UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE FINANTE- BANCI, CONTABILITATE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

MFPE

REFERATDISCIPLINA: Managementul European

Modele de guvernanţă corporativă

Coordonator:

Conf. Univ. Dr. Florin Vaduva

Masterand: Popescu Razvan

Anul I

Semestrul I

2016

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE IN MANAGEMENTUL EUROPEAN

1.1. Contextul managerial – european si caracteristicile sale economico-sociale

Managementul european actioneaza ca un complex de modele nationale, astfel avem mai

multe modele : modelul englez, modelul francez, german, spaniol, italian si mai multe modele in

tarile europei de est. Suma acestor modele ne da managementul european.Acest management se

deosebeste de managementul nord american si de cel japonez.

            Managementul european are mai multe caracteristici :

- performanta manageriala este asezata la baza fiecarui model de management a

managementului european in intregul lui

- esenta managementului european consta in investigarea si solutionarea fenomenelor de

management in granitile U.E.

Exista mai multe moduri de abordarea a managementului european :

1. Comparatiile sunt centrate pe dezvoltarea economica

2. Abordarile vizeaza comportamentul

3. Comparatiile sunt centrate pe valorile culturale

1.2. Consolidarea in timp a modelului europen de management

Modelul european de management s-a consolidat in timp.

HOSTEPE constata existenta in Europa a 5 grupe culturale :

1. Engleza cuprinde Maria Britanie si Irlanda

2. Grupa culturala nordica cu Suedia, Danemarca, Finlanda si Olanda

3. Germanica cu Germania si Austria

4. Grupa latina : Franta, Belgia, Luxemburg, Spania, Portugalia si Italia.

5. Grupa de Sud-Est cuprinde  Grecia

CAPITOLUL 2. MANAGEMENTUL EUROPEAN INTRE NECESITATE SI

POSIBILITATE

Managementul european se situiaza intre necesitate si posibilitate. El reprezinta o

aspiratie fireasca si nationala. Se insista in mod deosebit ca managementul european sa devina

competitiv in relatie cu modelul american si japonez.

  Exista anumite caracteristici esentiale in sprijinul managementului european tratat ca un

model cultural de management.

                       

2.1. CONCEPTUL, CARACTERISTICILE SPECIFICE SI FUNDAMENTELE

MODELULUI EUROPEAN DE MANAGEMENT

Modelul european de management s-a manifestat in mod deosebit in ultimul deceniu si

jumatate.

El se manifesta pe managementul european al afacerilor.

Trasaturile speciale ale managementului european sunt :

mediul de afaceri este tratat in componenta diversificarii si complexitatii sociale,

culturale si politice

,definirea misiunilor si strategiilor firmelor care sa depasesca granitele unei tari

organizarea structurala a firmelor trans-europene se bazeaza pe relatii uniformale si pe

formarea unor echipe de specialisti capabili sa conduca activitati antreprenoriale si

inovatie .

se incurajeaza mobilitatea internationala a personalului.

2.2. PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI EUROPEAN

o Managementul european are urmatoarele principii :

inteprinderea europeana este conceputa si tratata ca un sistem complex si deschis cu

sisteme tehnice, economice si sociale

managementul european vizeaza utilizarea profitabila a cunostintelor.

obiectivul fundamental al managementului European il reprezinta asigurarea supravetuirii

viitoare a intreprinderii

realizarea obiectivelor prin motivarea si angajarea personalului si asigurarea satisfactiei

in munca

succesul in managementul european se asigura prin decizii logice, stiintifice si activitati

rationale de rezolvare a problemelor.

2.3. FILOZOFIE, VALORI SI COMPORTAMENTE IN MANAGEMENTUL

EUROPEAN 

In managementul european sunt incurajate filozofiile,valorile si comportamentele.

In acest fel se pledeaza pentru competitivitate, strategia este orientata spre schimbari in

mentalitatea salariatilor.

      Comportamentele au un impact major in managementul european. Comportamentele sunt

legate de reguli practice, se dezvolta stiintele comportamentului iar manageri se pregatesc pentru

extinderea principiilor stiintifice ale comportamentului :

o Se apeleaza la intelegere si actiune.

o Cultivarea comportamentului managerial european.

o Se apeleaza in mod deosebit la  reconpense la nevoie se aplica si sanctiuni.

CAPITOLUL 3. PLANUL DE MANAGEMENT AL SPITALULUI DE PEDIATRIE DIN

SIBIU

3.1.CONSIDERATII GENERALE

Nu există lideri perfecți, însă există lideri foarte buni care știu să-și adapteze stilul de

conducere la situații în funcție de particularitățile personalului subordonat sau colaborator.

