Managementul public intre Strategia de la Lisabona si Europa 2020

Proiect realizat de: Maierean Alexandrea Negru Nicoleta

Nicu Diana Veres Beatrix

Europa 2020 se bazează pe lecţiile învăţate ca urmare a aplicării strategiei anterioare:

Recunoscând atât punctele forte ale acesteia:

obiectivele de dezvoltare economică şi crearea a 18 milioane de locuri de muncă începând din anul 2000 şi până în prezent;

Cât şi punctele ei slabe:

punere în aplicare deficitară, cu diferenţe mari de la o ţară la alta în ceea ce priveşte amploarea reformelor şi ritmul adoptării acestora;

totodată, a unei

administrații predictibile și

stabile, capabilă să favorizeze și

să susțină dezvoltarea

socio-economică

echilibrată la nivel național

și local

RO

să determine crearea unei administrații

publice eficiente,

responsabile, credibile,

transparente și deschise în

relația cu beneficiarii serviciilor

sale

2020

Guvernul României își propune ca,

prin prezenta strategie

EUROPA

contribuind astfel la atingerea țintelor Strategiei Europa 2020

RECEPTIVĂ

PROMPTĂ

RESPONSABILĂ

EFICIENTĂ

ANTICIPATIVĂ

CREDIBILĂ

• la nevoile cetățenilor și mediului de afaceri

• în prestarea serviciilor

• pentru acțiunile și inacțiunile ei

Aspirăm la o administrație:

• în cheltuirea banului public

• la nevoile și schimbările viitoare

• pe plan intern și extern

Capabilă să asigure stabilitate și să genereze și să susțină dezvoltarea socio-economică

Comisia Europeana a emis recomandări pentru

România, menite să o ajute să-şi îmbunătăţească

performanţa în domeniul public

1. Finanţe publice şi un sistem de impozitare

sustenabile

Deși poziția bugetară s-a îmbunătățit în România, nivelul redus de respectare a obligațiilor fiscale constituie o provocare majoră, iar sustenabilitatea și adecvarea sistemului de pensii prezintă riscuri medii pe termen lung.

Prin urmare, România ar trebui să ia măsuri de îmbunătăţire:

a colectării impozitelor să egalizeze vârsta de pensionare pentru femei

și bărbați să susțină reforma pensiilor promovând

încardarea în muncă a lucrătorilor în vârstă.

În sectorul sanitar din România există inegalităţi majore, cauzate în principal de utilizarea ineficientă a resurselor și de un management defectuos.

România trebuie să depună eforturi mai mari pentru a spori rentabilitatea sistemului, reducând utilizarea excesivă a internărilor în spitale și îmbunătățind asistența primară și sistemele de trimitere a pacienților.

2. Reformarea sectorului sanitar

România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce priveşte creşterea calităţii sistemului ei de învăţământ şi de formare profesională. Părăsirea timpurie a şcolii este o problemă importantă.

3. Reforma învăţământului

Învăţământul terţiar trebuie adaptat la nevoile pieţei muncii, iar accesul persoanelor dezavantajate ar trebui îmbunătăţit.

4. Energie şi transporturi

România înregistrează un grad scăzut de competitivitate şi eficienţă în sectorul energetic şi în cel al transporturilor.

Ea ar trebui să asigure liberalizarea preţurilor la gaze şi electricitate, să consolideze guvernanţa întreprinderilor de stat şi a organismelor de reglementare şi să finalizeze conexiunile transfrontaliere.

5. Modernizarea administraţiei publice

Capacitatea administrativă redusă este o preocupare majoră pentru România, care contribuie la o rată scăzută de absorbţie a fondurilor UE. Prin urmare, trebuie consolidată guvernanţa şi calitatea administraţiei publice.

6. Mediul de afaceri

Provocările majore cu care se confruntă România în acest domeniu sunt un mediu de afaceri slab dezvoltat şi sprijinul scăzut acordat cercetării şi dezvoltării.

Autorităţile române ar trebui să asigure: servicii de e-guvernare eficiente; să facă eforturi pentru a facilita accesul la finanţare; reducerea numărul de proceduri administrative pe care

trebuie să le îndeplinească IMM-urile;

Concluzii

Scopul final este creşterea calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor - principalii beneficiari al tuturor acţiunilor întreprinse de administraţie.

Europa 2020 este o strategie pentru creştere inteligentă, sustenabilă şi incluzivă şi este mai pragmatică decât Agenda Lisabona, predecesoarea ei. Ea încearcă să elimine decalajele de competitivitate ale Europei faţă de Asia şi alte spaţii într-o manieră mai uşor de implementat şi monitorizat.