MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

Dimensiunea Ergonomica

DISCIPLINA: Managementul clasei de elevi

TEMA: Dimensiunea ergonomica in managementului clasei de elevi

SUBIECTUL: Structura dimensiunii ergonomice

TIPUL LECTIEI: Predare -Invatare

LOCUL DE DESFASURARE: Amfiteatru

OBIECTIVE OPERATIONALE:

- sa denumeasca termenul de „dimensiunea ergonomica”,

- sa identifice cele 8 probleme ale structurii ergonomice in clasa,

- sa descrie caracteristicile fiecarei probleme a structurii ergonomice in clasa,

- sa argumenteze alegerea unei variante de amenajare a unei clase patrate din cele 4

prezentate in test.

STRATEGII DIDACTICE:

1. Principii didactice:

- principiul participării si invatarii active,

- principiul conexiunii inverse.

2. Metode de invatare:

- metode de comunicare orala: expunere, conversaţie,

- explicaţia,

- dialogul,

- brainstormingul.

3. Metode de evaluare:

- evaluarea frontala : întrebări bazate pe raspuns oral ,

- evaluarea scrisa: teste.

4. Forme de organizare:

- frontala

- individuala

5. Forme de dirijare a invatarii: dirijata de profesor.

MATERIAL DIDACTIC:

- suportul teoretic (coli redactate),

- coli A4 pe care sunt scrise cele 8 probeme ale structurii ergonomice ale clasei de

elevi,

- teste.

BIBLIOGRAFIE:

Iucu, B.,R, (2005) Managementul clasei de elevi . Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de

criză educaţională. Ediţia a II-a revazută şi adaugită , Polirom

Oprea. L.C, (2008) Strategii didacice interactive, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti

Manolescu, M.,(2005) Evaluarea şcolară - metode, tehnici , instrumente, Ed. Meteor Press,

Bucureşti

Ulrich. C., (2000) Managementul clasei de elevi – învăţarea prin cooperare , Editura Corint,

Bucureşti

Cerghit . I (2006) Metode de învăţământ , Editura Polirom , Iaşi

Ortan, F.,(2003), Management educaţional, Editura Universităţii din Oradea, Oradea

Ioan Serdean, (2004), Pedagogie-compediu, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti

http://www.didactic.ro/files/19/specificuldimensiuniiergonomice_n_nv_m_ntulprimar.doc

Desfasurarea lecţiei:

Moment organizatoric:

- pregătirea lectiei,

- organizarea si pregătirea clasei,

- anunţarea modului de desfăşurare a activităţii.

Predarea propriu-zisa:

DIMENSIUNEA ERGONIMICA

,,Managementul’’este un termen care are multiple înţelesuri şi care, în accepţiunea lui

generală se referă la activitatea şi arta conducerii. Introdus iniţial în limba română pentru a fi utilizat

în domeniul economic, aria lui a fost ulterior extinsă şi în alte domenii, printre care se numără şi cel

al educaţiei, sub numele de ,, management educaţional’’. În condiţiile actuale orice cadru didactic

trebuie să fie, pe lângă un bun pedagog, şi un bun manager, care trebuie să demonstreze câteve

comportamente fundamentale în activitatea sa cu clasa de elevi : de organizare, de planificare, de

coordonare, de conducere, de planificare, de îndrumare, de motivare, de consiliera, de conducere, de

control şi evaluare.

Managementul clasei de elevi este un domeniu de cercetare în ştiinţele educaţiei care studiază

atât perspectivele teoretice de abordare ale clasei de elevi, cât şi structurile dimensional – practice ale

acesteia(ergonomică, psihologică, psiho-socială, normativă, relaţională, operaţională şi creativă)

Dimensiunea Ergonomică

Cand facem referire la dimensiunea ergonomica, avem in vedere urmatoarele probleme:

1.- forma clasei

2.- suprafaţa şi volumul

3.- luminarea şi ventilarea

4.- dispunerea mobilierului

5.- vizibilitatea

6.- pavoazarea (amenajarea sălii de clasă)

7.- clasa orientată (spre nevoile copilului )

8.- datoria Pedagogului

Aceste probleme, nu pot fi considerate ca secundare sau lipsite de importanta pentru succesul

activităţii la catedra a cadrului didactic. Suporturile investigaţionale moderne aduc probe certe în

favoarea acestor dimensiuni, considerându-le fundamentale în economia generala a procesului

didactic, ca proces managerial. Analiza unor subiecte, cum ar fi cele anterior menţionate: dispunerea

mobilierului din sala de clasa, vizibilitatea, în sensul poziţionării elevilor în bănci şi pavoazarea sălii

de clasa, au determinat reconsiderarea unor structuri dimensionale ale managementului clasei de

elevi.

