ªi Liga Navalã Romanã a susþinut prin scrisori adresatePreºedintelui României, domnului Traian Bãsescu,Preºedintelui Senatului, Preºedintelui camerei Deputaþilor,precum ºi Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române ca ziua de15 august sã fie declaratã sãrbãtoare legalã.

Repetãm mai jos conþinutul scrisorii adresatã PreºedinteluiRomâniei:

PREªEDINTELE ROMÂNIEIDomnul TRAIAN BÃSESCU

Liga Navalã Românã, susþinãtoarea idealurilor celor a cãror destine seîmpletesc cu întinderile fãrã odihnã a apelor, susþine mãsurile iniþiate deDumneavoastrã pentru recunoaºterea ºi a zilei de 15 August drept sãrbãtoarelegalã, deci nelucrãtoare.

Liga Navalã Românã a intervenit la Preºedinþii Senatului ºi CamereiDeputaþilor pentru susþinerea propunerii de recunoaºtere a zilei de 15 augustdrept sãrbãtoare legalã – deci nelucrãtoare, deoarece aceastã zi reprezintã:

În primul rând, un reper de suflet pentru faptul cã de „ADORMIREAMAICII DOMNULUI” se sãrbãtoreºte sãvârºirea din viaþa pãmânteascã aPREA SFINTEI NÃSCÃTOARE DE DUMNEZEU ºi mutarea ei cu trupul ºisufletul la cer prin minune dumnezeiascã;

În al doilea rând, la 15 August sãrbãtorim ZIUA MARINEI ROMÂNE,prilej cu care Fecioara Maria a fost ºi este serbatã ca patroanã ºi ocrotitoare amarinarilor.

În speranþa cã ºi ziua de 15 August va fi recunoscutã drept sãrbãtoarelegalã, deci nelucrãtoare,

Primiþi domnule Preºedinte, Alese sentimente de consideraþie,

Preºedintele Ligii Navale RomâneContraamiral (r) ing. CHIRIL IOAN

Drept urmare, camera deputaþilor, la data de 08.10.2008 a decis ca ziua de15 august sã fie declaratã sãrbãtoare legalã.

CCCCoooonnnnttttrrrraaaaaaaammmmiiiirrrraaaallll((((rrrr)))) iiiinnnngggg.... CCCChhhhrrrriiiillll IIIIooooaaaannnn

Consiliul Director al Ligii Navale RomâneCareul Tineretului, Filiala Bucureşti

PreşedinteMihnea Bolintineanu

VicepreşedinteLaurenţui Macarie

Şef departamentrelaţii externe

Ana-Maria Vasilescu

Secretar GeneralCristian Balint

Membrii

DanielaMicu

OvidiuGulei

SimonaIoneşti

RăzvanMacarie

AnielaGulei

DanaChivu

AdrianRus

AureliaCiobanu

AdrianPantazi

GeorgianaVişan

Ana-MariaEndeş

MihaelaPoiană

AdinaDobre

DianaOlteanu

AntonelaGulei

DenisaIancu

CasandraBoruzescu

CristianDragomir

RalucaDobre

AlexandraRadu

FlorinVlăsceanu

MariaNeamţu

OanaDuţă

AnaBurcea

MarianaCalfă

Asociaţia Scriitorilor de Limb uă Română din Q becéAdrian Erbiceanu – Preşedintele

şedinte(dreapta)

Ionuţ Caragea – Vicepre stânga( )

ccccoooonnnnttttiiiinnnnuuuuaaaarrrreeee ddddiiiinnnn nnnnuuuummmmããããrrrruuuullll aaaannnntttteeeerrrriiiioooorrrr

În ZEE, România poate coopera cucelelalte state riverane ale Mãrii Negrepentru conservarea ºi explorarearaþionalã a resurselor biologice,protecþiei mediului, mai ales în sectoareînvecinate, þinând seama decaracteristicile M. Negre, de maresemiînchisã ºi cu potenþial biologicdiscutabil.

În ZEE, toate statele, chiar ºi celeneriverane, beneficiazã de libertate denavigaþie ºi survol, de a instala cabluri ºiconducte imerse.

România are interese prioritare înlegãturã cu stocurile speciilor anadromede peºte care se reproduc în apele sale ºiîºi exercitã în consecinþã drepturile cuprivire la acestea.

Organele abilitate române iau mãsuripentru conservarea stocurilor speciiloranadrome de peºte prin reglementareapescuitului ºi stabilirea capturii totale.Coopereazã în acest sens cu stateleinteresate în cazul speciilor migratoaredincolo de limitele ZEE. La nevoie,monitorizeazã, inspecteazã, reþin sausechestreazã navele de pescuit care încalcãdesfãºurarea raþionalã a pescuitului.

Navele de pescuit ale altor state potavea acces în ZEE a României pe bazã deacorduri, în condiþii de reciprocitate.

În ZEE, România îºi rezervã dreptulde a exercita controlul pentru prevenirea

contravenþiilor ºi infracþiunilor privinddomeniul vamal, fiscal, sanitar, alimigraþiei ºi securitãþii. Spaþiul în care seexercitã aceste drepturi este situat dincolode apele sale teritoriale ºi adiacenteacestora, pe o lãþime de 12 Mm. ºi poartãdenumirea de zonã contiguã.

În jurul insulelor artificiale,instalaþiilor ºi lucrãrilor, se instituie zonede securitate care se întind pâna la 500mde la fiecare punct al limitelor lorexterioare. În zonele de securitate,organele abilitate române stabilescmãsurile ce se impun pentru asigurareasecuritãþii navigaþiei, cât ºi a obiectivelorce genereazã aceste zone, în conformitatecu Regulamentul internaþional pentruprevenirea abordajelor pe mare.

În acest sens, obiectivele caregenereazã zone de securitate, suntobligate sã menþinã permanent în stare defuncþionare mijloacele de avertizare aexistenþei lor.

Instalarea acestor obiective, instituireazonelor de securitate ºi retragereaacestora, se comunicã prin publicaþialunarã „Avize pentru navigatori”.

Cercetãrile ºtiinþifice în ZEE aleRomâniei au la bazã tratatele la care þaranoastrã este parte, precum ºi legislaþiainternã. Efectuarea lor în scopuri paºnicese poate realiza ºi de cãtre organizaþii saustate strãine, dar numai cu acordulprealabil al organelor abilitate române.

Dupã obþinerea acordului, solicitanþiisunt obligaþi:

4 Marea Noastrã

ZZZZOOOONNNNAAAA EEEECCCCOOOONNNNOOOOMMMMIIIICCCCÃÃÃÃ EEEEXXXXCCCCLLLLUUUUSSSSIIIIVVVVÃÃÃÃ ((((ZZZZEEEEEEEE))))

a) sã asigure participarea specialiºtilorromâni la lucrãri, inclusiv pe navele saumijloacele de cercetare, iar rezultatelefinale ºi concluziile sã fie prezentateorganelor române abilitate;

b) sã nu afecteze drepturile suveraneºi jurisdicþia României asupra ZEE.

Problemele legate de poluareamediului marin se rezolvã înconformitate cu tratatele la care Româniaeste parte ºi cu legislaþia internã.Prevederile legislaþiei româneºti îndomeniu sunt comunicate prin „Avizepentru navigatori”.

Navele care încalcã normele, pot fiinspectate, reþinute, sau li se poatedeschide acþiune în justiþie.

Contravenþiile privind explotareailegalã a resurselor, poluarea, lipsa con-

simþãmântului românesc, lucrãri neau-torizate, lipsa semnalizãrii maritime etc.,sunt sancþionate cu amenzi.

Situaþiile deosebit de grave, atragmãsuri complementare, cum ar fi:confiscarea navei, uneltelor de pescuit,aparaturii participante sau confiscareabunurilor dobândite ilegal.

Actul normativ stabileºte ºimodalitãþile de aplicare a sancþiunilor.

Ca participant la elaborareaproiectului acestui act normativ – cutrecerea anilor ºi schimbarea sistemuluipolitic, a informaþiilor obþinute întretimp, posibila înþelepciune datã deexperienþã ºi încãrunþire – nu neg limiteledecretului, perfectibil în timp.

CCCCoooonnnnttttrrrraaaaaaaammmmiiiirrrraaaallll((((rrrr)))) IIIIoooonnnn----DDDDããããnnnnuuuuþþþþ TTTTooooaaaaddddeeeerrrr

5pentru tineret

Dragoº ViþelaruDragoº Viþelaru

Este o constelaþie situatã în emisferaborealã, o constelaþie micã, dar steaua saprincipalã Vega este una dintre cele maistrãlucitoare stele de pe bolta cereascã.Este situatã la o distanþã de 25 aniluminã, fiind o stea din clasa „A” (A, B ºiO sunt stele fierbinþi, F, G, ºi K – stele cucãldurã medie – ca soarele nostru ºi Mstele relativ reci).

Interesant este cã în aceastãconstelaþie sunt douã sisteme binare (într-un sistem solar binar sunt douã stele carese orbiteazã reciproc, astfel, de pe oplanetã situatã întrun sistem binar se vorvedea pe cer doi sori în loc de unul).Aceste sunt Zeta Lyra, situatã la 153 aniluminã de planeta noastrã ºi sistemulsolar Epsilon Lyra, la 162 ani luminã.

6 Marea Noastrã

AAAASSSSTTTTRRRROOOONNNNOOOOMMMMIIIIAAAA NNNNAAAAUUUUTTTTIIIICCCCÃÃÃÃAAAASSSSTTTTRRRROOOONNNNOOOOMMMMIIIIAAAA NNNNAAAAUUUUTTTTIIIICCCCÃÃÃÃ

CCCCOOOONNNNSSSSTTTTEEEELLLLAAAAÞÞÞÞIIIIAAAA LLLLYYYYRRRRAAAA

Constelaþia Lyra este cunoscutã încãdin antichitate. În timpul civilizaþieiSumeriene aceasta se numea Raditartahu– vulturul bãrbos, considerat a fi unul dincele trei pãsãri care s-au opus lui Hercule.Fenicienii au fost cei care au schimbatnumele acestei constelaþii în lira,instrument muzical confecþionat dincarapacea unei broaºte – Xelus þestoasa.

