1

Sintezaaspectelor reflectate în cuprinsul „Memorandumului pentru Justiţie” şi prezentarea unor demersuri ale Consiliului Superior alMagistraturii în legătură cu aceste aspecte

Precizare prealabilăPrezentul material realizează o sintetizare a aspectelor indicate în memorandum ca probleme esenţiale ale sistemului judiciar.Activitatea CSM este edificator prezentată în informaţiile de pe site-ul Consiliului şi din aplicaţia EMAP, inclusiv în ceea ce priveşte

aspectele relevate în cuprinsul memorandumului.Aspectele menţionate în rubrica „Demersuri ale Consiliului Superior al Magistraturii” constituie doar o prezentare exemplificativă a unor

acţiuni ale Consiliului în legătură cu problemele punctuale ridicate în memorandum. Nici nu s-ar putea realiza o prezentare a tuturor acţiunilorîntreprinse de Consiliu într-un interval de timp atât de scurt – 19-22.09.2016, iar, pe de altă parte, activitatea CSM va fi prezentată în lunadecembrie 2016.

Nr.crt.

Aspectele relevante şi măsurile propuse înMemorandum

Demersuri ale Consiliului Superior al Magistraturii

1. Justiția trebuie să aibă ca și preocupareesențială protecția, promovarea șigarantarea tuturor drepturilor șilibertăților cetățenești. În fațajudecătorului cetățeanul este egal cu statul.

2. Celelalte puteri trebuie să asigure oindependență reală a justiției, lipsită deorice tip de influențe, directe sau indirecte,un cadrul legislativ coerent, stabil șiaccesibil, suport financiar, logistic și umansuficient pentru o justiție eficientă,modernă și de calitate.

În preambulul memorandumului s-a făcutvorbire despre zecile de mii de litigii cauzatede un cadru legislativ incoerent (e.g.salarizare ori taxa auto/timbru de mediu), ceau implicat atât un efort extraordinar pentruinstanțe, dar și costuri financiaresemnificative pentru stat și cetățeni.De asemenea, au fost invocate

1)În ceea ce priveşte existenţa unui cadru legislativ incoerent în anumite domenii (e.g.taxa auto/timbru de mediu), constatând că instanţele de contencios administrativ suntconfruntate cu un număr mare de cauze privind cererile de restituire a taxei pentruemisiile poluante provenite de la autovehicule, care grevează semnificativ activitateaacestora, la nivelul CSM s-a pus problema reglementării unei proceduri de restituire pecale administrativă a taxelor de poluare.În şedinţa din data de 27 iunie 2013,Plenul ahotărât sesizarea ministrului justiţiei cu propunerea ca reglementarea restituirii pe caleadministrativă a taxelor privind emisiile poluante provenite de la autovehicule să serealizeze printr-un act normativ de sine stătător – lege, ordonanţă de urgenţă sauordonanţă – adresa nr. 13371/1154/2013, fiind formulate inclusiv propuneri concrete dereglementare.

2) Referitor la disfuncţionalităţile create de aplicarea noilor coduri, în raport deobservaţiile formulate de instanţele judecătoreşti şi de parchete în legătură cu uneleaspecte constatate în procesul de aplicare a noilor reglementări în materie penală, dar şide mai multe decizii ale Curţii Constituţionale prin care s-a constatat

2

disfuncţionalităţile create de aplicarea noilorcoduri, în special în materie penală.Tot astfel, s-a făcut vorbire de inexistenţaspaţiilor proprii pentru magistraţi şipersonalul auxiliar, dar şi de problemaresurselor umane, în continuare acută, în lipsasuplimentării schemelor conformmemorandumurilor asumate de Guvern dinperspectiva implementării noilor coduri.

neconstituţionalitatea unor dispoziţii din noul Cod penal şi din noul Cod de procedurăpenală, CSM a formulat numeroasepropuneri de amendamente, înaintate celor douăcamere ale Parlamentului, pe rolul cărora se aflau mai multe proiecte de acte normativece vizau modificarea şi completarea legislaţiei penale.

