mal stâng, km fl. 782+800 783+000 , localitatea ...arpmdj.anpm.ro/upload/38517_studiu evaluare...

pentru proiectul

„Extracţie pietrişuri şi nisipuri din albia minoră a fluviului Dunărea,

mal stâng, km fl. 782+800 – 783+000”, localitatea Ciupercenii Vechi,

judeţul Dolj

Elaborator : Meilescu Cornel

Dr Tr Severin

Tel: 0726189016

Beneficiar: S. C. STAŢIA DE UTILAJ CONSTRUCŢII ŞI PRODUCŢIE INDUSTRIALĂ S.A.

CRAIOVA, Str. Calea Bucureşti nr. 129A, Jud. Dolj

Introducere

Scopul prezentei documentații este de a identifica, evalua și prezenta impactul potențial al unei exploatări de balast din albia minora a fluviului Dunarea, de pe raza comunei Ciupercenii Vechi, județul Dolj, de către SC SUCPI S.A.

Prezenta documentație a fost elaborată în conformitate cu prevederile OM 19/2010 și a ghidului metodologic ce face parte integrantă din acesta, cu privire la evaluarea adecvată.

De asemenea, s-au mai avut în vedere:

Ordinul comun al MMP, MAI, MADR și MDRT 135/76/84/1284 din 2010 – pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;

La realizarea prezentului raport s-a mai ținut cont de următoarele documente dezvoltate în conformitate cu Directivele privind Evaluarea Impactului Asupra Mediului – beneficiar Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor:

Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului;

Manualul EIA;

Ghid metodologic pentru includerea considerațiilor de biodiversitate în procedura de evaluare a impactului asupra mediului;

Ghid metodologic privind evaluarea adecvată (www.mmediu.ro/pdf/legislatie/biodiv/Ghid _Evaluare_Adecvata.doc)

Precum și de:

Methodological guidance on the provisions of Article 6 (3) and (4) of the Habitat Directive 92/43/EEC, propus de Comisia Europeană, DG Environment, 2002;

Guidance document – Non-energy mineral extraction and Natura 2000, European Commission, DGEnvironment 2010.

Au fost luate în considerare și prevederile Directivelor europene, 2000/60/CCE “Ape”, 79/409 „‟Pasari‟‟, 92/43 „‟Habitate‟‟ (din perspective propunerii includerii zonei în rețeaua națională Natura 2000).

Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru care a fost conceput) și o serie de efecte indirecte care trebuie gestionate în scopul conformării cu reglementările pe linie de protecție a factorilor de mediu. Necesitatea gestionării tuturor efectelor determinate răspunde și unor principia ce stau la baza legislației de protecție a mediului:

inițierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite;

evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor și posibilităților privind alegerea tehnologiei optime;

necesitatea implicării factorilor instituționali responsabili în procesul de luare a deciziilor privind managementul proiectelor cu impact asupra mediului.

Evaluarea adecvată are drept obiect evidențierea efectelor cu potențial negative ce ar putea să apară asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000 previzionate a apărea în urma implementării unui Plan sau Proiect, ce ar conduce la pierderea valorii conservative a sitului țintă, prin afectarea negativă a elementelor de floră, faună sau a habitatelor, conducând la apariția unor disfuncționalități bio-ecocenotice sau la efecte disruptive asupra rețelei Natura 2000.

Evaluarea adecvată încearcă să anticipeze efectul proiectului și a activităților legate de acesta, ținând cont de spectrul condițiilor fie ele variabile sau constante de mediu, cu accent asupra biodiversității. Evaluarea adecvată conține analize tehnice prin care se oferă informații asupra cauzelor și efectelor induse de proiect, a consecințelor cumulate ale acestora, sumate cu impactul cauzat de activități anterioare și prezente, formulând ipoteze și asupra unor dezvoltări viitoare, în scopul unei cuantificări cât mai fidele a nivelelor de impact asupra factorilor de mediu, a biodiversității în special, de pe amplasamentul studiat.

Evaluarea adecvată s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea și reducerea consecințelor negative ale activităților antropice asupra rețelei Natura 2000 ce transpune obiectivele Directivelor europene 92/43 “Habitate”, respective 79/409 “Păsări”. Această evaluare caută să încorporeze planificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactului ecologic negative al activității preconizate.

Astfel, procesul de evaluare adecvată are rolul de a furniza informații factorilor responsabili, care să faciliteze și să asiste procesul de decizie în scopul adoptării celor mai adecvate măsuri pentru reducerea, eliminarea sau compensarea efectelor negative associate în eventualitatea acceptării proiectului în cauză.

Scopul elaborării Evaluării Adecvate este obținerea de către SC SUCPI S.A. a actului de reglementare conform emis de către APM Dolj pentru desfășurarea proiectului de realizare a unei exploatări a nisipurilor și pietrișurilor din Ciuperceni Aval.

Zona se află situată în perimetrul administrativ al comunei Ciupercenii Vechi, jud Dolj, proiectul urmând a se realiza și în siturile Natura 2000 ROSCI0039 Ciuperceni – Desa si ROSPA0013 Calafat-Ciuperceni-Desa.

Evaluarea adecvată a impactului asupra mediului nu reprezintă o cercetare științifică exaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a atributelor legate de factorii de mediu din zona țintă. Evaluarea adecvată este definită în Legea Mediului completată prin OUG 195/2005 (art.2 pct .30) ca fiind: procesul menit să identifice, să descrie și să stabilească, în funcție de obiectivele de conservare și în conformitate cu legislația în vigoare, efectele directe și indirecte, sinergice, cumulative, principale și secundare ale oricărui plan ori proiect, care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori în combinație cu alte planuri sau proiecte.

Astfel, acest document se dorește a fi doar un instrument menit să asiste procesul decisional al autorităților de mediu, cu privire la efectele induse de promovarea

proiectului propus asupra obiectivelor de conservare (habitate, specii de floră, faună) ale sitului, prin identificarea și evaluarea efectelor preconizate, asociate proiectului.

Conform prevederilor legale în vigoare, noțiunea de impact negativ semnificativ trebuie determinată în relație cu trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate de interes comunitar. Trebuie specificat faptul că ceea ce poate prezenta un efect negativ semnificativ pentru o anumită arie naturală protejată de interes comunitar, poate să nu aibă același efect pentru un alt tip de arie protejată de interes comunitar. De aceea, fiecare evaluare este un caz individual care trebuie tratată în funcție de obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar și de caracteristicile planului sau proiectului.

Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din trăsăturile planului sau proiectului localizate în interiorul unei arii natural protejate de interes comunitar, dar și din planul/proiectul localizat în afara acesteia.

1. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL 1.1. Denumirea proiectului „Extracţie pietrişuri şi nisipuri din albia minoră a fluviului Dunărea, mal stâng, km fl. 782+800 – 783+000”, localitatea Ciupercenii Vechi, jud Dolj. Titularul proiectului: S. C. STAŢIA DE UTILAJ CONSTRUCŢII ŞI PRODUCŢIE INDUSTRIALĂ S.A. CRAIOVA, Str. Calea Bucureşti nr. 129A, Jud. Dolj Registrul Comerţului : J16/94/1991, C.U.I. RO 2302889 Telefon: 0251- 438.001 ; Fax : 0251- 437.147. Web: www.sucpi.ro ; E-mail: [email protected]

Informatii despre autorul atestat al studiuloui de evaluare adecvata:

Autorul studiului de evaluare adecvata este Meilescu Cornel. Incepand cu anul 2005 este atestat pentru elaborarea studiile de impact asupra mediului si a bilanturilor de mediu iar din anul 2011 este inscris in Registrul National al elaboratorilor de Studii pentru protectia Mediului, pozitia 420. 1.2. Descrierea proiectului Localizare geografica:

Perimetrul minier Ciuperceni Aval, jud. Dolj, este situat pe fluviul Dunarea între km fl. 782+800 – 783+000 iar substanţa minerală utilă este reprezentată de un orizont din nisip şi pietriş cantonat în albia minoră a fluviului Dunarea.

Perimetrul este situat în bazinul hidrografic al fluviului Dunarea, cod cadastral XIV - 1. Balastiera este delimitată în albia minoră a Fluviului Dunărea de următoarele puncte în coordonate Stereografice 1970 (amonte şi aval):

Poziţie Număr punct

x Y

Amonte

1 270 965 328 250

2 270 910 328 330

Aval 3 270 745 328 215

4 270 805 328 135

Suprafata exploatata va avea dimensiunile:

-lungime 205,00 m

-lăţime medie 95,67 m

-grosime maximă a zăcământului 4,43 m (PT 1)

-grosime medie a zăcământului 3,49 m

-suprafaţă exploatabilă 19.612,50 m2.

Adâncimea maximă de exploatare în cuprinsul perimetrului (cota „0”) este reprezentată de cota limită de exploatare dată de utilajul de extracţie, respectiv cota +22,00.

http://www.sucpi.ro/

mailto:[email protected]



Societatea S.C.SUCPI S.A. a solicitat, licitat şi adjudecat un perimetru cuprins între km fl. 782+800 – 783+000 pentru care a obţinut Aviz de Gospodărire a Apelor eliberat de Administraţia Naţională Apele Române cu nr. 99/08.06.2011 ca extindere a vechilor perimetre 783+000 – 784+000; 784+200 – 785+200 pentru care deţine Autorizaţia de Mediu nr. 34/19.02.2008.

Solicitarea pentru noul perimetru de extracţie pietrişuri şi nisipuri (782+800 – 783+000) se bazează pe următoarele:

- societatea SC Sucpi SA a concesionat de la Consiliul Local al Municipiului Calafat (conf. Contract nr.11390/2004 – anexat în copie) un teren în suprafaţă de 1,00 ha, situat în tarlaua nr.170, parcela 1558, pe malul stâng al fluviului Dunărea, km. fluvial 784+000, sat Ciupercenii Vechi, în vederea deschiderii unei balastiere având ca obiect extracţia pietrişului şi a nisipului (balast) din fluviul Dunărea şi sortarea acestuia a considerat că este necesară solicitarea şi obţinerea ulterioară de la Administraţia Naţională Apele Române a unui nou perimetru, motivat pe retragerea într-un pilier de siguranţă faţă de podul Vidin-Calafat, apropierii fata de statia de sortare, impactului redus fata de factorii de mediu, şi nu în ultimul rând decolmatării şenalului navigabil în zonă al fluviului Dunărea.

Ulterior extracţiei din noul perimetru avizat de Administraţia Naţională Apele

Române, respectiv din km.fl.782+800 – 783+000, fluxul tehnologic până la obţinerea produsului final, respectiv agregate minerale, rămâne neschimbat, respectiv:

Hidromasa (balast + apă) este extrasă din albia fluviului Dunărea pana la cota

talvegului fluviului Dunarea +22,0m, cu ajutorul drăgii refulante de 100 mc/h (700 mc/h hidromasa) şi transportată printr-un tronson de conducte din oţel cu diametrul de 400 mm în cele două bazine de decantare, având dimensiunile de 40m x 50m fiecare, amenajate pe malul Dunării. Lungimea tronsonului de conducte variază între 400m – 1500m, în funcţie de zona de dragaj. Conducta se monteaza pe marginea cu apa a fluviului Dunarea.

După decantare şi evacuarea apei din cele două bazine în Dunăre, materialul este împins cu ajutorul buldozerelor în apropierea draglinei (excavatorului), cu ajutorul căreia se alimentează buncărul staţiei de sortare.

Acest buncăr este realizat dintr-un recipient metalic având diametrul gurii de umplere de 3,5m, iar diametrul gurii de golire de 0,6m. Partea inferioara a recipientului este prevăzută cu şibăr petru reglarea cantităţii de alimentare a benzii transportoare.

Din buncăr balastul este preluat de banda primară a staţiei de sortare, având dimensiunile de 27m x 0,85m.

Toate cele 5 tipuri de sorturi obţinute şi transporate în depozite separate şi spălate prin aducţiune din puţ forat cu ajutorul a două pompe submersibile, aducţiune reglementată prin abonament şi autorizaţie emisă de ABA Jiu.

Apa rezultată în urma operaţiei de sortare a balastului se evacuează printr-o conductă metalică într-un bazin decantor, anexă a staţiei de sortare, apoi în fluviul Dunărea, operaţiune deja avizată de dvs. prin autorizaţia de mediu la care mai sus facem referire.

Alimentarea cu apa pentru nevoi menajere si tehnologice se realizeaza din putul forat existent cu ajutorul a doua pompe submersibile.

Apa potabila se asigura in sticle tip PET prin achizitionarea din reteaua alimentara.

Apele uzate menajere sunt colectate si transportate intr-un bazin etans vidanjabil existent cu un volum de 20mc, de unde periodic sunt vidanjate de catre firma specializata.


In statia de sortare autorizata exista un depozit de carburanti din inox cu volumul de 10000l amplasat pe o platforma betonata avand dimensiunile L=6,5m, l=4,5m, h=1,2m.