În Romania, popular, constelaþiei i sespune Ciobanul cu oile, Steaua Polarãeste Steaua Ciobanului, ConstelaþiaAndromeda este Jgheabul din care beauoile, iar Planeta Venus, vãzutã seara, senumeºte Luceafãrul Ciobanilor.

Pãmântul se deplaseazã prin universîmpreunã cu întregul sistem solar,îndreptându-se cu o vitezã de circa20km/sec în direcþia stelei Alfa Vega,stea consideratã de specialiºti cel maiimportant astru pentru pãmânteni, dupãsoare.

În prezent, axa polilor este îndreptatãspre Steaua Polarã, dar în anul 1400,rolul de punct fix va fi preluat de aceastãstea strãlucitoare, steaua Vega.

CCCCoooommmmaaaannnnddddoooorrrr ((((rrrr)))) TTTTeeeeooooddddoooorrrr MMMMaaaaccccaaaarrrriiiieeee

7pentru tineret

Cauzele care duc la deplasareaanumitor pãturi de aer pot fi explicateprin neomogenitatea scoarþei terestre,care creeazã o repartiþie neuniformã atemperaturii ºi presiunii aerului. Aerulcald, mai rarefiat ºi mai uºor, vacãpãta o miºcare ascensionalã, în timpce aerul rece va tinde sã-l înlocuiascã.Aceastã miºcare orizontalã a aerului,apãrutã în urma diferenþelor termiceºi barice, poartã numele de vânt.

Caracteristici ale vântului

Principalele caracteristici alevântului sunt direcþia ºi intensitatea.În practicã, direcþia vântului semãsoarã prin unghiul pe care-l facenordul geografic cu sensul dedeplasare al vântului. Direcþiavântului poate fi, deci, exprimatã cuajutorul busolei. Viteza vântului seexprimã în m/s sau km/h.

În þara noastrã cea mai marefrecvenþã o au vânturile ce se înscriu înprimele cinci grade ale scãrii Beaufort,dar în condiþii deosebite (deplasareadeasupra teritoriului a unor centribarici, trecerea unor fronturiatmosferice) se pot întâlni ºi vânturi acãror vitezã se înscrie chiar pe treptelesuperioare ale scãrii Beaufort. Astfel,s-au întâlnit viteze maxime ale

vântului care au depãºit 55 m/s înMoldova sau 40 m/s în Dobrogea(ianuarie 1966). Pe culmile munþilor,viteza vântului poate depãºi uneori 50m/s (la Vf. Omu, viteza a depãºit 60m/s, adicã 216 km/h).

Viteza vântului are mare influenþãasupra temperaturii pe care o resimtecorpul uman. Astfel, s-a calculat cã unvânt care suflã constant numai cu 5m/s poate atenua temperatura aeruluiîntr-o zi de varã de la 30 la 22-23 gradeCelsius. Iar în timpul iernii estesuficient ca vântul sã sufle cu 3-4 m/s,pentru ca în loc de -5 grade Celsius sãsimþim frigul de la -15 grade Celsius.

Briza de mare - este un vânt ce seformeazã în zona litoralului: ziua,datoritã insolaþiei foarte puternice,uscatul se încãlzeºte foarte tare. O partedin cãldura acumulatã se degajã în aerulde deasupra sa, care devenind mai uºor seridicã, locul lui fiind luat de aerul dedeasupra mãrii, mai rece ºi mai umed(deoarece marea se încãlzeºte mai greu).Se va forma deci ziua un circuit înaltitudine dinspre uscat spre mare, iar lasuprafaþa mãrii ºi uscatului, un circuit decompensaþie, dinspre mare spre uscat.

Briza de uscat - se formeazã tot înzona litoralului: noaptea, datoritã faptului

8 Marea Noastrã

Sã ne cunoaºtem planetaSã ne cunoaºtem planeta

Vânturile

cã uscatul se rãceºte mai uºor, iar apa îºimenþine cãldura timp îndelungat, apareun fenomen invers brizei de mare. Astfel,apa radiazã o cantitate de cãldurã, primitãîn timpul zilei, aerului de deasupra, careridicându-se se va îndrepta spre litoral.

La nivelului solului, aerul mai rece dedeasupra uscatului se va deplasa spremare, înlocuindu-l pe cel cald.

Briza de vale - este un vânt ce seformeazã la munte ºi este favorizat de

9pentru tineret

Ion Aurel GârjoabãIon Aurel Gârjoabã

încãlzirea mai puternicã a versanþilor, întimpul dimineþii, faþã de vãile montane.Versanþii vor trimite aceastã cãldurãaerului din vecinãtate, care încãlzindu-seva deveni mai uºor ºi se va ridica, locullui fiind luat de aerul rece din vale.Miºcarea ascendentã a aeruluifavorizeazã apariþia norilor cumuliformi,care genereazã precipitaþii orografice.

Briza de munte - tot la munte,noaptea, aerul rãcit prin radiaþie de cãtreversanþi (care se rãcesc mai uºor decâtvãile), mai greu ºi mai dens, se va scurgespre vãi, locul lui fiind luat de aerul dinatmosfera liberã. Va apãrea deci omiºcare a aerului descendentã, dinspremunte spre vale. Brizele de vale ºi munte,prin acþiunea lor, aduc o mare contrubuþiela atenuarea contrastelor termice,micºorând amplitudinile zilnice.

Föhnul - este un vânt a cãrui acþiunese poate uneori observa pe versanþiinordici ai Carpaþilor Meridionali, pe ceiestici ai Carpaþilor Orientali ºi pe ceiexteriori ai Carpaþilor de Curburã. Elapare când o masã de aer trece pedeasupra maselor muntoase respective,sub influenþa gradientului baric, formatcu ocazia deplasãrii unui ciclon. Peversanþii expuºi vântului, în cazulMasivului Fãgãraº pe versanþii sudici,aerul, în miºcarea sa ascendentã, serãceºte pânã în momentul în care ajungela altitudinea când se producecondensarea. Drept urmare, se vor formanori ºi vor cãdea precipitaþii ce vor ducela o micºorarea a umezelii aerului.

Trecând în partea cealaltã a masivului,aerul va avea o miºcare descendentã, seva încãlzi ºi, în consecinþã, nebulozitatease va diminua, iar precipitaþiile vorînceta. La poalele masivului muntos,föhnul va ajunge sub forma unui vântcald ºi uscat. în Fãgãraº se formeazã celmai reprezentativ föhn din þarã, pe carelocalnicii îl numesc Vântul Mare. Vitezasa de deplasare depãºeºte 10 m/s ºi poatesã batã zile în ºir în orice anotimp. Iarnapoate topi rapid zãpada, provocânduneori inundaþii, iar vara are o acþiunepozitivã contribuind la coacerea mairapidã a culturilor de câmp .

Crivãþul - este un vânt deosebit deputernic, care bate în Moldova, Dobrogeaºi sudul ºi estul Munteniei. Suflã dinspreN-E spre S-V, cu viteze ce depãºescuneori 30-35 m/s. Asociat cu ninsoare, eldeterminã deseori în anotimpul rece alanului cele mai cumplite viscole din þaranoastrã. Apariþia lui în timpul verii estecu totul întâmplãtoare, dar atunci fiind unvânt cald ºi uscat aduce pagube recoltelorîn regiunile din estul ºi sud-estul þãrii.

Nemirul (Nemerul) - vânt local careapare în depresiunea Braºovului. Aerulrece al Crivãþului, acumulat în parteaesticã a Carpaþilor Orientali, pãtrundeprin vãile ºi trecãtorile munþilor ºi serevarsã pe versantul vestic în depresiunesub forma unui vânt rece, cu o vitezã dedeplasare de 10-20 m/s.

DDDDaaaannnnaaaa CCCChhhhiiiivvvvuuuummmmeeeetttteeeeoooorrrroooolllloooogggg AAAA....NNNN....MMMM....

10 Marea Noastrã

11pentru tineret

Veþi acosta la dana numãrul 5! You’l get berthed at berth no. 5!Danã = loc de-a lungul cheiurilor

amenajat pentru acostarea navelor ºipentru încãrcarea mãrfurilor.

Acostare = manevra de a aduce ºi alega un mijloc de navigaþie cu bordulsau cu pupa la danã, la geamandurã, laaltã navã.

Faceþi escalã în portul urmãtor! Call at the next port!Escalã = oprire planificatã a unei

nave într-un port pentru încãrcarea,descãrcarea mãrfurilor sau pentrudebarcarea pasagerilor.

Mic dicþionar marinãresc

Ana-Maria VasilescuAna-Maria VasilescuYYYYóóóólllleeeeYYYYóóóólllleeee

12 Marea Noastrã

În aceastã perioadã, au fost uneleoperaþiuni navale, dintre care multenesemnificative pentru ca sã atragãatenþia în vreun fel. În alte cazuri,inegalitatea valorii militare ºiprofesionale a adversarilor din confrun-tare a dus cu gândul, mai puþin la o luptã,cât mai degrabã la o execuþie militarã –acesta a fost cazul de la Alexandria, din1882. În urma masacrului mai multoreuropeni de cãtre egiptenii naþionaliºti ºixenofobi ai colonelului Arabi-Pacha,guvernul englez a ordonat o acþiune înforþã împotriva oraºului. La 11 iulie, laora 7 dimineaþa, cele 8 cuirasate ºi 5canoniere ale amiralului BeauchampSeymour s-au instalat în faþa lucrãrilorsituate în sudul portului, pânã lapeninsula Ras-el-Tin ºi, dupã câteva orede canonadã intensã, le-au ruinat sau le-au redus la tãcere; de altfel, garnizoanaforturilor nici nu a rãspuns marilor tunuriengleze, ascunse în fortificaþii sau înturele, neavând decât tunuri cu þeavã lisãcare, cel mai adesea, erau prostîntreþinute. Doar un singur blindajenglez, la bordul vasului SUPERB, a fostpãtruns de un obuz. Cuirasa a triumfat,deci, în faþa tunului, dar meritul sãu a fostneînsemnat.