3)În procesul avizării proiectelor de acte normative ce privesc activitatea autorităţiijudecătoreşti, CSM a analizat de fiecare dată impactul modificărilor legislative propuseasupra activităţii instanțelor şi parchetelor, sesizând – atunci când a fost cazul –necesitatea suplimentării corespunzătoare a resursei umane.

Exemple: Hotărârea Plenului nr. 548/2016, prin care a fost avizat favorabil, cu observaţii,

proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şicompletarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală.Printre observaţiile formulate cu această ocazie se numără şi cele referitoare la

necesitatea alocării resurselor materiale corespunzătoare şi la suplimentarea schemelorde personal (judecători şi grefieri), în special în ceea ce priveşte judecătoriile, atât dinperspectiva modificărilor propuse cu privire la instituţia renunţării la urmărirea penală,cât şi a celorlalte modificări legislative survenite în alte domenii. În acest sens, s-a avutîn vedere iminenţa intrării în vigoare a altor două acte normative (Legea nr. 77/2016privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate princredite, Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice).

De asemenea, Plenul Consiliului a apreciat că, în contextul menţionat, estenecesară cu atât mai mult emiterea Hotărârii de Guvern pentru suplimentarea număruluide posturi de judecător şi de grefier, până la sfârşitul lunii mai 2016, având în vedere şiavizul emis de Plen prin Hotărârea nr. 403 din data de 14.04.2016 cu privire la proiectulde Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privindorganizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei.

În procedura parlamentară referitoare la proiectul de act normativ devenit Legeanr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire acontractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor deconcesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şifuncţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor,a fost introdus,la solicitarea reprezentanților CSM, art. 71, care prevedea suplimentareaschemelor de personal cu 48 de posturi de judecător şi 16 posturi de grefier pentru

3

curţile de apel şi, respectiv, 50 de posturi de judecător şi 50 de posturi de grefierpentru tribunale.

Prin adresele cu nr. 7479/2016, CSM s-a adresat celor două camere aleParlamentului, pentru a sprijini adoptarea măsurilor necesare asigurăriiinfrastructurii, resurselor materiale, precum și pentru suplimentarea schemelor depersonal cu cel puțin 600 de judecători şi 750 de grefieri, în vederea pregătiriisistemului judiciar pentru intrarea în vigoare a Legii nr. 151/2015 privindprocedura insolvenței persoanelor fizice.Reprezentanții CSM s-au opus în mod constant unor amendamente promovate la

PLx nr. 100/2016 vizând Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă aGuvernului nr.61/2015 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legiinr.151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice (amendamente care vizauintrarea în vigoare anterior datei din OUG) şi au solicitat suplimentarea schemelor depersonal. În şedinţa din data de 20.09.2016, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor aadmis, însă, amendamentul privind amânarea intrării în vigoare a Legii nr. 151/2015până la data de 30 oct. 2016.

În şedinţa din 13.09.2016, Comisia nr. 1 din cadrul CSM, analizând o solicitare aMJ, a decis transmiterea unui răspuns în sensul că pentru realizarea etapizată asuplimentării posturilor de la instanţe în vederea intrării în vigoare a Legii nr.151/2015 este necesară adoptarea unui memorandum de către Guvern, care săvizeze aspecte privind bugetul, resursele umane, infrastructura, echipamentele ITşi formarea profesională necesare aplicării legii privind procedura insolvenţeipersoanelor fizice. În continuare, s-a apreciat că este necesară adoptarea unormăsuri de suplimentare a schemelor de personal cu cel puţin 600 de judecători şi750 de grefieri, cu precizarea că acest necesar de judecători şi grefieri esterezultatul unei estimări iniţiale, care este, însă, susceptibilă de revizuire în raportde elementele pe care le-ar putea releva o analiză complexă şi integrată a MJ,care să preceadă memorandumul propus.

