Cuprins:1. Consideratii generale despre maternitatea de subtitutie.22. Fertilizarea in vitro...43. Reglementarea juridica a statutului mamei surogate in Republica Moldova.54. Reglementarea juridica a statutului mamei surogate in Romania.95. Litigii privind maternitatea de subtituie ......116. Concluzie147. Bibliogafie 15

Reglementarea juridica a institutieimamei surogate in Republica Moldova

1. Consideratii generale despre maternitatea de subtitutieMama surogata denumita si mama-purtatoare sau mama de substitutie este acea femeie care, prin intermediul unui contract, isi da acordul sa duca o sarcina la termen, pentru un cuplu care se confrunta cu probleme de fertilitate.Maternitatea de substituie a fost creat ca un mijloc nenatural de a permite unui cuplu s aib copii, utiliznd una din tehnicile de procreare medical asistat. n legislaia internaional i cea de drept intern a statelor prin mam purttoare (mam de substituie, surrogate mother, mere partense, nchirierea uterului) se nelege femeia care accept s poarte o sarcin (realizat prin implantarea embrionului obinut n laborator cu gameii cuplului, sau prin inseminarea acestei femei cu sperma soului celei care dorete s devin mam), n locul altei femei i nate copilul pentru aceasta din urm. Apare astfel, evident c maternitatea de substituie ce a fost creat ca un mijloc nenatural de a permite unei femei de a deveni mam. Recurgerea la o mam purttoare se face cnd este constatat imposibilitatea donatoarei de ovule de a purta sarcina ori aceasta i pune n pericol viaa.Conform legii privind sntatea reproducerii i reproducerea uman asistat medical din Romania, mama surogata este femeia care consimte s fie inseminat artificial cu sperma brbatului din cuplul infertil. Dar mama-purtatoare este femeia care consimte ca embrionul obinut prin reproducere uman asistat medical, s fie implantat n uterul su i s duc sarcina la termen, s nasc i s cedeze voluntar drepturile sale legale asupra acelui copil, n baza unui contract cu un cuplu infertile. La mama surogata se apeleaza in care cuplu din cauza infertilitatii nu pot avea copii, precum si in situatia in care ambii parteneri sunt fertili dar femeia nu poate duce la termen o sarcina.Deseori, mama-surogata este mama biologica a copilului, conceperea copilului facandu-se prin intermediul inseminarii artificiale a acesteia cu sperma prelevata de la barbat. La aceasta metoda se recurge in momentul in care femeia se confrunta cu probleme de fertilitate.In cazul in care femeia este fertila dar nu poate duce la termen o sarcina, copilul este conceput folosind fertilizarea in vitro. Pentru aceasta procedura, se preleveaza de la cuplu, ovule si sperma cu care se realizeaza cultivarea embrionului. Dupa incheierea procesului de fertilizare, embrionul este implantat in uterul mamei-surogata.Astfel un cuplu infertil sau un cuplu in care femeia, din diverse cauze medicale iremediabile, nu poate tine sarcina pana la termen sau macar pana la o varsta la care un eventual prematur poate supravietui poate apela la o mama surogata. O mama surogata poate ramane insarcinata si prin fertilizare in vitro, astfel incat se va folosi sperma barbatului din cuplul de parteneri in care femeia este cea infertila sau care nu poate duce sarcina la termen, insa spermatozoizii barbatului se dovedesc a fi sanatosi. Se mai poate accepta fertilizarea mamei surogate cu spermatozoizi de la barbatul din cuplu in situatiile in care femeia poarta o boala genetica si este sfatuita de specialistul genetician sa nu faca copii.Boli si situatii in care poate fi luata in considerare apelarea la o mama surogata: cand femeia sufera de boala ovarelor polichistice, boli genetice, insuficienta ovarian premature; Boli genetice ale mamei cu transmitere autozomal-dominanta; Afectiuni de natura infectioasa ale mamei, infectii (de obicei virale care sunt incurabile) care se pot transmite la fat sau perturba dezvoltarea fatului Barbatul sufera de infertilitate Malformatii congenitale la femeie sau barbat care afecteaza fertilitatea; Cand mama prezinta o boala grava consumtiva care nu permite un consum de energie atat de mare ca cel produs de sarcina. De exemplu o femeie depistata cu cancer. tratamente chimioterapeutice (care pot distruge functionalitatea ovarina), o serie de afectiuni legate de uter, precum o