Contravaloarea informativa a garantiei financiare pentru refacerea mediului acceptata de catre ANRM este de cca 10.000 lei/ha. 1.3. Scopul si importanta obiectivului de investitii:

Investiţia propusă constituie o necesitate pentru modernizarea infrastructurii locale si regionale ştiindu-se ca agregatele de balastiera intra in componenta betoanelor, asfalturilor bitumice, societatea deţinând o staţie de sortare. - valorificarea potenţialului Forma simplă a depozitelor, grosimea lor relativ constantă, cât şi lipsa intercalatiilor sterile permit exploatarea eficientă şi raţională a zăcământului prin metoda fâşiilor longitudinale cu draga refulanta. - necesitatea creării de noi locuri de muncă pentru populaţia activă neangajată, în scopul reducerii şomajului, dar şi pentru a stopa migrarea din zonă a fortei de muncă tinere, spre centrele urbane;

Perimetrul de exploatare va fi amplasată astfel încât sa respecte sensul de extracţie în cuprinsul fâşiilor va fi dinspre larg spre mal şi dinspre aval spre amonte, pentru a se asigura protecţia şi refacerea resurselor.

Fâşiile vor avea o lungime egală cu lungimea porţiunii de zăcământ propusă a fi exploatată în cursul anilor 2011 şi 2012, o lăţime de circa 10,00 m şi o adâncime variabilă, până la cota limită de exploatare. 2. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei

Având în vedere cantitatea de agregate minerale necesară în desfăşurarea activităţii pentru anul 2011, SC SUCPI S.A. estimează exploatarea unui volum de aproximativ 68.000 m3 de nisip şi pietriş din perimetrul Ciuperceni Aval, jud. Dolj. 2.1. Amenajări necesare Lucrările de pregătire din cadrul perimetrului Ciuperceni Aval constau în:

- Lipsa copertei sterile nu necesită executarea de lucrări de deschidere.

- Existenţa drumurilor de acces la balastieră asigură accesul la resurse fără lucrări speciale de pregătire.

- Montarea conductei metalice de refulare. In continuare va fi necesar să se efectueze următoarele lucrări:

- menţinerea în funcţiune a conductei de refulare şi eventual mutarea draglinei către resurse prin montarea de conducte. Varianta de deschidere aleasă prin fâşii longitudinale, dinspre apa spre mal, are următoarele avantaje: - costuri scăzute ale execuţiei, - menţine nivelul suspensiilor in limite admise. Aceste lucrări de deschidere, cât şi întreţinerea permanentă a lor (în special montarea

conductei) vor fi executate cu mijloacele tehnice din dotarea societăţii. Durata de exploatare: - începutul anului 2011- sfârşitul anului 2012. 2.2. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Faptul că zăcământul de nisip si pietriş din perimetrul Ciuperceni Aval este situat in albia minora a fluviului Dunarea şi este continuă şi uniformă, cu formă simplă, justifică alegerea metodei de exploatare cu draga refulanta. S-a instituit un pilier pentru protejarea malului stang de eroziuni. Obiectivele urmărite necesită sprijin pentru investiţii în scopul: 1. Utilizării optime a infrastructurii existente; 2. Renovării calitative a infrastructurii existente; 3. Completării infrastructurii existente; Din punct de vedere al oportunităţilor şi al necesităţii, investiţia se impune datorită: potenţialului economic deosebit de scazut din aceasta zona a ţării; posibilităţile naturale, financiare şi umane; dorinţa de a dezvolta acest proiect; Necesitatea şi oportunitatea realizării investiţiei decurg şi din tendinţele înregistrate pe piaţa internaţională, naţională pentru astfel de produse. Situatia existenta: Cuaternarul este prezent prin formaţiuni de terasă, dispuse sub forma de bandă continuă, pe ambele maluri ale fluviului. Acumulările aluvionare recente sunt formate din depozite mai mici sau mai mari de material detritic sedimentat haotic, fiind cantonate, în general, de-a lungul fluviului Dunarea. Resursa minerală care se va exploata este constituită din nisipuri şi pietrişuri, cu denumirea generică de balast, conform STAS 5085-71. Nisipul şi pietrişul sunt cantonate în albia minora a fluviului Dunarea, sub forma de depozite de material provenite din arealul pe care îl traversează Dunarea şi afluenţii săi de la izvoare şi până la vărsare. Sunt întâlnite fragmente din varietăţi de roci vulcanice, metamorfice şi sedimentare. Nisipurile şi pietrişurile sunt în general bine rulate, cu forme rotunjite sau aplatizate, cu o granulaţie cuprinsă între 0 -70 mm. Nisipurile şi pietrişurile sunt curate, fiind lipsite de intercalaţii sterile în cantităţi mari. Se întâlnesc în cantităţi relativ reduse impurităţi constituite din argilă şi humus, distribuite relativ uniform în masa sa. Elementele componente ale nisipului şi pietrişului provin din roci compacte, nealterabile şi stabile, prezentând forme rotunjite sau aplatizate. Situatia propusa:

Forma simplă a depozitelor, grosimea lor relativ constantă, cât şi lipsa intercalaţiilor sterile permit exploatarea eficientă şi raţională a zăcământului prin metoda fâşiilor longitudinale folosind draga refulanta.

Sensul de extracţie în cuprinsul fâşiilor va fi dinspre larg spre mal şi dinspre aval spre amonte, pentru a se asigura protecţia şi refacerea resurselor.

Fâşiile vor avea o lungime egală cu lungimea porţiunii de zăcământ propusă a fi exploatată în cursul anilor 2011 şi 2012, o lăţime de circa 10,00 m şi o adâncime variabilă, până la cota limită de exploatare.

Fazele de exploatare-valorificare se vor face mecanizat, după cum urmează:

- extracţia agregatelor naturale şi depozitarea lor pe mal pentru eliminarea apei din pori se va face cu o dragla refulanta; - materialul este împins cu ajutorul buldozerelor în apropierea draglinei (excavatorului), cu ajutorul căreia se alimentează buncărul staţiei de sortare; - sortarea materialului in statia de sortare existenta si autorizata; - încărcarea în mijloacele de transport se va face cu un încărcător tip Wola avand cupa de 3,2 m3. - transportul agregatelor la locurile de punere în operă se va face cu autobasculante cu bena de 20 t. Observaţiile petrografice indica următoarea participare procentuală: • Roci metamorfice (cuarţite, gnaise, micaşisturi, şisturi cuarţitice, etc)..................60%; • Roci magmatice (granite, granodiorite, andezite, dacite, etc) ...............................30%; • Roci sedimentare (gresii, microconglomerate cuarţitice, etc.) ..................... ...... 10%;

Din punct de vedere granulometric, nisipul şi pietrişul prezintă următoarele valori procentuale : •<0,3 mm ...................................................................................................... 2,3 %; •0,3-1 mm ....................................................................................................................5,7 %; •1-3mm ...................................................................................................................... 6,5 %; •3-5 mm ..................................................................................................................... 7,2 %; •5-7 mm ..................................................................................................................... 7,3 %; •7-15 mm................................................................................................................... 20,8 %; • peste 15 mm ................................,,......................................................................... 50,2 %.

Din punct de vedere petrografic este balastul din perimetrul studiat este constituit din • Bolovănişuri .............................................................................................................. 20 %;

• Pietrişuri .................................................................................................................... 65,5 %; • Nisipuri.. .................................. ...................................................................................14,5 %.

2.3. Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative avute în vedere Sistemul de exploatare - descriere generală Lucrările de pregătire din cadrul balastierei Ciuperceni Aval constau în: Lipsa copertei sterile nu necesită executarea de lucrări de deschidere. Existenţa drumurilor de acces la balastieră asigură accesul la resurse fără lucrări speciale de pregătire. Pe parcursul exploatării, singurele lucrări de pregătire vor fi menţinerea în funcţiune a drumurilor de acces existente si a conductei de refulare. Situaţia existentă pentru exploatarea nisipului si pietrişului Acumularea de agregate naturale este cantonată în albia minoră a fluviului Dunarea.

Suprafata exploatata va avea dimensiunile:

-lungime 205,00 m

-lăţime medie 95,67 m

-grosime maximă a zăcământului 4,43 m (PT 1)

-grosime medie a zăcământului 3,49 m

-suprafaţă exploatabilă 19.612,50 m2.

Adâncimea maximă de exploatare în cuprinsul perimetrului (cota „0”) este reprezentată de cota limită de exploatare dată de utilajul de extracţie, respectiv cota

+22,00.

Societatea S.C.SUCPI S.A. a solicitat, licitat şi adjudecat un perimetru cuprins între km fl. 782+800 – 783+000 pentru care a obţinut Aviz de Gospodărire a Apelor eliberat de Administraţia Naţională Apele Române cu nr. 99/08.06.2011 ca extindere a vechilor perimetre 783+000 – 784+000; 784+200 – 785+200 pentru care deţine Autorizaţia de Mediu nr. 34/19.02.2008. Resursele au fost estimate volumetric, prin metoda blocurilor geologice. Pentru aceasta, întregul perimetru a fost asimilat unui bloc geologic (pentru că resursa este omogenă, iar grosimile au variaţii mici) şi au fost determinate suprafaţa perimetrului şi grosimea medie. Perioada de executie propusa: Durata de realizare a proiectului: 12 luni. Soluţii alternative care să respecte în cea mai mare măsură integritatea ariei naturale protejate: 1. varianta 0 – proiectul să nu se realizeze; În acest caz, habitatele şi speciile din cadrul siturilor nu sunt afectate, sunt îndeplinite obiectivele de îndeplinirea obiectivelor de conservare a sitului. Beneficii/costuri sociale nu sunt. 2. varianta 1 – balastiera sa se realizeze în locaţia aleasă de beneficiar;

În acest caz, habitatele şi speciile din cadrul siturilor nu sunt afectate, integritatea ariilor protejate este menţinută, sunt asigurate îndeplinirea obiectivelor de conservare a sitului. SE RECOMANDA varianta 1 – proiectul să se realizeze în locaţia aleasă de beneficiar deoarece presupune o dezvoltare durabilă a zonei, în zonă se va dezvolta

un turism ecologic, prietenos cu mediu, să dezvolte “birdwatching“, observarea păsărilor pentru care a fost declarat acest sit de către turişti. 2.4. Informatii privind lucrarile care se vor realiza si necesarul resurselor energetice Procesul tehnologic Forma simplă a depozitelor, grosimea lor relativ constantă, cât şi lipsa intercalaţiilor sterile permit extracţia eficientă şi raţională a balastului prin metoda fâşiilor longitudinale. Sensul de extracţie în cuprinsul fâşiilor va fi dinspre larg spre mal şi dinspre aval spre amonte, pentru a se asigura protecţia şi refacerea resurselor. Fâşiile vor avea o lungime egală cu lungimea porţiunii de zăcământ propusă a fi exploatată, o lăţime de circa 10,00 m şi o adâncime variabilă, până la cota limită de exploatare

Fazele de exploatare-valorificare se vor face mecanizat, după cum urmează:

- extracţia agregatelor naturale şi depozitarea lor pe mal pentru eliminarea apei din pori se va face cu o dragla refulanta; - materialul este împins cu ajutorul buldozerelor în apropierea draglinei (excavatorului), cu ajutorul căreia se alimentează buncărul staţiei de sortare; - sortarea materialului in statia de sortare existenta si autorizata; - încărcarea în mijloacele de transport se va face cu un încărcător tip Wola avand cupa de 3,2 m3.

- transportul agregatelor la locurile de punere în operă se va face cu autobasculante cu bena de 20 t. S-a instituit acest pilier pentru protejarea malului stâng de eroziuni. Pentru evitarea surpării taluzelor rezultate în urma excavării, acestea vor avea un unghi taluz de 1:3. Perimetrul este la o distanţă asigurătoare faţă de podul care se construieste peste Dunare la Calafat. In concluzie se constată că soluţia exploatării cu draga refulanta aduce avantaje importante atât din punct de vedere economic cat si din punct de vedere al protecţiei mediului. 2.5. Echipamente şi utilaje Caracteristicile utilajelor cu care va fi dotată sunt următoarele: - draga refulanta de 100 mc/h (700 mc/h hidromasa) cu motor actionat electric; - statie de sortare agregate actionata electric; - buldozer; - incarcator tip Wola cu cupa de 3,2mc; - mijloace de transport reprezentate prin autobasculante tip de 20t. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile. Nu se pune problema comparării. Activităţi de dezafectare Realizarea proiectului nu presupune activităţi de demolare a unor construcţii sau instalaţii. Draga refulanta va fi transportata la un alt amplasament sau intr-un port comercial. Statia de sortare este demontabila si se poate monta pe un alt amplasament iar utilajele sunt transportate pe un alt amplasament. Exploatarea nisipului si a pietrişului nu impune defrişarea vegetaţiei. Alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate Hidromasa (balast + apă) este extrasă din albia fluviului Dunărea pana la cota talvegului fluviului Dunarea +22,0m, cu ajutorul drăgii refulante de 100 mc/h (700 mc/h hidromasa) şi transportată printr-un tronson de conducte din oţel cu diametrul de 400 mm în cele două bazine de decantare, având dimensiunile de 40m x 50m fiecare, amenajate pe malul Dunării. Lungimea tronsonului de conducte variază între 400m – 1500m, în funcţie de zona de dragaj. Conducta se monteaza pe marginea cu apa a fluviului Dunarea. Apa rezultată în urma operaţiei de sortare a balastului se evacuează printr-o conductă metalică într-un bazin decantor, anexă a staţiei de sortare, apoi în fluviul Dunărea, operaţiune deja avizată de dvs. prin autorizaţia de mediu la care mai sus facem referire.

Alimentarea cu apa pentru nevoi menajere si tehnologice se realizeaza din putul forat existent cu ajutorul a doua pompe submersibile.

Apa potabila se asigura in sticle tip PET prin achizitionarea din reteaua alimentara. Apele uzate menajere sunt colectate si transportate intr-un bazin etans vidanjabil

existent cu un volum de 20mc, de unde periodic sunt vidanjate de catre firma specializata.


