ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA

ARHEOVEST

V2

-IN HONOREM DOINA BENEA-

Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie

Timişoara, 25 noiembrie 2017

JATEPress Kiadó

Szeged 2017

Editor: Sorin FORȚIU (cu mulțumiri pentru ajutorul punctual acordat lui Andrei STAVILĂ, Cristian OPREAN, Adrian CÎNTAR și Simona REGEP) Coordonator: Dorel MICLE DVD-ROM: Adrian CÎNTAR WEB: Sorin FORȚIU și Claudiu TOMA Coperta: Alice DUMITRAȘCU Foto copertă: Tudor VREME-MOSER, http://ideatm.ro/wordpress/ Această lucrarea a apărut sub egida:

© ArheoVest, Timișoara, 2017 Președinte Lorena SMADU

www.arheovest.com

ISBN 978-963-315-358-1 (Összes/General) ISBN 978-963-315-360-4 (II. kötet/volumul)

Avertisment: Acest volum digital este o imagine cât se poate de fidelă a celui tipărit.

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate autorilor.

DVD-ROMul conține contribuțiile în varianta color precum și imaginile la rezoluția maximă trimisă de autor.

783

CERCETĂRI ARHEOLOGICE RECENTE ÎN AŞEZAREA DE LA CAVADINEŞTI-RÂPA GLODULUI, JUD. GALAŢI. DATE ASUPRA ARTEFACTELOR DIN MATERII DURE ANIMALE

Costel Ilie*, Corneliu Beldiman**, Tudor Mandache***, Diana-Maria Beldiman****

* Muzeul de Istorie “Paul Păltănea” Galaţi; costelilie@gmail.com ** Universitatea din Piteşti, Facultatea de Teologie, Litere, Istorie şi Arte, Departamentul Litere, Istorie şi Arte, Piteşti; corneliubeldiman@yahoo.com *** Muzeul de Istorie “Paul Păltănea” Galaţi; tudor.mandache@gmail.com **** Şcoala Centrală, Bucureşti; didi48912002@yahoo.fr Abstract. In 2016 archaeological campaign a single digging unit has been researched, S3/2016, located north-east (NE) of the units opened during the 2013–2014 excavations. The purpose was to check for traces of habitation in this area of the plateau on which the site can be found. Section S3/2016 (10 × 2 m) revealed six housing complexes dating from the Bronze Age, the 4th century A.D. (Sântana de Mureș-Černjachov culture) and the 8th–10th centuries A.D. The area investigated in 2016 highlighted a significant intensity of habitation in this part of the pla-teau from “Râpa Glodului”, com. Cavadineşti, especially with regards to the Late Bronze Age. Thus, four housing complexes have been unearthed with archaeological material belonging to the Noua Culture: a possible dwelling (Cx.7), a waste pit (Cx.9), and, on the same level, a possible vitrified hearth (Cx.10), and a cluster of pottery and fauna material. The other two complexes, Cx.6 and Cx.8, contain pottery assemblages dating from the 8th–10th centuries A.D., and an agglomeration of ceramics, small pieces of cob and animal bones that can be dated to the post-Roman period (Sântana de Mureș-Černjachov culture). The archaeological excava-tions carried out during 2016 led to the discovery of an assemblage comprising 5 pieces made of various raw osseous materials. This article presents their preliminary analysis. Data from this study can be completed and modified after we will finish the analysis. All the pieces were recovered from the cultural layer. With a single exception (CVD/2016_3, piece dated from Sântana de Mureş-Černjachov culture), the artefacts are dated from the Bronze Age, Noua cul-ture. The methodology of study applies standardised parameters regarding the conventions, establishing the pieces codes, approached aspects (status of conservation, raw materials, de-fining of the stages of the manufacturing chain and the use-wear analysis). The current exami-nation of the surfaces with a microscope was also done. The types included in the assemblage are: bone end-scraper (lissoir), notched scapula-type (CVD/2016_1), red deer antler – tine and roe deer antler – beam base, raw materials (CVD/2016_2-3), bone decorated disk (CVD/2016_4), and pyramidal-shape bone arrowhead (CVD/2016_5). Keywords: bone and antler artefacts, bone arrow head, bone disk, Cavadineşti, Dridu Culture, microscopy, Noua Culture, technology, Sântana de Mureş-Černjachov Culture.

784

1.

2.

Fig. 1. Cavadineşti-Râpa Glodului, jud. Galaţi. (1) Imaginea satelitară a sitului arheologic cu indicarea zonelor cercetate. (2) Plan generale cu indicarea zonelor cercetate în anii 1957–'58, 2013–'14 şi 2016 (autor Costel ILIE).

1. Cercetarea arheologică Situl arheologic “Râpa Glodului”, com. Cavadineşti, jud. Galaţi, monument

înscris în RAN: 75873.01, Cod LMI: GL-I-s-B-02981, se află la aproximativ la 4 km sud-vest de comuna Cavadineşti, la 4,5 km vest de apa Horincei și la 8,5 km vest de râul Prut. Situl are o suprafaţă de 8343 mp, ocupând un platou situat între două dealuri

785

din Platforma Covurluiului, Dealul Gornaşului şi Dealul Chicerii, printre care curge pârâul Oarba. Menționăm că denumirea de “Râpa Glodului” provine de la un alt pârâu, Glodul, care se varsă în Oarba la circa 200 m de platoul pe care se află situl arheolo-gic1 (Fig. 1/1).

