managementul integrat

Upload: andrei-kolozsvari

Post on 03-Jun-2018

236 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/12/2019 Managementul integrat

    1/3

    Managementul integrat: Principii : Principiul bazinal:integrarea resurselor si a folosintelor intr-un b.h./Gospodarirea durabila a resurselor de apa/Gospodarirea unitara cantitate-calitate/ Pricipiulprecautiei: planificarea strategica/ Principiul raspunderii:poluatorul plateste/ Principiul economic: beneficiarulplateste/ Dreptul accesului la apa/ Pr. solidaritatii:colaborarea celor implicati

    OBIECTIVELE NOII POLITICI EUROPENEPrevenirea deteriorarii, conservarea si dezvoltarea biodiversitatii ecosistemelor acvatice, a ecosistemelorterestre si a zonelor umede care au legatura cuecosistemul acvatic;/ Dezvoltarea durabila a s istemuluide g.a. prin protejarea pe termen lung a resurselor deapa disponibile in vederea asigurarii alimentarii cu apapotabila si a alimentarii cu apa a altor folosinte;/Imbunatatirea starii mediului acvatic prin masurispecifice de: -reducere progresiva a emisiilor si

    pierderilor de substante prioritare / -reducerea sistoparea emisiilor de substante periculoase;/ Prevenireadeteriorarii calitatii apelor subterane si reducereaprogresiva a poluarilor;/ Prevenirea si diminuareaefectelor negative ale apelor inundatii si secete;/Atingerea obiectivelor relevante din conventiileinternationale , inclusiv cele referitoare la diminuareapoluarii mediului marin.

    BILANTULScop: Cunoasterea resurselor de apa/ Determinareagradului de satisfacere al folosintelor/ Verificareaparametrilor de exploatare i de gestionare aresuselor de ap / Fundamentarea deciziilor dedezvoltare a folosintelor/ Necesitatea extinderii graduluide echipare cu lucrari pentru redistribuirea in timp sispatiu a scurgerii/ Determinarea gradului de solicitare aresurselor

    BILANTUL DEBITELOR=Compararea resurselor de apa cu cerintele de apa A. In regim neamenajat: - bilant pe valori singularecaracteristice/- Qmed zilnic minim: annual: vara 95%/ -Qmed lunar minim: annual: vara 95%B. In regim amenajat: - bilant cumulative /- resursele deapa: incl. din acumulari si derivatii /- cerintele de apa:debitele totale necesare de calcul:- consumurile de apa

    ale folosintelor amonte- cerintele de apa din sectiune- debitul minim necesar in albie/ Rezultatul bilantului :excedente/ deficite

    Metoda bilantului cumulativConsta in analiza efectului global al amenajarilor deg.a. din amonte asupra sectiunii de calcul considerate./Debitul afluent este considerat cel din regim natural,deci fara a tine seama de modificarile de hidrograf dinamonte./Ecuatia generala de calcul este: Qdisp = Qnataf Qp + QrPentru calculul bilantului debitul disponibil se comparacu debitul necesar in sectiune pentru satisfacereafolosintelor: Q= Qdisp - Qnec

    BILANTUL CALITATIVCompararea incarcarii cu ape uzate si capacitatii dereceptie a emisarului ntr-o sectiune - Incarcarea (R): cantitatea medie exprimata in [Kg/s] pe fiecareindicator, luand in calcul Qmed [m 3/s] si concentratiamedie [mg/l]; - Capacitatea de receptie (Cr): n Kg/s secalculeaza: Cr = Q 95% [m

    3/s] x concentratia limita [mg/l]; Excedentul (E) sau deficitul (D) este diferenta dintreincarcare si capacitatea de receptie. Gradul de

    suportabilitate este raportul dintre concentratiarealizata si concentratia limita intr-o sectiune de rau.

    MODEL DE CALCUL PENTRU O RETEA INTEGRALA Noduri: confluente, prize, evacuari, sectiuni de masuraArce: tronsoane de rau, acumulari, derivatii, aductiuniPentru perioada t functionarea retelei integrale esteinsumarea tuturor retelelor partiale pe arce:

    n St+1 = St + Q i

    i St starea retelei la inceputul perioadei t n numarul arcelor retelei integraleQ i modificarile de debit pe un arc i

    Diluia Gradul de diluie reprezint raportul dintre debitulreceptorului Q i debitul apelor uzate q dupamestecarea complet: d = Q / q Dac amestecul nu s -a realizat complet, diluia real sestabilete cu relaia: d = a (Q +q)/ q a coef. de amestec adimensional, depinde de:Conditiile hidraulice de amestec/ Distanta de amestec/Locul de evacxuare a apelor uzate in emisarDistana de amestec mare duce la formarea unei fii deap uzat care mpiedic desfurarea normal a

    proceselor de autoepurare.