1- Forma clasei: este determinată de câţiva factori : obţinerea unui ambient cât mai plăcut ;

asigurarea unei mobilări variate din punct de vedere funcţional ; obţinerea parametrilor igienici

recomandaţi de medici (ventilare , luminare naturală) şi asigurarea unei construcţii eficiente şi

durabile .

Din analiza realizărilor de până acum rezultă că formele (geometrice) de clasă , cele mai utilizate

sunt pătratul şi dreptunghiul compact . Forma pătrată permite o flexibilitate remarcabilă în aranjarea

mobilierului şi favorizează micşorarea distanţei de la tablă la ultimul rănd .

În funcţie de ciclurile de învăţământ se pot adopta variante de mobilare diferite : tradiţional (în cazul

ciclului primar) sau aula şi de conferinţă (pentru ciclurile mai mari de învaţământ) .

2- Suprafaţa şi volumul clasei: se determină în funcţie de numărul de elevi acceptat pentru o

grupă (rezultat al posibilităţilor economice şi de acoperire cu cadre didactice) . Se consideră că

suprafaţa optimă pentru un elev este în jurul a 1,5 mp şi că numărul de elevi într-o clasă variază între

25 şi 40 pe plan mondial .

3- Luminarea şi ventilarea clasei: influenţează hotărâtor procesele educaţionale. Luminarea

naturală se poate asigura prin vitrarea unuia sau mai mulţi pereţi(adiacenţi sau opuşi) ai clasei astfel

încât să se realizeze o suprafaţă vitrată de 1/3 din suprafaţa pardoselii. Criteriul principal care este

urmărit în proiectarea unei săli de clasă este obţinerea unei luminări cât mai uniforme pe suprafaţa de

lucru. Modul de luminare naturală are o influenţă covârşitoare asupra formei sălilor de clasă,

impunându-se două tipuri principale :

- clasa orientată(dirijată) este de formă dreptunghiulară iar cea mai bună luminare se obţine

prin vitrarea uneia din laturile lungi, asigurându-se o lumină dirijată, de la stânga, care

impune o mobilare frontală a clasei

clasa neorientată este de obicei de formă pătrată în care se poate realiza organizarea liberă care

impune asigurarea unei luminări generale pe tot perimetrul.

Orientarea claselor se face preferenţial către sud – est, considerându-se că se asigură astfel

lumină de cea mai bună calitate.

Aerisirea în sala de clasă se obţine relativ uşor în soluţiile cu luminarea naturală bilaterală sau

cu ferestre pe pereţii adiacenţi şi mai dificil în soluţia cu iluminarea pe o singură parte.

4- Mobilierul scolar:- reprezinta o parte importanta a bazei tehnico-materiale a invatamantului si

potrivit specialistilor domeniului este compus dintr-o serie de piese de mobile folosite in mediul

scolar,ca suporturi conexe,in scopul indeplinirii unor obiective educationale.In compozitia mobilierul

scolar intra atat piesele destinate locurilor de studiu si de invatare ale elevilor cat si mobilierul

personal rezervat cadrului didactic. Din punct de vedere ergonomic ,mobilierul scolar este realizat

corescpunzator caracteristicilor psiho-somatice ale elevilor si adecvat spatiului de clasa,in timp ce

dintr-o perspective didactica,acesta trebuie instalat si reglat dupa obiectivele instructive educative ale

activitatii. Istoricul mobilierului in sala de clasa dateaza in din antichitate sub forma mesei simple si

devine mobilier in epoca medievala.In sistemul de invatamant romanesc banca a fost introdusa in

jurul anului 1830.