Primele cercetări în acest sit au fost efectuate în anii 1957 şi 1958, sub îndru-marea arheologului Ion T. DRAGOMIR, care a identificat o locuire datând de la sfâr-şitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului, precum şi vestigii constând din vetre, locuinţe şi ceramică, datate în secolele IV dHr şi VIII–X dHr2.

În anii 2013–'16 au fost efectuate cercetări preventive, la solicitarea Primăriei Cavadineşti. În suprafețele deschise în anii 2013–'14, S1/2013, Cas.1/2013 şi S2/2014, au fost descoperite cinci complexe de locuire datate în epoca bronzului final (cultura Noua) şi în secolul IV dHr (cultura Sântana de Mureş-Cernjachov), precum şi frag-mente ceramice din secolele VIII-X dHr (Fig. 1/1-2).

Având în vedere importanța sitului arheologic, autorităţile locale au decis să sprijine o nouă cercetare preventivă pentru a identifica noi complexe de locuire din epoci străvechi, dar și pentru a salva eventualele mărturii ce pot fi distruse prin proce-sul de eroziune sau prin activitățile agricole din zonă.

În campania anului 2016, derulată în lunile august şi septembrie, a fost cercetată o singură suprafaţă, secţiunea S3, amplasată la NE de zona cercetată în anii 2013–'14, cu scopul de a verifica existenţa unei locuiri şi în această parte a platoului pe care se află situl. Numerotarea unităţilor de săpătură şi a complexelor s-a făcut în continuarea celor din anul 2013. Secţiunea, cu dimensiunile de 10 × 2 m, orientată NE–SV, a fost trasată perpendicular pe malul drept al pârâului Oarbei, la 45 m NE de secţiunile cer-cetate în anii 2013–'14 şi la 40 m spre SE de cercetările din anii 1957–'58. Scopul des-chiderii acestei suprafeţe de cercetare a fost acela de a observa posibilele complexe de locuire din această zonă a sitului. Numerotarea unităților de săpătură și a complexe-lor s-a făcut în continuarea celor din anul 20133. Secţiunea a fost împărţită în carouri de 2 m/2 m, numerotarea lor făcându-se începând din colțul sud-estic (Fig. 1/2)4.

Pe suprafaţa secţiunii au fost descoperite complexe arheologice, datate în epoca bronzului, în secolul IV dHr și în perioada secolelor VIII–X dHr. În secţiune au fost surprinse şi cercetate, parțial sau integral, șase complexe: Cx.6 şi Cx.7, Cx.8, Cx.9, Cx.10, Cx.11 (Fig. 2/1).

Stratigrafia S3/2016 este asemănătoare cu aceea a unităților de săpătură cer-cetate în anii 2013–'14 și indică faptul că nivelele vechi de locuire au fost acoperite de un strat masiv de pământ nisipos, de circa 1 m, adus de torenţi de pe versantul ce măr-ginește platoul la vest (Fig. 2/2).

Cercetarea secțiunii S3/2016 a fost realizată doar până la adâncimea de -3,40 m, unde a fost surprins un strat de pământ negru cafeniu, gros de 0,20 m, suprapus de un sol cafeniu, în care se află un prim nivel de locuire, datat în perioada târzie a epocii

1 Petrescu-Dâmboviţa, 1941. 2 Dragomir, 1959; Dragomir, 1961. 3 Ilie, Mandache, 2017. Articolul de faţă cuprinde varianta modificată a textului publicat în sursa citată. 4 Ilie, Ciobotaru, 2014; Ilie, 2015.

786

1. 2.

Fig. 2. Cavadineşti-Râpa Glodului, jud. Galaţi. (1) Plan general al complexelor descoperite în S3/2016. (2) Profilul de sud al S3/2016 (autor Costel ILIE).

787

bronzului, cu o grosime de 0,20–0,60 m. În acest nivel au fost surprinse parțial două complexe de locuire (Cx.10 și Cx.11).

Nivelul următor, constituit dintr-un sol cafeniu deschis, cenușos la partea supe-rioară, gros de circa 0,50–0,60 m, aparține unei faze de locuire mai noi, de la finalul epocii bronzului. Între -1,80 m și -2,20 m, în acest nivel a fost cercetat complexul de locuire Cx.7, posibil o locuință, cu un interesant material arheologic specific culturii Noua. Tot în acest nivel a fost identificată și o groapă (Cx.9) din aceeași perioadă isto-rică.

Între adâncimile de -1,80 m și -1,40 m a fost sesizat un sol negru deschis, gra-nulos, în care au fost descoperite materiale ceramice din perioada postromană (cultura Sântana de Mureş-Černjachov). În capătul estic al S3/2016, în acest nivel, a fost iden-tificat un complex (Cx.8) cu fragmente ceramice specifice perioadei menționate.

Nivelul dintre adâncimile de -1,40 m și -1,00 m este constituit dintr-un sol negru închis, pigmentat pe alocuri, cu fragmente de lipitură de lut și piatră. În acest strat a fost pusă în evidență o amenajare cu materiale ceramice databile în secolele VIII–X dHr (Cx.6).