histerectomie, fibrom uterin, boli congenitale.In general, cuplurile apeleaza la o mama-surogat dupa ce au incercat toate celelalte metode de conceptie, fertilizare in vitro, inseminare artificiala.La etapa actuala sunt si o serie de obiecii a specialitilor: practica e determinat de un contract ntre pri, deci copilul va fi obiectul negociat al unui contract de vnzare-cumprare uterul mamei surogat devine - la fel - obiect al unui contract de vnzare-cumprare prinii rmn strini de mama surogata, aceasta din urm fiind cea care ajunge s fie intim legat de copil printr-o strns comunicare biologic, realizat n timpul sarcinii copilul va primi patrimoniul genetic de la dou persoane (prinii), ns sngele, nutriia i comunicarea vital intrauterin, l va lega de o alt persoan (mama surogat), aceastea avnd consecine i la nivel psihic exist posibilitatea pentru o serie de abuzuri att n privina vieii de cstorie, ct i a copilului, care este practic tratat ca un exemplar animal i nu ca o persoan ce are dreptul de a-i recunoate proprii prini i de a se identifica, normal, cu ei nu exist garanii ca, dup natere, mama surogata s renune la nou-nscut nu exist ns garanii nici de cealalt parte: n cazul unui copil nscut cu anomalii, din partea prinilor exist riscul renunrii la copilul "comandat".Din studiul legislaiei altor state privind procrearea asistat medical rezult c multe state au adoptat acte normative n acest domeniu, ceea ce denot c legiferarea nu poate rmne n urma descoperirilor din domeniul tiinelor vieii. Astfel de acte normative au fost adoptate n mai multe ri, ns se deosebesc n funcie de drepturile i obligaiile mamei surogate i a cuplului donator. Nu exist norme uniforme privind maternitatea de substituie pe plan international la momentul actual.n Frana, Germania, Austria, Norvegia, Elveia, unele state din SUA (Arizona, Michigan, New Jersey) maternitatea de substituie este interzis.n unele jurisdicii se permite maternitatea de substituie non-comercial, adic mama purttoare nu are dreptul de a percepe plata unei sume de bani. n Marea Britanie, statul Australian Victoria se permite doar plata cheltuielilor curente ale mamei purttoare, Danemarca (cu limitri). n Canada, Israel, Olanda, unele state din Statele Unite ale Americii (New Hampshire, Virginia) este interzis publicitatea maternitii de substituie i ofertele femeielor n acest sens sau selectarea lor.In Belgia, Grecia, Spania, Finlanda maternitatea de substituie nu este reglementat de legislaie, dar de fapt, ns are loc. Exist ri unde maternitatea de substituie cu caracter comercial, este permis de lege, ca Statele Unite, cele mai multe state din Africa de Sud, Rusia, Belorusia, Ucraina i Kazahstan.n Republica Belarus maternitatea de substituie este permis doar ca un un mijloc nenatural al tehnologiei de reproducere, iar recurgerea la o mam purttoare se face numai cnd este constatat imposibilitatea donatoarei de ovule de a purta sarcina ori aceasta i pune n pericol viaa.2. Fertilizarea in vitroFertilizarea in vitro (FIV)este o component a Reproducerii Umane Asistate Medical (RUAM), i reprezint un proces prin care spermatozoidul brbatului, fecundeaz ovulul femeii n laborator. Acolo se formeaz embrionul care este transferat in uterul mamei n general la 72 ore de la concepie. Fertilizarea nu intervine n complexul genetic al copilului, astfel c ntre ftul creat in vitro i ftul procreat natural nu apar deosebiri ale dezvoltrii. Atunci cand toate alte metode de concepie nu mai pot fi aplicate, FIV este ultima soluie pentru femeia steril sau barbatul steril.Cazurile in care este recomandat FIV: - sterilitatea de cauza tubara - care reprezinta indicatia majora a FIV, poate fi rezultatul ocluziei tubare de cauza chirurgicala sau nechirurgicala. - endometrioza - chiar in forma usoara se asociaza cu scaderea fertilitatii. Afectarea ovariana si tubara se asociaza cu sterilitate. - sterilitatea de cauza andrologica - cauzele de sterilitate masculina sunt reprezentate de tulburari ale spermatogenezei si ale transportului spermaozoiozilor. - sterilitatea de cauza idopatica (necunscuta) prezenta la 10-17% din cuplurile sterile (spermograma normala, ciclu ovulator normal, stare normala a organelor genitale interne - constatata laparoscopic). - sindromul ovarelor polichistice (SOPC) - sterilitatea de cauza imunologica , etc.