  • 8/12/2019 Managementul integrat

    2/3

    Estimarea capacitatii de autoepurare a unui ru Se face in functie de:Viteza de consum a oxigenului: ko= (lgLo - lgLt) / t Lo- incarcarea cu substante organice masurata princoncentratia de CBO5 in sectiunea initialaLt- idem, in sectiunea avalt timpul de curgere a apei intre cele doua sectiuniCoeficientul de reaerare : ka = c v/h c coeficient ce depinde de panta si caracteristicilealbiei/ v- viteza medie a apei in albie/ h- adancimeamedie a apei

    Procese care au loc n autoepurareProcese fizice : diluare, amestec, difuzie, sedimentare,coagulare, dizolvarea de oxigen, degajarede gaze n aer,influenate i de radiaia solar IR i UV, temperaturaapei; Procese chimice :neutralizare, oxidare, reducere,floculaie, precipitare, adsorbie, absorbie, descompunere fotochimic; Procese biologice : prinbiocenoza proprie ce concureaz elementele strine, fie

    direct, prin aciune litic (bacteriofagi), filtrare (scoicile),consum (de ctre protozoare) sau secreia desubstanetoxice pe ntru intrui (actinomicetele); procesebiochimice : n cadrul ciclurilor azotului, sulfului icarbonului, pe baza activitii microorganismelorspecifice (bacterii, fungi).

    Factori care in flueneaz capacitatea de autoepurare aapelorGradul de impurificare al apei /Procesul de sedimentare/Oxigenarea apei /Luminozitatea/ Temperatura /Caracteristicile hidraulice ale albiei i scurgerii apei / Tipul de lucrri hidrotehnice

    Caracterizarea apelor dpdv biologicMetode:-Sistemul saprobiilor+-Indicii biologici:toleranta unor specii la poluare-Indicii de diversitate:efectul poluarii prin analiza destructura a biocenozei:-bogatia de specii-distributianumerica in cadrul unei specii-Indicii de comparare abiocenozelor Biocenoza: totalitatea speciilor de plante sianimale dintr-un bazin acvatic Planctonul: totalitateaorganismelor ce traiesc in apele libere: - fitoplancton si-zooplankton Bentosul: formatiunea biologica localizatala intersectia dintre substratul solid si apa: - fitobentos si

    zoobentos Componen a taxonomic : totalitateaspeciilor Nr. de organisme Abunden a densit ii Gradul

    de cura enie Gradul de murd rie

    Conditii de satisfacere: - durata de satisfacere- volumul (cantitatea globala) deapa- debitul (cantitatea instantanee)- conditii calitative-conditii speciale: cota, nivel, uniformitateProbabilitatea de satisfacere: Este limita raportuluidintre numarul de ani in care cerintele sunt integralsatisfacute si numarul total de ani analizat.

    PRIORITATI DE SATISFACERE1. Satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei 2.Alimentarea cu apa pentru animale3. Refacerea rezerveide apa pentru incendiu4. Mentinerea echilibruluiecologic si a habitatelor acvatice5. Alimentarea cu apaindustriala6. Spalatul si stropitul strazilor

    Marimi caracteristice: Cerinta de apa: cantitatea de apa care trebuie prelevatadin sursa pentru a satisface in mod rational folosinta.Necesarul de apa: cantitatea de apa care trebuiefurnizata unei folosinte in punctul de utilizare.

    Consumul de apa: diferenta dintre cantitatea de apaprelevata din sursa si cea evacuata in emisar.