Peste acest ultim strat se găsesc depunerile coaluvionare cu grosimea de 0,80–1,00 m, formate dintr-un strat de pământ galben-nisipos, gros de 0,40–0,50 m și un strat negru-deschis nisipos, gros de 0,40–0,60 m. Peste aceste depuneri se află stratul vege-tal actual, gros de aproximativ 0,10–0,15 m.

Complexul Cx.6 (Cx.1/2016), surprins la adâncimea de -1,10 m, în c.5 al S3/ 2016, reprezintă o aglomerare de fragmente ceramice și puține resturi faunistice; aces-tea au apărut într-un strat de pământ negru compact. Complexul s-a închis la adâncimea de -1,40 m, are o formă aproximativ circulară, cu dimensiunile surprinse de 1,45 m (EV)/1,70 m (NS) și este datat în perioada secolelor VIII–X dHr.

Complexul Cx.7 (Cx.2/2016) a fost surprins în S3, c.5, începând cu adânci-mea de -1,80 m, într-un sol negru-deschis și intra sub profilele de nord și sud. Cx.7 are formă rectangulară neregulată și se extindea în c.4, dimensiunile surprinse fiind de 3,10 m (EV)/2,00 m (NS). Complexul, o posibilă locuință, se închidea drept la adân-cimea de -2,20 m. Din acest complex au fost prelevate fragmente ceramice care sunt specifice culturii Noua de la finalul epocii bronzului. Tot din această amenajare au rezultat numeroase resturi faunistice, precum și două piese de os: un omoplat crestat și un vârf de săgeată piramidal.

Complexul Cx.8 (Cx.3/2016) a apărut în c.1 a S3/2016, între adâncimile de -1,40 şi -1,60 m, sub forma unei aglomerări de materiale ceramice, bucăți mici de lipi-tură de lut și oase de animale.

Complexul se continuă în afara secțiunii, spre nord, sud și est, forma surprinsă fiind ușor ovală. Amenajarea, în care a fost găsit material ceramic databil în secolul IV dHr, intra în secțiune 1,00 m pe latura de sud și 0,40 m pe cea de nord.

Complexul Cx.9 (Cx.4/2016) a fost sesizat la adâncimea de -2,20 m, în caro-urile c.3-c.4 ale S3/2016. Aici a fost surprinsă o groapă (Gr.4), de formă ovală, cu dimensiunile de 1,15 m (EV)/1,00 m (NS). Groapa se închidea drept la -2,20 m, având puțin material arheologic (ceramică, fragmente de oase) datate la finalul epocii bron-zului.

788

Fig. 3. Cavadineşti-Râpa Glodului, jud. Galaţi. (1–9) Fragmente de vase

ceramice. (10–13) Artefacte din materii dure animale. Cultura Noua (foto Costel ILIE).

789

Complexul Cx.10 (Cx.5/2016) a fost identificat la -2,95 m, în capătul de vest a S6, în c.5, unde s-a conturat o zonă cu puternice urme de arsură, cu multă cenușă și cărbune. Complexul avea o formă semicirculară, se extindea în afara secțiunii și avea dimensiunile de 0,60 m (EV) × 2,00 m (NS). În interiorul acestei amenajări a fost pusă în evidență, spre profilul de vest, o crustă cenușoasă de la o posibilă vatră, puternic vitrifiată. Ceramica descoperită la baza acestui complex, la adâncimea de 3,10 m, este specifică perioadei finale a epocii bronzului.

Complexul Cx.11 (Cx.6/2016) a apărut tot în caroul c.5, la adâncimea de -3 m, spre profilul de nord și are o formă circulară, cu dimensiunile surprinse de 0,90 m (EV) × 0,45 m (NS). Complexul a fost cercetat doar până la -3,20 m, din inventarul său fiind recuperate fragmente ceramice și material faunistic de la finalul epocii bronzului.

Materialul arheologic aparţinând epocii bronzului (cultura Noua) descoperit cuprinde fragmente ceramice de la vase de uz comun, lucrate dintr-o pastă grosieră, precum și ceramică de bună calitate, lucrată dintr-o pastă relativ fină, având suprafe-ţele uneori lustruite. Decorul întâlnit este cel obișnuit, brâul alveolar și cel continuu. Alături de materialul ceramic, specific culturii Noua, au mai fost descoperite artefacte din categoria industriei materiilor dure animale, dintre care menționăm un omoplat crestat, un vârf de săgeată cu trei aripioare (piramidal), o rondelă fragmentară deco-rată şi o rază de corn de cerb (eboşă)5 (Fig. 3).

Materialul ceramic specific perioadei migraţiilor (cultura Sântana de Mureş-Černjachov) este în stare fragmentară, fiind reprezentat prin ceramică lucrată la roată, atât din pastă grosieră, cât și din pastă fină, de culoare cenuşie, provenind de la oale şi căni. Au fost găsite și câteva fragmente ceramice de import, care provin de la vase de tip amforă6. Din nivelul atribuit acestei epoci provine şi un segment de corn de căpri-or, probabil materie primă sau deşeu (Fig. 4/1–4).