Complexitatea activității de conducere în sistemul sanitar rezultă din responsabilitatea

uriașă pentru viața și bunăstarea pacientului, din caracterul dinamic, uneori surprinzător al

evenimentelor, din nevoia acută de a forma și menține echipele la un nivel înalt de

responsabilitate și randament. În sănătate se relansează ideea importanței acordate personalului

angajat, cel care pune în funcțiune procedurile, tehnologia, serviciile.

În spital managementul echipelor trebuie tratat din punct de vedere cognitiv și

tranzacțional cu trimitere către managementul creativității, performanței dar și a climatului

grupului de muncă.

Personalul medico – sanitar poate experimenta momente de tensiune, conflict, însă

efectele nu sunt numai negative ci și pozitive dacă membrii organizației știu cum să folosească

dezbaterile controversate în pârghii de evoluție a unității. Având în vedere că raţiunea existenţei

oricărei organizaţii rezidă în realizarea scopurilor sale, formalizate, dar conştiente, evident că şi

activitatea medicală desfăşurată de personalul angajat, ca activitate socială (umană), se supune

unor exigenţe legate de nevoia de previziune, planificare, organizare, motivare şi evaluare –

control. Asemenea exigenţe permit abordarea managementului sanitar, ca formă a

managementului general al organizaţiei.

Planul Managerial este elaborat pentru perioada 2014-2016, în baza condiţiilor legale,

politice şi juridice ale perioadei actuale precum şi a rezultatelor analizei SWOT realizată în acest

sens.

De asemenea la elaborarea acestui plan managerial s-au avut în vedere particularităţile

managementului în sănătate, constând în principal în faptul că spitalul nu este o organizaţie

orientată spre o producţie de tip material pe de o parte, iar pe de altă parte politicile de personal

nu sunt la dispoziţia exclusivă a managerilor, precum nici resursele necesare înfăptuirii

obiectivului strategic al spitalului, care cunoaște destule îngrădiri.

De asemenea s-a pornit de la ideea că profesia de medic și asistent medical reprezintă

acea coordonată profesională a socialului fundamentată la cel mai înalt grad de responsabilitate,

probitate şi credibilitate. Statutul social şi moral al medicului implică şi presupune un mare

număr de restricţii, limitări, standarde etice şi profesionale de cea mai înaltă valoare, cu

aplicabilitate permanentă atât în exercitarea propriu-zisă a meseriei cât şi în comportamentul

relaţional social-privat. Programul managerial reprezintă portofoliul de bază al tuturor acţiunilor

ce vor fi întreprinse într-o organizaţie privind fundamentarea obiectivă a planurilor strategice.

Scopul

Scopul acestui plan managerial este să sporească eficacitatea, eficienţa şi calitatea actului

medical și administrativ din Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu.

Scopul proiectului este crearea unui spital performant a cărei activitate medicală este

dictata de profesionalism pus în slujba pacientului și în deplin acord cu necesitățile acestuia.

Misiunea

În spiritul misiunii sănătății şi a înfăptuirii actului medical, se va promova ideea

descentralizării sistemului de sănătate, a unui sistem credibil şi eficient, care pune mai presus de

orice interesele pacientului.

Reforma sistemului sanitar implică restructurarea instituţională, reformarea

mentalităţilor care stau la baza funcţionării sistemului actual, însoţite de eforturi financiare pe

măsură. Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu constituie o parte a acestui angrenaj – al sistemului de

sănătate din România - care dorește să se reformeze , pentru a contribui la înfăptuirea actului

medical pe plan local și regional, care acţionează ca un serviciu public pus în slujba pacienților

din judeţul nostru și județele limitrofe, pentru soluţionarea problemelor de sănătate la populația

de vârstă pediatrică.

Spitalul ca angrenaj în care factorul uman se îndeplineşte pe suportul material existent şi

în baza unor reguli stabilite, o activitate socială nu poate funcţiona optim decât atunci când toate

componentele sunt perfect corelate. Managementul spitalului presupune realizarea acestei

corelaţii prin culegerea şi prelucrarea eficientă a informaţiilor, utilizarea adecvată a

competențelor personalului, implementarea tehnicii de calcul în toate compartimentele şi

distribuirea rapidă a informațiilor din Foaia Clinică de Observație.

Se propune ca Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu să constituie un centru de sănătate util

micuților pacienți, iar colectivul său să fie promotor al respectului față de pacient, față de

societate în general. Instituţia noastră trebuie să fie respectată în plan local şi regional, datorită

calităţii şi eficienţei actului medical înfăptuit, preocuparea permanentă a fiecărui membru al

colectivului de angajaţi fiind aceea de adoptare a unui sistem medical de calitate, care să

conducă la creșterea satisfacției pacientilor și aparținătorilor internați.