Mai multe învãþãminte s-au desprinsdin rãzboiul turco-rus din 1877-1878 ºidin cele douã rãzboaie civile din Chile

(1891) ºi Brazilia (1893-1894), care aupus, mai ales, în luminã, redutabileleefecte ale torpilelor: la 10 cuirasateturceºti de 9 la 10000 tone, ruºii nu aufost în stare sã opunã, în 1877, în MareaNeagrã, decât câteva coverte din lemn ºivreo 12 torpiloare de mici dimensiuni.Într-adevãr, cu toate cã AlexandruGorceakov, cancelarul rus, a anunþatmarile puteri, la 31 octombrie 1870, cãþarul nu se mai considera legat dearticolele Tratatului de la Paris din 1866,nu mai erau nici timp ºi nici mijloacepentru refacerea unei flote. Cel puþin,ruºii au pus la bãtaie toate slabele lorforþe, fãrã nicio restricþie, atacândneîncetat cuirasatele turceºti carerãmâneau inerte ºi pasive la manevrelenavelor de la Batum ºi Sukhum-Kale; dinnefericire, îndrãzneala ºi cunoºtinþelecomandanþilor acestor expediþii,locotenenþii vaselor MAKAROV ºiZATZARENNYI, nu au putut înlocuiimperfecþiunile torpilelor remorcate ºi aleprimelor torpile Whitehead de caredispuneau. Un singur cruciºãtor auxiliarturc a fost scufundat la Batum, la 25 ianuarie 1878. Ruºii au plasat, deasemenea, torpile ºi pe Dunãre, la Reni ºila Brãila, pentru a stopa navigaþia pefluviu între aceste douã puncte, pentrumonitoarele turceºti de la Mãcin ºi de laSulina, ºi pentru a proteja transporturile

ACÞIUNI NAVALE ÎNTRE 1870 ACÞIUNI NAVALE ÎNTRE 1870 ªI ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXªI ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX

de trupe sau de alimente de pe un mal pealtul; câþiva ofiþeri curajoºi, conduºi decomandantul ºalupei torpiloare româneºtiRÂNDUNICA, profitând de întuneric, aureuºit sã scufunde cuirasatul turc SEIFI,la Mãcin (noaptea de 23 mai 1877).

De asemenea, cuirasatul BLANCOENCALADA, al liberalilor cilienirãsculaþi, a fost distrus în locul deancorare de la Caldera, la 23 martie 1891,de cãtre torpiloarele LYNCH ºiCONDELL, trecute de parteapreºedintelui dictator José ManuelBalmaceda, accident nefericit caredovedea, fãrã echivoc, eficacitateatorpilei, dar care nu a putut modificamersul rãzboiului, enorma superioritatenumericã a flotei lor asigurând victorialiberalilor. În Brazilia, din contrã,torpilarea cuirasatului AQUIDABAN decãtre avionul-torpilor GUSTAVO-

SAMPAIO rãmas fidel mareºaluluiFloriano Peixoto, preºedinte legal, a rupt,spre profitul guvernului recunoscut,echilibrul forþelor celor douã partide careîºi disputau puterea (14 aprilie 1894).

Spiritele moderate au rãspuns celorentuziasmaþi de torpilã, ameþiþi desuccesele obþinute, cã aceste victorii seexplicau, în parte, prin întunericulprofund, prin mediocritatea serviciului depazã organizat la bordul cuirasatelorturceºti sau americane. Nu avea nimenidreptul sã concluzioneze cã noile armetransformau radical condiþiile rãzboiuluinaval. Cu mult mai convingãtoare,spuneau ei, era istoria rãzboiului care aizbucnit în 1879 între Chile ºi Peru, înurma dificultãþilor legate de frontiere înzonele cu azotat. Dimpotrivã, aceastaconfirma cã, în ciuda tuturor invenþiilorrecente, doar viteza ºi artileria decideau

13pentru tineret

Silviu MorariuSilviu Morariu

14 Marea Noastrã

soarta bãtãliilor. Dacã în pofidainferioritãþii numerice amiralul peruvianMiguel Grau a putut – pânã în lunaoctombrie – sã mãreascã numãrulincursiunilor pe litoralul chilian, sãcaptureze nave de comerþ ºi detransporturi de trupe ºi sã protejezecontra oricãrui atac, coasta peruvianã.Toate acestea s-au înfãptuit graþie mariiviteze a cuirasatului sãu HUASCAR. Elposeda cel puþin supremaþia pe mare. Nua pierdut aceastã supremaþie decât în ziuaîn care cuirasatul chilian COCHRANEs-a întors în bazinul Valparaiso, a fostreparat ºi a putut atinge o vitezãsuperioarã. Atacat la 8 octombrie 1879 înfaþa portului Punta-Agamos de întreaga

escadrã chilianã, care a concentrat asupralui un tir susþinut ºi prin artileria mijlocie,vasul HUASCAR a trebuit sã se predeafãrã a suferi avarii grave, dar cu pierdericumplite în oameni; în afara vitezei eraimportantã intensitatea focului care aadus victoria chilienilor. Ei au putut sãblocheze fãrã grabã toate oraºele de pecoasta peruvianã ºi sã debarce acolotrupe care au cooperat cu armata terestrãpentru ocuparea þãrii.

O confruntare de mai mare amploares-a desfãºurat în apropierea insuleimeditaraneene Lissa, care se afla înposesia Austriei. La 20 iulie 1866, flotaitalianã compusã din 12 cuirasate ºi maimulte nave neblindate, condusã de

Nicolae IorgaNicolae Iorga

amiralul Carlo Pellion di Persanointenþiona sã debarce trupe pe insulãpentru a o lua în stãpânire. Dar a fostsurprinsã de escadra austriacã, netinferioarã. Datoritã unor confuzii înidentificarea navei comandant italiene decãtre navele proprii, dar ºi vremiinefavorabile, escadra austriacã, având lacomandã pe amiralul Wilhelm vonTegetthoff, a înregistrat o victoriedecisivã. Dupã bãtãlia de la Trafalgar, ceade la Lissa a fost prima confruntarenavalã în marea largã, ºi prima dintrenavele cuirasate, fiind evidenþiatãsuperioritatea cuirasei asupra pro-iectilului.

Marele public nu cunoºtea acestrãzboi ºi mulþi specialiºti se îndoiau devaloarea lecþiilor sale. Pentru a fonda odoctrinã ºi o tacticã, afirmau pe bunãdreptate, cã trebuie fixate principiileconstrucþiei navale, fiind necesarenumeroase ºi extinse experienþe bazatenu doar pe fapte atât de particulare. Deasemenea, pânã în ziua în care primelemari rãzboaie dezlãnþuite de imperia-lismul începutului de secol XX au supusflotele noi la proba decisivã a lupteidirecte, tacticienii ºi inginerii au rãmassub influenþa amintirilor de la Lissa,singura întâlnire serioasã unde s-auînfruntat escadrele cuirasate ºi arezultatelor, adesea nesigure, alemanevrelor navale ºi a încercãrilor dinpoligoane.

Acþiunile navale din rãzboiul ruso-japonez din 1904-1905 reprezintãpreludiul celor ce urmau sã se desfãºoare

zece ani mai târziu, în timpul primuluirãzboi mondial. Cauzele rãzboiului aufost generate de interesele acestora înCoreea ºi China, Japonia neacceptândprezenþa ruseascã pe teritoriilemanciuriene ºi la Port-Arthur, cât ºiprelungirea cãii ferate transsiberiene.

Flota ruseascã din Extremul Orient,comandatã de amiralul Oskar Stark eraconstituitã din 66 de nave, dintre care 7cuirasate, 7 cruciºãtoare, 25 decontratorpiloare ºi numeroase nave maimici. Flota oponentã, cea niponã, eraformatã din 6 cuirasate, 18 cruciºãtoarecuirasate, 4 cruciºãtoare, împreunã cuforþele lor de asigurare. Japonezii auplãnuit sã execute un atac prinsurprindere asupra bazei navale þariste dela Port-Arthur, nimicirea forþelor navaleruseºti ºi realizarea unui cap de pod înCoreea. În dimineaþa zilei de 7 februarie1904, amiralul Heihachiro Togo,comandantul japonez, dupã mai multelovituri, a început realizarea blocadeiportului. Succesele obþinute de forþeleterestre nipone, care se apropiau de Port-Arthur, au determinat conducerearuseascã sã hotãrascã ieºirea din bazanavalã pe 10 august, pentru a nucondamna navele, rezultând bãtãlia dinMarea Galbenã. Un an mai târziu, bãtãliade la Tsushima, din 27-28 mai, a puscapãt supremaþiei navale ruse în mãrileOrientului Îndepãrtat

CCCCpppptttt.... ccccddddoooorrrr ccccoooonnnnffff.... uuuunnnniiiivvvv.... ddddrrrr.... OOOOlllliiiimmmmppppiiiiuuuuMMMMaaaannnnuuuueeeellll GGGGLLLLOOOODDDDAAAARRRREEEENNNNCCCCOOOO

15pentru tineret

1. Ce este entorsa de gleznã?Definiþia medicala a entorsei de

gleznã este leziunea unui ligament carenu antreneazã o pierdere permanentã arapoartelor normale ale unei articulaþii.Clasic, entorsa de gleznã corespundeunei leziuni post-traumatice aligamentelor externe ale gleznei, careconecteazã tibia, talusul ºi calcaneul.Prin extensie, se denumesc entorse alegleznei leziunile ligamentare ale oricãreiarticulaþii ale piciorului sau gleznei. Maimulte articulaþii pot fi afectate:

Articulaþia talo-cruralã (între tibie,talus ºi calcaneu). Cu doua tipuri deentorsa: fie externã (entorsa clasicã), fieinternã (mult mai rarã).