Atributele moderne ale mobilierului salii de clasa dupa Ullrich(1995) sunt: simplitatea,

functionalitatea, durabilitatea, instructionalitatea si modulariatatea. Specialistii in ergonomie scolara

sunt preocupati in momentul de fata de realizarea unui mobilier al salii de clasa dupa standard

anterioare care poate sa ofere elevului atat autonomie functionala cat si posibilitatea de organizare a

activitatii educationale pe grupuri de elevi. Modularitatea mobilierului scolar ajuta ca sala de clasa

sa fie organizata si reorganizata,compusa si descompusa in functie de sarcina didactica fundamentala

si de stilul educational al cadrului didactic.

Aranjarea şcolară :

Aranjarea şcolară clasică :

Avantaje : pentru prezentarea referatelor ; utilă pentru strategiile expositive; sala de clasă nu

trebuie rearanjată , bună pentru instruirea tradiţională .

Dezavantaje : participanţii sunt , de regulă , mai pasivi ; discuţiile se desfăşoară , în

principal , între un participant şi coordonator .

Aşezarea în formă de “U” sau potcoavă :

Avantaje : pentru susţinerea referatelor , cu o perspectivă bună a profesorului asupra

participanţilor , aşezare cunoscută la adunări , festivităţi .

Dezavantaje : necesită mult loc , iar în cazul în care se distribuie scaune şi în partea inferioară

a potcoavei , cei ce le vor ocupa nu se mai pot vedea , distanţele mari între participanţi .

Pătrat :

Avantaje : nu necesită multă planificare , această aşezare simplă poate fi realizată ca acţiune

împreună cu participanţii , profesorul nu ocupă un loc exclusiv .

Dezavantaje : nu toţi participanţii se pot vedea .

Grupe de mese în plen :

Avantaje : se potrivesc foarte bine activităţilor în perechi prin faptul că participanţii se pot

vedea unii pe alţii şi sunt mult mai implicaţi ; aranjare potrivită schimbului dintre munca în

plen şi activitatea pe grup , fără a necesita o rearanjare , grupele menţinându-se şi în plen .

Dezavantaje : această aranjare necesită mult loc şi în cazul în care numărul este prea mare ,

locul devine stârmt .

Cerc , fară mese :

Avantaje : dispar mesele ce funcţionează ca nişte bariere , au loc mulţi participanţi , acest tip

de aşezare duce la crearea unei atmosfere de dialog . Dezavantaje : nu toţi elevii sunt

obisnuiţi cu o astfel de aşezare liberă , pentru început mulţi dintre ei nu se vor simţi prea bine

în această aranjare , băncile protectoare disparand .

Aranjarea şcolară clasică

Aşezarea în formă de “U” sau potcoavă

Pătrat

Grupe de mese în plen

Cerc , fără mese

5- Vizibilitatea: reprezintă o substructură dimensională a managenentului clasei de elevi ,

dependentă de ergonomia acesteia . Vizibilitatea este o constantă ergonomică , apropiată de igiena

şcolară şi presupune adaptarea spaţiului şcolar al clasei, inclusiv al mobilierului la necesităţile

somato-fiziologice şi de sănătate ale elevilor . Totodată , vizbilitatea este condiţionată de dispunerea

mobilierului în clasa de elevi şi de starea de sănatate a elevilor . La acest nivel avem în vedere copiii

cu deficienţe de vedere , cu deficienţe de auz , cu deficienţe structurale ale scheletului precum şi

copiii care din punct de vedere fizic sunt variabili dupa înălţime .

Ţinând cont de aceşti parametri fizici , biologici medicali , într-o strânsă dependenţă şi cu

parametri de tip social şi instrucţional , cadrul didactic va lua cele mai bune decizii rezultate din

combinaţiile de alternative posibile . Selecţia se va face printr-o susţinere criterială armonioasă ,

punându-se la acest nivel pe primul plan argumentele de tip medical şi fizic . Este recomandabilă şi

aici stimularea unei dinamici a poziţiilor ocupate în bănci de elevi , astfel încât permutările

respective să nu încalce legile biologice , fizice şi medicale anterioare dar , totodată , să nu

contravină nici normelor psihopedagogice , instructiv-educative şi de socializare ale elevilor în sala

de clasă .