Aerul Sursele potenţiale de poluare a aerului, specifice activităţii desfăşurate, extracţie, sortare şi transport, sunt următoarele: − emisii de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile datorate activităţii de sortare − emisii de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile datorate circulaţiei mijloacelor de transport; − emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale motoarelor utilajelor folosite la statia de sortare şi transport. Emisii sub formă de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile datorate activităţii de exploatare Emisiile de pulberi în suspensie şi sedimentabile datorate activităţii de exploatare a balastului (surse staţionare nedirijate) vor fi nesemnificative, datorită activităţii reduse impuse de nivelul de producţie relativ scăzut şi funcţionarea discontinuă a utilajelor. Nu este posibilă cuantificarea lor. Emisii sub formă de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile datorate circulaţiei mijloacelor de transport Rularea autobasculantelor pe drumurile balastierei determină emisii de pulberi în suspensie şi sedimentabile antrenate de pe suprafaţa de rulare, mai ales în perioadele calde. Pentru reducerea emisiilor de pulberi în suspensie şi sedimentabile în atmosferă ca urmare a circulaţiei mijloacelor de transport, se vor lua măsuri pentru stropirea drumurilor de transport şi circulaţie în zona balastierei, cu ajutorul unei autocisterne. Emisii ale noxe provenite de la gazele de eşapament ale motoarelor utilajelor de extracţie şi transport Mijloacele de transport auto şi utilajele care vor funcţiona pe amplasament vor fi acţionate de motoare Diesel. Protecţia solului, subsolului şi a resurselor de apă subterane Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice In balastiera nu exista, instalatia de dragare functioneaza cu energie electrica. In statia de sortare produsele petroliere de la utilaje si rezervor pot crea poluari accidentale. Lucrǎrile şi dotǎrile pentru protecţia solului şi subsolului Rezervorul cu produse petroliere este amplsat intr-o platforma betonata iar pentru scurgerile accidentale de la utilaje firma este dotata cu materiale absorbante. Gospodărirea corespunzătoare a deşeurilor în zona amplasamentului.

Deseuri generate de proiect Tipurile şi cantitǎţile de deşeuri de orice naturǎ rezultate

Modul de depozitare al deşeurilor – in containere amplasate in statia de sortare. Din activitatile desfasurate in cadrul obiectivului rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: - deseuri de tip menajer, inclusiv deseuri de ambalaje de hartie si carton; - deseuri formate din recipienti din plastic (uleiuri, apa); - deseuri metalice; - uleiuri minerale uzate (hidraulic, de transmisie, de motor).

Modul de gospodarire a deseurilor si asigurarea conditiilor de protectie a

mediului

Deşeurile vor fi colectate separat, pe categorii (menajere, hârtie, sticlǎ, plastic, metal), iar cele de origine organicǎ vor fi compostate într-un spaţiu special amenajat, odatǎ cu resturile organice (fân, frunze, ramuri, etc.) de pe amplasament şi utilizate (prin împrǎştiere) în lunile februarie-martie ca fertilizator pentru spaţiile verzi.

Deşeurile selectate vor fi predate în saci de pubelǎ firmei ce deserveşte localitatea. Deseurile de tip menajer, inclusiv deseuri de ambalaje de hartie si carton generate de activitatea curenta vor fi depozitate in europubele cu capacitate de 0,2 mc, care se vor situa pe platforma de colectare deseuri special amenajata, de unde vor fi preluate de catre colectorul autorizat din zona, cu care se va incheia un contract de prestari servicii.

Deseuri din plastic pentru apa, uleiuri si antigel generate in cadrul activitatii. Se propune ca aceste deseuri sa fie colectate selectiv si gestionate corespunzator, fara a fi amestecate cu deseurile menajere. Vor fi preluate de catre colectorul autorizat din zona, cu care se va incheia un contract de prestari servicii.

Deseurile metalice rezultate vor fi preluate de catre colectorul autorizat din zona, cu care se va incheia un contract de prestari servicii.

3. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar posibil afectată de proiect 3.1. Aspecte generale privind reţeaua ecologică Natura 2000 Reţeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene pentru conservarea naturii în statele membre. Natura 2000 reprezintă o reţea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene în cadrul căreia sunt conservate specii şi habitate vulnerabile la nivelul întregului continent. Programul Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii Europene denumite generic Directiva Păsări şi Directiva Habitate, directive transpuse în legislaţia naţională prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. La ora actuală, reţeaua Natura 2000, formată din Arii Speciale de Conservare (SCAs) desemnate pentru protecţia speciilor şi habitatelor ameninţate, listate în anexele Directivei Habitate şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) desemnate pentru protecţia speciilor de păsări sălbatice în baza Directivei Păsări, acoperă aproximativ 20% din teritoriul Uniunii Europene. Trebuie menţionat faptul că până la validarea Ariilor Speciale de Conservare, aceste zone propuse pentru reţeaua Natura 2000 sunt etichetate ca Situri de Importanţă Comunitară. Siturile de Importanţă Comunitară şi Ariile de Protecţie Specială, incluse în reţeaua Natura 2000, acoperă 17% din suprafaţa României. Lista siturilor incluse în reţeaua Natura 2000 a fost transmisă Comisiei Europene, care le va aproba până în 2010. Ulterior, autorităţile din România vor trebui să elaboreze planurile de management pentru fiecare sit din Natura 2000, planuri care vor include măsurile speciale care trebuie îndeplinite pentru conservarea habitatelor şi speciilor protejate. Datorită capitalului natural deosebit de valoros pe care îl deţine România (două bioregiuni noi pentru reţeaua ecologică, populaţii mari şi viabile de carnivore mari, habitate neantropizate, etc.) şi având în vedere faptul că ţara noastră conservă o biodiversitate mult mai ridicată în raport cu alte state membre ale Uniunii Europene,

aportul României la reţeaua Natura 2000 este unul semnificativ. Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza Directivei Păsări respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone să asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit împarte care a fost desemnat. Deşi definiţia exactă a termenului „statut de conservare favorabilă” nu este bine definit, România va trebui să raporteze periodic către Comunitatea Europeană, cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul unei specii într-o anumită zonă este mărimea populaţiei respectiv schimbarea mărimii populaţiilor. Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului. 3.2. Informaţii generale despre situl Ciuperceni – Desa - ROSCI0039 Cadrul geografic

Situl este situat la extremitatea sud-vestică a judeţului Dolj, pe malul stâng al Dunării la aproximativ 100 Km faţă de muncipiul Craiova în Câmpia Ciuperceni - subunitate a Câmpiei Centrale a Olteniei, in regiunea biogeografica continentala. Conditii atmosferice

Întreg teritoriul se încadrează în zona cu climat continental, cu influenţe submediteraniene, care se caracterizează prin: • Temperatura medie anuală de 11,7°C; • Temperatura minimă absolută de - 29,2°C, înregistrată în anul 1947; • Temperatura maximă absolută de 41,5°C; • Cantitatea medie a precipitaţilor - 570 mm/an; • Vânturile predominante au direcţia V-NV – E-SE, la care se adaugă şi vânturile din direcţia SN. Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică permanentă este formată din fluviul Dunărea. Totodată fluviul Dunărea constituie sursa de alimentare cu apă a populaţiei şi a unităţilor economice existente. Apa freatică este cantonată la cca. 5-6m în zona joasă (lunca) şi la peste 20m în zona de terasă. Solul

Solul este variat, dat fiind faptul că aici întâlnim zona de luncă, terase şi dune. Cernoziomul acoperă suprafeţe întinse, iar în luncă şi în apropierea imediată a acesteia găsim nisipuri şi aluviuni. Principalii factori care periclitează biodiversitatea din sit:

defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice din care rezultă tăierea arborilor pe suprafeţe mari;

tăierile selective a arborilor în vârstă sau a unor specii;

amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate;

vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate;

distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;

deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului

împăduriri cu specii neindigene (salcâm, oţetar, cenuşar etc.);

intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agriculturã intensivã, cu monoculturi mari, folosirea excesivã a chimicalelor;

efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini;

arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor). Descrierea sitului

Legături cu alte situri Natura 2000:

ROSPA0013 Calafat - Ciuperceni - Dunăre

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte:

- 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea

uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea - 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri si Bidention - 6260* Pajişti panonice si vest-pontice pe nisipuri - 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii - 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) - 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. - 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides - 2190 Depresiuni umede intradunale - 1530* Pajişti si mlaştini sărăturate panonice si ponto-sarmatice - 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara - 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition - 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) - 92A0 Zăvoaie cu Salix alba si Populus alba Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1335 Spermophilus citellus 1355 Lutra lutra Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Iernat 1188 Bombina bombina

1220 Emys orbicularis

2491 Alosa pontica

1124 Gobio albipinnatus

1130 Aspius aspius

1134 Rhodeus sericeus amarus

1145 Misgurnus fossilis

1146 Sabanejewia aurata

1149 Cobitis taenia

1157 Gymnocephalus schraetzer

2522 Pelecus cultratus

2555 Gymnocephalus baloni

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

4056 Anisus vorticulus 4013 Carabus hungaricus Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Marsilea quadrifolia Aldrovanda vesiculosa Colchicum arenarium Alte specii importante de floră şi faună

Bufo viridis Ranunculus ficaria Pelobates fuscus Ranunculus millefoliatus Triturus vulgaris Ranunculus polyanthemos Abutilon theophrasti Acer campestre Adonis aestivalis Alnus glutinosa Althaea officinalis Anthriscus caucalis Bufo bufo Ranunculus illyricus Hyla arborea Ranunculus neapolitanus Pelobates syriacus Ranunculus arvensis Anthriscus cerefolium Anthriscus sylvestris Arenaria serpyllifolia Astragalus contortuplicatus Astragalus onobrychis Azolla filiculoides Betula pendula Carpinus orientalis Celtis australis Cerastium glomeratum Ceratophyllum demersum Ceratophyllum submersum Chamaecytisus danubialis Chelidonium majus Chenopodium album Chenopodium botrys Chenopodium multifidum Chenopodium murale Chenopodium opulifolium Chenopodium rubrum Chenopodium strictum Clematis integrifolia Clematis vitalba Corispermum nitidum Coronilla varia Daucus broteri Daucus carota Dianthus giganteiformis

Equisetum arvense Erodium cicutarium Erodium hoefftianum Eryngium campestre Eryngium planum Euphorbia agraria Euphorbia chamaesyce Euphorbia helioscopia Euphorbia palustris Falcaria vulgaris Fallopia convolvulus Ficus carica Genista tinctoria Geranium lucidum Geranium molle Geranium pusillum Glycyrrhiza echinata Goniolimon besseranum Goniolimon tataricum Gypsophila muralis Gypsophila paniculata Herniaria hirsuta Holosteum umbellatum Hypericum rumeliacum Lathyrus aphaca Lathyrus hirsutus Lathyrus latifolius Lathyrus nissolia Lathyrus tuberosus Lavatera thuringiaca Linum perenne Lotus corniculatus Lythrum salicaria Malus sylvestris Malva sylvestris Medicago minima Medicago rigidula Medicago sativa ssp. falcata Minuartia glomerata Mollugo cerviana Morus alba Myosoton aquaticum Myriophyllum spicatum Myriophyllum verticillatum Nuphar lutea Nymphaea alba Oenanthe banatica Ononis arvensis Ononis spinosa Ophioglossum vulgatum Papaver dubium Papaver rhoeas Petrorhagia prolifera Petrorhagia saxifraga Phytolacca Americana Polycnemum arvense Polycnemum heuffelii Polygonum arenarium ssp. arenarium Polygonum arenastrum Polygonum graminifolium Polygonum hydropiper Polygonum lapathifolium Polygonum patulum Potentilla argentea Potentilla supine Prunus mahaleb Prunus spinosa Pyrus pyraster Quercus pedunculiflora Quercus robur Ranunculus repens Ranunculus rionii Ranunculus sardous Ranunculus trichophyllus Rubus caesius Rumex confertus Rumex crispus Salsola kali Salvinia natans Scleranthus annuus Seseli tortuosum Silene conica Silene italic Stellaria media Thelypteris palustris Thymelaea passerina Tilia platyphyllos Torilis arvensis Torilis japonica Trapa natans Tribulus terrestris Trifolium arvense Trifolium aureum Trifolium campestre Trifolium diffusum Trifolium fragiferum Trifolium hybridum Trifolium pratense Trifolium resupinatum Trigonella caerulea Trigonella monspeliaca Trigonella procumbens Ulmus laevis Vicia hirsuta

Vicia lathyroides Vicia pannonica Vicia sativa ssp. Nigra Vicia sparsiflora Vicia villosa Vicia villosa ssp. varia Coluber caspius Natrix natrix Podarcis taurica 3.3. DESCRIEREA SITULUI ROSPA0013 Calafat - Ciuperceni - Dunăre Caracteristici generale ale sitului Clase de habitate

Râuri, lacuri Mlaştini, turbării Pajişti naturale, stepe Culturi (teren arabil) Păşuni Alte terenuri arabile Păduri de foioase Vii si livezi Alte terenuri artificiale (localităţi, mine.) Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Alte caracteristici ale sitului:

Îndiguirile, drenările, irigaţiile si desecările din Lunca Dunării au determinat transformări importante în arealul cuprins în cotul Dunării dinspre Calafat. Pădurile din această zonă au fost defrişate, bălţile transformate în terenuri agricole sau lacuri pentru creştere peştilor, influenţând puternic în special avifauna. Singurul loc rămas neândiguit este cel de la sud de Calafat, lîngă Desa - Ciuperceni, unde condiţiile de mediu au rămas asemănătoare cu cele de dinaintea transformărilor menţionate mai sus. Aici se găseşte Rezervaţia Ornitologică Ciuperceni Desa care se întinde pe o suprafaţă de 200 ha mărginită la nord de Pădurea Poveazele, la est de Dealul Grănicerilor , iar la sud de Pădurea Zăvoi Arcerul.

