã limite de control (LCI – inferioarã,LCS – superioarã) încât sã avem

LCS

∫ f(1)(t)dt = P (7)LCI

unde dF(1)(t) = f1(t) – densitatea (derivataI-a a lui F(1)), iar P este o probabilitatedatã (de obicei 0,99 sau 0,95), astfel caîn intervalele [0, LCI], respectiv {LCS,+∞) sã avem valori cu cel mult proba-bilitatea (1–P), adicã relativ micã. Dacãse alocã acestor intervale probabilitãþiegale (1–P)/2, atunci vom putea scrie

LCI +∞

∫ f(1)(t)dt = ∫ f(1)(t)dt = (1–P)/2 (8)0 LCS

ºi deci limitele de control se deduc dinrelaþia (7) care, în cazul Weibull, devine

exp[–(LCI/a)nb] – exp[–(LCS/a)nb] = P(9)

adicã o ecuaþie funcþionalã de genul e–u– e–v = P ºi care are soluþiile

1+P LCI = (–a ln——)1/nb, 2

1–PLCS = (–a ln——)1/nb (10)2

Parametrul de formã (b) trebuiepresupus cunoscut pentru ca sã putemînlocui pe (a) cu estimatorul sãu uzual, ºianume

1 nâ = — ΣTb(i) (11)n 1


AACCAADDEEMMIICCAA

Modelul Weibull nu este însã simetricºi deci o fiºã de control alcãtuitã pe bazapprriinncciippiiuulluuii ttrreeii ssiiggmmaa (vezi SRISO8258+C1/1999), adicã LCI = E(T) –3√Var(T), LCS = E(T) + 3√Var(T) ar in-duce erori în aprecierea stabilitãþii înfuncþionare.

PPrrooppuunneerreeaa mmeeaa

Vom considera urmãtoarea situaþie:un eºantion de n obiecte este supustestãrii, aºteptându-se sã cadã toate celen. În final, se obþin (nu ºtim când – în ter-meni de duratã a experimentului,aceasta fiind aleatoare), valorile T(1) ≤ T(2)≤ ... ≤ T(n). Durata experimentãrii aparenatural ca fiind T(n). Media lui T(1), adicãE(T(1)) reprezintã timpul mediu pânã laprima defectare, iar media lui T(n) –E(T(n)), este de fapt durata medie a tes-tãrii.Þinând seama cã E(T(1)) < E(T(n)) pro-

pun urmãtoarea procedurã: în loc sãconsiderãm un experiment de tip „n dinn“ (vezi [3]) considerãm (m) testãri/ex-perimente ssiimmuullttaannee a (m) eºantioane,fiecare de acelaºi efectiv (n) ºi observãmpprriimmaa ddeeffeeccttaarree din fiecare din cele (m)eºantioane: {T(1)}j, j = 1, 2, …, m unde{T(1)}4 de pildã, este prima cãdere(timpul) din grupul nr. 4.

Durata experimentului va fi max{T(1)}j, 1≤j≤m

deoarece toate cele (m) eºantioane sunttestate concomitent (simultan).EExxeemmpplluu.. Fie în modelul Weibull, b =

2. S-a obþinut astfel cazul particular alLordului Rayleigh – fizician celebru – LordJohn William Strutt (1842-1919) – aliasRayleigh, laureat Nobel în 1904 pentrudescoperirea argonului. Avem deci

F(x;a) = 1 – exp(–t2/a), t ≥ 0, a > 0(12)

De asemenea, estimaþia lui (a) este

n mâ = — Σ{T2(1)}j = n x

—T2(1) (13)m j=1

unde —T2(1) este media valorilor {T2(1)}j, li-mitele de control rezultând din (10) cafiind

1+P 1/2LCI = (–—T2(1) x ln ——) ,2

1–P 1/2LCS = (–—T2(1) x ln ——) (14)2

Metoda este economicã, întrucât selucreazã doar cu primele defectãri dincele (m) eºantioane supuse testãrii. Pu-tem denumi aceastã procedurã ddrreeppttmmuullttiieeººaannttiioonnaarree cceennzzuurraattãã llaa pprriimmaaddeeffeeccttaarree ºi pe care o considerãm origi-nalã. CC--aass

RReeffeerreenncceess

[1] PPeettrreessccuu,, EE.. ºi VVooddãã,, VV..GGhh.. (2002), Fiºe de control de proces. Teorie ºi studii de caz, Editura Economicã,Bucureºti.