În această misiune, profesionalismul reprezintă valoarea cardinală. Această valoare

trebuie să fie definitorie, atât pentru medici cât şi pentru personalul mediu și auxiliar, care

trebuie să manifeste o înaltă responsabilitate în slujba pacientului care apeleaza la serviciile

spitalului.

Motivaţia

Importanţa spitalului în viața comunității a fost dintotdeauna esențială, dar acum devine

tot mai evidentă în societatea românească, în contextul alinierii la prevederile impuse de

Uniunea Europeană în condițiile unei competiții dure cu sistemul privat de sănătate.

Spitalul ca unitate sanitară clinică universitară este confruntat cu mai multe provocări: o

provocare europeană, ca urmare a integrării, o provocare competiţională, una formativă

(pregătirea noilor generaţii de medici și asistente medicale) şi una ştiinţifică, privind cercetarea.

Spitalul clinic universitar constituie vârful de lance al sistemului de sănătate.

În prezent, constatăm că asistăm la o monitorizare atentă şi permanentă din partea

societăţii civile, a opiniei publice, a activităţii desfăşurate de către personalul din sănătate

privind respectarea drepturilor pacientului precum şi modul în care sunt traduse în activitate

ghidurile și protocoalele de practică medicală, elemente definitorii pentru un act medical de

calitate.

În procesul unui act medical de calitate caracterizat printr-o înaltă responsabilitate

profesională, civică şi nu în ultimul rând științifică, medicul şi colaboratorii săi (asistentele și

personalul auxiliar sanitar), la care se adaugă personalul administrativ, trebuie să acţioneze

eficace și eficient în slujba pacientului și apartiatorului.

3.2. ANALIZA SWOT. DIRECŢII ŞI OBIECTIVE FUNDAMENTALE ALE

PLANULUI MANAGERIAL

Identificarea disfuncţiilor în activitatea spitalului Analiza Swot conduce la punerea în

acord a punctelor tari şi slabe din organizaţie, rezultate din evaluarea internă, cu oportunităţile şi

pericolele din mediul extern organizaţional, rezultate din analiza acestuia.

O analiză SWOT este utilă pentru identificarea activității spitalului, a

disfuncţionalităţilor ce pot afecta activitatea unui spital performant, factori generali şi speciali,

externi şi interni. Pe matricea specifică unei analize SWOT se pot fixa punctele tari, punctele

slabe ale mediului intern, oportunităţile şi ameninţările din mediul extern.

Metoda SWOT contribuie la identificarea factorilor care ar influenţa pozitiv acţiunile

spitalului, dar şi pe cei care îl influenţează negativ creând premisele evaluării 16 şanselor

acestuia de a valorifica consecinţele factorilor pozitivi, dar şi de a înlătura sau corecta

influenţele celor negativi în contextul diminuării riscurilor şi maximizării avantajelor şi

oportunităţilor .

Analiza SWOT a spitalului:

• Mediul intern:

Puncte tari:

- Realizarea reparațiilor clădirilor, cu igienizări, amenajarea circuitelor specifice de spital,

refacerea și modernizarea sistemelor de încălzire centrală și a instalațiilor, repararea parțiala a

acoperișurilor;

- Dotarea laboratoarelor, compartimentelor și secțiilor cu echipament și aparatură

medicală performante la nivelul minim necesar pentru o bună și rapidă performanță de obținere

a diagnosticului.;

- Menținerea unei bune pregătiri a personalului medical;

Punctele slabe

Principalele probleme ale spitalului, rezultă din particularitatea spitalului,

multipavilionar, alcătuit din 3 grupuri de clădiri, dispersate la 3 adrese diferite, situate la mari

distanțe :

- Dificultăți sporite de administrare a spitalului ;

- Cheltuieli de personal și întreținere mai mari;

- Colaborare medicală interdisciplinară dificilă, se face fie prin deplasarea zilnică a

medicilor, fie a bolnavilor;

- Imposibilitatea rezolvarii marilor urgențe, în minimum de timp, cu ajutor

multidisciplinar (câteodată esențial și condiționant pentru supraviețuirea bolnavului);

- Dificultăți legate de utilizarea la întreaga capacitate a aparaturii din dotare și corelat cu

aceasta costurile mai mari a unor analize.