Condiţiile pedoclimatice din zona cuprinsă in curbura largă delimitată de Dunărea care curge dinspre Calafat, au determinat protejarea mai multor teritorii în acelaşi spaţiu. Aici se află şi Balta Lata cu o suprafaţă de 28 ha şi Balta Neagră cu o suprafaţă de 1,20 ha. Vegetaţia acestora este specifică ecosistemului de baltă, care determină adaptarea şi stabilirea speciilor de animale acvatice. Tot aici se află Pădurea Ciurumela situată pe locul unei foste pepiniere şi vestită prin exemplarele uriaşe de salcâm, care ating diametre de 70-80 cm şi înălţimi de 30-35m, întrecând cu mult dimensiunile realizate în mod natural în ţara de origine - America de Nord. Salcâmii au rolul de a fixa nisipul mişcător, care altădată, în sudul Olteniei, constituia o adevărată calamitate. La adăpostul pădurilor de salcâm se instalează o vegetaţie interesantă, care adăposteşte o plantă rară - Molugo cerviana – relict tertiar. Calitate şi importanţă:

Situl desemnat ca SCI se remarcă prin habitate de Salix alba şi Populus alba. Pădurea Ciurumela situată pe locul unei foste pepiniere şi vestită prin exemplarele uriaşe de salcâm, care ating diametre de 70-80 cm şi înălţimi de 30-35m, întrcând cu mult dimensiunile realizate în mod natural în ţara de origine - America de Nord. Salcâmii au rolul de a fixa nisipul mişcător, care altădată, în sudul Olteniei, constituia o adevărată

calamitate. La adăpostul pădurilor de salcâm se instalează o vegetaţie interesantă, care adăposteşte o plantă rară - Molugo cerviana. Vulnerabilitate: Fiind situat în zona inundabilă a Dunării situl este inundat atunci când debitul Dunării creşte, cu efecte negative asupra habitatelor din sit. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

Situl include arii protejate declarate prin Legea 5/2000. RO04 Rezervaţie naturală - Ciuperceni-Desa RO04 Rezervaţie naturală - Balta Neagră RO04 Rezervaţie naturală - Balta Lată Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) „ ROSPA0013 Calafat - Ciuperceni - Dunăre Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis A029 Ardea purpurea A024 Ardeola ralloides A060 Aythya nyroca A021 Botaurus stellaris A396 Branta ruficollis A133 Burhinus oedicnemus A224 Caprimulgus europaeus A196 Chlidonias hybridus A197 Chlidonias niger A031 Ciconia ciconia A030 Ciconia nigra A081 Circus aeruginosus A082 Circus cyaneus A231 Coracias garrulus A038 Cygnus cygnus A027 Egretta alba A098 Falco columbarius A002 Gavia arctica A001 Gavia stellata A075 Haliaeetus albicilla A022 Ixobrychus minutus A246 Lullula arborea A068 Mergus albellus A073 Milvus migrans A023 Nycticorax nycticorax A094 Pandion haliaetus A020 Pelecanus crispus A019 Pelecanus onocrotalus A393 Phalacrocorax pygmeus A034 Platalea leucorodia A032 Plegadis falcinellus

A193 Sterna hirundo A166 Tringa glareola

Alte specii importante de floră şi faună Accipiter nisus Acrocephalus arundinaceus

Acrocephalus palustris Acrocephalus schoenobaenus

Acrocephalus scirpaceus Actitis hypoleucos

Alauda arvensis Alcedo atthis

Anas acuta Anas clypeata

Anas crecca Anas penelope

Anas platyrhynchos Anas querquedula

Anas strepera Anthus campestris

Ardea cinerea Ardea purpurea

Ardeola ralloides Asio otus

Aythya ferina Aythya fuligula

Aythya nyroca Botaurus stellaris

Branta ruficollis Burhinus oedicnemus

Buteo buteo Calidris ferruginea

Calidris minuta Caprimulgus europaeus

Carduelis cannabina Carduelis carduelis

Carduelis chloris Charadrius dubius

Chlidonias hybridus Chlidonias niger

Ciconia ciconia Ciconia nigra

Circus aeruginosus Circus cyaneus

Columba palumbus Coracias garrulus

Coturnix coturnix Cuculus canorus

Cygnus cygnus Delichon urbica

Egretta alba Egretta garzetta

Erithacus rubecula Falco columbarius

Falco subbuteo Falco tinnunculus

Fringilla coelebs Fulica atra

Gallinago gallinago Gallinula chloropus

Gavia arctica Gavia stellata

Haliaeetus albicilla Hirundo rustica

Ixobrychus minutes Lanius collurio

Lanius minor Larus cachinnans

Larus canus Larus ridibundus

Limosa limosa Locustella luscinioides

Lullula arborea Luscinia megarhynchos

Mergus albellus Merops apiaster

Miliaria calandra Milvus migrans

Motacilla alba Motacilla flava

Muscicapa striata Numenius arquata

Nycticorax nycticorax Oriolus oriolus

Pandion haliaetus Pelecanus crispus

Pelecanus onocrotalus Phalacrocorax carbo

Phalacrocorax pygmeus Philomachus pugnax

Phoenicurus ochruros Platalea leucorodia

Plegadis falcinellus Podiceps cristatus

Podiceps grisegena Podiceps nigricollis

Rallus aquaticus Remiz pendulinus

Riparia riparia Saxicola rubetra

Saxicola torquata Sterna hirundo

Streptopelia turtur Sturnus vulgaris

Tachybaptus ruficollis Tringa erythropus

Tringa glareola Tringa nebularia

Tringa ochropus Tringa totanus

Turdus merula Turdus philomelos

Upupa epops Vanellus vanellus

Alte caracteristici ale sitului:

Îndiguirile, drenările, irigaţiile şi desecările din Lunca Dunării au determinat transformări importante în arealul cuprins în cotul Dunării dinspre Calafat. Pădurile din această zonă au fost defrişate, bălţile transformate în terenuri agricole sau lacuri pentru creştere peştilor, influenţând puternic în special avifauna.

Singurul loc rămas neândiguit este cel de la sud de Calafat, lîngă Desa – Ciuperceni, unde condiţiile de mediu au rămas asemănătoare cu cele de dinaintea transformărilor menţionate mai sus. Aici se găseşte Rezervaţia Ornitologică Ciuperceni Desa care se întinde pe o suprafaţă de 200 ha mărginită la nord de Pădurea Poveazele, la est de Dealul Grănicerilor , iar la sud de Pădurea zăvoi Arcerul. Numeroasele ostroave ale Dunării din zona amintită reprezintă un însemnat loc de cuibărit pentru multe specii de păsări.

În afara păsărilor clocitoare mai poposesc aici în tranzit numeroase specii migratoare de primăvară sau toamnă, iar altele vin şi chiar iernează în zonă.

Condiţiile pedoclimatice din zona cuprinsă ăn curbura largă delimitată de Dunărea care curge dinspre Calafat, au determinat protejarea mai mltor teritorii în acelaşi spaţiu. Aici se află şi Balta Lata cu o suprafaţă de 28 ha şi Balta Neagră cu o suprafaţă de 1,20 ha. Vegetaţia acestora este specifică ecosistemului de baltă, care determină adaptarea şi stabilirea speciilor de animale acvatice. Calitate şi importanţă:

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.

numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 39 numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 71 numar de specii periclitate la nivel global: 6

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Ardea purpurea Ardeola ralloides Aythya nyroca Botaurus stellaris Burhinus oedicnemus Caprimulgus europaeus Chlidonias hybridus Chlidonias niger Ciconia ciconia Ciconia nigra Circus aeruginosus Coracias garrulus Egretta alba Egretta garzetta

Situl este important in perioada de migraţie pentru speciile:

Ardeidae gâşte, rate.

Situl este important pentru iernat pentru speciile de:

rate gâşte.

In perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de pasări de balta, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR. Vulnerabilitate:

Situl se află în zona inundabilă a Dunării şi este inundat atunci când debitul Dunării este foarte mare. De asemenea pescuitul şi braconajul poate face situl vulnerabil. Relaţiile sitului cu alte arii protejate - desemnate la nivel naţional sau regional RO04 Ciuperceni-Desa

RO04 Balta Neagră RO04 Balta Lată ROSCI0039 Ciuperceni – Desa 3.4. Discutie asupra habitatelor incluse in ROSCI0039 Ciuperceni-Desa

La nivelul sitului au fost descrise 13 tipuri de habitate natura 2000, conform manualelor de interpretare uzuale, alaturi de tipurile majore de biomuri conform codificarii CORINE. Nr crt

Cod Habitat Prezenta potentiala

Justificare

1 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

NU Proiectul nu afecteaza un asemenea habitat

2 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri si Bidention

NU Lipsesc specii criteriu si caracteristice ce definesc acest habitat

3 6260* Pajişti panonice si vest-pontice pe nisipuri


4 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii


5 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)


6 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.


7 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides


8 2190 Depresiuni umede intradunale


9 1530* Pajişti si mlaştini sărăturate panonice si ponto-sarmatice


10 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara


11 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition


12 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)


13 92A0 Zăvoaie cu Salix alba si Populus alba


Pentru fiecare specie in scopul identificarii impactului potential al proiectului propus a fost alocata nota de relevanta. Notele de relevanta au fost stabilite dupa cum urmeaza: - 0 – proiectul nu genereaza niciun impact asupra specie respective; - 1 – proiectul gennereaza un impact scazut, manifest cu precadere prin efecte indirect; - 2 – proiectul genereaza un impact limitat asupra specie respective, fiind afectate unele habitate potentiale ale specie tinta; - 3 - proiectul genereaza un impact direct si indirect asupra specie respective, insa acesta este reversibil chiar si in lipsa unor masuri de reconstructive ecologica; - 4 - proiectul genereaza un impact asupra specie respective, insa sunt prevazute masuri de diminuare a impactului si reconstructive ecologica a unor habitate adiacente cu rol compensator; - 5 - proiectul genereaza un impact considerabil si ireversibil asupra specie respective, conducand la eliminarea acesteia din perimetrul afectat de proiect si zonele adiacente. 3.5. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar mentionate in formularul standard al ariei natural protejate de interes comunitar La desemnarea siturilor speciile criteriu au fost considerate in baza unor prezente probabile. O evaluare a densitatii speciilor criteriu la nivelul siturilor a fost realizata in baza unor estimari si aproximari, fara insa a exista un termen de referinta national (baza de date), locala sau regional. La ora actual nu se cunosc date certe asupra atributelor legate de elementele criteriu ce au stat la baza desemnarii siturilor.. Din zona studiata, ce urmeaza a fi afectata de implementare a proiectului nu au fost identificate populatii semnificative ale unor specii criteriu ce au stat la baza desemnarii siturilor ROSCI0039Ciuperceni – Desa si ROSPA0013 Calafat-Ciuperceni-Desa.