[2] DDiinnuu,, GGhh.. ºi VVooddãã,, VV..GGhh.. (2006), Diagnoza economicã în controlul statistic al calitãþii, Editura Universitarã,Bucureºti.

[3] IIssaaiicc--MMaanniiuu,, AAll.. ºi VVooddãã,, VV..GGhh.. (2006), Proiectarea statisticã a evenimentelor. Fundamente ºi studii de caz,Editura Economicã, Bucureºti.

[4] RRéénnyyii,, AA.. (1973), Dialog despre calculul probabilitãþilor, Editura Enciclopedicã Românã, Colecþia„Orizonturi“ Nr. 53, Bucureºti.

[5] HHoowweellll,, JJ..MM.. (1949), Control chart for largest and smallest values, Annals of Mathematical Statistics, vol.20, pp. 305-309.

[6] GGuummbbeell,, EE..JJ.. and LLiittttaauueerr,, SS..BB.. (1967), Statistical control of sample extremes, Technical Report – OperationsResearch Group, Columbia University, New York, February ’67.

[7] TTöövviissssii,, LL.. ºi VVooddãã,, VV..GGhh.. (1982), Metode statistice. Aplicaþii în producþie, Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã,Bucureºti.


CCaalliittaatteeaa--aacccceess llaa ssuucccceess: Domnule Petrescu, la aniver-sarea a 50 de ani de activitate în economia româ-neascã, vã puteþi considera unul dintre acei, puþini,specialiºti români consecvenþi domeniului de activitatepentru care au fost instruiþi.Care a fost motivaþia acestei pasiuni constante pentru

construcþiile de maºini?EEmmiill PPeettrreessccuu: Faptul ca am urmat, în cadrul Institutului

Politehnic Bucureºti, facultatea Tehnologia Construcþiilorde Maºini, aratã cã am considerat aceastã ramurã a in-dustriei ca fiind foarte importantã.În timpul facultãþii, am participat la diferite forme de

cercetare ºtiinþificã în domeniul construcþiilor de maºini ºi,astfel, mi-am descoperit pasiunea pentru acest domeniude activitate. Dupã absolvirea facultãþii, desfãºurându-miactivitatea câþiva ani în fabrici cu acest profil, mi s-a con-solidat pasiunea pentru construcþii de maºini ºi am ajunsla concluzia cã orice bun material se poate obþine numaipe baza unui proces tehnologic ºi pe diferite utilaje saumaºini-unelte.

CC--aass: Din cei 50 de ani de activitate, 30 i-aþi consumatîntr-un regim totalitar ºi 20 într-unul democratic.Cum aþi simþit beneficiile ºi, poate, insatisfacþiile acesteischimbãri, în domeniul dumneavoastrã de activitate?EE..PP..: În primii 30 de ani de activitate, pe care i-am trãit

în regimul trecut, mi-am desãvârºit studiile liceale, tehniceºi m-am format ca specialist.La capitolul „beneficii“ din regimul trecut, pot afirma

cã ºcoala era mult mai exigentã faþã de cea din prezent.În acea perioadã, ºcoala a format specialiºti în diferitedomenii de activitate, cu o pregãtire net superioarã faþã decei ce terminã azi facultãþile.În ceea ce priveºte „insatisfacþiile“, îmi amintesc cu ne-

plãcere faptul cã nu exista posibilitatea de a te perfecþionaîn domeniul ales, fiind anulate sau îngreunate legãturilecu diferite instituþii din Occident, în vederea obþinerii unorinformaþii tehnice ºi, de asemenea, nu exista posibilitateade a participa la simpozioane ºi conferinþe internaþionalede specialitate.Dupã anul 1990, ai posibilitatea, ca specialist în do-

meniul industrial, sã te deplasezi oriunde în lume, dar re-

EEmmiill PPeettrreessccuuEEmmiill PPeettrreessccuu – – 5500 ddee aannii ddee aaccttiivviittaattee 5500 ddee aannii ddee aaccttiivviittaattee îînn eeccoonnoommiiaa rroommâânneeaassccããîînn eeccoonnoommiiaa rroommâânneeaassccãã

Dupã absolvirea liceului Mihai Viteazu dinBucureºti, a urmat cursurile facultãþii TehnologiaConstrucþiilor de Maºini din cadrul Institutului Poli-tehnic Bucureºti, al cãrui absolvent devine în 1968.

ªi-a desfãºurat activitatea în cadrul unor firmeproductive, de comerþ exterior ºi în Ministerul In-dustriei Construcþiilor de Maºini, ocupând, pânã înanul 1990, diferite funcþii de conducere.