• Mediul extern:

- Oportunități:

- Poziție preferențială, bazată pe calitatea îngrijirilor și a diagnosticului ca prestator de

servicii medicale în comunitate (județ) și teritoriile limitrofe;

- Posibilități de obținere de venituri suplimentare din efectuarea, în conditiile legii, de:

investigații și analize sau chiar servicii de explorări medicale complete contra cost pentru

populație sau alți prestatori de servicii medicale de pe piață; închirieri de aparatură și/sau

echipamente medicale pentru alți prestatori de servicii medicale de pe piață;

- Posibilități mai mari de efectuare a investițiilor de capital;

- Colaborari contra cost prin oferta de capacități/analize de laborator către alte spitale;

- Amenințări:

Corelabile cu centralizarea excesivă și cu lipsa de autonomie administrativă și

financiară a sistemului de asigurări sociale de sănătate;

Absența de pe piață a unor oferte alternative și/sau complementare de asigurări

medicale private;

Finanțare de către stat a sistemului de sănătate încă insuficientă (procent alocat din

PIB);

Lipsa de cuantificare (unitate de masură) a serviciului medical (lipsa de protocoale

ghiduri de practică medicală care să detalieze serviciile cerute pentru fiecare boală);

Neprecizarea cu claritate a pachetului de servicii plătite de către CNAS;

Lipsa de responsabilitate a CNAS față de contribuabil;

Experimente manageriale nefericite care ar putea întrerupe șirul de rezultate bune

obținute de spitalele care merg bine inclusiv a celui care face obiectul prezentei

analize.

Pornind de la aceste constatări se propune să se realizeze următoarelor: OBIECTIVELE

FUNDAMENTALE ce vizează:

1. Consolidarea calităţii actului medical prin adoptarea principiilor managementului

calităţii în întreaga activitate medicală şi în evaluarea acesteia şi îmbunătăţirea calităţii acestuia;

3. Garantarea accesului liber la medic

4. Prevenirea şi combaterea corupţiei in sistem

5. Asigurarea transparenţei actului medica

6. Realizarea unui echilibru între participarea colectivă, responsabilitate, transparenţă şi

luarea deciziilor eficiente.

Realizarea fiecărui obiectiv presupune luarea unor măsuri manageriale care le antamează

pe celelalte, neputând fi posibilă realizarea unui obiectiv fără atingerea celorlalte.

~Prezentarea măsurilor

Program de dezvoltare a parteneriatului cu alte instituţii pe plan local, naţional,

internaţional şi integrare europeană

a) Fundamentare: Relaţia Spitalului Clinic de Pediatrie Sibiu cu mediul local,

naţional şi internaţional trebuie să fie una activă, adică trebuie ca spitalul nostru

să-şi facă simţită în mod pozitiv prezenţa în aceste contacte.

b) Analiza SWOT

Puncte tari:

- disponibilitate şi deschidere a managementului instituţiei către cerinţele şi solicitările

pacienţilor;

- existenţa în instituţia noastră a unor specialişti în domenii legate de implementarea

reformei, în probleme medicale, de administraţie, de cercetare ;

- flexibilitate în relaţii de parteneriat cu alte instituţii spitaliceşti din judeţ şi din ţară;

- experienţă în programe de colaborare.

Puncte slabe:

- neimplicarea suficientă a întregului personal în colaborarea cu comunitatea locală,

regională, naţională, internaţională;

- deschiderea maximă a personalului către interiorul organizaţiei şi mai puţin către

exteriorul ei, rezultată din dimensiunea colectivistă a culturii; - exploatarea insuficientă a

resurselor umane, a pregătirii lor profesionale;

Oportunităţi:

- imaginea pozitivă a spitalului pe plan local, regional şi naţional;

Constrângeri/Ameninţări:

- legislaţie nu foarte flexibilă în anumite privinţe, dar „stufoasă”, generatoare de stări de

incertitudine;

- lipsa unei tradiţii de colaborare mutual benefică între spital şi comunitate şi dificultatea

schimbării mentalităţii, în acest sens.

c) Obiective specifice:

- implicarea activă în programe de parteneriat cu diferite instituţii pentru rezolvarea unor

probleme de interes comunitar;

- integrarea instituţiei noastre în spaţiul European al sănătăţii, în cadrul programelor de

pregătire a medicilor şi chiar a personalului mediu şi auxiliar sanitar;

d) Mijloace de realizare:

- perfecţionarea cadrului organizatoric la nivelul instituţiei spitalului privind susţinerea

desfăşurării acţiunilor prevăzute, asigurarea suportului logistic şi a celui privind competenţele

persoanelor implicate;

- menţinerea contactelor directe cu instituţiile de învăţământ şi formare continuă a

personalului, prin implicarea directă în activităţile de cercetare a personalului din instituţia

noastră;

- crearea cadrului organizatoric pentru realizarea unor schimburi de idei şi experienţă cu

instituţii similare din Uniunea Europeană, pentru familiarizarea cu problemele specifice uniunii;

- realizarea semestrială de mese rotunde şi workshop-uri pentru prezentarea şi

diseminarea elementelor de noutate.