Articulaþia subtalara (dintre talus ºicalcaneu) ºi articulaþia mediotarsianã(dintre talus, navicular ºi cuboid)entorsã mediopiciorului, adesea asociatãentorselor externe ale gleznei.

Articulaþia dintre navicular, primulmetatarsian ºi cele trei cuneiforme(denumitã entorsa lui Lisfranc).

2. Care este mecanismul deproducere al unei entorse de gleznã?

Frecvent, pacientul relateazã cã „acãlcat greºit” pe marginea externã apiciorului, când a resimþit o durereputernicã.

3. Care sunt simptomele?Durerea este foarte variabilã, uneori

pacientul o neglijeazã sau ignorã, iarintensitatea durerii nu este propor-þionalã cu gravitatea entorsei. Unzgomot (cracment) este uneori auzit,semn de rupturã. Câteva ore mai târziu,durerea revine ºi edemul apare. Oechimozã (vânãtaie) poate surveni înpartea externã a gleznei ºi a piciorului,deplasându-se ulterior cãtre degete.Uneori, spijinul pe picior este imposibil.

4. Ce trebuie sã fac dacã am oentorsã de gleznã?

Dacã bãnuiþi cã aveþi o entorsã degleznã, este bine sã vã prezentaþi deurgenþã la un medic, de preferinþãtraumatolog sau ortoped. Dacã nu puteþiajunge imediat la un medic, atuncitrebuie sã urmaþi regulile generale aletratamentului unei entorse: repaus,gheaþã, compresiune ºi poziþie proclivã.Primul lucru pe care trebuie sã-l faceþieste sã încetaþi orice activitate sportivã.Glezna nu mai trebuie solicitatãmecanic. Nu vã mai sprijiniþi pe gleznã,nici mãcar pentru a merge la vestiar,rugaþi pe cineva sã vã ajute sã mergeþisau folosiþi douã cârje pentru a vãdeplasa. Glezna trebuie sã stea în repauspentru o perioadã de minim 24-48 de ore

16 Marea Noastrã

Entorsa de gleznã

pentru ca leziunile sã nu se agraveze.Aplicarea localã de gheaþã este necesarãpentru a reduce durerea ºi edemul local(umflarea gleznei). Nu lasaþi punga cugheaþã mai mult de douã ore încontinuu, ci faceþi pauze regulate.

Bandajul elastic compresiv trebuieaplicat cu blândeþe, fãrã sã fie strânsprea tare. Dacã nu, riscaþi sã jenaþicirculaþia sangvinã ºi piciorul se vaumfla mai tare. În timpul nopþii nuezitaþi sã puneþi glezna pe o pernã.

RRRReeeeeeeedddduuuuccccaaaarrrreeeeaaaa gggglllleeeezzzznnnneeeeiiiiDupã gravitatea entorsei, vã puteþi

reîncepe activitãþile sportive la o

distanþã cuprinsã între 2 ºi 12 sãptãmânide la momentul accidentului. Este binesã începeþi un program de recuperare aforþei grupelor musculare din jurulgleznei. Pentru aceasta, puteþi efectuanumeroase exerciþii recomandate de unmedic ortoped sau sã vã adresaþi unuikinetoterapeut cu experienþã. Nu purtaþiîncãlþãminte care favorizeazã instabi-litatea gleznei (mai ales încãlþãminteacu tocuri inalte).

DDDDrrrr.... AAAAlllleeeexxxxaaaannnnddddrrrruuuu NNNNiiiiþþþþuuuulllleeeessssccccuuuu,,,, MMMMeeeeddddiiiicccc ssssppppeeeecccciiiiaaaalllliiiisssstttt oooorrrrttttooooppppeeeedddd

17pentru tineret

Ion Aurel GârjoabãIon Aurel Gârjoabã(detaliu)(detaliu)

18 Marea Noastrã

Ce mi s-a-ncredinþat când am pornit ?E loc. Dar barca lui nu mi-e sãlaºulªi nu mã las de nimeni jecmãnit!

AAAAddddrrrriiiiaaaannnn EEEErrrrbbbbiiiicccceeeeaaaannnnuuuu

Spre ce tãrâmuri mi-e tocmit luntraºul,Sãltând din val în val, neostoit,Când cere ºi nu vreau sã-i dau rãvaºul

Magie-i totul; prag de eºafod...Decapitate visuri, de-o clipitã...Reîncarnare într-o stalagmitã...Un glas în tremur pe un gând schilod.

E greu când sui; poteca-i rãtãcitã.N-am cum rãzleþe clipe sã înnod.Din vreascuri cãtre þel cum sã faci pod,Când vremea nu se lasã prãduitã?

SPRE CE TÃRÂMURI

Ortansa MoraruOrtansa MoraruNNNNeeeessssttttNNNNeeeesssstttt

19pentru tineret

ÎNGERII N-AU COBORÂT DE PE ARCÃ

îmi spunea sã începem prin a uita cine suntem nu este suficient sã-mi intrii în templul sufletului fãrã sã te rogi la icoanele pãrinþilor mei

alege-þi câteva amintiri ºi reconstituie viaþa atunci când sirenele cântã în sezonul lacrimilor

o lume expertã-n camuflaje se deschide se închide inima ta o floare carnivorã

îmi simt umbra respirându-mi rece în ceafã riduri apãrute din cutremurãtoarea dispariþie a zilelor în pãmântul dinlãuntru

îngerii n-au coborât de pe arcã au preferat sã rãmânã un mit

atâtea vieþi la discreþia morþii oamenii triºti cãutãtori de comori în trecut apele cimitire curgãtoare

descopeream femeia ºi pe mãsurã ce înaintam mã rãtãceam în sãlbãticia ei

IIIIoooonnnnuuuuþþþþ CCCCaaaarrrraaaaggggeeeeaaaa

Florin Mihai Florin Mihai AAAAsssscccceeeennnnddddiiiittttAAAAsssscccceeeennnnddddiiiitttt

20 Marea Noastrã

Creaþiile, în speþã cele de graficã, alelui Nicolae Alexi, se înscriu într-o linieestetico-vizualã cu totul aparte.

Autorul propune privitorului sin-tagme designatice, reinterpretãri de omare volumetrie, în plan plastic, estetic.Onouã interpretare filozoficã a imaginii,un gen inedit de abordare, contureazãideile plastice semnate Nicolae Alexi.

Excelent grafician, bine pozat în plandesignatic, autor ºi promotor de ineditesintagme estetico-plastice, este un ade-vãrat revoluþionar în materie.

Regândind concepte, fiind un bun“reinterpretator” al acestora, plasticianul,graþie sintagmelor propuse, se afirmãdrept un creator de gen.

MMMMMMaaaaaaeeeeeeºººººº ttttttrrrrrr iiiiii iiiiii ccccccoooooonnnnnntttttteeeeeemmmmmmppppppoooooorrrrrraaaaaannnnnniiiiiiNNNNiiiiccccoooollllaaaaeeee AAAAlllleeeexxxxiiiiNNNNiiiiccccoooollllaaaaeeee AAAAlllleeeexxxxiiii

„Mãsura Magistrului”„Mãsura Magistrului”

Nicolae Alexi Nicolae Alexi

21pentru tineret

Complexul lineatic al artistului,interesant în plan visual estetic, este unulde excepþie.

Trebuie neapãrat remarcatã odeosebitã acribie vizând desenul, linia încreaþiile sale.

Nu în ultimul rând, trebuie relevataspectul simbiotic al lucrãrilor artistului,în care ideea de sintetism, atât linear câtºi cromatic, se îmbinã cu lirismul, cuideea de transcendenþã cromatic-picturalã.

Nicolae Alexi rãmâne poate o enigmãîn pagina picturii plastice contemporane,

pe care, vã invitãm sã o desluºiþiDomniile Voastre!

Precum un hãrãzit entomolog, Alexianalizeazã sub o imensã, incredibilãlupã, jucându-se cu efectul de „ocheanîntors” toate relele ºi bunele acestei lumiîn care ne învârtim haotic, fapt pe care,subtil, ni-l sugereazã artistul.

Creaþiile lui sunt precepte, lecþii deviaþã, de trãire, pe care, generos ni leoferã Nicolae Alexi.

DDDDrrrraaaaggggooooºººº CCCCiiiioooobbbbaaaannnnuuuu

Nicolae Alexi Nicolae Alexi CCCCoooommmmppppoooozzzziiiiþþþþiiiieeeeCCCCoooommmmppppoooozzzziiiiþþþþiiiieeee

Dimitrie ªtiubei Dimitrie ªtiubei PPPPeeeeiiiissssaaaajjjj ppppoooorrrrttttuuuuaaaarrrrPPPPeeeeiiiissssaaaajjjj ppppoooorrrrttttuuuuaaaarrrr

24 Marea Noastrã

Alexandra Roman, nãscutã laSighetul Marmaþiei, în 1987, absolventãa Universitãþii de Artã ºi Design de laCluj-Napoca, se afirmã drept o entitate demare valoare deja, în pofida vârsteitinere, în arta plasticã contemporanã.

Tânãra artistã este beneficiara unei liniiprofund evocatoare, a unei gestalitãþi ceþine de o bunã imagisticã. Eºafodajulgrafic, perfect conturat de cãtre artistã, estesusþinut în plan cromatic de intensificãricoloristice.