Din anul 1990, este acþionar unic ºi director ge-neral al firmei de comerþ exterior PETROMONDS.R.L.

În anul 2000 ºi-a obþinut doctoratul cu teza„Managementul total al calitãþii în industria con-strucþiilor de maºini din România în condiþiile eco-nomiei de piaþã“.

În acest an, pe data de 1 octombrie, se împli-nesc 50 de ani de când îºi desfãºoarã activitatea îneconomia româneascã.

A publicat, singur sau cu alþi coautori, 8 cãrþi ºi72 articole la reviste de specialitate în domeniulcalitãþii ºi al fiabilitãþii (Calitatea-acces la succes,Tribuna calitãþii, Calitate ºi management).

„„PPeerrffoorrmmaannþþeelleepprrooffeessiioonnaallee llee--aamm oobbþþiinnuutt pprriinn mmuullttãã mmuunnccãã,,sseerriioozziittaattee ººii ccoonnvviinnggeerreeaappeerrssoonnaallãã ccãã ttooaattããvviiaaþþaa aavveemm mmuullttee ddee îînnvvããþþaatt..““

EEmmiill PPEETTRREESSCCUUDDiirreeccttoorr ggeenneerraall aall ccoommppaanniieeii PPEETTRROOMMOONNDD BBuuccuurreeººttii

CCAARRIIEERREE QQ


CCAARRIIEERREE QQ

venind în þarã, nu poþi aplica ceea ce ai vãzut, deoarece in-dustria româneascã aproape cã nu mai existã.Este cunoscut faptul cã înainte de 1990 în România se

fabricau avioane, tancuri, autoturisme, maºini-unelte ºialte produse ale industriei construcþiilor de maºini.De asemenea, erau dezvoltate industriile metalurgicã,

de armament, petrochimicã, uºoarã ºi altele.Deci, la capitolul „insatisfacþii“ din regimul actual men-

þionez faptul cã în ultimii 20 de ani, industria româneascaa fost distrusã aproape în totalitate.

CC--aass: Ca acþionar unic ºi director general al S.C. Petro-mond S.R.L. – Bucureºti, vã rog sã ne spuneþi care suntcriteriile de organizare a firmei, pentru a-i asigura suc-cesul de care se bucurã pe piaþa româneascã ºi pe ceaexternã?EE..PP..: Dupã 20 de ani de când îmi desfãºor activitatea

în mediul privat, m-am convins cã este necesar ca fiecareangajat sã desfãºoare o activitate pentru care s-a pregãtit,sã facã acest lucru cu pasiune ºi cu plãcere. Eu am avut ºi posibilitatea, pe care mi-am creat-o sin-

gur, sã vãd cum sunt organizate firmele de comerþ exteriordin Occident.Îmbinând toate acestea, am înfiinþat ºi dezvoltat S.C.

Petromond S.R.L. – Bucureºti (desfãºurat, înseamnãPETrescu ROmania MONDial), care rezistã tuturor greutã-þilor atât de pe piaþa româneasca, cât ºi de pe cea externã.Trebuie sã menþionez însã faptul cã, pentru a realiza toateaceste lucruri, am respectat o serie de principii morale,printre care seriozitate, cinste, onoare, demnitate, respec-tarea cuvântului dat, omenie, generozitate, apropiere faþãde oameni ºi altele.

CC--aass: Sunteþi doctor în managementul calitãþii. Cât deimportantã este implementarea unui sistem de manage-ment al calitãþii în industria construcþiilor de maºini dinRomânia, în condiþiile economiei de piaþã?

EE..PP..: Implementarea sistemului de management al cali-tãþii, în condiþiile economiei de piaþã, a avut o importanþãdeosebitã pentru firmele productive româneºti din indus-tria construcþiilor de maºini din România, imediat dupã1990.Managerii firmelor care au înþeles cã este necesar sã

implementeze sistemul de management al calitãþii au reu-ºit sã se menþinã pe piaþa externã ºi internã. Din pãcate,majoritatea firmelor româneºti din industria constructoarede maºini au dispãrut de pe harta economicã a României.Guvernele care s-au succedat la conducerea României înultimii 20 de ani nu au susþinut continuarea dezvoltãrii in-dustriei româneºti, inclusiv industria construcþiilor de ma-ºini.