Etapele procedurii:

Se face o evaluare atenta a subiectilor, de la examen clinic general, la evaluarea psihologica a cuplului, evaluare endocrinologica (a functiei ovariene, tiroidiene, a glandelor suprarenale, a hipofizei etc.). Stimularea ovariana - s-a impus pentru a creste sansele de obtinere a sarcinilor. Acesta procedura de hiperstimulare prezinta doua avantaje majore: - obtinerea simultana a unui numar mare de ovocite determina cresterea sansei de fertilizare si succesul embriotransferului; - ovocitele pot fi recoltate la un moment predeterminat. In timpul unui ciclu natural, foliculul dominant va fi selectat intre zilele 3-7 ale ciclului menstrual. Din ce in ce mai rar se folosesc ciclurile naturale (deci nu primesc medicatie pentru inducerea maturarii foliculare). Se aplica la persoanele cu ciclu menstrual regulat si de obicei poate fi recoltat un singur ovocit matur. Desi atragatoare, ciclurile naturale de FIV se insotesc de o rata scazuta de sarcini. Stimularea se realizeaza cu Clomifen (agent antiestrogenic), cu hormonul foliculostimulant sau menotropina (hMG). Monitorizarea ciclurilor ovariene se realizeaza cu ajutorul ecografiei transvaginale pentru evaluarea marimii si numarului foliculilor in dezvoltare si pentru localizarea ovarelor.Recoltarea ovocitelor. Dupa hiperstimularea ovariana controlata, ovulatia are loc in medie la 35-37 de ore. Recoltarea ovocitelor este efectuata dupa aproximativ 36 de ore (intervalul de timp variaza in functie de tipul de substanta folosita pentru inducerea ovulatiei) si se realizeaza prin aspiratie foliculara. Punctia se poate realiza pe cale laparoscopica sau transvaginala. Varianta laparoscopica se foloseste rar in prezent, fiind utilizata numai in cazurile in care ovarele nu sunt accesibile pe cale transvaginala. Punctia foliculara transvaginala de obicei se realizeaza sub control ecografic, este o pocedura simpla, cu sau fara anestezie generala de scurta durata. Tehnica poate fi efectuata in ambulator. Dupa recoltare, se evalueaza calitatea ovocitelor si se stabileste gradul de maturitate al acestora. Fertilizarea in vitro a ovocitelor. Dupa recoltarea spermei, acesta este prelucrata prin diverse metode, cu scopul de a concentra spermatozoizii mobili. Ulterior, sunt incubati timp de 4 ore inainte de fi co-incubati cu ovocitele. La aproximativ 18 ore dupa inseminare, ovocitele fertilizate pot fi recunoscute prin existenta a doi pronuclei si a doi globuli polari. Embriotransferul. In prezent, tendintele programelor de fertilizare in vitro sunt de a efectua transferul la 72 de ore sau mai mult dupa recoltarea ovocitelor. In acest fel embrionii se gasesc la momentul transferului in stadiul de 4 sau 8 celule. Dupa embriotansfer, insuficienta luteala este tratata prin administrarea de progesteron. Majoritatea cuplurilor care efectueaza un singur ciclu de fertilizare in vitro nu obtin sarcina dorita. Cei mai multi solicita repetarea ciclului de FIV.

Riscurile procedurii FIV sunt: - sarcinile multiple care apar in 10-20% din cazuri (tripletii apar in mai putin de 5% din cazuri); - leziuni ale vaselor sau intestinelor; - infectii postoperatorii ale micului bazin; - stres psihologic semnificativ pe durata ciclului de FIV, accentuat la 2 saptamani dupa embriotransfer, la aflarea rezultatului testului de sarcina; sindrom de hiperstimulare ovariana (in 10% din FIV), necesitand uneori internarea. Netratat corespunzator, forma severa poate fi cauza de deces prin tromboembolie pulmonara.

3. Reglementarea statutului mamei surogate in Republica Moldovan Republica Moldova este interzis maternitatea de substituie. Proiectul de lege cu privire la sntatea reproducerii prevedea la art.14 maternitatea de substituie. ns, dup o rund de deliberri s-a exclus acest punct. n linii generale, proiectul prevedea principiile politicii de stat n domeniul sntii reproducerii i stabilea un cadru juridic al reproducerii umane asistate medical prin metodele inseminrii artificiale i fertilizrii n vitro. Proiectul de lege a fost respins, iar deputaii care s-au expus pentru excluderea acestuia au motivat acest fapt c, din punct de vedere moral contravine poziiei i principiilor rii noastre, pe care majoritatea rilor o susin. Din punct de vedere social, exist pericolul unei posibile exploatri a fetelor tinere. Iar din punct de vedere tiinific, astzi nc nu exist suficiente cercetri ca s vedem care este impactul psiho-emoional asupra mamelor surogate. O alt problem este cea de ordin juridic pe care le-ar aduce legalizarea acestei instituii.Insa reglementarea juridica a statutului mamei de substitutie reiese din prevederile legii privind actele de stare civila din 26.04.2001, art. 22 alin. 4 stabileste la declararea naterii copilului nscut n urma implantrii embrionului unei alte femei, soii vor depune, mpreun cu actul medical constatator al naterii, i actul eliberat de unitatea sanitar din care s rezulte acordul luzei pentru nscrierea lor n calitate de prini.Instituia juridic a maternitii substitutie reprezint ansamblul sistemic de norme ce reglementeaz situaia juridic ce se nate ntre o femeie purttoare a embrionului (mama surogat), i cuplul donator de material genetic al acelui embrion, precum i relaiile de filiaie ce vor rezulta n urma acestui procedeu de reproducere uman asistat.Deci in contractul privind maternitatea de substituie exista doua parti: cuplul i femeia purttoare care accept s poarte sarcina i s nasc pentru acest cuplu. Procedura const n ncheierea