Pornind de la ideea de simplu desen,plasticiana propune vizual-estetic, noi

norme de percepere a frumosului, a ideiide bine.

Este remarcabilã gestualitatea artisticãa unei atât de tinere creatoare, care ºtie însãsã-ºi valoreze atât valenþele designatice,cât ºi cele cromatice oferind privitoruluicompoziþii de gen remarcabile.

Bine pozatã compoziþional, creaþiaplasticã, semnatã de Alexandra Roman,constituie pentru iubitorii de artã oadevãratã încântare.

DDDDrrrraaaaggggooooºººº CCCCiiiioooobbbbaaaannnnuuuu

O BUNÃ IMAGISTÃ

UUUUUUcccccceeeeeennnnnniiiiii ccccccuuuuuullllll ttttttrrrrrreeeeeebbbbbbuuuuuuiiiiii eeeeee ssssssãããããã------ ºººººº iiiiii ddddddeeeeeeppppppããããã㺺ººººeeeeeeaaaaaassssssccccccãããããã mmmmmmaaaaaaeeeeeessssss ttttttrrrrrruuuuuullllll

---- AAAAlllleeeexxxxaaaannnnddddrrrraaaa RRRRoooommmmaaaannnn -------- AAAAlllleeeexxxxaaaannnnddddrrrraaaa RRRRoooommmmaaaannnn ----

Alexandra Roman Alexandra Roman AAAAqqqquuuuaaaattttiiiinnnnttttããããAAAAqqqquuuuaaaattttiiiinnnnttttãããã

25pentru tineret

Alexandra Roman Alexandra Roman CCCCoooollllaaaajjjjCCCCoooollllaaaajjjj

26 Marea Noastrã

Am descoperit aici o civilizaþie cutotul diferitã de cea occidentalã.

Chinezoaicele care ne plac nouã, ei leconsiderã urâte, asta ºi pentru cãmajoritatea celor frumoase, sunt corcitecu europeni. Sunt ºi tratate ca inferioare.

Suntem priviþi cu mult amuzament, cenas mare avem! Pe drumul înspre China,marinarii mai vechi ne spun: mergem lacei loviþi cu lopata. Nu pricepeam nimic,pânã când nu am ajuns ºi am vãzut unul!Nu puteam sã-mi dezlipesc ochii! Atrebuit sã-mi dea brânci un coleg ca sãpot pleca de lângã el... parcã vedeamforma lopeþii... faþa era aproape dreaptã.

Au un obicei interesant. În magazin,pe post de manechine stau fete, tinere ºifrumoase, care trebuie sã stea nemiºcate.Suntem extaziaþi ºi trecem la cercetare.Fetele chirãie, aºa cã suntem nevoiþi sãrenunþãm, binenþeles abia dupãintervenþia conducerii magazinului.

Suntem la danã, în Shanghai. Stãm pepunte ºi ne savurãm cafelele dedimineaþã. În depãrtare, la capãtul strãzii,apare un grup masiv de 500-700 debicicliºti, deplasându-se în vitezã. Îmiîntreb colegii ce se întâmplã. Timonierulmã lãmureºte: Daciada la chinezi. Îiprivesc curios, binenþeles cã l-am crezut.Se distreazã toþi pe seama mea ºi-mi spuncã sunt muncitorii, vin la muncã.

Strada s-a înnegrit de bicicliºti pânã îndepãrtare, toþi pedaleazã în vitezã. Nu-icred cã sunt muncitori, spre deliciulcolegilor.

Drumul de la dana de acostare, undese aflã nava, pânã în oraº se face pe subfluviul Galben. Am mers cu taxiul printunel timp de o jumãtate de orã, estesuperb, autostrada se ramificã pededesupt în toate direcþiile.

Am ajuns în oraº. E o aglomeraþie denedescris, autobuzele circulã cu oameniipe scãri. Îmi aminteºte de România.

Am gãsit un magazin, de 8 etaje,numai cu îmbrãcãminte pentru femei.Decidem unanim cã nu vom veni cusoþiile în China. Renunþãm la magazin ºimergem la cârciumã. Dar acest lucru îlvoi povesti altã datã.

LLLLaaaauuuurrrreeeennnnþþþþiiiiuuuu MMMMaaaannnnuuuueeeellll MMMMaaaaccccaaaarrrriiiieeee

AAAAvvvveeeennnnttttuuuurrrriiii ppppeeee mmmmaaaarrrreeeeAAAAvvvveeeennnnttttuuuurrrriiii ppppeeee mmmmaaaarrrreeee

Prima zi în China

Alexandra Roman Alexandra Roman (detaliu)(detaliu)

27pentru tineret

PRIN TOMIS MAI COLINDÃ...

Prin asprã odisee, neatârnat de vreme, ºi-a argintat Ovidiu descãunãri de ceruriºi-n Tomis mai colindã un vânt înhãrnicittristeþile sã-i poarte în traversãri de mit.

Ascultã, marea cântã în ancorãri de largºi vântul se mai culcã statornic la picioare;mereu din plete dace cresc leagãne solare...ascultã, marea cântã ºi timpul nu mai doare.

CREAÞIE

De nu m-ar ninge ploaia,spic de cristale reci, aº exploda în cosmos;

sunt pulbere, sunt vânt.

Adunã-mi curcubeepe-un talger de argint.

Statuie stau în ploaieîn palma ta - pãmânt

ºi floriºi pãsãri albe

Ascunde-mã de vânt.AAAAnnnnggggeeeellllaaaa MMMMaaaaccccaaaarrrriiiieeeeLaurenþiu Macarie Laurenþiu Macarie

28 Marea Noastrã

Renumit medic bacteriolog ºianatomopatolog Victor Babeº este unuldintre fondatorii microbiologieimoderne, ai seroterapiei ºi precursor alideilor moderne despre antibiotice.

S-a format ca specialist în domeniulmedicinei la Budapesta ºi Viena,profesor de histopatologie la Facultateade Medicinã din Budapesta între anii1881 ºi 1887, mai apoi ca profesor deanatomie patologicã ºi bacteriologie laFacultatea de Medicinã din Bucureºtiîntre 1887 ºi 1926. În procesul de studiua efectuat stagii de specializare laMûnchen, Heidelberg, Strasbourg, Parisºi Berlin. Dupã transferul la Facultatea deMedicinã din Bucureºti, în anul 1887 afondat Institutul de Patologie ºi

Bacteriologie, care-i poartã numele ºiastãzi. În 1889 a pus bazele publicaþiilor“Analale Institutului de patologie ºibacteriologie”, “România medicalã” ºimai apoi “Archives des sciencesmedicales” în anul 1895 .

A publicat circa 1300 de lucrãri ºiarticole ºtiinþifice, iar în anul 1900 a fondatSocietatea Anatomicã din Bucureºti.

În anul 1888 a înfiinþat tot înBucureºti, încã un Centru de vaccinareantirabicã, fiind al doilea din lume, dupãcel înfiinþat de Louis Pasteur la Paris.

Victor Babeº a fost membru alAcademiei Române, al Academiei deMedicinã din Paris, al ComitetuluiInternaþional pentru combaterea leprei.Pentru activitatea desfãºuratã a fostdistins de trei ori cu premii academice, decãtre Academia de ªtiinþe din Paris, cupremiul Montyon, în anii 1886 ºi 1924,precum ºi cu premiul Breant în 1913. Nuîn ultimul rând a fost cavaler al Legiuniide Onoare.

Victor Babeº a descoperit virotici dincelulele creierului animalelor turbate(“corpusculii Babeº-Negri”) ºi peste 50de germeni patogeni, pe care i-a studiat ºidescris.

IIIIIInnnnnnvvvvvveeeeeennnnnnttttttaaaaaattttttoooooorrrrrr iiiiii rrrrrroooooommmmmmâââââânnnnnniiiiii

Victor BabeºVictor Babeº(1854-1926)(1854-1926)

29pentru tineret

Ca recunoaºtere a valorii saleincontestabile, agenþii patogeni careprovoacã unele boli la animale au fostdenumiþi “babeºii”, iar respectivele boli“babesioase”. Savantul a descoperitvaloarea serului imun, capabil sãinactiveze microbii, a enunþat principiulimunizãrii pasive ºi a inventat o metodãoriginalã de imunizare antirabicã(tratament asociat: vaccin ºi ser antirabic),

cunoscutã în lume sub denumirea“Metoda românã de tratament antirabic”.

Victor Babeº a fost promotorulconceptului de morfopatologie despreprocesul infecþios, ca orientarebiomedicalã bazatã pe sinteza dintrebacteriologie ºi anatomie patologicã.

IIIInnnngggg....AAAAnnnnaaaa----MMMMaaaarrrriiiiaaaa EEEEnnnnddddeeeeºººº

Georgeata Grabovski Georgeata Grabovski VVVVeeeennnneeeeþþþþiiiieeeeVVVVeeeennnneeeeþþþþiiiieeee

CCCCllllaaaassssiiiicccciiii aaaaiiii ppppiiiiccccttttuuuurrrriiiiiiii nnnnaaaavvvvaaaalllleeee iiiinnnntttteeeerrrrnnnnaaaaþþþþiiiioooonnnnaaaalllleeee

Claude Lorrain (Claude Gellee) 1600-1682

Peisagistica europeanã îidatoreazã enorm lui ClaudeLorrain, pictorul francez,reprezentant al ªcolii de laRoma, a preluat de la Renaºtererigoarea perspectivicã ºi aînnobilat-o cu propriul sãutalent ºi dragostea sa pentrunaturã. Ceea ce rezultã este ocompoziþie de o frumuseþeirealã, fantasticã, care, para-doxal redã natura în toatãsplendoarea ei.

Lorrain creeazã o lumeidealã caracterizatã printr-oarhitecturã clasicã, o luminã cese moduleazã încântãtor, cucontraste dramatice de tonuri ºio acþiune distribuitã cu eleganþã.