CC--aass: Dupã o jumãtate de secol de experienþã profe-sionalã plinã de satisfacþii, consideraþi cã aþi gãsit„cheia“ succesului?EE..PP..: Într-adevãr, dupã o jumãtate de secol de activitate

în economia româneascã, pot spune cã am avut multe sa-tisfacþii de ordin profesional. Nu consider însã cã am gãsit„cheia“ succesului, dar pot afirma, cu certitudine, cã reali-zãrile, succesele, performanþele profesionale le-am obþinutnumai prin multã muncã, perfecþionarea continuã a pre-gãtirii mele, seriozitate ºi convingerea personalã cã toatãviaþa avem multe de învãþat.

CC--aass: Care sunt aºteptãrile pentru viitor, pe plan profe-sional?EE..PP..: Din punct de vedere profesional, aºteptãrile ºi pla-

nurile mele de viitor se leagã tot de S.C. Petromond S.R.L..Cu experienþa pe care o am ºi cu colectivul de specia-

liºti ai firmei, doresc sã-i diversific activitatea, sã continuicolaborarea cu cele câteva firme productive româneºti dinindustria construcþiilor de maºini care mai funcþioneazã ºicu tot mai multe firme din afara României. �

IInntteerrvviiuu rreeaalliizzaatt ddee AAnnccaa PPeerrººooiiuu


CCAALL II TTAATTEEAAaacccceess llaa ssuucccceess 99//220011006644

BBIIBBLLIIOOTTEECCAA MMAANNAAGGEERRUULLUUII

ISO a publicat o nouã broºurã cu privirela Comitetul ISO pentru Materialele de Re-ferinþã (REMCO), ale cãrui activitãþi de stan-dardizare se referã la exactitatea mãsurãrii,element esenþial al vieþii cotidiene ºi al acti-vitãþii economice.

Exactitatea mãsurãrii este indispensabilãpentru detectarea conþinutului critic de sub-stanþe periculoase din alimentele pe care leconsumãm, pentru stabilirea unui diagnosticprecis al stãrii noastre de sãnãtate sau pentrua verifica dacã un lot de bare de oþel destinatconstrucþiei unui pod va prezenta caracteris-ticile de rezistenþã cerute. Acest tip de mãsu-rãri cere instrumente de mãsurare corect eta-lonate. Astfel, pentru a verifica exactitateaunui cântar, etalonarea va fi realizatã cu aju-torul unei greutãþi etalon. Etalonarea instru-mentelor face sã intervinã materialele – kilo-gramul etalon, de exemplu, care sunt denu-mite „materiale de referinþã“.

ISO/REMCO are misiunea de a încurajaun efort internaþional amplu pentru armoni-zarea ºi promovarea materialelor de refe-rinþã, precum ºi producerea ºi aplicarea lor.Acest comitet a elaborat pânã în prezent ºaseghiduri cu privire la diferite aspecte ale mate-rialelor de referinþã ºi a contribuit la organiza-rea de simpozioane, workshp-uri ºi congrese.

Noua broºurã descrie obiectivele ISO/REMCO ºi organizarea sa internã. Ea explicãstructura ghidurilor, oferã informaþii de bazã,cu definiþii referitoare la materialele dereferinþã, precum ºi lista membrilor REMCO.

Broºura Informaþii cu privire la REMCO –Comitetul ISO pentru Materialele de Refe-rinþã, publicatã în francezã ºi englezã, poatefi achiziþionatã de la ASRO, Asociaþia deStandardizare din România. Aceasta este dis-ponibilã ºi sub formã de fiºier PDF pe Website-ul ISO. (Sursa: ISO)

TTrraadduucceerree:: MMaarriiaa BBrraattuu

Autoarea, prof. univ. dr. ing. AlexandrinaSîrbu, descrie în aceastã carte traiectoria pâiniiîn istoria civilizaþiilor, pornind de la primeleturte obþinute din cereale zdrobite amestecatecu apã ºi apoi uscate, la pita dospitã ºi pânãla sortimentele de panificaþie rafinate din epo-ca modernã. Semnificaþia pâinii în contextuldezvoltãrii societãþii este reliefatã pornind dela cultura cerealelor ºi de la dezvoltarea meº-teºugului de fabricare a pâinii.

Pâinea a reprezentat mai mult decât unaliment, dincolo de valoarea alimentarã, fiin-du-i atribuite conotaþii politice ºi valenþe reli-gioase. Pâinea ºi grâul au fost incluse în ri-tuale pãgâne sau creºtine, au devenit ele-ment al triadei – ca simbol al civilizaþiei medi-teranee, dar ºi o sursã de inspiraþie pentruartiºti.