Fragmentele ceramice care pot fi datate în perioada secolelor VIII–X dHr repre-zintă unele forme de vase de uz comun. Acestea au fost realizate dintr-o pastă grosieră și modelate la roată, atât la cea înceată, cât și la cea rapidă. Ceramica este arsă oxidant și, astfel, suprafețele exterioare ale vaselor se remarcă printr-o culoare roșie-portocalie sau brun-roșcată. De asemenea, suprafața vaselor este netedă sau zgrunțuroasă, depin-zând de degresanții folosiți în pastă. Forma caracteristică este reprezentată de oala-bor-can, fără torți, de diferite dimensiuni, cu corpul piriform, gura larg deschisă și umeri proeminenți. Ornamentarea este realizată exclusiv prin incizie, iar tipul de decor este alcătuit din serii de linii dispuse orizontal și/sau registre de linii vălurite7 (Fig. 4/5–7).

În campania anului 2016 a fost cercetată o unitate de săpătură care a permis punerea în evidență a unor mărturii de locuire datate în epoca bronzului, în secolul IV dHr și în secolele VIII–X dHr. Din cele șase complexe cercetate au rezultat mate-riale arheologice similare celor din campaniile anterioare, fapt care ne confirmă inten-sitatea de locuire în această parte a platoului de la “Râpa Glodului”.

5 Pentru date generale şi analogii diverse a se vedea Florescu, 1964; Florescu, 1991. 6 Pentru date generale şi analogii diverse a se vedea Palade, 2004, passim. 7 Pentru date generale şi analogii diverse a se vedea Comşa, 1978; Mitrea, 2012; Teodor, 1978; Teodor, 1996; Zaharia, 1967.

790

Fig. 4. Cavadineşti-Râpa Glodului, jud. Galaţi. (1–4) Fragmente ceramice

aparţinând culturii Sântana de Mureş-Černjachov. (5–7) Fragmente ceramice aparţinând culturii Dridu, sec. VIII–X dHr (foto Costel ILIE).

791

2. Industria materiilor dure animale Cercetările arheologice desfăşurate în cursul anului 2016 în situl de la “Râpa

Glodului” au permis recuperarea unui lot compus din 5 piese din materii dure animale diverse, a căror analiză preliminară a fost realizată, iar rezultatele sunt prezentate în lucrarea de faţă. Datele sunt susceptibile de completări şi modificări după definitiva-rea studiului.

Toate piesele provin din stratul de cultură. Cu o excepţie (piesa CVD/2016_3, atribuită culturii Sântana de Mureş-Černjachov), artefactele datează din epoca bron-zului, cultura Noua.

Protocolul de analiză aplică parametrii standard legaţi de convenţii, stabilirea codului pieselor, aspecte abordate (stare de conservare, materie primă, definirea etape-lor tehnologice ale fabricării şi utilizării etc.). S-a recurs la examinarea sistematică a suprafeţelor în microscopie optică.

În prima etapă a studiului s-a realizat clasificarea tipologică, urmată de elabo-rarea repertoriului lotului, în cadrul căruia fiecare piesă este identificată printr-un indi-cativ, compus din sigla sitului şi numărul curent (exemplu: CVD/2016_1).

Fiecare artefact a fost tratat după un protocol standard, cu mai multe paliere şi componente, vizând înregistrarea extensivă/exhaustivă a datelor. Se vizează aspecte precum: materiile prime; starea de conservare; tipologia; morfologia; morfometria; urmele de fabricare; urmele de utilizare; formularea ipotezelor relative la rolul funcţio-nal.

Fişele artefactelor au conţinut standard şi pun la dispoziţie datele în următoarea structură: Indicativ ● Tip ● Cod tipologic ● Categorie (unelte, arme, podoabe, materii prime, accesorii etc.) ● Instituţie deţinătoare/Colecţie ● Număr de inventar ● Context ● Apartenenţă culturală ● Fig. ● Materie primă ● Stare de conservare (întreg, fragmen-tar, fragment) ● Descriere (morfologie, date tehnice privind fabricarea, urme de uti-lizare, rol funcţional prezumat etc.) ● Dimensiuni (mm) ● Bibliografia/Inedit.

Analiza artefactelor a recurs, în mod sistematic, la mijloace optice de obser-vare (microscop optic, măriri ×10 – ×40; microscop digital, măriri ×10 – ×400); au fost realizate seturi complete de fotografii la diverse scări, inclusiv cu ajutorul micro-scopului, utilizate (parţial) şi la realizarea materialului ilustrativ8.

Materialele se păstrează în colecţiile Muzeului de Istorie “Paul Păltănea” din Galaţi, nr. inv. 40660–40664.

2.1. CVD/2016_1 Netezitor de os (Fig. 5) Context: S 3, Caroul 4, -2,60 m, Cultura Noua, Nr. inv. 40662. Netezitor pe segment de omoplat (omoplat crestat)9. Starea de conservare: piesă fragmentară; lipseşte un sector al părţii active (cavi-

tatea glenoidă), fracturat în vechime şi dinţii D13, D15, fracturaţi în vechime; depuneri de concreţiuni calcaroase.

8 Pentru metodologia generală a studiului industriei materiilor dure animale cf. Beldiman, 2001; Beldiman, 2007; Sztancs, 2011 (cu bibliografia). 9 Pentru metodologia analizei omoplaţilor crestaţi cf. Beldiman, Sztancs, 2016 şi infra, nota 10 (cu bib-liografia).

792

Fig. 5. Cavadineşti-Râpa Glodului, jud. Galaţi. Artefacte din materii

dure animale. Omoplat crestat (CVD/2016_1). Cultura Noua (foto Corneliu BELDIMAN).