Cele mai reprezentativelucrãri sunt: Campo Vaccino-1636, Îmbarcarea Sf.Ursula-1641, Peisaj Marin cu rãpireaEuropei -1655, ÎmbarcareaReginei din Saba în port-1648,reprezentând o scenã dinVechiul Testament în careregina din Saba este întâm-pinatã de regele Solomon.

AAAAnnnnaaaa----MMMMaaaarrrriiiiaaaa VVVVaaaassssiiiilllleeeessssccccuuuu

William TurnerWilliam Turner

NNNNAAAAUUUUFFFFRRRRAAAAGGGGIIIIUUUULLLL

EEEEººººttttiiii nnnnuuuummmmaaaaiiii ttttuuuu aaaaiiiicccciiii............

îîîînnnnttttrrrreeee ccccoooorrrrããããbbbbiiiiiiiilllleeee----aaaacccceeeesssstttteeeeaaaa............

ccccâââânnnndddd nnnnaaaauuuuffffrrrraaaaggggiiiiuuuullll sssseeee ttttâââânnnngggguuuuiiiiaaaa

llllaaaa ppppiiiicccciiiiooooaaaarrrreeeelllleeee ttttaaaalllleeee

lllliiiippppssssiiiinnnndddduuuu----sssseeee ddddeeee ffffuuuurrrriiiiaaaa ccccããããppppiiiittttaaaannnnuuuulllluuuuiiii

hhhhoooottttããããrrrrââââtttt ssssãããã ttttrrrriiiimmmmiiiittttãããã llllaaaa mmmmooooaaaarrrrtttteeee

rrrrâââânnnndddd ppppeeee rrrrâââânnnndddd,,,, ssssuuuufffflllleeeetttteeee............

ddddeeee ccccaaaarrrreeee ssss----aaaa lllleeeeggggaaaatttt............

–––– ffffuuuurrrrttttuuuunnnnãããã ddddeeee ffffuuuurrrrttttuuuunnnnãããã ––––

AAAA ffffoooosssstttt lllluuuummmmeeeeaaaa lllloooorrrr

ppppeeee ccccaaaarrrreeee aaaaiiii ddddeeeessssttttrrrrããããmmmmaaaatttt----oooo

ccccuuuu ppppllllâââânnnnssssuuuullll ttttããããuuuu............

aaaaiiii îîîînnnnttttiiiinnnnssss eeeeººººaaaarrrrffffaaaa ccccããããttttrrrreeee eeeellll

ssssppppuuuunnnnâââânnnndddduuuu----iiii ccccãããã nnnnuuuu ººººttttiiii cccciiiinnnneeee eeeeººººttttiiii............

dddduuuuppppãããã nnnnooooaaaapppptttteeeeaaaa aaaacccceeeeeeeeaaaa

llll----aaaaiiii îîîînnnnttttrrrreeeebbbbaaaatttt îîîînnnnccccãããã oooo ddddaaaattttãããã::::

„„„„DDDDeeee uuuunnnnddddeeee tttteeee ccccuuuunnnnoooosssscccc ccccããããppppiiiittttaaaannnneeee????

–––– ººººiiii vvvvaaaalllluuuullll aaaacccceeeessssttttaaaa rrrreeeecccceeee!!!!............ ––––

DDDDeeee uuuunnnnddddeeee tttteeee ccccuuuunnnnoooosssscccc????!!!!............””””

CCCCrrrriiiissssttttiiiiaaaannnn BBBBaaaalllliiiinnnntttt

Ion HultoanãIon Hultoanã

PPPPOOOORRRRTTTT SSSSUUUUSSSSPPPPEEEENNNNDDDDAAAATTTT

DDDDeeee uuuunnnnddddeeee tttteeee ººººttttiiiiuuuu ccccããããppppiiiittttaaaannnneeee

ººººiiii ccccããããrrrreeeeiiii cccchhhheeeemmmmããããrrrriiii îîîîþþþþiiii rrrrããããssssppppuuuunnnndddd

ssssttttâââânnnndddd ppppeeee ccccoooorrrraaaabbbbiiiiaaaa ccccaaaarrrreeee

ddddeeeeooooccccaaaammmmddddaaaattttãããã nnnnuuuu vvvveeeeddddeeee ppppããããmmmmâââânnnntttt????!!!!

AAAAssssccccuuuullllttttãããã vvvviiiissssaaaattttaaaa ttttrrrrããããddddaaaarrrreeee

ssssãããã ººººttttiiiiiiii nnnneeeebbbbuuuunnnniiiieeeeiiii ddddeeee lllleeeeaaaacccc

dddduuuuppppãããã ddddaaaattttiiiinnnniiii

ssssãããã----iiii ddddaaaaiiii ddddeeeezzzzlllleeeeggggaaaarrrreeee

ccccaaaa ttttrrrruuuupppp îîîînnnnttttrrrr----uuuunnnn oooocccchhhhiiii ddddeeeessssccccâââânnnnttttaaaatttt....

............................................................................................................................................................

PPPPiiiieeeerrrrdddduuuutttteeee ppppooooppppooooaaaarrrreeee

vvvviiiisssseeeezzzziiii ccccããããppppiiiittttaaaannnneeee

ccccoooorrrrããããbbbbiiiiiiii îîîînnnnttttrrrr----uuuunnnn ppppoooorrrrtttt ssssuuuussssppppeeeennnnddddaaaatttt

DDDDaaaannnniiiieeeellllaaaa MMMMiiiiccccuuuu

34 Marea Noastrã

În limbaj marinãresc ºi nu numai,noþiunea de „lup de mare” desemneazã opersonalitate umanã puternicã, hotãrâtã,altruistã, gata sã punã interesul colectivdeasupra celui personal, indiferent deriscurile asumate.

Mircea Novac în al sãu recent volum„Trãind printre lupii de mare” încearcãsã schiþeze ºi sã materializeze adevãrate„portrete de gen” vizând oameni, careconfruntaþi cu situaþii limitã, extrem depericuloase au dovedit pe deplin, cã suntdemni de onorantul statut al „lupului demare”. Aceasta, relevã autorul, nu esteexclusiv acordat doar comandanþilor ci ºitimonierilor, motoriºtilor, simplilormarinari de punte, care pot accede laacest onorant titlu marinãresc dacã daudovadã de echilibru psihic, de forþã,stãpânire de sine º.a.m.d.

Experienþele scriitorului de pemotonava Sinaia, vaporul Cotnari,experienþa inginerului mecanic Holbuþ,care-ºi învinge rãul de mare ce-l doborasistematic, întâmplãrile de la bordulcargoului Zalãu, al cargoului Braºov,contureazã situaþii de multe ori limitã ºiportrete puternice, bine definite aleprototipului „lupului de mare”.

Spiritul autorului, mereu cercetãtor,plin de o curiozitate scriitoriceascã,jurnalisticã, gãseºte noi tipuri depersonaje ºi pe mineralierul Bucegi,cargoul Dolj, unde autorul descoperã ºirelevã, prin scrisul sãu, nu „lupi demare”singuratici, ci echipe, colectivitãþiumane pentru care vasul, puntea, audevenit un al doilea cãmin, pe care toþi,sunt hotãrâþi sã-l apere împotriva stihiilornaturii.

Începând cu comandanþi, secunzi,nostromi, timonieri, motoriºti, cu care anavigat Mircea Novac l-au adoptat pe„scriitorul marinarilor” în „clubul”oarecum exclusivist, poate pe bunãdreptate al „lupilor de mare”.

Romanul-jurnal, apãrut la Editura„Semne” – Bucureºti 2008, se constituiedrept o lecturã incitantã, rod al scrisuluiunui „veteran” al întinderilor nesfârºitede ape, bun evocator de situaþii limitã ºiîn egalã mãsurã, în plan literar, unportretist de talie majorã!

DDDDrrrraaaaggggooooºººº CCCCiiiioooobbbbaaaannnnuuuu

SSSSSScccccchhhhhhiiiiii þþþþþþeeeeee ddddddeeeeee ppppppoooooorrrrrrttttttrrrrrreeeeeetttttt

35pentru tineret

Scufundate gânduri navigând inapusul dezbinat de rãsãritul cãlãuzit devise ce se pierd in obscuritate. Subsãgetile incandescente ale corpului cerescce se naºte dupã pieirea intunericului,afundatã în eterna tristeþe din adânculeu... zãbovesc încã puþin sub inveliºulsferei nãscocite de temeri justificate,simþindu-mã un prunc în uterul mamei...Nimic e cântecul suav al îngerilor încomparaþie cu matca focului ce ardesuflete zbuciumate .

Eternitate, deschide-þi aripile! Eusunt aici aºteptând sã-mi acoperi trupulde stele stinse. Du-mã cu tine acolo undelumile se imbinã, dincolo de realitate;unde spiritul e apã, unde corpul e doar o

imagine în mii de particule ce se dizolvãîn nisip, ce plutesc în oceanul aeruluipurtându-mã în valuri, amestecându-mãîn timp ºi spaþiu cu alte fire rãtãcite înmacrocosmos.

Urmele paºilor mei în clepsidratimpului nostru se vor ºterge odatã cuvârtejul inteligenþei timpului scãldat înmine. Arina virtualã acoperã aburulpâinii calde, pruncia zdrobitã de-un ecranîn culori moarte naºte monºtrii fãrãsimþiri umane. Renaºte ce-ai fost nudemult ºi lasã-þi piciorul desculþ în iarbãmoale, priveºte chipul palid, încercãnat acelui ce-þi este aproape ºi l-ai uitat.