unui contract pe de o parte, ntre femeia ce dorete s poarte embrionul, pn la maturizarea acestuia i s dea natere copilului, i pe de alt parte cuplul ce dorete s aib copil i care este donator de material genetic.Numeroase controverse (i nu numai juridice) au aparut fa de contractul privind maternitatea de substituie ncheiat ntre mama purttoare i cuplul steril. Cu att mai mult atunci cand acest contract este cu titlu oneros. Este oare un contract civil? Este oare un contract de vnzare a copilului? Gestaia remunerat nu ar putea oare preface uterul femeilor ntr-un instrument de producie, iar copilul ntr-o marf? n acest caz, contractul ar trebui s fie nul de drept, deoarece majoritatea codurilor civile declar nulitatea contractelor care au ca obiect bunuri scoase din circuitul civil, iar viaa face parte dintre acele bunuri sau mai bine zis valori care nu pot fi negociate.n majoritatea rilor unde este reglementat instituia maternitii de substituie contractul ncheiat ntre pri are caracter oneros, astfel ne punem ntrebarea dac contractul ncalc sau nu principiul necomercializrii corpului uman? Cnd se face contra cost, nu exist nici o ndoial c ne aflm n aceast situaie. De aceea, maternitatea de substituie este contestat n numele intangibilitii corpului uman, ca un afront al demnitii. Riscul exploatrii femeilor este real i el trebuie luat n calcul i prevenit. Dar exist i maternitate de substituie din sentimente de solidaritate uman. n realitate, maternitatea de substituie oscileaz ntre cele dou modele: de solidaritate i de comercializare a corpului. De aceea unei probleme complexe trebuie s i se gseasc soluii complexe. ntre interdicia total i un liberalism excesiv, calea de mijloc i anume reglementarea potrivit normelor etice, religioase, culturale i sociale ale fiecrei comuniti n parte constituie o soluie realist. Potrivit art.27 alin.(3) al Legii Republicii Moldova privind transplantul de organe, esuturi i celule umane, donarea i transplantul de organe, esuturi i celule nu pot constitui obiectul unei tranzacii materiale. Legea nr. 241 din 20.10.2005 privind prevenireasi combaterea traficului de fiinte umane in art. 2 stabileste expres o forma a explotarii umane folosirea femeii n calitate de mam-surogat ori n scop de reproducere. Contractul privind maternitatea de substituie este un contract ce face parte din categoria contractelor consensuale, deoarece se consider valabil ncheiat din momentul n care prile contractante au realizat un acord n privina tuturor condiiilor eseniale ale contractului. Este un contract sinalagmatic, pentru c odat ncheiat d natere la obligaii reciproce. Unii autori ca .., .., .. consider c contractul privind maternitatea de substituie este un contract multilateral. Iar prile unui asemenea contract sunt cuplul donator care dorete s aib un copil, mama surogat i instituia medical care efectueaz intervenia. Insa ca instituia medical efectueaz doar intervenii de implantarea embrionului, iar n toate situaiile trebuie s aib consimmntul informat al participanilor n form scris. Pentru a exista noiunea de consimmnt informat (n cunotin de cauz) sunt cteva puncte care trebuie s fie prezentate de ctre medic pacienilor. El trebuie s indice ansele de a avea un copil, dac exist riscul unei boli transmisibile etc. Restul privete doar cuplul donator i mama surogat. Astfel, avnd n vedere circumstanele cu privire la prile contractului de maternitate de substituie acestea ar trebui s fie limitate la cele dou pri: cuplu i mama-surogat.n condiiile progresului biologic i medical, din punct de vedere juridic, la data naterii copilului filiaia fa de mam se bazeaz pe faptul naterii, orice nelegere prealabil naterii copilului neputnd afecta aplicabilitatea acestui principiu. Dreptul, ns poate s reglementeze c, ulterior naterii copilului s se treac de la maternitatea biologic la maternitatea juridic. Potrivit art.22 alin.(4) din Legea privind actele de stare civil a RM, la declararea naterii copilului nscut n urma implantrii embrionului unei alte femei, soii vor depune, mpreun cu actul medical constatator al naterii, i actul eliberat de unitatea sanitar din care s rezulte acordul luzei pentru nscrierea lor n calitate de prini. n Codul Familiei RM este introdus principiul conform cruia drept mam a copilului este considerat acea femeie care l-a i nscut, iar filiaia fa de mam potrivit art.47 alin.(1) din Codul familiei RM se stabilete n baza documentelor care confirm naterea copilului de la mam ntr-o instituie medical.In asemenea situaii sunt posibile dou modaliti de nscriere n calitate de prini: 1) mama-surogata nu-i d acordul pentru nscrierea altor persoane n calitate de prini ai copilului, pstreaz copilul la ea i, n baza actului unitii medicale respective unde a avut loc naterea, nregistreaz la Oficiul Strii Civile naterea copilului i se nscrie n registrul naterilor drept mam a acestui copil; 2) n cazul unui acord pozitiv, mama-surogat, dup naterea copilului, l transmite pe acesta celor ce l-au comandat, care ulterior se vor nregistra drept prini ai copilului.Codul Familiei RM trebuie s reglementeze i asemenea situaii, deoarece lipsa reglementrilor poate genera anumite conflicte de ordin social, dificil de soluionat. Mai mult ca att, dup cum menioneaz unii autori, dependena nscrierii persoanelor care i-au dat acordul la implantarea embrionului altei femei n scopul purtrii acestuia de acordul acesteia din urm reprezint unul din puinele mecanisme existente n cadrul dreptului familiei