Motto:„Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu.

Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau voi eşua în viaţă! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume!”

Child’s Appeal

Mama!Primul nostru cuvânt!Iubirea unei mame este cel mai pur sentiment,nu pretinde recompensă Prietenii țin la tine, dar numai mama te ințelege, trudește pentru tine, veghează asupra ta, te iubește necondiționat și te iartă.Honoré de Balzac a afirmat că "Inima unei mame este un adânc, în străfundul căruia se găsește totdeauna iertare".Este incredibil cum brațele lor firave sunt cel mai sigur loc de pe pământ,refugiul nostru,unde ne simțim protejați și înțeleși

Copiii reprezintă cel mai de preţ „patrimoniu uman”, decisiv pentru destinele şi viitorul umanităţii. De aceea, rolul cel mai important în modelarea personalităţii celui mic îi revine educatorului.

„Educator adevărat poate fi numai acela care face din munca şi viaţa sa un îndreptar şi pentru alţii, iar asta nu-i cu putinţă fără acel simţ de armonie interioară, care stăpâneşte în fiecare clipă cugetul şi voinţa educatorului” (Simion Mehedinţi).

„mamă” este o educatoare calificată, gata oricând să depene poveşti şi să improvizeze jocuri copiilor atât de dornici şi plini de copilărie. Copilul inca de la nastere nu stie sa se exprime clar si limpede.El nu este nici un obiect ,nici un adult in miniatura cum afirma teoria ereditarista.El este o fiinta umana care primeste un cod genetic ,care se dezvolta cu ajutorul mediului si a educatiei.Toate acestea interactionand este cea mai buna metoda in cresterea unui copil pentru ca el sa devina un om responsabil,matur in inteligent.Cu toate acestea primele vorbe,primele comportamente ale copilului il definesc pentru ca reprezinta copilasul care evolueaza.Comunicarile nonverbale nu sunt foarte bine deinite ,chiar daca ele sunt sunt absolut necesare pentru formele de invatare a celui mic deoarece el inca nu stie sa comunice oral. Dar pana la urma ce este comportament afectiv?" Afectivitatea este o componentă fundamentală a psihicului uman, la fel de prezentă în comportamentul şi activitatea noastră cotidiană" Astfel ,omul este asociat imediat de afectivitate nu numai in actiunile sale dar si in desfasurarea activitatilor.De aceea, intreaga viata este legata de primele interactiuni ce stimuleaza afectivitatea.Aceasta organizeaza conduita ,sustine energia persoanei in timpul unei activitati si creeaza o legatura intre societate si individ. De ce copilul zambeste la o luna ,la doua?De ce continua sa zambeasca?De ce devine sociabil si ofera imbratisari?Aici contribuie mama! Ea ii vorbeste bland,suav celui mic si el la randul lui ii ofera feed-back-ul pozitiv.Pentru a demonstra aceasta realitatea as vrea sa fac o referire la copiii salbatici.Celor care nu li s-a zambit de cand erau mici.Acum ce se intampla cu ei?Sociabilitatea este un factor fundamental in supravietuire.Zambetul este doar un pas pentru a te binedispune si a arata celorlalti ca te simti bine.Acest fapt implica o consumare de energie si este un raspuns cand se satisface vreo trebuinta indiferent din ce punct de vedere.Mama este prima care ii zambeste si care il ia in brate .Acest lucru il face pe copil sa se simta in siguranta si

daca la inceput comportamentul lui este rezultatul unei imitatii a ceea ce vede,mai tarziu acesta devine un comportament social.Nu este importanta doar mama sau doar copilul ci relatia dintre ei intrucat puterea de a se intelege reciproc.Asta este contributia mamei!Sa ii dezvolte empatia copilului sau,sa ii intareasca increderea in propriile forte cu un consum de energie voluntar. Copilul invata sa isi iubeasca parintii, sa aiba incredere in ei si cauta protectia si afectiunea lor.Mama este prima care are o legatura puternica si care o dezvolta prin comportamentul ei.De asemenea, el invata sa iubeasca pentru ca la randul lui priemste iubire neconditionata si putem vedea acest sentiment cand un copil este indepartat de mama,cand acesta plange si se intristeaza imediat.Primele comportamente afective sunt bazate numai pe placere si nemultumire.Este foarte important ca mama sa fie aproape de copil deoarece prin atentia acordata si prin starile emotionale ale mamei, celui mic i se transmite sentimentul de siguranta si protectie.Astfel comportamentul afectiv se dezvolta si mai ales ca "funcţia esenţială a afectivităţii în raport cu întreaga viaţă psihică este aceea de susţinere şi potenţare energetică. Prin afectivitate, omul se manifestă ca o fiinţă capabilă să vibreze, să empatizeze, să se transpună şi să trăiască în plan intern raporturile sale cu lumea. " Este esential prin acest comportament afectiv ca mama sa il ajute pe micut sa isi recunoasca propriile sentimente si prin ce stari emotionale trece atat el cat si cei din jur. In concluzie, primele comportamente afective ale copilului sunt puternic influentate de mama si este esential ca aceasta sa afle inca de la nastere alaturi de copilul ei.Ea il invata ce este increderea, siguranta,iubirea,zambetul,prietenia..a fi sociabil cu ceilalti,a empatiza si intelege starile emotionale si cel mai important este ca ca il invata cum sa isi controleze sentimentele si sa isi rezolve conflictele interioare cat si interpersonale.