Materia primă: omoplat de vită. Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare şi despicare

cu securea; fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin crestarea bilaterală a mar-ginii cavităţii glenoide cu ajutorul cuţitului; au fost obţinute crestături lungi şi largi, cu

793

profilul în V asimetric; se păstrează 15 crestături, desemnate prin siglele C1–C15; dinţi lungi, desemnaţi prin siglele D1–D15.

Urme de utilizare: tocire, lustru intense produse la nivelul părţii active, respec-tiv a dinţilor; suprafaţa exterioară a unora dintre aceştia a fost afectată de abraziune în timpul utilizării, dobândind un aspect faţetat; se observă abraziunea marcată şi faţeta-rea a D3–D11, mai ales D6–D9, produsă în timpul utilizării; probabil că fracturarea dinţilor D13, D15 a survenit în timpul utilizării, ca şi a sectorului cavităţii glenoide.

Rol funcţional: netezitor pentru procesarea (curăţarea) pieilor10. Dimensiuni: lungime 91,76 mm; diametrul extremităţii proximale (cavitatea

glenoidă) 94/53 mm. Analogii: Andrieşeni11; Bărboasa12; Brăiliţa13; Cavadineşti, Rusenii Noi, Iteşti14;

Tanacu15; Gârbovăţ16; Larga Jijia17; Lichitişeni18; Luduş19; Lupşanu20; Negrileşti21, Târpeşti22; Zoltan23.

2.2. CVD/2016_2 Rază de corn de cerb (Fig. 6) Context: S 3, Caroul 4, -2,00 m, Cultura Noua, Nr. inv. 40664. Eboşă/Materie primă în curs de procesare; rază de corn de cerb. Starea de conservare: piesă fragmentară; lipseşte un sector al părţii meziale,

fracturat recent. Materia primă: corn de cerb, rază nedeterminabilă. Fabricarea: debitaj prin tăiere transversală pe circumferinţă cu ajutorul cuţitu-

lui şi fracturare la nivelul părţi proximale; fasonare prin cioplire cu securea aplicată pe circa jumătate din suprafaţa părţii distale; aspect faţetat al părţii distale; la nivelul părţii proximale şi meziale se observă urme superficiale de tăiere transversală cu aju-torul cuţitului.

Urme de utilizare: nu are. Rol funcţional: probabil eboşă de mâner sau de psalie. Dimensiuni: lungime 158,70 mm. Analogii: Cavadineşti24.

10 Pentru abordări recente ale problematicii omoplaţilor crestaţi cf. Bălăşescu, Dietrich, 2009; Beldiman et alii 2015; Beldiman et alii, 2016; Beldiman et alii, 2017; Beldiman, Sztancs, 2016 (cu bibliografia). 11 Florescu, 1991, p. 209, fig. 37/3. 12 Florescu, 1991, p. 228, fig. 56/12. 13 Florescu, 1991, p. 250, fig. 78/5. 14 Florescu, 1991, p. 216, fig. 44/5. 15 Florescu, 1991, p. 287, fig. 115/1-5. 16 Florescu, 1991, p. 236, fig. 64/5; p. 287, fig. 115/1-5. 17 Florescu, 1991, p. 211, fig. 39/6. 18 Florescu, 1991, p. 223, fig. 51/3 19 Beldiman, Sztancs, 2016. 20 Florescu, 1991, p. 257, fig. 85/1. 21 Beldiman et alii 2015; Beldiman et alii, 2016; Beldiman et alii, 2017; Beldiman, Sztancs, 2016. 22 Florescu, 1991, p. 217, fig. 45/7. 23 Beldiman, 2002a. 24 Florescu, 1991, p. 327, fig. 155/9.

794

Fig. 6. Cavadineşti-Râpa Glodului, jud. Galaţi. Artefacte din materii dure animale. Rază de corn de cerb (CVD/2016_2).

Cultura Noua (foto Corneliu BELDIMAN).

2.3. CVD/2016_3 Corn de căprior (Fig. 7) Context: S 3, Caroul 4, -1,60 m, Cultura Sântana de Mureş, Nr. inv. 40663. Eboşă/Deşeu/Materie primă în curs de procesare; corn de căprior, bază de ax.

795

Fig. 7. Cavadineşti-Râpa Glodului, jud. Galaţi. Artefacte din materii

dure animale. Fragment de ex de corn de căprior (CVD/2016_3). Cultura Sântana de Mureş-Černjachov (foto Corneliu BELDIMAN).

Starea de conservare: piesă fragmentară; lipseşte un sector al rozetei, însem-nând circa o şesime din circumferinţă, fracturat recent; ţesutul spongios a fost dislocat în vechime.

796

Fig. 8. Cavadineşti-Râpa Glodului, jud. Galaţi. Artefacte din materii dure animale. Rondelă de os decorată (CVD/2016_4).

Cultura Noua (foto Corneliu BELDIMAN).

797

Materia primă: corn de căprior, căzut, bază de ax. Fabricarea: debitaj prin detaşarea de pe ax a sectorului bazal (rozeta, medali-

onul, un sector al axului) prin percuţie directă/cioplire cu securea aplicată pe circum-ferinţă la distanţă de circa 10 mm de rozetă şi fracturare; se conservă o urmă de impact reziduală lungă de 9,30 mm.