CCCCaaaammmmeeeelllliiiiaaaa OOOOlllltttteeeeaaaannnnuuuu

FFFFFFIIIIIILLLLLLÃÃÃÃÃÃ DDDDDDEEEEEE JJJJJJUUUUUURRRRRRNNNNNNAAAAAALLLLLL

CCCCaaaassssccccaaaaddddãããã ddddeeee ssssuuuufffflllleeeetttteeee

Ana-Maria Vasilescu Ana-Maria Vasilescu (detaliu)(detaliu)

36 Marea Noastrã

La 15 august, de Sfânta Maria,patroana spiritualã a marinarilor,sãrbãtorim Ziua Marinei, zi de o mareîncãrcãturã istoricã ºi bogate tradiþiimarinãreºti.

Cu aceastã ocazie, Muzeul MilitarNaþional „Regele Ferdinand” ºi MuzeulMarinei Române, au organizat înperioada 8-17 august, o expoziþie cutema: „Din istoria Marinei Române”.Deschiderea oficialã a expoziþiei a avutloc la 8 august în holul central alMuzeului Militar Naþional.

Publicul a vizitat expoziþia interioarãºi exterioarã cu tematicã marinã, în care

figurau, instrumente de navigaþie:sextant, ceas de bord, felinar de bord, omachetã de telegraf, una de minã etc.Erau expuse de asemenea, diverseuniforme de marinã din diferite epoci,drapele, machete de nave, decoraþii,plachete, insigne – printre care ºi cele aleLNR, fotografii, portrete ºi sculpturi.Douã mari picturi marine, semnateDimitrie ªtiubei, se aflau printre pieselede rezistenþã ale expoziþiei. La vernisajulexpoziþiei din capitalã, au fost prezenþicadre militare active, în rezervã ºiretragere din marina militarã, veterani derãzboi marinari, membrii ai Ligii NavaleRomâne, reprezentanþi mass-media,muzeografi ai celor douã unitãþiorganizatoare, membrii ai ANVR, etc.

Au rostit scurte alocuþiuni domnii:Contraamiral de flotilã Gheorghe Petria –locþiitorul ºefului Statului Major alForþelor Navale, General(r) MarinDragnea – preºedintele ANVR, Coloneldr. Popa – directorul Muzeului Militar ºiCpt. Cdor. dr Olimpiu ManuelGlodarenco – directorul Muzeului Mari-nei Române, muzeu care în anul 2009împlineºte 40 de ani de la înfiinþare.

Fotografia de familie ºi cupa deºampanie au încununat vernisajulexpoziþiei de marinã 2008.

IIIInnnngggg.... IIIIllllaaaarrrriiiioooonnnn BBBBaaaarrrrbbbbuuuu

Ziua Marinei Romane – 2008Ziua Marinei Romane – 2008

Aurelia Ciobanu Aurelia Ciobanu MMMMaaaaiiiiccccaaaa DDDDoooommmmnnnnuuuulllluuuuiiiiMMMMaaaaiiiiccccaaaa DDDDoooommmmnnnnuuuulllluuuuiiii

37pentru tineret

OOOOccccttttoooommmmbbbbrrrriiiieeee01. Ziua Scafandrilor Militari02. Trupele române elibereazã capul depod Taman din Kuban (1943)06. Trupele române încep operaþiuniledin Ungaria (1945)08. Trupele române defileazã sub Arculde Triumf din Bucureºti (1878)10. Prima bãtãlie de la Jiu(1916)12. Trupele române ºi sovieticeelibereazã Clujul(1944)15. Încoronarea Regelui Ferdinand I ºi areginei Maria(1929)18. Sfântul Apostol ºi Evanghelist Luca24. Ziua Naþiunilor Unite25. Ziua Armatei Române30. Ziua Relaþiilor Publice Militare

NNNNooooiiiieeeemmmmbbbbrrrriiiieeee01. Intrarea triumfalã a lui MihaiViteazul în Alba Iulia(1959)02. Ziua Vânãtorilor de Munte10. Ziua Artileriei12. Ziua Statului Major General; ZiuaCercetaºilor Militari; Ziua GeodezilorMilitari15. Unirea Bucovinei cu România(1918)16. Ziua Transporturilor Militare23. Trupele române încep luptele înCehoslovacia(1944)27. Asasinarea lui Nicolae Iorga ºi a luiVirgil Madgearu(1940)28. Cucerirea Plevnei (1877)29. Ziua Infanteriei Marine

30. Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorulRomâniei

DDDDeeeecccceeeemmmmbbbbrrrriiiieeee01. Ziua Naþionalã a României – MareaUnire(1918)06. Sfântul Ierarh Nicolae; OcupareaBucureºtiului de trupele PuterilorCentrale(1916)07. Ziua internaþionalã a Aviaþiei Civile08. Ziua Constituþiei10. Ziua Internaþionalã a DrepturilorOmului14. România devine membrã aONU(1955)16. Începutul Revoluþiei din 16-22decembrie 198925. Naºterea Domnului Iisus Hristos(Crãciunul)26. Soborul Maicii Domnului30. Abdicarea forþatã a Regelui Mihai I;Proclamarea Republicii.

RRRREEEEPPPPEEEERRRREEEE CCCCAAAALLLLAAAANNNNDDDDEEEERRRRIIIISSSSTTTTIIIICCCCEEEE 2222000000008888

Florin Mihai Florin Mihai MMMMoooonnnnooooggggrrrraaaammmmããããMMMMoooonnnnooooggggrrrraaaammmmãããã

38 Marea Noastrã

La data de 4 noiembrie 2008, în salade festivitãþi a Cercului Militar Naþional,a avut loc ºedinþa lunarã de comunicãri afilialei LNR a capitalei.

Cu acest prilej dl. Contraamiral(r) dr.Eugen Laurian a prezentat comunicarea„Romania v/s Ucraina în faþa CurþiiInternaþionale de Justiþie – delimitareazonelor economice exclusive ºi aplatoului continental”.

Nu întâmplãtor aceasta a fostprezentatã de amiralul Eugen Laurianfãcând parte din delegaþia românã, care,în luna septembrie 2008 a participat laHaga, la sesiunea Curþii Internaþionale deJustiþie, care a dezbãtut problemarespectivã.

Insula ªerpilor – singura insulã dinMarea Neagrã, a fost luatã României defosta Uniune Sovieticã în anul 1948, iarîn 1997 a fost datã Ucrainei.

Expunerea amiralului Laurian acuprins 9 capitole:

1. Negocierile Româno-Sovietice1967-1987; 10 runde.

2. Negocierile Româno-Ucrainiene 34negocieri în 6 ani. În anul 1997, Româniaºi Ucraina au semnat tratatul de bazã ºiacordul conex, prin care s-a recunoscutdin partea românã apartenenþa Insulei

ªerpilor la Ucraina, urmând ca Tratatulde frontierã ºi Acordul de delimitare, cupretenþia Ucrainei la o suprafaþã de apãde 12.500 kmp, sã se dezbatã ulterior.

3. Impasul negocierilor. În anul 2003s-a semnat de cãtre cele douã þãri tratatulde frontierã. În 2004 România s-a adresatCurþii Internaþionale de Justiþie pentrusoluþionarea diferendului privind delimi-tarea apelor teritoriale.

4. Informaþii generale privind C.I.J.de la Haga, singurul organ de justiþieONU, înfiinþat în 1946.

5. Etapele procedurale: faza scrisã ºifaza oralã, cu expunerea poziþieiRomâniei ºi a Ucrainei. MemoriulRomâniei, redactat în limbile francezã ºienglezã a conþinut 1700 pagini.

6. Susþinerea fazei scrise.7. Susþinerea fazei orale – în perioada

2-19 septembrie 2008.8. Echipa României. Din România

agent Aurescu; co-agent Dinescu; patruprofesori avocaþi strãini, un magistratfrancez; consilieri ºi experþi.

Þara noastrã a invocat prevederileUNCLOS – Convenþia internaþionalã aDreptului Mãrii de la Montego Bay –Jamaica: Insula ªerpilor este orocã/stâncã nelocuitã ºi fãrã resurse

DDDDiiiinnnn vvvviiiiaaaaþþþþaaaa FFFFiiiilllliiiiaaaalllleeeelllloooorrrr LLLL....NNNN....RRRR.... –––– FFFFiiiilllliiiiaaaallllaaaa BBBBuuuuccccuuuurrrreeeeººººttttiiii

39pentru tineret

proprii ºi ca atare zona economicãexclusivã ºi platoul continental urmeazãalte reguli de delimitare decât cele aleunui teren locuit.

Curtea Internaþionalã de Justiþie va dasentinþa sa, definitivã ºi obligatorie, încursul trimestrului I – 2009.

9. Echipa Ucrainei.A fost un regal al ºtiinþelor ºi artelor

marine.Cu prilejul acestei întâlniri deosebite,

dl. Contraamiral(r) Eugen Laurian aînmânat însemnele de înaintare în grad a

domnului comandor(r) Ion-DãnuþToader, la gradul de contraamiral deflotilã în retragere.

Dupã aceastã festivitate, cei prezenþi,au vizitat expoziþiile de artã plasticã dinsãlile Palatului Cercului Militar Naþional:Galeria Artelor – studioul de arte plasticeal armatei, coordonator domnul ValentinTãnase, Sala Rondã – doamna EcaterinaMihai ºi domnul Ion Hultoanã, salafoaier – domnul Nicolae Dumitru Chilia.

IIIInnnngggg.... IIIIllllaaaarrrriiiioooonnnn BBBBaaaarrrrbbbbuuuu

Marian Gino ªtefan Marian Gino ªtefan

40 Marea Noastrã

Muzeul Marinei Române, instituþieunicã în România prin profil ºireprezentare, funcþioneazã înMunicipiul Constanþa, pe Strada Traiannr. 53, într-un edificiu, monumentistoric construit în anii 1908-1909, undea funcþionat fosta ªcoalã Navalã.