care ofer posibilitatea de a evita, ntr-o anumit msur, utilizarea n scop comercial a acestei metode. innd cont de experiena legislativ a unor ri europene, drept mijloc prevzut n legislaia civil poate servi interdicia direct a aa-ziselor convenii de purtare a copilului, recunoaterea nulitii lor sau lipsirea de dreptul la intentarea unor aciuni. Pentru R.Moldova o asemenea reglementare a acestei chestiuni este destul de actual, cu att mai mult c practica s-a ciocnit deja cu astfel de situaii.Contractul privind maternitatea de substituie urmeaz s se ntocmeasc n form autentic. n majoritatea rilor ce reglementeaz instituia maternitii de substituie contractele ntre pri se ncheie n faa notarului.Conditia esentiala a contractului privind maternitatea de subtitutie este consimtamintul partilor, in special al mamei-purtatoare. Consimsamint trebuie sa fie in conformitate conditiile stabilite de Codul civil al RM in art. 199 care preved ca sa provie de la persoana cu discernamint, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte si sa nu fie viciat. Dar in prezenta contractului privind maternitatea de substitutie consimtamintul mamei surogate trebuie sa fie exprimat atit in momentul incheierii contractului care este unul consensual cit dupa nasterea copilului. Insasi faptul exprimarii consimtamintului dupa nastere reiese din art.22 alin. 4 din Legea privind acetele de stare civila care stipuleaza ca la inregistrarea nasterii copilului va fi depus si actul eliberat de unitatea sanitar din care s rezulte acordul luzei pentru nscrierea cuplului n calitate de prini.O alta conditie eseniala a contractului privind maternitatea de substituie pe care legea ar trebui s le prevad este stabilirea exact a termenilor ce ar trebui s acopere nceputul executrii obligaiilor asumate de pri n contract, perioada de dup natere n care mama surogat va transmite copilul cuplului donator, perioada de dup natere, n care cuplul donator se angajeaz s suporte cheltuielile materiale de ntreinere pentru mama surogat. Deci incercarile de legiferare ale maternitii substituite reprezint premiza c n viitor numeroase cupluri vor obine dreptul la o via de familie, avnd filiaia acelui copil cruia, din materialul lor genetic, o mam purttoare ia dat natere, uznd de dreptul ei de a dispune de propriul corp, copil ce, datorit reglementrilor n materie va putea crete i se va dezvolta alturi de prinii si.Astfel, la momentul actual in Republica Moldova institutia maternitatii de subtitutie nu este pe deplin reglementata. Drept dovada al faptul existentei maternitatii de subtitutie este insasi realitatea care mentioneaza ca se recurge la aceasta tehnica moderna de procreare a copilului atit in tara noastra cit si faptul ca multe moldovence pleaca peste hotare pentru a fi mame surogate pentru a obtine profit. Legiutorul institutia maternitatii de subtitutie reglementeaza indirect prin prisma legii privind actele de stare civila din 26.04.2001, art. 22 alin. 4 stabileste la declararea naterii copilului nscut n urma implantrii embrionului unei alte femei, soii vor depune, mpreun cu actul medical constatator al naterii, i actul eliberat de unitatea sanitar din care s rezulte acordul luzei pentru nscrierea lor n calitate de prini. Deci legiutorul admite existenta contractului privind maternitatea de subtitutie, dar in acelasi moment si interzice in art. 205 Cod civil al RM obiect al actului juridic trebuie sa fie licit, sa se afle in circuitul civil sis a fie determinat sau determinabil cel putin in specia sa. Conform prevederii din Cod civil si a Legii privind transplantul de organe, esuturi i celule umane, donarea i transplantul de organe, esuturi i celule nu pot constitui obiectul unei tranzacii materiale. Astfel corpul mamei surogate nu poate fi obiect al contractului privind maternitatea de subtituie, mai cu seama ca in realitate acest contract e cu titlul oneros, deci poate fi declarant nul in orice moment.4. Reglementarea statutului mamei surogate in RomaniaIn Romania datorita adoptarii in 2004 a Legii privind sntatea reproducerii i reproducerea uman asistat medical, pe langa clasicile metode de fertilizare, mama surogat este privita deja legal.Conform prevederilor legi prin mam purttoare se nelege femeia care consimte ca embrionul obinut prin reproducere uman asistat medical, s fie implantat n uterul su i s duc sarcina la termen, s nasc i s cedeze voluntar drepturile sale legale asupra acelui copil, n baza unui contract cu un cuplu infertile, dar prin mam surogat se nelege femeia care consimte s fie inseminat artificial cu sperma brbatului din cuplul infertil.Deja si noul Cod Civil reglementeaza materninatea prin subtituie intr-o sectiune intreaga denumita Reproducerea umana asistata medical cu tert donator. Conform art. 441 din Cod civil reproducerea umana asistata medical cu tert donator nu determina nici o legatura de filiatie intre copil si donator. Art. 442 stabileste expres conditiile pentru maternitatea de substituie:- Parintii care, pentru a avea un copil, doresc sa recurga la reproducerea asistata medical cu tert donator trebuie sa isi dea consimtamantul in prealabil, in conditii care sa asigure deplina confidentialitate, in fata unui notar public care sa le explice, in mod expres, consecintele actului lor cu privire la filiatie. - Consimtamantul ramane fara efect in cazul decesului, al formularii unei cereri de divort sau al separatiei in fapt, survenite anterior momentului conceptiunii realizate in cadrul