Date asupra ecologiei speciilor criteriu sunt prezentate sintetic mai jos pentru speciile cu prezenta potentiala in perimetrul tinta: Alcedo atthis (pescăruş albastru) Este prezent tot timpul anului. Are penajul corpului verde-albastru, iar partea inferioară este cărămizie. Când apele bălţilor îngheţă, îl întâlnim în lungul pâraielor de munte. Cuibăreşte atât în ţinuturile joase, cât şi pe văile râurilor de munte. Cuibul este săpat în maluri şi se află în fundul unor galerii pe care păsările şi le sapă singure, cuibăreşte din aprilie până în iunie; femeia depune 4-6 ouă albe, lucioase, pe care le clocesc ambele sexe. Iernează în sudul Europei, nordul Africii şi sud-vestul Asiei, populaţiile care vin din nordul arealului de cuibărit. In zona ocupată de investiţie nu a fost observată specia. Barză albă (Ciconia ciconia) Distribuţia speciei. Barza albă este o specie palearctică, răspândită cu precădere în

Europa (în afară de insulele britanice, ţările scandinavice, Europa de vest şi Italia), Africa de nord şi Asia Mică. Populaţia europeană a suferit un declin pronunţat în cursul secolului XX, în majoritatea ţărilor continentului, dar s-a extins în ţările Baltice şi în Rusia europeană. În Bazinul Carpatic cuibăreşte în general în zona de câmpie şi în zona de deal până la poalele munţilor. În această regiune altitudinea cea mai mare unde cuibăreşte este reprezentată de zona Bilbor (aproximativ 800 m altitudine). Este răspândită în toată ţara, dar populaţii mai însemnate se regăsesc în partea de vest a ţării (judeţele Satu-Mare, Timiş, etc.) şi în sud-estul Transilvaniei (judeţele Sibiu, Braşov şi Harghita). Prezenţa speciei este exclusive în localităţi. În ultimile decenii, la nivel naţional, odată cu asanarea unor întinse zone umede de câmpie, s-a constatat o preferinţă a berzelor albe faţă de ţinuturile pericarpatice, relative umede. Efective populaţionale. Populaţia mondială se estimează la aproximativ 185.000 de

perechi, iar populaţia europeană la circa 180.000 de perechi. În România, conform ultimului recensământ, există aproximativ 5500 perechi. Specia a dispărut sau populaţiile s-au diminuat în multe ţări din vestul Europei în ultimii 100 de ani. În unele ţări (de exemplu Spania) populaţiile speciei sunt în creştere. În România, mai ales datorită desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării, populaţia a suferit o diminuarea accentuată. În ultimii 15 ani se consideră că populaţia la nivel naţional este stabilă, existând unele fluctuaţii la nivel local. Habitate preferate. Specia cuibăreşte aproape în exclusivitate în apropierea omului,

pe şură, case, coşuri, claie de fân, pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii au început să-şi construiască cuibul pe stâlpi de joasă tensiune. Supravieţuirea pe termen lung a speciei depinde de menţinerea în stare cât mai naturală a locurilor de hrănit preferate de berze, şi anume: fâneţe, păşuni şi zone umede situate în apropierea locurilor de cuibărit (aproximativ 800-3.000 m în jurul cuibului). Ecologie şi comportament. Specia cuibăreşte aproape în exclusivitate în apropierea

omului, pe şură, case, coşuri, claie, pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii au început să-şi construiască cuibul pe stâlpi de joasă tensiune. Această schimbare comportamentală s-a putut observa prima dată în anul 1958 în Germania, Cehia şi Slovacia, iar în Ungaria în 1963. În România acest proces a început în anul 1971, iar în prezent 70% din cuiburile de berze albe sunt construite pe stâlpi. În Europa Centrală şi de Est există în prezent aproximativ 34.000-40.000 de cuiburi situate pe stâlpi electrici de joasă tensiune. În zonele cu hrană abundentă poate forma colonii în localităţi (de exemplu 29 de perechi în Cristian, judeţul Sibiu şi 28 cuiburi în Sânsimion, judeţul Harghita). Berzele se întorc la locurile lor de cuibărit pe la sfârşitul

lunii martie - începutul lunii aprilie. De obicei masculul soseşte primul. Acesta îşi alege partenera pentru un an. Aceeaşi pereche poate cuibări împreună mai mult decât un sezon, partenerii fiind atraşi probabil mai mult de acelaşi cuib, decât unul de celălalt. Femela depune 2-7 (în general 3-4) ouă albe. Masculul şi femela clocesc alternativ, iar schimbul părinţilor la cuib este precedat întotdeauna de o ceremonie însoţită de clămpănit. În România, puii ies din ouă la începutul verii, în iunie, după aproximativ 32 de zile de clocit. Eclozarea ouălor nu are loc în acelaşi timp ci se petrece în treptat, în general la intervale de două zile. Numărul mediu al puilor este de trei. În unii ani, acesta poate să ajungă în mod excepţional şi la şase pui/cuib. Puii părăsesc cuibul la mijlocul sau sfârşitul lunii iulie. De la începutul lunii august berzele albe se adună în stoluri mari şi se pregătesc de migraţie. În această perioadă indivizii înnoptează în copaci sau pe stâlpi de medie şi înaltă tensiune, astfel foarte multe exemplare cad victimă electrocutării. Păsările pleacă la sfârşitul lunii august sau începutul lunii septembrie şi migrează în stoluri mari care pot aduna mii de exemplare (aproximativ 40.000 berze în migraţie pe Grindul Chituc în anul 1996). Barza albă foloseşte curenţii ascendenţi pentru a se înălţa, iar apoi zboară planat, economisind energie. Ocoleşte Marea Mediteraneană prin două direcţii: populaţiile din estul Europei prin Bosfor, iar cele din vestul Europei prin Gibraltar. Populaţia din România utilizează drumul estic de migraţie şi ajunge în Africa de Sud în luna decembrie. Barza albă se hrăneşte exclusiv cu animale. Hrana este foarte variată şi cuprinde insecte (lăcuste, greieri), larve, râme, amfibieni, mamifere mici, şerpi şi şopârle, etc. Berzele se hrănesc singure sau în grupuri, pe terenuri umede şi în zonele arabile aflate pe o rază de 800-3000 metri de la locul cuibului. Necesarul zilnic de hrană al unei berze adulte se ridică la 500 g (un echivalent, spre exemplu, a 16 şoareci de câmp). În perioada de maximă creştere a puilor aceştia au nevoie de o cantitate şi mai mare de hrană (aproximatic 1.200 g). Acest lucru înseamnă că o pereche de berze cu patru pui adună într-o singură zi circa 5,8 kg de hrană. Pentru a putea asigura această cantitate de hrană, habitatul de hrănire al unei perechi trebuie să aibă o suprafaţă cuprinsă între 100 şi 800 de hectare. Măsuri de conservare.Un alt impact major asupra populaţiei de barză albă îl

constituie reducerea şi dispariţia habitatelor de hrănire. Supravieţuirea berzelor depinde în mare măsură de existenţa unor zone propice hrănirii, în mod special a zonele umede, fâneţelor şi păşunilor. Aspius aspius (avat)

În mod obişnuit atinge lungimea de 30 - 40 cm, maximul fiind de 80 cm. Trăieşte în Dunăre şi răurile de şes până în zona colinară, cât şi în bălţi mari şi lacuri dulci sau salmastre, mai rar în părţile îndulcite ale mării. Aspius aspius este o specie cu o răspândire relativ redusă pe teritoriul României. Nu există studii populaţionale pe regiuni întinse astfel încât să fie posibilă o aproximare statistică relevantă a dimensiunilor populaţiilor acestei specii. Este o specie răpitoare diurnă. Hrana constă din plancton la alevini, urmează apoi o fază scurtă de hrănire cu nevertebrate după care se trece la hrana pe bază de peşte, în special obleţi. O bună parte din exemplarele din Dunăre intră pentru reproducere în bălţi şi se retrag la scăderea apelor; altele rămân în Dunăre, iar altele sunt sedentare

în bălţi. În râuri urcă înspre amonte în perioada de reproducere,care are loc în martie – aprilie. Depun icrele pe substrat dur, atât în apă curgătoare cât şi în bălţi.

Pe teritoriul naţional specia are un areal relativ restrâns, în comparaţie cu alte specii. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scăzută. Specia este protejata prin: Convenţia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 2 şi 5), Lista Roşie ICN, Legea Legea 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. În vederea protecţiei acestei specii este necesară conservarea calităţii apei. Alosa pontica (scrumbia de Dunare) Scrumbia de Dunăre este o specie marină migratoare, care iernează în mare şi se reproduce în fluvii. Scrumbia de Dunăre este o specie pelagică eurihalină marină migratoare, care iernează în mare şi se reproduce în fluvii. Iernează la adâncimi apreciabile (90 m) şi la distanţe mari de ţărm. Migraţia de primăvară începe în februarie-martie când bancurile apar la ţărm. Acestea staţionează în faţa gurilor Dunării, după care urcă înspre amontele fluviului. Migraţia cea mai intensă are loc în luna aprilie şi începutul lunii mai. Icrele sunt depuse în mai multe porţii, în bancuri, de obicei noaptea şi dimineaţa. După actul reproducerii, exemplarele se înapoiază în mare. Imediat după reproducere, puietul este antrenat spre mare; el staţionează un timp destul de îndelungat în spaţiul îndulcit din faţa gurilor Dunării. Hrana constă îndeosebi din peşti alături de care au mai fost identificate nevertebrate, îndeosebi crustacee.

Pe teritoriul naţional specia are un areal relativ redus. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scăzută. Specia este protejata prin: Convenţia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 2 şi 5), Lista Roşie IUCN, Legea Legea 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. În vederea protecţiei acestei specii este necesară conservarea calităţii apei şi un management optim al amenajărilor hidrotehnice în funcţie şi de necesităţile acestei specii. De asemenea păstrarea pescuitului în limitele de suportabilitate a speciei reprezintă un factor de luat în seamă.

Gymnocephalus schraetser (raspar) Trăieşte excusiv în ape curgătoare cu o viteză moderată a apei, în zone cu substrat de nisip, ocazional de pietriş. Gymnocephalus schraetser este o specie cu o răspândire relativ redusă pe teritoriul României. Reproducerea are primăvara, în aprilie - mai. Icrele sunt adezive şi sunt depuse în benzi late, pe fund tare, în curent. Hrana constă din nevertebrate bentonice şi rar din icre şi puiet de peşte. Pe teritoriul României se poate considera ca fiind o specie cu un grad de vulnerabilitate medie. Specia este protejata prin: Convenţia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 2 şi 5), Lista Roşie IUCN, Legea 462 (Anexa 2). Păstrarea calităţii apei şi managementul optim al debitelor lichide şi solide ale râurilo unde aceasta trăieşte sunt câteva elemente care trebuie ţinute sub control în vederea conservării acestei specii. 3.6. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor de interes comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice)

In scopul evaluarii impactului potential al proiectului propus asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnarii siturilor ROSCI0039 Ciuperceni – Desa si ROSPA 0013 Calafat - Ciuperceni – Dunăre, a fost intocmit un tabel de relevanta prezentat mai jos, valoarea notelor de relevanta fiind explicitata in cadrul formularului Natura 2000: COD NUME Nota de relevanta

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

0

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri si Bidention

0

6260* Pajişti panonice si vest-pontice pe nisipuri 0

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

0

91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.

0

2160 Dune cu Hippophae rhamnoides

0

2190 Depresiuni umede intradunale 0

1530* Pajişti si mlaştini sărăturate panonice si ponto-sarmatice

0

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara

0

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

0

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0

92A0 Zăvoaie cu Salix alba si Populus alba 0

A229 Alcedo atthis 1

A029 Ardea purpurea 0

A024 Ardeola ralloides 0

A060 Aythya nyroca 0

A021 Botaurus stellaris 0

A396 Branta ruficollis 0

A133 Burhinus oedicnemus 0

A224 Caprimulgus europaeus 0

A196 Chlidonias hybridus 0

A197 Chlidonias niger 0

A031 Ciconia ciconia 1

A030 Ciconia nigra 0

A081 Circus aeruginosus 0

A082 Circus cyaneus 0

A231 Coracias garrulus 0

A038 Cygnus cygnus 0

A027 Egretta alba 1

A098 Falco columbarius 0

A002 Gavia arctica 0

A001 Gavia stellata 0

A075 Haliaeetus albicilla 0

A022 Ixobrychus minutus 0

A023 Nycticorax nycticorax 0

A094 Pandion haliaetus 0

A020 Pelecanus crispus 0

A019 Pelecanus onocrotalus 0

A393 Phalacrocorax pygmeus 0

A034 Platalea leucorodia 0

A032 Plegadis falcinellus 0

A193 Sterna hirundo 0

A166 Tringa glareola 0

1355 Lutra lutra (Vidră, Lutră) 0

1335 Spermophilus citellus (Popândău, Şuiţă) 0

1220 Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă)

0

2491 Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre) 1

2555 Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu) 0

1157 Gymnocephalus schraetzer (Răspăr) 1

1145 Misgurnus fossilis (Ţipar) 0

1146 Sabanejewia aurata (Dunariţă)

0

4056 Anisus vorticulus (Melcul cu cârlig) 0

4013 Carabus hungaricus (Carab)

0

1516 Aldrovanda vesiculosa (Otrăţel) 0

2285 Colchicum arenarium (Brânduşă) 0

1428 Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă) 0

Pentru fiecare specie in scopul identificarii impactului potential al proiectului propus a fost alocata nota de relevanta. Notele de relevanta au fost stabilite dupa cum urmeaza: - 0 – proiectul nu genereaza niciun impact asupra specie respective; - 1 – proiectul gennereaza un impact scazut, manifest cu precadere prin efecte indirect; - 2 – proiectul genereaza un impact limitat asupra specie respective, fiind afectate unele habitate potentiale ale specie tinta; - 3 - proiectul genereaza un impact direct si indirect asupra specie respective, insa acesta este reversibil chiar si in lipsa unor masuri de reconstructive ecologica; - 4 - proiectul genereaza un impact asupra specie respective, insa sunt prevazute masuri de diminuare a impactului si reconstructive ecologica a unor habitate adiacente cu rol compensator;

- 5 - proiectul genereaza un impact considerabil si ireversibil asupra specie respective, conducand la eliminarea acesteia din perimetrul afectat de proiect si zonele adiacente. Impactul nul evaluat rezulta din lipsa habitatelor potentiale ale speciilor criteriu de pe amplasament, situarea la distante mai mari ( de regula peste 1000m ) de astfel de habitate (zone de hranire/cuibarire). Cu toate acestea este admisa prezenta potential a unor astfel de elemente in zonele limitrofe, existand astfel un impact indirect asupra acestora, lipsit insa de semnificatie datorita ritmului scazut de exploatare, limitarii exploatarii la distante mari fata de eventualele habitate de interes conservative, a starii habitatelor adiacente (pasuni, terenuri intelenite, etc).

3.7. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Habitatele prezente in siturile Natura 2000 ROSCI039 si ROSPA013 sunt încadrate in formularul standard Natura 2000 la stadiul de conservare B si C – conservare buna si satisfacatoare.

Luand in considerare gradul de conservare al structurilor si functiile tipului de habitat precum si posibilitatile de refacere se poate considera ca in zona studiata situl are structura mediu/partial degradata, dar cu perspective bune si restaurare usoara sau posibila cu efort mediu.