Inaugurat în anul 1969, MuzeulMarinei Române contribuie la formareaimaginii trecutului românesc legat deape, în cadrul expoziþiei permanenteregãsindu-se cele mai importante repereale navigaþiei în spaþiul carpato-dunãreano-pontic din cele mai vechitimpuri pânã în prezent, formarea ºidezvoltarea Flotilei Fluviale Române, aFlotilei Regale a României, a MarineiMilitare în contextul celor maiimportante evenimente care au marcatistoria românilor în perioadele modernãºi contemporanã. De asemenea, esteilustratã activitatea Marinei Comerciale,a activitãþii portuare.

Între cele mai importante exponate,unicat din România, menþionãm: oamforã romanã cu seu topit de oaiedatând din sec. II-III, descoperitã înMarea Neagrã, o monoxilã în lungimede 10 m. datând din secolul al XV-lea,descoperitã în albia Criºului Alb, obombardã de secol XV folositã penavele medievale, un tun naval de secolXVIII. De asemenea, machete ale celormai reprezentative nave care au brãzdatPontul Euxin (Marea Neagrã) de-a

lungul timpului: nave elene ºi romane decomerþ ºi de rãzboi, o navã comercialãgenovezã, pânzarul moldovenesc, ogalerã otomanã º.a.m.d.

Parcul instituþiei oferã vizitatorilorimaginea unor colecþii tematicesugestive, aici fiind amplasate pieseoriginale ºi reprezentative precum:ancore medievale, mine marine ºifluviale folosite în cele douã rãzboaiemondiale, diferite tipuri de elice ºiancore moderne, tunuri navaleantiaeriene de origine austro-ungarã,suedezã, cehoslovacã, italianã, ruseascãºi motoare navale care au funcþionat peprimul submarin românesc –,,Delfinul”, canonierele ºi distrugã-toarele româneºti. Aici pot fi vãzute ºidouã nave de construcþie sovieticã: ovedetã blindatã fluvialã ºi o vedetãtorpiloare, precum ºi o vedetã dragoarefluvialã de concepþie româneascã.

Tot în cadrul incintei se aflã TroiþaMarinarilor, o realizare de excepþie aunui artist din Maramureº, care aîncrustat în lemnul crucii simbolurisemnificative ale navigaþiei româneºti:pânzarul moldovenesc, prima corabiecomercialã româneascã, ,,Mariþa”,prima navã cu aburi a Flotilei de Rãzboi,,,România” ºi bricul ,,Mircea”.

CCCCpppptttt.... ccccddddoooorrrr ccccoooonnnnffff.... uuuunnnniiiivvvv.... ddddrrrr.... OOOOlllliiiimmmmppppiiiiuuuu MMMMaaaannnnuuuueeeellll GGGGLLLLOOOODDDDAAAARRRREEEENNNNCCCCOOOO

SCURTÃ PREZENTARE A MUZEULUI MARINEI ROMÂNE

Ovidiu Oprea Ovidiu Oprea CCCCoooommmmppppoooozzzziiiiþþþþiiiieeeeCCCCoooommmmppppoooozzzziiiiþþþþiiiieeee

42 Marea Noastrã

Noþiuni generale:Gibraltarul este o remarcabilã

înãlþime muntoasã, cunoscutã în generalde marinarii britanici sub denumirea„Stânca” (The Rock). Ea rãsare abruptdin partea sudicã cu înãlþimea deeleveþie 424,3 m. Partea sudicã estescurtã ºi se terminã cu Europa Point(latitudine 36 grade 07 minute Nord,longitudine 3 grade 21 minute West).

Partea esticã a stâncii esteinaccesibilã. Oraºul Gibraltar este situatîn Baia Catalan aproximativ 3 cabluriNord de Sandy Bay. Cablurilesubmarine sunt lãsate în Sandy Bay ºiapar încadrate prin linii pe harta denavigaþie. Partea nordicã a stâncii estedreaptã ca un zid cu elevaþie de 114 m.

Ismul este un plan nisipos de 26picioare înãlþime, care se extinde pânã la

piciorul stâncii Siera Carbonera.Porþiunea sudicã dintre stâncã ºigraniþã este ocupatã de câtevaclãdiri temporare. Între graniþabritanicã ºi spaniolã este o porþiuneneutrã ºi imediat lângã aceasta, peteritoriul spaniol este oraºul Laþinea.

La aproximativ 50 Mm – Est deGibraltar, predominã curentul deEst, extrem de variabil, care necesitãprecauþiuni speciale în momentulnavigaþiei dinspre Est.

Estic sau vestic, curentul nu estemai mare de 3 Noduri în oriceperioadã a anului, în mod frecventviteza lui este de 1 Nod.

Staþia de semnalizare a Amira-litãþii este situatã pe partea nordicã,aproximativ o jumãtate de milã N deEuropa Point, rapoartele prin Lloydfiind receptate, primite ºi transmisede aceasta.

TRECEREA PRIN STRÂMTOAREA GIBRALTAR ªI PORTUL GIBRALTAR

ªtefan Popescu ªtefan Popescu PPPPeeeeiiiissssaaaajjjj mmmmaaaarrrriiiinnnnPPPPeeeeiiiissssaaaajjjj mmmmaaaarrrriiiinnnn

Lumini ºi semnale de ceaþã:O luminã este datã de turnul

Victoria, 162m unghi de elevaþie, careeste un turn alb, rotund, cu dungi roºii,de 61 picioare înãlþime, situat în GrandEuropa Point.

Semnalele de ceaþã sunt transmise dela far. O geamandurã luminoasã, cubaterii, vopsitã în roºu ºi galben, cu flaºurialbe, luminând la fiecare 5 secunde estesituatã ºi poate fi detectatã la aprox. 15Mm N-E de Europa Point. Alta, roºie, cureflector radar este la aproximativ 2,5mile NE de Europa Point.

Ancorajul:Este deschis în baie, navele fiind în

siguranþã pentru cã adâncimea variazãde la 5 – 40 picioare. Vasele de obiceiancoreazã în partea de W a portului. Înport pescajul maxim este de 31 picioareºi 6 inch. Zonele interzise sunt indicateprin linii pe harta de navigaþie.

Exerciþiile submarine sunt frecventela West de punctul determinat decoordonatele (lat. 36 grade 8 minuteNord, long. 4 grade 57 minute West).

Curenþii de maree:În partea de Est a Gibraltarului,

mareea este la diferenþã de 4 ore de ceadatã în hartã ºi în partea de Sud la 3,5 ore.

Pescuitul este deschis între Mai ºiOctombrie pe coasta spaniolã, la Nordde Gibraltar.

Consulate existente: Italia, Belgia,Danemarca, Franþa, Grecia, Finlanda,Israel, Liberia ºi Portugalia.

Documente necesare intrãrii cu navaîn port:

• 3 Crew Lists ( 3 liste de echipaj);• 4 Passenger Lists (4 liste de pasa-

geri);• Arival Raport (raport de sosire ce

va fi completat când s-a dat liberãpracticã ºi declaraþia de sãnãtate);

• Ship’s Registern (actele de registru);• Deratisation Certificate (certificat

de deratizare);• Lood Line Certificate (certificatul

de încãrcare);• Ship’s Articles • Certificatul de siguranþã pentru

poluare.

Pilotajul:Obligatoriu pentru toate navele,

exceptând cele care ancoreazã. Nota desosire trebuie datã prin agent cu 24 oremai devreme. Navele vor veni lângãRosia Bay, unde pilotul va urca la bord,fie noapte fie zi. Pilotina este vopsitã înnegru ºi poartã steagul internaþionalpentru pilotaj. Se contacteazã prinradiotelefon Gibraltar Point în canalul16 ºi se transmit datele în canalul 12.Serviciul este de 24 de ore.

Intrarea în port:Comandantul trebuie sã anunþe

agentul înainte de intrarea în port,despre orice bolnav aflat la bord, astfelîncât medicul sã poatã ajunge odatã cuautoritãþile, libera practicã fiind datãdupã acordarea declaraþiei de sãnãtate.

Când este necesar pentru acostare,remorcherele întâlnesc vapoarele la mol.

43pentru tineret

44 Marea Noastrã

Se folosesc parâmele de remorcaj alevaporului. De-a lungul danelor,adâncimea maximã este de 31 picioare 6inch. Este necesar ca odatã cutransmiterea ETA, comandantul sãtransmitã ºi pescajul navei. Navele cefac buncheraj, sau iau apã ºi care nuopereazã cu pasageri sau mãrfuri, nutrebuie sã plãteascã decât 12,5% dinpreþul danei, dacã nu depãºesc 8 ore destaþionare. Dana nr. 2 este o danã pentrucontainere, putând acosta nave culungimea de 385 picioare ºi pescaj de 28picioare. Existã danã de buncheraj de 31picioare adâncime, pentru motorinã,petrol, gaze, uleiuri.

Agenþii sunt automat anunþaþi desosirea navei odatã cu transmiterea ETA(prin ETA se înþelege poziþia navei,drumul, viteza, ziua ºi ora la care navava ajunge în port).

Comandantul poate anunþa agentuldacã este nevoie de asistenþã medicalã,existând un spital pentru orice fel detratament.

Pentru apã de consum, de-a lungulmolului se aflã conducte de apã, ce potda 60 – 80t/h.

Nu existã restricþii de nici un fel labord pentru bãuturã ºi þigãri, iarmembrii echipajului pot aduce la bordcantitãþi mici pentru imediata lorfolosinþã. Nu este nevoie de cãrþi deidentitate. Existã facilitãþi pentrurepatrierea membrilor de echipaj.Timpul este GMT + o orã. Telefonulpoate fi plasat la bord sau la danã… 10lire montarea.

LLLLaaaauuuurrrreeeennnnþþþþiiiiuuuu MMMMaaaannnnuuuueeeellll MMMMaaaaccccaaaarrrriiiieeee

Petre MoþiuPetre Moþiu