Urme de utilizare: nu are. Rol funcţional: posibil eboşă, piesă nedeterminabilă tipologic; posibil deşeu. Dimensiuni: diametru 34,50 mm. Analogii: Bârlad-Valea Seacă25.

2.4. CVD/2016_4 Rondelă de os (Fig. 8) Context: S 3, Caroul 4, -2,60 m, Cultura Noua, Nr. inv. 40660. Rondelă de os. Formă circulară, convex-concavă în secţiune; perforaţie cen-

trală de formă circulară, păstrată pe circa jumătate din circumferinţă. Decor pe faţa superioară constând din două cercuri gravate şi (iniţial) şase linii drepte gravate, pla-sate sub formă de raze.

Starea de conservare: piesă fragmentară; lipseşte un sector însemnând circa jumătate din circumferinţă, fracturat în vechime.

Materia primă: fragment diafizar de os lung de erbivor de talie mare nedeter-minabil (vită, cal).

Fabricarea: debitaj cu parametri neprecizabili, probabil despicare, tăiere trans-versală, cioplire, fracturare; fasonare integrală pe ambele feţe aplicată prin cioplire şi abraziune; perforaţia este plasată central, are formă circulară şi pereţi rectilinii; a fost realizată probabil prin rotaţie continuă cu ajutorul unui vârf metalic; pe faţa superioară (convexă) a fost realizat decorul, gravat foarte precis cu un vârf metalic fin; decorul constă dintr-un cerc plasat astfel încât să dubleze marginea piesei; un alt cerc, cu dia-metru mai mic, este plasat central, în jurul perforaţiei; cele două cercuri erau unite prin (iniţial) şase linii drepte gravate, dispuse în formă de raze; pe sectorul păstrat se observă trei astfel de linii.

Urme de utilizare: nu se observă. Rol funcţional: rozetă, piesă decorativă (pentru mânerul unei spade de bronz,

aplică pentru piese vestimentare etc.). Dimensiuni: diametru 36,59 mm; diametrul perforaţiei 3,94 mm. Analogii: Andrieşeni, Bărboasa, Cavadineşti, Gârbovăţ, Lichitişeni26; situri

diverse de pe teritoriul României - repertoriu27.

2.5. CVD/2016_5 Vârf de săgeată de os (Fig. 9) Context: S 3, Caroul 4, -2,20–2,30 m, Cultura Noua, Nr. inv. 40661. Vârf de săgeată de os. Partea proximală şi mezială au formă cilindrică; par-

tea distală este piramidală cu trei feţe, trei spini la bază şi secţiuni triunghiulare; una dintre feţe păstrează ţesutul spongios; pe feţe au fost gravate câte două şanţuri; extre-mitatea distală este ascuţită.

25 Palade, 2004, p. 167 și urm. (date privind procesarea cornului de cervide). 26 Florescu, 1991, p. 287, fig. 115/1-5. 27 Diaconu, Sîrbu, 2014.

798

Fig. 9. Cavadineşti-Râpa Glodului, jud. Galaţi. Artefacte din materii dure animale. Vârf de săgeată de os (CVD/2016_5).

Cultura Noua (foto Corneliu BELDIMAN).

799

Starea de conservare: piesă întreagă. Materia primă: fragment diafizar de os lung de erbivor de talie mare nedetermi-

nabil (probabil vită, cal). Fabricarea: debitaj cu parametri neprecizabili, probabil despicare, tăiere trans-

versală, cioplire, fracturare; fasonare integrală realizată prin cioplirea şi tăierea trans-versală a extremităţii proximale, cioplirea şi raclajul părţii proximale şi a părţii meziale; acestea au secţiuni circulare; perforaţia axială a fost realizată probabil cu ajutorul unui vârf metalic prin rotaţie continuă şi excavarea ţesutului spongios; în secţiune are pro-babil formă ogivală; feţele părţii distale sunt lise, de formă triunghiulară, ca şi secţi-unile şi au fost modelate prin cioplire şi raclaj; spinii de la baza părţii distale au formă de piramidă triunghiulară şi au fost modelaţi prin cioplire şi raclaj; la fel extremitatea distală ascuţită; şanţurile feţelor părţii distale au fost realizate prin gravare cu ajuto-rul unui vârf metalic; ele au secţiuni în forma literelor V şi U asimetrice.

Urme de utilizare: suprafeţele prezintă lustru; extremitatea distală şi extremi-tăţile spinilor au aspect tocit, dobândit probabil în timpul utilizării.

Rol funcţional: vârf de săgeată. Dimensiuni: lungime 56,10 mm. Analogii: Corlăteni, Gârbovăţ, Ţigăneşti, Truşeşti28; Zoltan29; situri diverse de

pe teritoriul României - repertoriu30. * * *

Artefactele din materii dure animale provenind din situl de la Cavadineşti-Râpa Glodului, campania 2016, sporesc, în mod necesar, repertoriul descoperirilor de acest gen în partea sudică a Moldovei. Situl se dovedeşte un important furnizor de astfel de materiale care, foarte probabil, se vor înmulţi pe măsura avansării cercetărilor.