3.8. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate Impactul admis a fost apreciat a se reflecta asupra elementelor criteriu, la un nivel scazut, limitat, datorandu-se lipsei elementelor (specii si habitate) criteriu de pe amplasamentul tinta unde urmeaza a fi implementat proiectul si a habitatelor cu relevanta deosebita pentru speciile tinta. Cu toate acestea este admisa prezenta potentiala a unor astfel de elemente in zonele limitrofe, existand astfel un impact indirect, limitat (datorita distantei mari) asupra acestora. In lipsa oricaror date certe asupra atributelor nasociate speciilor criteriu de la nivelul sitului, orice fel de evaluare cu privire la dinamica ramane hazardata. Tinand cont de densitatile mici ale populatriilor tinta raportate la suprafata sitului, la lipsa habitatelor relevante pentru aceste specii din zona amprentei proiectului, dar si in lipsa unui impact potential indirect, suntem in masura a aprecia ca proiectul propus nu este in masura a influenta dinamica populatiilor criteriu ce au stat la baza desemnarii siturilor, la nivel local sau regional.

3.9. Relațiile structurale și funcționale care crează și mențin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar La nivelul sitului nu a fost descris până în prezent setul de relații structurale și funcționale ce participă la menținerea integrității sitului. La ora actuală structura sitului apare puternic afectată de activitățile antropice curente, parte dintre acestea fiind descrise și în lista vulnerabilității din cadrul Formularului standard de desemnare (secțiunea 4.3.). In structura sitului, conform clasificării CORINE, apar următoarele clase de habitate, prezentate sintetic în tabelul de mai jos: ROSPA013

Nr crt Denumire COD %

1 Rauri, lacuri 511, 512 8

2 Mlastini, turbarii 411,412 16

3 Pajisti naturale, stepe 931 9

4 Culturi teren arabil 211-213 11

5 Pasuni 231 2

6 Alte terenuri arabile 242, 243 3

7 Paduri de foioase 311 35

8 Vii si livezi 221,222 5

9 Habitate de paduri (paduri de tranzitie)

324 11

ROSCI039






5 Pasuni 231 3





324 9

10 Alte terenuri artificiale (localitati, mine..)

1xx 2

O trecere în revistă a acestei structuri, reflectă caracterul predominant forestier al siturilor. Habitatele nemorale (de păduri) apar într-un procent de peste 40% (inclusiv pădurile de tranziție). Dintre factorii naturali ce participă la structurarea funcțională a sitului, în opinia noastră cel mai important rămâne factorul de mediu „apă‟. Acest factor de mediu reprezintă și elementul de legătură și maximă relevanță pentru multe din speciile criteriu ce au stat la baza desemnării acestui sit și care în mare parte sunt strict legate de zonele umede. Astfel, se poate considera apa ca reprezentând elementul structural de interrelaționare de la nivelul ansamblurilor biomurilor din cadrul siturilor. Urmărind dinamica factorului de mediu apă și mai cu seamă efectele induse și associate regimurilor funcționale de la nivelul fiecărui biom, se poate evalua nivelul de impact absorbit la nivelul fiecărei categorii de habitate. Habitatele de maximă relevanță pentru aceste situri rămân cele de zone umede, ce nu participă însă la structurarea (din punct de vedere a clasificării CORINE) a acestor situri. Funcțiile zonelor umede inxlud protecția și îmbunătățirea calității apei, funcția de adăpost ca și habitat pentru fauna sălbatică, funcția estetică și cea de producător biologic primar. Valoarea zonelor umede este considerată a fi foarte important pentru societate și pentru dezvoltarea unor practici alternative sustenabile legate de promovarea unor activități durabile, amintind aici dezvoltarea turismului. Pe de altă parte, gama largă de beneficii generate de funcțiile pe care zonele umede le au, determină valoarea fiecărei zone umede în parte, valoare care este greu de apreciat deoarece aceste diferite tipuri de zone umede nu au aceleași funcții, iar aceste funcții nu se manifestă în mod unitary pe toată suprafața sau pe tot timpul anului. Funcția de stocare a apei este similar celei unui burete însă de această dată, natural capabil să înmagazineze o cantitate mare de apă în cazul unor inundații,apă pe care o înapoiază circuitului în mod lent (rol de tampon hidric), limitând astfel apariția unor efecte cu potențial catastrofal (curgeri de pe versanți, torenți, inundații etc.)această eliberare lentă a apei diminuează procesul erozional și practice oprește orice inundație provenită din precipitații abundente. Totuși, o zonă umedă de mici dimensiuni nu poate stoca o mare cantitate de apă, dar dacă se păstrează în natură o mică rețea de astfel de zone umede chiar și apă, iar la nivel local, se poate gestiona cu facilitate un set de măsuri orientate în direcția diminuării (și chiar anulării) impactului asupra factorului de mediu apă. Acest aspect al funcțiilor zonelor umede oferă și o dimensiune economic a importanței acestor zone, protejându-se peisajul, evitându-se dezastrele și pierderile de vieți omenești, remedierea factorilor de mediu,

re-echilibrarea unor balanțe ecologice funcționale etc. Funcția de filtrare a apei se realizează astfel: după ce apa este oprită de către mlaștinile și bălțile din zonele umede, apa vine în contact cu părțile vegetale din aceste zone, în așa fel încât sedimentele care vin odată cu apele se depun pe terenul pe care cresc aceste specii vegetale higrofile. Nutrienții din fertilizările aplicate sau din bălegar, din gunoaiele organice menajere, se dizolvă în apă și în cea mai mare parte sunt absorbite de rădăcinile plantelor și/sau descompuse de către microorganismele care trăiesc în solurile umede ale mlaștinilor. Alți poluanți rămân aglutinați de particulele de sol și sunt supuși proceselor biochimice de degradare și detoxificare. În cele mai multe cazuri aceste filtrări reduc mult din poluanți și ”consumă” mult din nutrienți, procese ce se desfășoară și sunt mijlocite în mediul hidric, astfel că la momentul în care apa părăsește zona umedă, aceasta este în cea mai mare parte purificată în mod natural. Unele tipuri de zone umede funcționează într-atât de eficient ca și filtru biologic pentru apă încât, sunt utilizate ca structure cu destinație primară pentru filtrarea apelor provenite din diferite surse poluate (în special organic). O altă funcție foarte importantă a zonelor umede este aceea de producător biologic primar, acestea constituind ecosistemul cu cea mai mare producție biologic din lume. Zonele umede extinse ajung să fie comparabile cu pădurile tropicale și cu recifurile de corali, atât din acest punct de vedere, cât și din punctul de vedere al biodiversității și funcției support pe care o oferă altor specii. Vegetația abundentă și apele oferă habitate pentru pești dar și pentru alte specii de faună. Speciile de floră acvatică se dezvoltă cel mai bine în medii bogate în nutrienți, acestea consumând nutrienții, transportând energie pentru celelalte verigi trofice cu care se află în legătură. Iată de ce, această funcție de producător biologic primar are și ea o dimensiune economic finalizată de exemplu prin capacitatea de a susține faună piscicolă. In acest sens, considerăm că impactul proiectului, deși are o relevanță limitată, exprimată de afectarea scăzută a elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului, capătă o valență crescută prin afectarea locală a factorului apă, impunându-se un set de măsuri stricte, coerente de minimizare a impactului în măsură a diminua efectele cu potențial negativ. 3.10. Obiectivele de conservare a ariei natural protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

La ora actual pentru ROSCI039 și ROSPA013 nu a fost elaborat un Plan de management sau orice fel de alt document prin care să fie stabilite obiective de conservare. Obiective de conservare ale sitului urmează a fi centrate pe habitatele relevante pentru speciile criteriu, respective speciile criteriu considerate pentru a fundamenta înființarea ROSCI039 și ROSPA013, prezentate în cadrul secțiunilor anterioare. 3.11.Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusive evoluții/schimbări care se pot produce în viitor In urma studiilor din teren a putut fi observat impactul produs de activitățile antropice curente din cadrul perimetrului propus spre a fi inclus în rețeaua Natura 2000, mai cu seamă cele asociate practicilor agricole curente, la care se adaugă activitățile de exploatare a unor resurse natural (lemn, agregate) și nu în ultimul rând turism si pescuit. Afectate de practici necontrolate (în special pășunat, dar și pescuit agresiv, braconaj, etc.) sunt și pajiștile unde pe suprafețe extinse se observă o distorsiune a faciesurilor în direcția modificării abundenței/dominanței speciilor de graminee în detrimentul altor specii (în special dicotiledonate), indicii de biodiversitate fiind astfel alterați profund. La acestea se adaugă o ruderalizare avansată a unor suprafețe extinse. Cu toate

acestea, considerăm că impactul asupra acestor pajiști este unul moderat ce poate fi contracarat prin asumarea unor măsuri directe de management conservative, centrate pe practici pastorale echilibrate. Se observă elemente ale unui impact punctual datorat tăierilor necontrolate și unor incendieri ale miriștilor, precum și menținerea unor zone deschise (supuse eroziuni i) pentru facilitarea accesului (drumuri de pământ) în vederea exploatării agricole sau chiar a resurselor minerale (gropi de prelevare a nisipului și balastrului). Pentru habitatele eremiale previzionăm o continuare a degradării ce va conduce la pierderea funcțiilor ecologice și a patrimoniului natural asociat, în lipsa aplicării unui management conservativ direct. Implementarea unui set de măsuri responsabile de refacere a mediului va conduce la o redobândire a indicilor de biodiversitate în aproximativ o decadă. Adoptarea unei strategii non-intervenționiste (păstrarea succesiunii naturale de vegetație) va presupune o perioadă mult mai extinsă, de peste 60 de ani, existând în acest sens și riscul extinderii semnificative a tufărișurilor și astfel pierderea unei mari părți a patrimoniului natural asociat acestor formațiuni. Situația stării actuale de conservare a sitului, pornind de la distribuția biomurilor majore descrise conform Formularului standard Natura 2000, este prezentă sintetic în tabelul de mai jos, unde au fost considerate 3 nivele de impactare:

- roșu = nivel de impactare semnificativă; - galben = nivel de impactare moderată; - verde = nivel de impactare redusă.

ROSPA013






5 Pasuni 231 2





324 11

Astfel, nivelul de impact raportat la suprafața sitului este:

- impact semnificativ = 30% - impact moderat = 54% - impact redus = 16%.

ROSCI039






5 Pasuni 231 3





324 9

10 Alte terenuri artificiale (localitati, mine..)

1xx 2

Astfel, nivelul de impact raportat la suprafața sitului este:

- impact semnificativ = 42% - impact moderat = 46% - impact redus = 12%.

Urmărind sistemul codificat al activităților cu impact antropic propus în vederea evaluării stării factorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic din etapa pre-proiect (înainte de implementarea proiectului) sau așa numită analiză a stării actuale a perimetrului studiat. In acest sens, urmărind categoriile tipurilor de impact asociat activităților antropice, a fost întocmit tabelul de stare prezentat mai jos, în cadrul căruia au fost identificate mai multe categorii de impact prezent în faza de pre-proiect. Conform Formularului Standard de desemnare a sitului Natura 2000 ROSCI039 și ROSPA013, în cadrul secțiunii Vulnerabilitate se menționează inundabilitatea. Dintre impactele ce contribuie la vulnerabilizarea acestui sit, parte dintre acestea au fost identificate alte categorii de impact, prezente exclusive la nivelul perimetrul țintă. În urma implementării proiectului propus, se estimează că nu va fi indusă o nouă categorie de impact, fără ca proiectul să fie în măsură a elimina semnificativ din presiunile asociate altor categorii de impact. O creștere a controlului și supravegherii zonei datorat prezenței activităților extractive va conduce însă la o diminuare sensibilă a unor categorii de impact prin desemnarea unui perimetru de protecție industrială. Se poate astfel conchide că, în ciuda agresivității aparente a unui astfel de proiect ce se situează pe poziții antagonice față de obiectivele generale de conservare a factorilor de mediu, din prisma analizei categoriilor de impact identificate la nivelul sitului ROSCI039 și ROSPA013, acesta va contribui (în mod însă limitat) la diminuarea unor presiuni ale unor categorii de impact manifeste local. 3.12. Alte informații relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluția naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar Zona de implementare a proiectului nu se suprapune cu alte arii .cuprinse în rețeaua de arii protejate de interes național. 3.13. Alte aspecte relevante pentru aria naturală de interes comunitar Zona deține o atractivitate și un potențial turistic deosebit centrat pe valorificarea Dunarii. 4. Impactul potențial al proiectului asupra elementelor criteriu din aria naturală protejată de interes comunitar In cadrul studiului de evaluare adecvată trebuie analizat impactul asociat planului/proiectului de implementat asupra fiecărui element criteriu ce a stat la baza desemnării sitului. Obiectivele de conservare ale unei arii naturale protejate de interes comunitar au în vedere menținerea și restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar. Astfel stabilirea obiectivelor de

conservare ale siturilor trebuie centrată pe aceste elemente criteriu. Conform Formularului Standard de desemnare a siturilor Natura 2000, elementele criteriu ce au stat la baza desemnării sitului se regăsesc listate în cadrul secțiunilor formularelor standard. Asa cum s-a arătat în secțiunile anterioare, dintre acestea, cel puțin o parte dintre specii sunt improbabil a se regăsi în perimetrul de implementare al proiectului, dată fiind lipsa unor habitate favorabile acestora. Pornind de la principiul de analiză a mărimii impactului propus de Rojanski, pe baza metodologiei ilustrative de suprapunere proporțională a unor figuri geometrice, pentru ansamblul speciilor criteriu Natura 2000 din zonă, am realizat un sistem adaptat prin care mărimea impactului este reprezentată conform unei scări pe 6 nivele (de la 0 la 5). O analiză a relevanței proiectului asupa speciilor criteriu Natura 2000 este reprezentată sintetic în tabelul de mai jos:

COD NUME Nota de relevanta


0


0

6260* Pajişti panonice si vest-pontice pe nisipuri 0

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0


0

91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.