    Qs = Ks x Kp x N/ D [m 3/s] N=U x n Ks= coef. pt. nevoile tehnologice ale sistemelor dealimentare cu apa si canalizareKp= coef. pentrupierderile pe aductiune si in reteaua de distributieD=durata de timp pentru care se calculeaza necesarul (zi,luna)N=necesarul de apa U=nr. de unitati caract.folosintei (locuitori, utilaje, animale, unitati decapacitate)n=necesarul de apa specific unitatilor decapacitateC=Ks x Kp x(Ng+Np+Nag.ec+Nri) [m 3/zi]

  • 8/12/2019 Managementul integrat

    3/3

    PABH- Componenta structurala a SDAMBH- Scop: fundamentarea masurilor, actiunilor, solutiilor silucrarilor pentru: realizarea si mentinerea echilibruluidintre cerintele de apa ale folosintelor si disponibilul deapa la surse; diminuarea efectelor negative ale

    fenomenelor naturale asupra vietii, bunurilor siactivitatilor umane (inundatii, exces de umiditate,seceta, eroziunea solului); utilizarea potentialului apelor(producerea de energie hidromecanica si hidroelectrica,navigatie, extragerea de materiale de constructii,aquacultura, turism, agrement, peisagistica etc.);determinarea cerintelor de mediu asupra resurselor deapa. inventarierea resurselor hidrologice (naturale) deapa de suprafata si subterana; determinarea situatieiactuale a utilizarii pe folosinte a resurselor de apa;identificarea amenajarilor structurale existente pentruasigurarea disponibilului de apa la surse si a principalilorparametri de performanta; determinarea cerintelorviitoare socio - economice si de mediu privind resurselede apa; identificarea optiunilor fezabile pentrurealizarea echilibrului dintre disponibilul la surse sicerintele de apa ale folosintelor; evaluarea preliminara a riscului potential la inundatii in B.H.; identificarea actiunilor , masurilor, solutiilor si lucrarilor necesarepentru:atingerea gradului acceptat de protectie lainundatii a asezarilor umane si a bunurilor;/diminuareaefectelor secetelor, tendintelor de aridizare, excesuluide umiditate si a eroziunii solurilor;/utilizareapotentialului apelor;/satisfacerea cerintelor de mediuasupra resurselor de apa (cerinte hidrologice, hidraulicesi ecologice); identificarea constrangerilor , a conflictelorde interese si a solutiilor de rezolvare; analiza de impact

    si evaluarea riscurilor induse de actiunile, masurile,solutiile si lucrarile propuse in planul de amenajare albazinului hidrografic.

    PMBHObiective si scopPMBH este un instrument de analiza si planificare indomeniul apelor elaborat la nivelul intregului b.h. princare sunt stabilite obiective tinta pe o perioada de 6 ani,pe baza analizei starii corpurilor de apa.Pentru realizarea obiectivelor de mediu PMBH propunePrograme generale de masuri care au ca scop:asigurarea resurselor de apa atingerea starii bune aapelor, ca o garantie a utilizarii durabile a acestora.STRUCTURAUE a stabilit o strategie comuna in procesulde elaborare a PMBH pe marile b.h. din Europa./Comitetul Directorilor de Apa din tarile UE coordoneaza11 Grupe de lucru axate pe urmatoarele activitati:- Tipologie, clasificarea apelor tranzitorii si a apelorcostiere- Conditii de referinta ale apelor de suprafata-Analiza presiunilor si evaluarea impactului- Ape cu regimputernic modificat antropic- Sisteme informaticegeografice GIS- Intercalibrare si Monitoring- Analiza economica- Participarea publicului la

    managementul b.h.- Ape subterane- Metode deplanificare la nivel de bazin hidrografic- Modul deraportare la UE

    Avizul de g.a.Actul tehnico- juridic care conditioneaza i permitefinantarea si/sau executia lucrarilor pe ape sau nlegtur cu apele ,dezvoltarea si modernizarea unorprocese tehnologice, obtinerea permiselor deexploatare a nisipurilor si pietrisurilor din albiile simalurile cursurilor de apa etc. Pe baza uneidocumentaii tehnice ntocmit de o firm atestat La faza SF sau PTAutorizaia de g.a. Actul tehnico- juridic care conditioneaza si permitefunctionarea sau exploatarea obiectivelor pe ape sau inlegatura cu apele si prin care se acorda dreptul defunctionare a folosintelor de apa, de evacuare a apelordupa utilizare, de folosinta a albiilor minore, deexploatare a nisipurilor si pietrisurilor din albiilecursurilor de apa etc.

    Masuri pentru reducerea impactului ACHMasuri pt asigurarea efectelor benefice: verificarea si

    justificarea necesitatii si oportunitatii -studiu defezabilitateMasuri pt diminuarea efectelor negative: - studii de

    impactMasuri complementare pt ameliorarea impactului:lucrari antierozionale si de stabilizare versanti/impaduriri /trasee de drum si retele noiMasuri compensatorii pt efectele negativeMasuri psiho- sociale: - informare - participare public