Se remarcă starea de conservare foarte bună a obiectelor, care a permis obser-vaţii pertinente privind aspectele tehnologice. Acestea din urmă includ secvenţe opera-ţionale în care se recurge la unelte metalice (topor, cuţit, perforator, vârf) de bronz sau fier (funcţie de epocă); acurateţea execuţiei detaliilor cu rol funcţional sau decorativ se remarcă la piesa CVD/2016_1 (omoplat crestat), dar mai ales la piesele CVD/2016_4 (rondelă de os) şi CVD/2016_5 (vârf de săgeată de os).

Formulăm o menţiune specială cu privire la rondela de os, tip relativ rar întâl-nit între materialele aparţinând culturii Noua din Moldova sau din restul ţării31.

Analogiile artefactelor din repertoriu, cunoscute în mediul culturii Noua şi al culturii Sântana de Mureş-Černjachov, sunt numeroase; unele dintre ele au fost deja menţionate în fişele de analiză. De remarcat faptul că unele tipuri descoperite în 2016 la Cavadineşti-Râpa Glodului (rondelă, vârf de săgeată de os, mâner de corn de cerb) au mai fost recuperate din cuprinsul sitului în urma săpăturilor efectuate de Ion T. DRAGOMIR32.

28 Florescu, 1991, p. 312, fig. 153/1-8; mai ales nr. 7. 29 Beldiman, 2002b. 30 Dietrich, 2013, p. 185, fig. 3 (tip 5/C); catalog, p. 192-194. 31 Diaconu, Sîrbu, 2014. 32 Dragomir, 1959; Dragomir, 1961.

800

BIBLIOGRAFIE Bălăşescu, Dietrich, 2009

Adrian, BĂLĂŞESCU; Laura, DIETRICH, Observaţii privind utiliza-rea omoplaţilor crestaţi din cultura Noua, pe baza materialului de la Rotbav, jud. Braşov, În: Analele Banatului, 17, 2009, pp. 33-46.

Beldiman, 2001

Corneliu BELDIMAN, Tehnologia şi regnul animal in preistorie: isto-ricul cercetărilor asupra industriei materiilor dure animale şi evoluţia concepţiilor metodologice, În: Analele Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”, Seria Istorie, SN, 4, 2001, pp. 25-64.

Beldiman, 2002a

Corneliu BELDIMAN, Zoltan, jud. Covasna. Industria materiilor dure în aşezarea aparţinând culturii Noua: privire generală, În: Mircea Victor ANGELESCU, Corina BORŞ, Florela VASILESCU, Carmen BEM, Bogdan Florin TĂNĂSESCU, Florentina UDREA, Tiberiu VASILESCU, Vasile ANDREI, Paula JERCAN, Roberto LAPTICA, Cosmin MIU, Bianca BALASA, Mariana BLAJAN, Mihaela NICOLAU, Cronica Cercetărilor Arheologice - campania 2001, A XXXVI-a sesiune naţio-nală de rapoarte arheologice: Buziaş, 28 mai - 1 iunie 2002, Ministerul Culturii şi Cultelor. Direcţia Generală a Patrimoniului Cultural, Direcţia Arheologie, Comisia Naţională de Arheologie, Muzeul Banatului Timi-şoara, CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, București, S.C. DAIM PH, 2002, 520 pg., ISBN 973-85287-6-3; pp. 339-345.

Beldiman, 2002b

Corneliu BELDIMAN, Vârfuri de săgeţi din materii dure animale în aşezarea culturii Noua de la Zoltan, jud. Covasna, În: Angvstia, 7, 2002, pp. 115-152.

Beldiman, 2007

Corneliu BELDIMAN, Industria materiilor dure animale în preistoria României. Resurse naturale, comunităţi umane şi tehnologie din paleo-liticul superior până în neoliticul timpuriu, Ediția a doua, Asociaţia Română de Arheologie, Studii de Preistorie – Supplementum 2, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti, 2012 (editio princeps, 2007), 372 pg., ISBN 978-606-647-444-3, CD-ROM.

Beldiman, Sztancs, 2016

Corneliu BELDIMAN, Diana-Maria SZTANCS, Bone objects, În: BERECKI Sándor, The Bronze Age site from Luduş, With special reports by Corneliu BELDIMAN & Diana-Maria SZTANCS, Szilárd Sándor GÁL, Imola KELEMEN, Botond REZI, Corina SIMION & Tiberiu SAVA, Carmen STÂNCEL, Bibliotheca Musei Marisiensis, Seria Archaeologica X, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2016, 210 pg., ISBN 978-606-543-718-0; pp. 114-119.

Beldiman et alii, 2015

Corneliu BELDIMAN, Diana-Maria SZTANCS, Negrileşti, com. Neg-rileşti-Curtea Şcolii. Industria materiilor dure animale descoperită în campania 2014, În: Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2014, A XLIX-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheolo-gice Pitești, 28‒30 mai 2015, Muzeul Județean Argeș, Ministerul Cul-turii, Institutul Național al Patrimoniului, Comisia Naţională de Arheo-logie, Direcţia Generală Juridică și de Patrimoniu Cultural, București, 2015, 614 pg., ISSN 2343-919X, ISSN-L 2343-919X; pp. 218-223.

Beldiman et alii, 2016

Corneliu BELDIMAN, Costel ILIE, Diana-Maria SZTANCS, Cerce-tări arheologice şi artefacte din materii dure animale în aşezarea de la Negrileşti, jud. Galaţi (2015), În: Acta Musei Tutovensis. Istorie veche

801

şi arheologie, XII/1, Historica et archaeologica in honorem Eugenia Popuşoi octogenarii, 2016, pp. 182-183.