0


0

2190 Depresiuni umede intradunale 0

1530* Pajişti si mlaştini sărăturate panonice si ponto-sarmatice

0


0


0

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0

92A0 Zăvoaie cu Salix alba si Populus alba 0

A229 Alcedo atthis 1

A029 Ardea purpurea 0

A024 Ardeola ralloides 0

A060 Aythya nyroca 0

A021 Botaurus stellaris 0

A396 Branta ruficollis 0

A133 Burhinus oedicnemus 0

A224 Caprimulgus europaeus 0

A196 Chlidonias hybridus 0

A197 Chlidonias niger 0

A031 Ciconia ciconia 1

A030 Ciconia nigra 0

A081 Circus aeruginosus 0

A082 Circus cyaneus 0

A231 Coracias garrulus 0

A038 Cygnus cygnus 0

A027 Egretta alba 1

A098 Falco columbarius 0

A002 Gavia arctica 0

A001 Gavia stellata 0

A075 Haliaeetus albicilla 0

A022 Ixobrychus minutus 0

A023 Nycticorax nycticorax 0

A094 Pandion haliaetus 0

A020 Pelecanus crispus 0

A019 Pelecanus onocrotalus 0

A393 Phalacrocorax pygmeus 0

A034 Platalea leucorodia 0

A032 Plegadis falcinellus 0

A193 Sterna hirundo 0

A166 Tringa glareola 0

1355 Lutra lutra (Vidră, Lutră) 0

1335 Spermophilus citellus (Popândău, Şuiţă) 0


0

2491 Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre) 1

2555 Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu) 0

1157 Gymnocephalus schraetzer (Răspăr) 1

1145 Misgurnus fossilis (Ţipar) 0


0

4056 Anisus vorticulus (Melcul cu cârlig) 0


0

1516 Aldrovanda vesiculosa (Otrăţel) 0

2285 Colchicum arenarium (Brânduşă) 0

1428 Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă) 0

Pentru fiecare specie in scopul identificarii impactului potential al proiectului propus a fost alocata nota de relevanta. Notele de relevanta au fost stabilite dupa cum urmeaza: - 0 – proiectul nu genereaza niciun impact asupra specie respective;

- 1 – proiectul gennereaza un impact scazut, manifest cu precadere prin efecte indirect; - 2 – proiectul genereaza un impact limitat asupra specie respective, fiind afectate unele habitate potentiale ale specie tinta; - 3 - proiectul genereaza un impact direct si indirect asupra specie respective, insa acesta este reversibil chiar si in lipsa unor masuri de reconstructive ecologica; - 4 - proiectul genereaza un impact asupra specie respective, insa sunt prevazute masuri de diminuare a impactului si reconstructive ecologica a unor habitate adiacente cu rol compensator; - 5 - proiectul genereaza un impact considerabil si ireversibil asupra specie respective, conducand la eliminarea acesteia din perimetrul afectat de proiect si zonele adiacente. Reprezentarea grafica a nivelelor de relevanta pentru ansamblul speciilor si habitatelor criteriu din zona sitului este prezentata sintetic in diagrama de mai jos: Nr crt

Elemente criteriu

Nivel de impactare

1 2 3 4 5



3 Pajişti panonice si vest-pontice pe nisipuri

4 Pajişti aluviale din Cnidion dubii


6 Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.


8 Depresiuni umede intradunale

9 Pajişti si mlaştini sărăturate panonice si ponto-sarmatice



12 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

13 Zăvoaie cu Salix alba si Populus alba

14 Alcedo atthis

15 Ardea purpurea

16 Ardeola ralloides

17 Aythya nyroca

18 Botaurus stellaris

19 Branta ruficollis

20 Burhinus oedicnemus

21 Caprimulgus europaeus

22 Chlidonias hybridus

23 Chlidonias niger

24 Ciconia ciconia

25 Ciconia nigra

26 Circus aeruginosus

27 Circus cyaneus

28 Coracias garrulus

29 Cygnus cygnus

30 Egretta alba

31 Falco columbarius

32 Gavia arctica

33 Gavia stellata

34 Haliaeetus albicilla

35 Ixobrychus minutus

36 Nycticorax nycticorax

37 Pandion haliaetus

38 Pelecanus crispus

39 Pelecanus onocrotalus

40 Phalacrocorax pygmeus

41 Platalea leucorodia

42 Plegadis falcinellus

43 Sterna hirundo

44 Tringa glareola

45 Lutra lutra (Vidră, Lutră)

46 Spermophilus citellus (Popândău, Şuiţă)


48 Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre)

49 Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu)

50 Gymnocephalus schraetzer (Răspăr)

51 Misgurnus fossilis (Ţipar)


53 Anisus vorticulus (Melcul cu cârlig)


55 Aldrovanda vesiculosa (Otrăţel)

56 Colchicum arenarium (Brânduşă)

57 Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă)

Limitele în interiorul cărora s-a realizat analiza efectelor cumulate se limitează la perimetrul propus în vederea dezvoltării balastierei, încluzând perioada de funcționare și de reconstrucție ecologică (ca scară de timp). Nivelul cumulat al impactului asupra speciilor/habitatelor criteriu din cadrul sitului exprimat prin intermediul unei metode ilustrative adaptate după modelul propus de Rojanski, cu ajutorul notelor de relevanță ce este interpretat prin intermediul unei diagrame.

Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură geometrică exprimată procentual ca având 100% ce definește cele 57 x 5 = 285 cvadrate. Corelarea procentuală sintetică, exprimată procentual poate fi exprimată astfel:

- 0% - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra ansamblului speciilor/habitatelor criteriu;

- 0-20% - proiectul generează un impact scăzut asupra ansamblului speciilor/habitatelor criteriu;

- 20-40% - proiectul generează un impact limitat asupra ansamblului speciilor/habitatelor criteriu;

- 40-60% - proiectul generează un impact cu semnificație mare asupra ansamblului speciilor/habitatelor criteriu;

- 60-80% - proiectul generează impact cu semnificație deosebită asupra ansamblului speciilor/habitatelor criteriu, impunându-se măsuri complexe de compensare/reconstrucție ecologică;

- 80-100% - proiectul generează un impact extins asupra ansamblului

speciilor/habitatelor criteriu ce conduce la o afectare ireversibilă a patrimoniului natural al sitului.

Notele de relevanță vor structura o diagramă în cadrul căreia fiecare cvadrat va căpăta o valoare procentuală ce se va raporta la numărul total de cvadrate. Exprimarea procentuală va releva nivelul de impact cumulat asupra biodiversității. Numărul total de cvadrate ce relevă prezența impactului este nul, nefiind identificat un impact potențial asupra speciilor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului. Astel, conform datelor prezentate în tabele de mai sus, se observă o relevanță scăzută de ansamblu a proiectului asupra biodiversității din zona ROSCI039 si ROSPA013, nefiind identificat un impact potențial asupra speciilor criteriu. Nota de relevanță exprimată este de doar 1,75%, încadrându-se la un nivel de impact limitat.

Astfel, nu există elemente care să conducă la fundamentarea concluziilor conform cărora proiectul poate:

- Să reducă suprafețele habitatelor și/sau a exemplarelor speciilor de interes comunitar;

- Să ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar; - Să aibă impact negativ asupra factorilor care determină menținerea stării

favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar; - Să producă modificări ale dinamicii relațiilor ce definesc structura și/sau funcția

ariei naturale protejate de interes comunitar; In consecință, se poate afirma că integritatea ariei naturale de interes comunitar nu

este afectată ca urmare a implementării proiectului. 4.1.Identificarea și evaluarea impactului

Pentru evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, s-a ținut cont de valorile maximale ale parametrilor proiectați (dimensiuni maximale ale excavațiilor, suprafețe maximale de reconstruit din punct de vedere ecologic etc.).

a.Impact direct

impactul direct este datorat activităților de: - Organizare de șantier, construcția balastierei; - Efectuarea de lucrări în zona fronturilor de lucru, sortarea si transportul; - Asumarea acțiunilor de reconstrucție ecologică.

Organizarea de șantier Va presupune asigurarea accesului prin consolidarea sumară a căilor existente (drumuri vicinale desfășurate în zona de pășune), în scopul facilitării accesului

în zona fronturilor de lucru. In cadrul organizării de șantier nu este nevoie de realizarea unor platforme tehnologice sau amenajarea altor suprafețe tehnice. Adăpostirea muncitorilor, depozitarea unor materiale și unelte, asigurarea pazei etc. va beneficia de suportul oferit de statia de sortare din vecinatate. Efectuarea de lucrari in zona fronturilor de lucru

Lucrarile presupun exploatarea cu draga refulanta si pomparea hidromasei la statia de sortare. Lucrarile se vor executa astfel incat nu va fi nevoie de alte lucrari. Asumarea actiunilor de reconstructie ecologica Dupa finalizarea lucrarilor de excavare, se vor asuma o serie de masuri de reconstructie ecologica a perimetrelor afectate, inclusiv a celor supuse unui impact istoric. Dupa finalizarea lucrarilor tehnice propriuzise de inchidere a balastierei, indepartarea conductelor metalice, a dragei refulante, etc se va trece la insamantarea zonelor deschise afectate de utilaje cu un mix de graminee recoltate din vecinatate si plantarea unor specii de Salix alba si Populus alba in zona de margine a Dunarii. b. Impactul indirect

Impactul indirect asociat acestei lucrari se datoreaza functionarii unor utilaje in zona statiei de sortare si a transportului de material prin zgomotul si praful eliberat in atmosfera. Deoarece utilajele sunt conform cerintelor legale, se poate concluziona ca noxele si zgomotul se vor incadra in valorile legale. c. Impactul pe termen scurt

Impactul direct si indirect se va manifesta in pe perioada de constructie si de exploatare a balastierei, estimata pe o perioada de 5 ani. Impactul pe termen scurt se va manifesta in zona de statiei de sortare si a exploatarii propriu-zise in suprafata totala de 100mp. d. Impactul pe termen lung Remanenta impactului cauzat de proiect se va stinge dupa o perioada scurta, de cel mult un sezon de la oprirea instalatiei de dragare. In programul de monitorizare asumat prin actele de reglementare specifice, se vor intreprinde observatii asupra ritmului de reintegrare a speciilor si zonelor afectate de utilaje ( realizarea de insamantari, plantari arbori, etc). e. Impactul din faza de constructie, operare si dezafectare

Impactul din faza de constructie se suprapune categoriei de impact explicitata in sectiunile de mai sus, impact direct si indirect. In faza de operare nu este preconizat a aparea un impact nou indus asupra factorilor de mediu. f. Impactul rezidual

Aplicarea masurilor de reconstructie ecologica va conduce la indepartarea celei mai mari parti a impactului datorat implementarii proiectului dupa un interval scurs de aproximativ 12 luni. Aplicarea masurilor reconstructie ecologica, peste care se vor suprapune secventele de succesiune naturala a vegetatiei, va conduce la eliminarea oricaror elemente care sa aminteasca de impactul indus, dupa o perioada de maxim 3 ani. g. Impactul cumulativ Impactul cumulativ este definit ca reprezentand efectul unui grup de activitati/actiuni cu incidenta asupra unei suprafete sau a unei regiuni, a caror relevanta asupra mediului in semnificatie singulara este lipsita de semnificatie, insa in asociere cu alte activitati, inclusiv cele previzionate a se realiza in viitor, poate conduce la aparitia unui impact. Activitatile existente inainte de proiect, strict in perimetrul afectat de implementare , sunt aceleasi si dupa inceperea proiectului: exploatare balast, sortare agregate in statia de sortare, transport, pasunat, pescuit, activitati agricole. In lipsa evaluarii unor proiecte similare implementae anterior, o analiza a efectelor cumulative nu se poate realiza la ora actuala. Se propune ca in etapa de monitorizare de stabilit in baza actelor de conformare emise de autoritatile responsabile sa fie si o evaluare pe termen lung a impactului cumulativ realizat pe suprafata de implementare a proiectului. Apreciem ca din punctul de vedere al impactului cumulat al proiectului cu activitatile in desfasurare pe amplasamentul studiat nu pot fi evidentiate elemente de impact negativ, impactul cumulat al proiectului cu activitatile previzionate va fi neutru, nefiind identificate elemente in masura a ne conduce la un impact cu semnificatie aparte pentru siturile analizate. Suprafata redusa a zonei de implementare a proiectului raportata la suprafata totală a siturilor rămâne un argument luat în considerare pentru afirmarea unui impact nesemnificativ în raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, tinând cont aici de structura și de obiectivele de conservare ale acesteia. 4.2. Evaluarea semnificației impactului Evaluarea semnificației impactului se realizează în baza unui set de criterii stabilite prin OM 19/2010, ce face trimitere la o serie de atribute cuantificabile, după cum urmează: Procentul din suprafața habitatului care va fi pierdut Din zona siturilor ROSCI039 și ROSPA013 nu au fost descrise habitate în măsură de a fi impactate de exploatarea balastierei. Astfel, nu se pune problema piederii de habitate de interes conservativ. In aceste condiții, nu se pune problema pierderii unor habitate cu semnificație pentru situl desemnat. Procentul ce va fi pierdut din suprafețele habitatelor folosite pentru necesitățile de hrană, odihnă și reproducere ale speciilor de interes comunitar Așa cum s-a arătat și în secțiunile de mai sus, speciile criteriu ce au stat la baza desemnării sitului folosesc alte habitate decât cele ce urmează a suporta amprenta proiectului. In aceste condiții nu se pune problema pierderii unor habitate cu semnificație pentru