6- Amenajarea salii de clasa (Pavoazarea):

Când vorbim de managementul clasei trebuie să avem în vedere şi aspectul cultural – estetic

al clasei. Având în vedere că o clasă reprezintă un grup organizat, învăţătorul poate să o identifice cu

un element de individualizare, de exemplu o mascotă. Un simbol al clasei, o medalie preferată, o

jucărie, un joc preferat, o poveste care e reprezentativă pentru clasă, nişte fotografii cu copiii din

clasa respectivă constituie tot atâtea ocazii de configurare indusă unei culturi expresive şi, mai târziu

instrumentale la nivelul clasei de elevi, prin intermediul unor pârghii de tip managerial.

De asemenea, o clasă de elevi presupune promovarea atât a unor valori instrumentale, cât şi a

unor valori expresive. Acestea constau in:

1. Cultura grupală a clasei de elevi ( se realizează prin promovarea valorilor expresive :

simboluri , sloganuri , ceremonii , “ ritualuri de socializare ”) .

2. Promovarea simbolului clasei şi a valorilor expresive este posibilă şi prin :

a) intermediul unui element de individualizare : fotografii sau desene ale elevilor , o

poveste reprezentativă pentru clasă , sau pentru clasele din învăţământul primar o

mascotă , o melodie sau un joc ,

b) amenajarea spaţiului – mobilierului după legile instructive educative , estetice şi , nu

în ultimul rând , după cele manageriale).

7- Clasa Orientata (spre nevoile copilului):

Într-o clasă orientată spre nevoile copilului, e mai uşor atât pentru copil, cât şi pentru dascăl

să fie copleşit de posibilităţile de care dispun. Este esenţial ca învăţătorul să creeze o structură şi, în

acelaşi timp să aducă fel şi fel de variante pentru copii.

În mod logic, clasa ar trebui organizată pe centre de învăţare, care, unele din ele sunt

esenţiale pentru o clasă sau pentru disciplinele opţionale: centrul de lectură, centrul de scriere,

centrul de ştiinţă, centrul de artă, centrul de matematică, centrul de descoperiri, etc. O atenţie

deosebită trebuie acordată distribuirii acestor centre în sala de clasă şi, implicit distribuirii

materialelor didactice în mod treptat şi metodic. Copiii trebuie învăţaţi să folosească materialele

corespunzător pentru a asigura reuşita activităţilor desfăşurate.

Învăţătorul e dator să educe copiii pentru a se comporta adecvat în procesul învăţării şi să-i

implice în luarea deciziilor referitoare la clasă. Timpul trebuie dozat astfel încât elevii să aibă mai

curând voie să exploreze, dă discute şi să descopere, decât să-l asculte pe învăţător. De asemenea, el

trebuie să fie un bun manager al clasei de elevi pentru a putea obţine un profit intelectual (satisfacţia

profesională). De aceea trebuie să fie cât mai conştient de ştiinţa şi arta conducerii în domeniul său

specific, adică să-şi însuşească managementul educaţional.

8- Datoria Pedagogului : este să educe copiii pentru a se comporta adecvat în procesul

învăţării şi să-i implice în luarea deciziilor referitoare la clasă .Timpul trebuie dozat astfel încât elevii

să aibă mai curând voie să exploreze , să discute şi să descopere , decât să-l asculte pasivi .

Evaluarea:

Intrebari de comuncare orala:

1. Defineste in limbaj personal termenul „ergonomie”

2. Mentioneaza un model de aranjare a mobilierului pe care il considerati adecvat pentru ca

informatia transmisa sa aibe o maxima rezonanta pentru studenti; argumentati.

3. Eplicati importanta notiunii de ”vizibilitate” in cadrul desfasurarii unei activitati.

4. Cum poate pavazarea unei clase sa influenteze activitatea de invatare?

Test.

Brainstormingul: pe baza unei idei centrale, fiecare participant la activitate isi va exprima

propria idee, referitor la ideea centrala, ideile imbogatindu-se succesiv.

Asigurarea retentiei si a transferului:

Considerati ca este utila informatia primita pentru exprienta personala? Justificati pe o coala

de hartie.

Se fac aprecieri asupra modului cum studentii au asimilat noile cunostiinte.