Beldiman et alii, 2017

Corneliu BELDIMAN Costel ILIE; Diana-Maria BELDIMAN, Artefacte din materii dure animale aparţinând culturii noua descoperite în așe-zarea de la Negrilești, jud. Galați (2016), În: Acta Musei Tutovensis. Istorie veche şi arheologie, XIII, 2017, pp. 99-121.

Comşa, 1978

Maria COMȘA, Cultura materială veche românească (Aşezările din secolele VIII-X de la Bucov-Ploieşti), Biblioteca de arheologie, 33, Ed. Academiei, București, 1978, 182 pg.

Diaconu, Sîrbu, 2014

Vasile DIACONU, Mariana SÎRBU, Butonii de os și corn în mediul cul-turii Noua, În: Angvstia. Studii de arheologie, 17-18, 2014, pp. 125-136.

Dietrich, 2013

Laura DIETRICH, Projectile weapons of the Late Bronze Age in the Eastern Europe. The case of the Noua-Sabatinovka-Coslogeni Cultural Complex, În: Satu Mare. Studii și comunicări. Seria Arheologie, 29/I, 2013, pp. 181-198.

Dragomir, 1959

Ion T. DRAGOMIR, Săpăturile arheologice de la Cavadineşti, În: Mate-riale şi cercetări arheologice, 6, 1959, pp. 453-463.

Dragomir, 1961

Ion T. DRAGOMIR, Săpăturile arheologice de la Cavadineşti, În: Mate-riale şi cercetări arheologice, 7, 1961, pp. 151-157.

Florescu, 1964

Adrian C. FLORESCU, Contribuţii la cunoaşterea culturii Noua, În: Arheologia Moldovei, 2-3, 1964, pp. 131-167.

Florescu, 1991

Adrian C. FLORESCU, Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din România. Aşezări şi necropole, Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos 9, Bibliotheca Thracologica 1, Muzeul Dunării de Jos, Institutul de Tracologie, Călăraşi, 1991, 414 pg., ISBN 973-95349-0-2.

Ilie, 2015

Costel ILIE, Cercetări arheologice recente în situl „Râpa Glodului”, comuna Cavadineşti, jud. Galaţi, În: Danubius, 33, Galaţi, 2015, pp. 201-220.

Ilie, Ciobotaru, 2014

Costel ILIE, Paul CIOBOTARU, Cavadineşti-Râpa Glodului, com. Cavadineşti, jud. Galaţi, În: Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013, A XLVIII-a Sesiune Națională de Rapoar-te Arheologice, Oradea, 5‒7 iunie 2014, Muzeul Ţării Crișurilor Oradea, Ministerul Culturii, Comisia Naţională de Arheologie, Direcţia Patri-moniu Cultural, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2014, 568 pg.; pp. 172-174.

Ilie, Mandache, 2016

Costel ILIE, Tudor MANDACHE, Cavadineşti-Râpa Glodului, com. Cavadineşti, jud. Galaţi, În: Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2016, A LI-a Sesiune națională de rapoarte arheo-logice, Muzeul Național de Istorie a României, București, 24–27 Mai 2017, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Institutul Naţional al Patrimoniului, Direcția Patrimoniu Cultural, Comisia Națională de Arheologie, Muzeul Național de Istorie a României, 244 pg., ISSN 2343 – 919X; pp. 171-173.

Mitrea, 2012

Ioan MITREA, Din arheologia şi istoria Moldovei în primul mileniu creştin, Ed. Babel, Bacău, 2012, 280 pg., ISBN 978-973-7888-44-0.

Palade, 2004

Vasile PALADE, Așezarea și necropola de Bârlad-Valea Seacă (sfâr-șitul sec. al III-lea – a doua jumătate a sec. al V-lea), Ed. Arc 2000,

802

București, 2004, 719 pg., ISBN 973-7703-05-7. Petrescu-Dîmboviţa, 1941

Mircea PETRESCU-DÎMBOVIŢA, Călătorie de cercetare arheologică în judeţul Covurlui, În: Orizonturi, 3, 5-9, 1941, 23 pg (Extras).

Sztancs, 2011

Diana-Maria, SZTANCS, Industria materiilor dure animale în neo-eneo-liticul din Transilvania. Repertoriu, tipologie, studiu paleotehnologic, date privind paleoeconomia. Baze de date, Teză de doctorat, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, 2 vol., 950 pg. (ms).

Teodor, 1978

Dan Gh. TEODOR, Teritoriul est-carpatic în veacurile V-XI e.n. Con-tribuţii arheologice şi istorice la problema formării poporului român, Ed. Junimea, Iaşi, 1978, 223 pg.

Teodor, 1996

Dan Gh. TEODOR, Meşteşugurile la nordul Dunării de Jos în secole-le IV-XI d.Hr., Ed. Helios, Iaşi, 1996, 197 pg., ISBN 98011-1-0.

Zaharia, 1967

Eugenia ZAHARIA, Săpăturile de la Dridu. Contribuţie la arheologia şi istoria perioadei de formare a poporului român, Ed. Academiei, Bucureşti, 1967, 272 pg.