reproducerii umane asistate medical. El poate fi revocat oricand, in scris, inclusiv in fata medicului chemat sa asigure asistenta pentru reproducerea cu tert donatorOdata cu adoptarea in 2004 a legii privind sntatea reproducerii i reproducerea uman asistat medical , Romania este a doua tara din lume, dupa Anglia care a reglementat aceasta problema.Astfel cuplurile fara copii, infertile pot apela legal la serviciile oferite de mama surogat. Aceasta lege subliniaz c la asistena medical n domeniul reproducerii umane pot apela numai cuplurile sau femeile singure diagnosticate cu infertilitate sau pentru a se evita transmiterea unei maladii la copil sau la un membru al cuplului. Aceasta reglementarea legislativa avuta in vedere cuprinde cateva conditii cu privire la varsta (maxim 45 de ani), dar si la faptul ca astfel de contracte nu vor fi comerciale, iar mama surogat nu va primi in schimbul copilului nici o suma de bani.Conform prevederilor proiectului legislativ, reproducerea cu mam purttoare se va realiza n baza unui contract ncheiat la notar ntre cuplul beneficiar i mama surogat. Cuplul poate deconta mamei purttoare numai costurile medicale i asigura o compensaie material echivalent cu cinci tichete de mas pe zi pentru perioada sarcinii i luziei. n cazul donatorilor de material reproductor, legea prevede tot o compensaie de cinci tichete de mas. De asemenea, revocarea contractului de una dintre pri atrage rspundere material, cu excepia unor cauze medicale. Mai este prevzut c mama purttoare, care nu trebuie s aib nicio legtur genetic cu copilul, va preda copilul cuplului beneficiar n termen de 48 de ore de la natere i are dreptul la concediul de sarcin i luzie. Este exclus potrivit legii orice fel de beneficiu material pentru mama purttoare. Dac mama purttoare solicit bani sau este prins c a acceptat bani, ea va rspunde juridic.Conform prevederilor legale inainte de a se recurge la una din tehnicile reproducerii asistate medical, echipa medical pluridisciplinar a unitii medicale care va efectua operaiunile tehnico-medicale, trebuie s i informeze pe membrii cuplului asupra posibilitilor de reuit sau eec, asupra riscurilor la care sunt supui mama i copilul, s verifice motivaia cuplului i s-i informeze asupra posibilitilor existente n materie de adopie prevzute de lege.Legea stabileste ca o cale a fecundarii in vitro este cu intervenia unei tere persoane, care poate fi purttoare de sarcin, n cazul n care partenera cuplului nu poate purta sarcina, dar doneaz ovulul. nainte de nceperea procedurilor de reproducere uman asistat medical , ntre cuplul asistat reproductiv i mama purttoare sau surogat, dac aceasta este necstorit, se vor ntocmi prin biroul notarului public, urmtoarele acte autentificate:- consimmntul mamei purttoare sau al mamei surogat de a ajuta cuplul reproductiv pentru a avea unul sau mai muli copii, prin participarea sa n procesul de fertilizare in vitro, gestaie i natere;- declaraia mamei purttoare sau surogat privind cedarea drepturilor parentale cuplului asistat reproductiv i acordul de ncredinare a copilului, imediat dup natere, cuplului asistat reproductiv;- consimmntul mamei purttoare sau surogat privind neconsemnarea datelor sale de identitate n certificatul de natere al copilului, n actele civile i n nici un alt nscris oficial privind maternitatea copilului;- consimmntul mamei purttoare sau surogat n caz de avort n primele trei luni de sarcin, la cererea cuplului asistat reproductiv i numai la indicaie medical;- consimmntul soului mamei purttoare sau surogat, dac aceasta este cstorit, privind procedura de fertilizare in vitro, pstrarea sarcinii rezultate prin fertilizarea in vitro cu material genetic provenit de la tere pri, avort selectiv la cererea cuplului beneficiar i cedarea oricror drepturi i obligaii parentale asupra copilului, inclusiv nscrierea sa n certificatul de natere al copilului i acordul de ncredinare a copilului la natere, cuplului asistat reproductiv;- consimmntul cuplului asistat reproductiv de a-i fi ncredinat copilul imediat dup natere, indiferent de starea de sntate a acestuia;- contractul n care s se specifice interdicia mamei purttoare sau surogat de a avorta sarcina n lipsa unei indicaii medicale i fr acordul cuplului asistat reproductiv, obligaiile medicale, precum tratamentul i cel de dispensarizare periodic, regimul de via al mamei purttoare sau surogat n vederea unei bune evoluii a sarcinii i dezvoltrii ftului, precum i obligaiile cuplului asistat reproductiv de a plti cheltuielile legate de sarcin, mamei purttoare sau surogat.Pentru ca cuplu asistat reproductiv sa fie nscris n certificatul de natere al copilului ca prini, este necesar ca inainte de naterea copilului, cuplul sa prezinta actele autentificate notarial spre avizare direciei teritoriale de protecie a copilului, acest aviz va sta la baza ntocmirii certificatului de natere al copilului conceput prin reproducerea uman asistat medical cu mame purttoare sau surogat. Filiaiunea legitim se stabilete prin simpla declaraie a cuplului infertil asistat la momentul naterii copilului. n eventualitatea refuzului unuia dintre parteneri de a recunoate copilul, persoana interesat are dreptul la aciunea n rspundere sau pentru recunoaterea paternitii sau maternitii, precum i aciunea n contestaie a filiaiunii.Conform prevederilor din Legea privind sntatea reproducerii i reproducerea uman asistat medical, imediat dup natere, copilul nscut de mama purttoare sau surogat prin