speciile ce au stat la baza desemnării sitului. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar Desfășurarea limitată a amprentei, lipsa unei suprapuneri cu habitate de ecoton și ținând cont de capacitatea locomotorie înaltă a speciilor ce fac obiectul protecției, reprezintă argumente ce exclud posibilitatea inducerii unei fragmentări semnificative la nivel de peisaj, sau a unei fragmentări locale în măsură de a periclita speciile țintă. Durata sau persistența fragmentării Așa cum s-a arătat mai sus, proiectul nu este în măsură a imprima efecte de fragmentare a habitatelor, fiind exclusă astfel extinderea temporală a acestora. Durata sau persistența perturbării speciilor de interes comunitar Dată fiind absența din zona de implementare a proiectului a unor populații semnificative ale speciilor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului, respectiv ritmul de lucru și persistența impactului post-implementare asociat acestuia, nu poate fi apreciată prezența unei perturbări de durată. Schimbări în densitatea populațiilor (nr.de indivizi/suprafață) Lipsa prezenței populațiilor semnificative de specii criteriu din zona de implementare a proiectului demnostrată mai sus, conduce la concluzia că nu vor fi induse modificări în densitatea populațiilor speciilor criteriu. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului Conform evaluării realizate în cadrul secțiunii Identificarea și evaluarea impactului, pentru măsurile de reconstrucție ecologică asumate, sunt create premisele unei refaceri a habitatelor pe un ciclu de vegetație (12 luni). Dată fiind extinderea redusă a suprafețelor, respectiv starea habitatelor adiacente, succesiunea naturală de vegetație va fi în măsură a asigura re-colonizarea speciilor caracteristice și refacerea faciesului natural într-un interval de maximum 36 de luni (în cazul aplicării scenariului de reconstrucție ecologică prin readucerea terenului la starea inițială). În cazul studiat, habitatele ce urmează a fi impactate, poartă numele unui impact antropic datorat activităților antropice, faciesul de vegetație (ripariană) fiind (cel puțin) mediu impactat. Lucrările propuse vor induce apariția unui impact semnificativ, de scurtă durată, ce va coincide cu etapa lucrărilor de construcție (organizare de șantier etc.) și funcționare (dragare, sortare, transport etc.), având ca efect ablarea habitatelor naturale de pe suprafețele țintă și transformarea profundă a habitatelor. Activitățile de reconstrucție ecologică ce vor fi asumate imediat după terminarea lucrărilor, vor conduce la o refacere a zonelor impactate, spre o stare seminaturală. Evoluția succesiunii naturale de vegetație va conduce la o refacere cvasi-totală a zonelor impactate, ce vor redobândi un facies apropiat celui inițial, după o perioadă de aproximativ 12 luni. Este apreciat că, după o perioadă de aproximativ 36 de luni, orice urmă a schimbării impactului, inclusiv a celui rezidual va dispărea, faciesurile recăpătându-și atributele stării inițiale. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcțiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar Singurele produse chimice utilizate în realizarea proiectului sunt cele de tipul hidrocarburilor (carburanți și uleiuri). Pe toată perioada de punere în operă, utilajele și echipamentele se vor verifica periodic astfel încât să fie evitate orice fel de scurgeri accidentale. Alimentarea utilajelor se va realiza cu o cisternă autotractată. Astfel alimentarea se va

realiza deasupra unei prelate impermeabile, rezistente la hidrocarburi (de tipul Poliplan). Eventualele scurgeri vor fi preluate în recipienți speciali. Orice fel de scurgeri accidentale, vor fi izolate și tratate cu produși în descompunere (neutralizare) a hidrocarburilor (de tipul Petrolsynth). Astfel, în zona fronturilor de lucru va exista o prelată, respectiv o cantitate suficientă de Petrolsynth și un recipient (butoi metalic) pentru recuperarea resturilor scurse de hidrocarburi sau a solurilor afectate. Măsurile directe de acțiune vor fi completate de măsuri tehnice de verificare a echipamentelor și utilajelor, precum și de o serie de măsuri teoretice, de instruire a personalului în scopul asigurării unei intervenții eficiente în caz de accident (scurgeri accidentale de hidrocarburi). În cazul în care activitățile de exploatare vor fi extinse, sau ritmul de exploatare va fi intensificat, se propune instalarea unei stații mobile de carburant, amplasată pe o platormă impermeabilizată (betonată) dotată cu canale de colectare a scurgerilor, separator de hidrocarburi și bazin vidanjabil. Evaluarea semnificației impactului proiectului asupra elementelor criteriu din cadrul ROSCI039 și ROSPA013 Parcurgând atributele asociate impactului potențial al proiectului discutate mai sus, asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării ROSCI039 și ROSPA013, putem conchide următoarele aspecte:

-implementarea proiectului nu va conduce la pierderi de habitate criteriu Natura

2000;

-implementarea proiectului nu va afecta habitatele folosite pentru necesitățile

de hrană, odihnă și reproducere a speciilor criteriu;

-proiectul nu este în măsură a induce o fragmentare a habitatelor de interes

comunitar sau cu semnificație pentru speciile criteriu ce au stat la baza

desemnării sitului;

-durata/persistența fragmentării habitatelor (inclusiv alte habitate decât cele cu

interes comunitar) nu prezintă semnificație pentru elementele ce au stat la

baza desemnării sitului;

-proiectul nu este în măsură a perturba speciile de interes comunitar ce au stat

la baza desemnării sitului;

-implementarea proiectului nu va conduce la schimbări ale densităților

populațiilor de specii de interes comunitar;

-durata de timp necesară pentru refacerea habitatelor, exprimată prin scara de

timp pentru înlocuirea speciilor, este scurtă, fiind necesare aproximativ 12 luni

pentru o refacere semnificativă, respectiv 36 de luni pentru stingerea în

ansamblu a efectelor impactului asociat (inclusiv impact rezidual);

-nu au putut fi puși în evidență indicatori cheie responsabili de inducerea unor

modificări la nivelul sitului.

In condițiile în care nu ar fi asumate măsurile de reducere a impactului, timpul de refacere a habitatelor ar putea fi mai mare de 36 de luni, însă procese de degradare ireversibilă sau de afectare a elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului rămân, de asemenea, excluse. Impactul rezidual, în condițiile asumării măsurilor de reconstrucție ecologică va fi stins într-un interval de timp de maximum 36 de luni. Prezența unui impact cumulativ, inclusiv a unor efecte asociate impactului cumulativ rezidual nu au putut fi puse în evidență.

In aceste condiții estimăm că nivelul și semnificația impactului datorate acestui proiect rămân extrem de limitate, punctiforme și lipsite de relevanță asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor ROSCI039 și ROSPA013. In conformitate cu legislația națională în vigoare și cu ghidul Natura 2000: Conservare în parteneriat, elaborat de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, a fost într-o primă fază analizată procedura schematică de abordare a planurilor și proiectelor ce afectează siturile Natura 2000. Au fost urmăriți următorii pași conformi:

1.planul sau proiectul sunt necesare sau au legătură directă cu conservarea

naturii? Răspuns: nu.

2.Planul sau proiectul vor avea probabil un impact semnificativ asupra sitului.

Răspuns: nu. Motivație: lucrările se vor desfășura pe suprafețe afectând sub

1% (0,0068% din suprafața sitului ROSPA013 si 0,0048% din suprafata sitului

ROSCI039), având astfel o influență punctiformă raportată la suprafață.

In consecință, conform procedurii schematice de abordare a planurilor și proiectelor

ce afectează siturile Natura 2000, proiectul poate fi aprobat.

De asemenea, în conformitate cu algoritmul asociat procesului de evaluare adecvată,

(OM 19/2010) proiectul propus nu are legătură directă cu, sau nu este necesar pentru

managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar, cu toate

acestea nu a putut fi pus în evidență un impact potențial asupra sitului, respectiv

asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului, autoritatea de mediu

fiind astel în măsură a emite actul de reglementare, fără a mai fi necesară

parcurgerea soluțiilor alternative sau a procedurilor SEA sau EIM.

5. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI

Deși nu a putut fi identificat un impact potențial cu semnificație pentru elementelele

criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor ROSCI045 și ROSPA023 admițându-se

pe de o parte existența unui impact potențial, iar pe de altă parte responsabilitatea

firmei beneficiare față de factorii de mediu, a fost asumat un set complet de măsuri de

reducere și eliminare a impactului.

5.1. Măsuri de reducere a impactului de asumat pentru fiecare element criteriu

în parte

Dată fiind imposibilitatea de a evidenția prezența unui impact potențial asupra

elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului, propunerea unui set de

măsuri de reducere a impactului individualizat (incluzând relocări, refaceri de habitate,

măsuri compensatorii etc.) pentru fiecare din aceste elemente rămâne lipsit de

relevanță.

Astfel, măsurile de reducere a impactului au fost cuprinse într-un demers general, în

măsură a asigura refacerea în ansamblu a factorilor de mediu din zona afectată.

Metodele de reducere a impactului asumat au fost amintite pe parcursul prezentului

studiu, fiind aici doar reamintite succint:

-limitarea traseelor autovehiculelor la strictul necesar pentru evitarea extinderii

impactului asupra zonelor proximale;

-utilizarea căilor de acces existente și evitarea pe cât posibil a realizării unor noi căi

de acces;

-consolidarea și sistematizarea căilor de acces de utilizat pentru evitarea inducerii

unui impact datorat apariției fenomenelor erozive, de băltire etc.

Menționăm în acest sens că se poate vorbi chiar și de o întărire a statului de protecție

a perimetrului în cauză prin suprapunerea unui regim de protecție industrială a

obiectivului, ce va asigura o monitorizare eficientă și excluderea unor alte activități cu

impact potențial, căpătând astfel relevanță și pentru efortul conservativ.

5.2.Prezentarea calendarului implementării și monitorizării măsurilor de

reducere a impactului

Criteriile la care s-a făcut apel în propunerea calendarului implementării și

monitorizării măsurilor de reducere a impactului au pornit de la prevederile legale în

vigoare, după cum urmează:

-măsurile de reducere a impactului și de monitorizare sunt parte integrantă a

proiectului propus;

-măsurile sunt adresate direct impactului derivat din implementarea proiectului;

-măsurile sunt funcționale la momentul producerii impactului (acestea fiind asumate

imediat după finalizarea etapelor de punere în operă);

-au la bază cele mai recente date științifice din teren, rezultate în urma investigațiilor

asumate.

Calendarul implementării și monitorizării măsurilor de reducere a impactului sunt

prezentate sintetic în tabelul de mai jos:

Măsura Impact adresat Perioada de implementare Indepartarea conductelor metalice si a dragei refunlante

Zona de exploatare a balastierei

Imediat după etapa de epuizare a resurselor (termen maxim 6 luni)

Acoperirea cu o pătură de fân cosit

Perimetre afectate de dezvoltarea balastierei

Imediat după etapa de punere în operă (termen max. 8 luni)

Supraînsămânțare, plantare arbori, lucrări suplimentare de refacere a păturii de sol

Eroziune superficială în zonele impactate

Lunar, pe perioada de vegetație (mai-sept.), până la asigurarea refacerii covorului vegetal

Monitorizare Evaluarea impactului general și evaluarea succesului reconstrucției ecologice

Lunar, pe perioada de vegetație (mai-sept.), până la stingerea în ansambu a tuturor efectelor impactului asociat.

Dată fiind lipsa unui impact potențial asupra elementelor criteriu ce au stat la baza

desemnării sitului, nu se impune asumarea unor măsuri compensatorii.

Responsabilitatea implementării măsurilor de reconstrucție ecologică revine

beneficiarului SC SUCPI SA, urmând a fi reglementate prin actele emise de

autoritățile respective.

6. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar

Pentru identificarea elementelor criteriu ce au stat la baza desemnarii sitului, au fost asumate o serie intreaga de studii de teren. Metodele de teren utilizate pentru culegerea informatiilor 1. Studiul habitatelor si a covorului vegetal – metoda J Braun Blanquet. 2. Studii faunistice. 3. Consultarea unei entitati terte in vederea realizarii prezentului studiu(reprezentanti ai ARPM Dolj). 4. Alte documentatii realizate anterior La realizarea prezentei documentatii au fost utilizate date din documentatia anterioara realizata pentru realizare iaz piscicol SC Cazemata SRL, REIM. Nota: 1. Continutul prezentei documentatii a fost stabilit in conformitate cu cerintele cuprinse in OM 19/2010, respectiv ale listei de control pentru analiza calitatii studiului de evaluare adecvata. 2. Structura documentatiei reflecta cerintele specifice ale OM 19/2010

Intocmit, Cornel Meilescu

mal stâng, km fl. 782+800 783+000 , localitatea ...arpmdj.anpm.ro/upload/38517_studiu evaluare...

Documents