mama este cea mai scumpa fiinta.eseu bac. limba si literatura romana
TRANSCRIPT
-
8/16/2019 Mama Este Cea Mai Scumpa Fiinta.Eseu Bac. Limba si literatura romana
1/1
Mama este cea mai scumpa finta . Ea ne-a dat viata , ne creste , ne ajuta si ne da
saturi in cele mai difcile momente, ne ingrijeste , ne iubeste neconditionat si ne
sprijina . Mama este finta care poate lua locul oricui , dar nu poate f inlocuita cu
nimeni. Silvia Petrini , personajul secundar din romanul “Cel mai iubit dintre
paminteni” de Marin Preda , se incadreaa in tipologia mamei iubitoare , grijulii ,
protectoare , crestine. !rept argument constituie secventa cind aceasta pleaca in
fecare duminica la biserica , multumindu-i lui !umneeu ca a ajutat-o sa raminainsarcinata cu "ictor. #cest moment profleaa recunostinta sa ata de divinitate . $n
pofda relatiei tensionate cu ful sau orgolios , aceasta continua sa-l ingrijeasca , sa-l
iubeasca si sa se roage pentru el. % astel de aectiune poate f intilnita doar la
mame . Silvia Petrini , direct prin actiunile si aptele sale putem deduce ca este o
mama grujulie. “Eu ma a&am pe undeva pe la mijloc , adica eram tot timpul curat ,
mama avea grija sa-mi puna alt costum pe pat o data la trei luni “. 'rija sa ata de
amilie se maniesta atit pe plan material cit si spiritual . #ceasta il sustine pe "ictor
, copilul sau , indi(erent de situatie , difcultate . Mama l-a sprijinit pe "ictro in cee
ace priveste situatia cu )ineta *omulus , o ata considerata o “depravata “ . #cest
moment profleaa atitudinea parintilor de a se preucupa de viitorul copiilor . Mamaera o emeie credincioasa . “+emeie tinara , statea printre babe si lunga vreme
ingenunciata in ata icoanei Maicii !omnului “. Credinta sa ata de !umnee, de
biserica a ajutat-o in amilie , obtinind un copil . Mama se subestima . #ceasta o
putem deduce din vorbele fului sau “ Ea se considera batrina insa pentru mine era
nescimbata”. !ar si din vorbele sotului sau ”$mbraca-te si tu mai bine , mai dute si
tu la coaor , da-ti cu pudra si cu ruj si mai lasa biserica “. $n relatie cu eciorul sau ,
Silvia este indulgenta rabdatoare . Ea incide ocii la toate injosirile si vorbele
dureroase ale fului sau care nu intelege atitudinea acesteia credincioasa intrebind-o
“Ce este pacatul/”. #cest apt pune in evidenta ca mama este gata de sacrifcii , in
numele copilului sau si ii iarta acestuia toate greselile . Mama se incadreaa incurentul realist deoarece este tipica in situatii tipice 0 repreinta o categorie
sociala umana , avind trasaturi si comportamente specifce. *especta religia , este
casatorita si are o amilie . Este in permanenta transormare iar evolutia sa este
re&ectata prin opoitie si corelatie cu alte personaje , de e1emplu in cearta cu ful
sau , discutiile cu sotul , acesteia ii lipseste idealiarea . Mama poate f asemuita cu
Corina 2oruga , sotia preotului #le1andru 2oruga din romanul “%ra 34” de
Constantin "ergil 'eorgiu . #mbele poseda spiritual credincios , evolueaa si se
defnes in raport cu aceasta problema . Este un raport de inerconditionare , caci
temperamental , virsta si starea civila a fecarui personaj marceaa atitudinea sa
ata de viata si viata la rindul ei isi pune pecetea asupra evolutiei si destinuluifecaruia . #frmatia lui Cladiu %vidiu 5oeni se reera la asocierea dintre “Mama” si
“$nger” 0 “*ai” si “Pamint “ si sugereaa aptul ca mama repreinta o binecuvintare
petru copii . #ceasta ii ocroteste si depune eort pentru a-i creste . !in perspectiva
tinerei generatii ce o repreint , consider ca Silvia Petrini simtea o prounda
recunostinta ata de !umneaeu pentru ca acesta a ajutat-o atit in viata cit si in
conceperea unui copil care la inceput avea sanse sa nu se f nascut niciodata .
#ceasta recunostinta eraa maniestata prin credinta , fdelitatea ata de biserica .
Credinta sa nu era impotriva ratiunii , ci dincolo de limetele ei , o continuare . Cu
parere de rau copiii nu apreciaa la justa valoare stradaniile acesteia , pun pret pe
material , dar nu pe spiritual . Pentru a reolva aceasta problema , este necesar camama sa doee duiosia cu asprimea , sacrifciul cu recunostinta.