reproducere asistat medical, este ncredinat cuplului asistat medical.Legea data stabileste un moment important, ci anume femeia creia urmeaz s i se implanteze embrionul trebuie s aib posibilitatea ca, n orice moment al procesului medical, s-i retrag consimmntul la implantare, precum si cuplul beneficiar sau cel al prinilor embrionului pot s-i retrag consimmntul naintea efecturii operaiilor de implantare, pentru a evita situaiile n care angajamentul cuplului beneficiar nu mai exist ori a conflictelor ntre cuplul beneficiar i genitor avnd ca obiect copilul.In legea privind sntatea reproducerii i reproducerea uman asistat medical, mama purttoare sau surogat beneficiaz de toate drepturile prevzute de lege. n cazul copilului nscut n urma inseminrii artificiale conjugale, copilul are aceleai drepturi ca i cel nscut prin reproducere natural.5. Litigii privind maternitatea de subtitutie - Cauza C-167/12 CD/ST privind acordarea concediului de maternitate in urma contractului privind maternitatea de subtitutieC. D. i partenerul su, care triesc n Regatul Unit, au apelat la o mam surogat pentru a-i ndeplini dorina de a avea un copil. Copilul a fost conceput din spermatozoizii prelevai de la partenerul reclamantei i dintr-un ovul care nu provenea ns de la C. D. Aceasta din urm a nceput s ngrijeasc copilul i s l alpteze la o or de la natere. La cteva luni de la natere, o instan britanic ncredineaz C. D. i partenerului acesteia rspunderea printeasc deplin i permanent pentru copil, cu aprobarea mamei surogat, n conformitate cu legislaia britanic privind maternitatea de substituie.ntruct angajatorul su, instituie public, considera c aceasta nu are dreptul la concediu de maternitate cu plat sau la concediu pentru adopie pentru motivul c nu a nscut sau nu a adoptat un copil, C. D. a iniiat o aciune n justiie n faa unei instane britanice. Instana respectiv a solicitat Curii de Justiie a Uniunii Europene s stabileasc dac, n conformitate cu dreptul Uniunii, o femeie are dreptul la concediu de maternitate cu plat n cazul n care nu ea nsi, ci o mam surogat a dat natere unui copil.Avocatul general Juliane Kokott a decis la 26 septembrie 2013 c o mam beneficiar care are un copil n urma unui contract de reproducere uman asistat prin intermediul unei mame surogat are dreptul la concediu de maternitate n temeiul dreptului Uniunii n cazul n care aceasta ia copilul n ngrijire dup natere, maternitatea de substituie este recunoscut n statul membru n cauz, iar cerinele naionale sunt ndeplinite. Acest lucru este valabil chiar i atunci cnd mama beneficiar nu alpteaz copilul dup natere. Concediul de maternitate luat de mama surogat ar trebui s se deduc; concediul de maternitate al mamei beneficiare ar trebui s fie de minimum dou sptmni. Concluziile avocatului general n cauza C-363/12 Z / A Government Department i the Board of Management of a Community Schooln opinia avocatului general Wahl, din dreptul Uniunii nu rezult un drept la concediu pltit acordat prinilor unui copil nscut n urma unui contract de reproducere asistat prin intermediul unei mame surogatCauza aflat pe rolul instanei de trimitere o privete pe doamna Z, care este profesoar n Irlanda. Aceasta sufer de o afeciune rar, care se caracterizeaz prin faptul c, dei are ovare sntoase i este de altfel fertil, nu are uter i nu poate duce o sarcin la termen. Pentru a avea un copil, doamna Z i soul su au recurs la serviciile unei mame surogat care a dat natere unui copil n California. Copilul nscut n urma contractului de reproducere uman prin intermediul unei mame surogat (denumit n continuare contract de gestaie) este copilul genetic al cuplului, iar n certificatul de natere american al copilului nu exist nicio meniune cu privire la mama surogat.Dei concediul de maternitate i concediul de adopie sunt reglementate n dreptul irlandez, nu exist nicio dispoziie expres n legislaia irlandez (sau n contractul de munc al doamnei Z) cu privire la concediul pentru naterea unui copil nscut n urma unui contract de gestaie. Dup ce i s-a refuzat cererea de concediu pltit, doamna Z a formulat o plngere la Equality Tribunal. Aceasta susinea c a fcut obiectul unei discriminri pe motive de sex, de statut familial i de handicap.n aceste mprejurri, Equality Tribunal a adresat Curii ntrebarea dac faptul c unei femei - al crei copil genetic s-a nscut n urma unui contract de gestaie - i se refuz un concediu pltit constituie o nclcare a dreptului Uniunii.n Concluziile sale de azi, avocatul general Wahl face o distincie ntre situaia din spe i situaia unei lucrtoare gravide, inclus n domeniul de aplicare al Directivei 92/85 1, care prevede un concediu de maternitate de cel puin 14 sptmni. n aceast privin, el subliniaz c protecia conferit de directiv se aplic femeilor care au dat natere unui copil i c obiectivul acesteia este protecia unor astfel de lucrtoare avnd n vedere vulnerabilitatea condiiei lor fizice.Dei avocatul general reine c situaia unei femei precum doamna Z poate fi comparat cu cea a unei mame adoptive, acesta subliniaz c statele membre nu au adoptat nc acte legislative privind armonizarea dreptului prinilor adoptivi la concediu pltit. Prin urmare, n cazul n care legislaia naional prevede posibilitatea concediului de adopie pltit, instana naional ar trebui s aprecieze dac aplicarea unor norme diferite prinilor adoptivi fa de prinii al cror copil a venit pe lume n urma unui contract de gestaie constituie o discriminare nejustificat contrar acestei legislaii naionale.