În aceastã lucrare sunt evidenþiate crono-logic anumite repere ale evoluþiei panificaþieide la meºteºugul manufacturier la fabricaþiaindustrialã automatizatã, ceea ce demon-streazã cã tehnologia panificaþiei s-a diversi-ficat ºi s-a îmbunãtãþit continuu de-a lungultimpului. Referitor la panificaþia din România,sunt prezentate particularitãþile privind tehno-logia de fabricaþie a produselor de panificaþieºi producþia, ca pivot al unei industrii pros-pere. Nu se omit informaþii nici despre pregã-tirea profesionalã ºi cercetarea în domeniulpanificaþiei. De asemenea, un spaþiu generosa fost acordat pieþei produselor de panificaþieîn ansamblu, fiind menþionate date econo-mice cu privire la consumul produselor depanificaþie ºi la oferta industriei de profil dinRomânia.

Caracterizarea merceologicã a pâinii vi-zeazã atât cerinþele generale ale mãrfuriloralimentare, cât ºi particularitãþile nutriþionaleºi tehnologice ale produselor de panificaþie.Sub aspect nutriþional, pâinea este prezentatãîn concordanþã cu modelele alimentare apã-rute în alimentaþia oamenilor ºi cunoºtinþeleactuale în nutriþie, evident fiind subliniate ten-dinþele contemporane. Din punct de vederetehnologic sunt indicate materiile prime nece-sare fabricãrii pâinii, cu o succintã descriere aprocesului tehnologic pe faze ºi pe operaþii.

Studiul merceologic al pâinii ºi celorlalteproduse de panificaþie presupune o abordaresistemicã a calitãþii acestei grupe de mãrfuri,în relaþie cu principalele sortimente. Calitateaproduselor este apreciatã în raport cu gradulde conformitate. Totodatã sunt precizate ºiprincipalele metode de determinare a calitãþiipâinii, folosite în mod uzual. Calitatea produ-selor de panificaþie este exprimatã conformspecificaþiilor, þinând cont de condiþiile de ad-misibilitate acceptabile, dar ºi de defectele ºide bolile pâinii. Mixul de produse este clasifi-cat în funcþie de 11 criterii de sistematizare, înfinal fãcându-se cunoscute cititorilor sorti-mentele de pâine specifice din regiuni repre-zentative sau din þãri diferite ale lumii.

Prin abordarea exhaustivã a pâinii,Alexandrina Sîrbu încearcã sã aducã înatenþia consumatorilor valenþele multiple aleacestui aliment. Cartea „Merceologie alimen-tarã. Pâinea ºi alte produse de panificaþie“ seadreseazã atât merceologilor, tehnologilor,experþilor, dascãlilor ºi studenþilor din dome-niul alimentar, cât ºi celor neiniþiaþi, dar pre-ocupaþi de „pâinea noastrã cea de toate zilele“.

EEddiittuurraa AAGGIIRREEddiittuurraa AAGGIIRRCalea Victoriei, nr. 118, BucureºtiTel: 021 316 89 92, fax: 021 312 55 31wwwwww..eeddiittuurraaaaggiirr..rroo

MMeerrcceeoollooggiiee aalliimmeennttaarrãã.. MMeerrcceeoollooggiiee aalliimmeennttaarrãã.. PPââiinneeaa ººii aallttee pprroodduussee ddee ppaanniiffiiccaaþþiieePPââiinneeaa ººii aallttee pprroodduussee ddee ppaanniiffiiccaaþþiieeFFoooodd CCoommmmooddiittiieess.. BBrreeaadd aanndd ootthheerr bbaakkeerryy pprroodduuccttss

Autor: AAlleexxaannddrriinnaa SSÎÎRRBBUU

NNoouuaa bbrrooººuurrãã aa IISSOO ccuu pprriivviirree llaa iimmppoorrttaannþþaa NNoouuaa bbrrooººuurrãã aa IISSOO ccuu pprriivviirree llaa iimmppoorrttaannþþaa eeccoonnoommiiccãã ººii ssoocciiaallãã aa mmaatteerriiaalleelloorr ddee rreeffeerriinnþþããeeccoonnoommiiccãã ººii ssoocciiaallãã aa mmaatteerriiaalleelloorr ddee rreeffeerriinnþþããNNeeww IISSOO BBrroocchhuurree oonn EEccoonnoommiicc aanndd SSoocciiaall IImmppoorrttaannccee ooff RReeffeerreennccee MMaatteerriiaallss

managementul sÃnÃtÃÞii ªi securitÃÞii ocupaÞionale … · chimice utilizate ºi la...

Documents