Concluzie:La momentul actual in Republica Moldova institutia maternitatii de subtitutie nu este pe deplin reglementata. Drept dovada al faptul existentei maternitatii de subtitutie este insasi realitatea care mentioneaza ca se recurge la aceasta tehnica moderna de procreare a copilului atit in tara noastra cit si faptul ca multe moldovence pleaca peste hotare pentru a fi mame surogate pentru a obtine profit. Legiutorul institutia maternitatii de subtitutie reglementeaza indirect prin prisma legii privind actele de stare civila din 26.04.2001, art. 22 alin. 4 stabileste la declararea naterii copilului nscut n urma implantrii embrionului unei alte femei, soii vor depune, mpreun cu actul medical constatator al naterii, i actul eliberat de unitatea sanitar din care s rezulte acordul luzei pentru nscrierea lor n calitate de prini. Deci legiutorul admite existenta contractului privind maternitatea de subtitutie, dar in acelasi moment si interzice in art. 205 Cod civil al RM obiect al actului juridic trebuie sa fie licit, sa se afle in circuitul civil sis a fie determinat sau determinabil cel putin in specia sa. Conform prevederii din Cod civil si a Legii privind transplantul de organe, esuturi i celule umane, donarea i transplantul de organe, esuturi i celule nu pot constitui obiectul unei tranzacii materiale. Astfel corpul mamei surogate nu poate fi obiect al contractului privind maternitatea de subtituie, mai cu seama ca in realitate acest contract e cu titlul oneros, deci poate fi declarant nul in orice moment. Astfel la momentul actual este o neconcordanta in reglementarea statului juridic al mamei surogate. Deci existenta de facto a maternitatii de subtitutie si existenta de iure a reglementarilor acestei institutii in alte state trebuie sa-l determine pe legiutorul nostru sa reglementeze expres institutia maternitatii de substitutie prin adoptarea unei legi cu privire la metode de reproducere uman asistat medical, in care sa reglementeze expres statutul juridic al mamei surogate, drepturile si obligatiei acesteia, drepturile si obligatiile cuplului care a recurs la mama de subtituie. La fel legiutorul trebuie sa stabileasa expres forma si conditiile contractului privind maternitatea de subtituie, efectele acestui contract, consimtamintul si raspunderea partilor. Legiutorul nostru trebuie sa prevada ca contractul privind maternitatea de substituie sa fie cu titlul gratuit, dar sa se preveada achitarea cheltuielilor privitor la asistenta medicala pe parcursul sarcinei, contractul sa fie in forma autentica, consimtamintul partilor deasemenea sa fie in forma autentica atit la momentul incheierii cit si dupa nasterea copilului, sa fie stabilite sanctiuni pentru incheierea unui contract cu titlul oneros.

Bibliografie:1. Legea nr. 100 din 26.04.2001 privind actele de stare civila 2. Codul Familiei al Republicii Moldova din 26.10.20003. Codul Civil al Republicii Moldova din 06.06.2002 4. Valentina Cebotari. Drept familiei. Editia a II-a. Chisinau 20085. http://avvocato.md/aspecte-generale-asupra-raporturilor-familiale-reglementate-prin-contracte-in-legislatia-nationala-si-internationala/6. http://kidz.garbo.ro/articol/Preconceptie/10320/mama-surogat.html 7. http://www.infoamea.ro/index.php?view=article&id=52%3Aorgane-inchiriate&option=com_content&Itemid=128. http://mamasurogat.net/mama-purtatoare-surogat/ 9. Codul civil al Romaniei din 01.10.201110. L egea privind sntatea reproducerii i reproducerea uman asistat medical din Romania11. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:62012CC0167:RO:HTML12. http://www.amosnews.ro/avocat-general-ue-cazul-maternitatii-de-substitutie-ambele-mame-au-dreptul-la-concediu-de-maternitat

2