4)a)Demersurile Consiliului în vederea suplimentării schemelor instanţelor ca urmare aintrării în vigoare a noilor coduri au fost multiple şi s-au concretizat în suplimentareaschemelor instanţelor cu posturile de judecător şi grefier prevăzute în Memorandumulasumat de Guvern, după cum urmează:

- în anul 2011, în faza de desfăşurare a proiectului„ Asistenţă tehnică cu

4

privire la pregătirea implementării noului Cod civil, Cod penal, Cod de procedură civilăşi Cod de procedură penală”, denumit în continuare Studiul de impact, derulat de cătreMinisterul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii a formulat observaţii laconcluziile prealabile ale Consultatului. Observaţiile Consiliului au vizat faptul cărespectivele concluzii se bazau pe unele date eronate, care au atras concluzia preliminarăa Consultantului că nu era nevoie de suplimentarea posturilor din sistem.

În forma finală a raportului proiectului, elaborată ulterior observaţiilorConsiliului, a fost majorat numărul posturilor de judecător şi grefier apreciat deConsultant ca fiind necesar pentru implementarea noilor coduri, ajungându-se la unnecesar de posturi de suplimentat de 396 posturi de judecător şi 604 posturi de grefier.

- în anul 2012, în şedinţa din data de 15.02.2012, Plenul Consiliului a decissesizarea ministrului justiţiei în vederea iniţierii unei Hotărâri de Guvern de suplimentarea schemelor de personal ale instanţelor şi parchetelor, în conformitate cu concluziileStudiilor de impact.

- la data de 26.09.2012 a fost adoptat de către Guvern Memorandumul cutema: „Pregătirea sistemului judiciar pentru intrarea în vigoare a noilor coduri”, care aprevăzut suplimentarea etapizată, pe o perioadă de trei ani, a schemelor instanţelor cu414 posturi de judecător (150 în anul 2013, 150 în anul 2014 şi 114 în anul 2015) și 604posturi de personal auxiliar de specialitate (250 de posturi în anul 2013, 200 de posturi înanul 2014 şi 154 de posturi în anul 2015);

- în anul 2013 au fost acordate 150 de posturi de judecător şi 250 de posturi depersonal auxiliar de specialitate. Distribuirea pe instanţe a posturilor respective a fostavizată conform de Consiliu, prin Hotărârile nr. 41/23.01.2013 şi nr. 2589/21.03.2013 alePlenului.;

- în acelaşi an 2013, respectiv în şedinţa din data de 27.06.2013, PlenulConsiliului a considerat că se impune efectuarea în timp util a demersurilor necesare învederea adoptării hotărârii de guvern pentru suplimentarea schemelor de personal aleinstanţelor judecătoreşti cu cele 350 posturi prevăzute în Memorandum pentru anul 2014(150 posturi de judecător şi 200 posturi de personal auxiliar de specialitate), astfel că asesizat Ministerul Justiţiei în acest sens ;

- în anul 2014, prin adresele nr. 428/10.01.2014 şi 11830/29.05.2014, Consiliul arevenit cu solicitare la Ministerul Justiţiei în vederea asigurării suplimentărilor de posturiprevăzute în Memorandum pentru anul 2014. Cu toate acestea, în anul 2014, prinhotărâri de Guvern s-au suplimentat schemele instanţelor cu numai 182 de posturi depersonal auxiliar de specialitate (90 de posturi iniţial şi 92 de posturi spre finele anului)şi nu a fost acordat niciun post de judecător dintre cele 150 prevăzute în Memorandumpentru anul 2014.

5

Distribuirea pe instanţe a celor 182 de posturi de personal auxiliar s-a realizat prinHotărârile nr. 445/2014 şi nr. 1356/11.12.2014 ale Plenului, după cum urmează: 101posturi la judecătorii, 58 de posturi la tribunale şi 23 de posturi la curţile de apel;

- în anul 2015, prin adresa nr. 8076/12.06.2015, Consiliul a retransmisMinisterului Justiţiei solicitarea de asigurare a suplimentării posturilor dinMemorandum. Cu toate acestea, prin H.G. nr. 486/2015 s-au suplimentat statele defuncții ale instanțelor judecătorești cu doar 20 de posturi de judecător și 70 de posturi depersonal auxiliar de specialitate.

Prin Hotărârea nr. 1139/2015, Plenul a acordat aviz conform pentru distribuireaposturilor de judecător pe instanţe, astfel: 7 posturi la judecătorii (alocate către 7judecătorii), 5 posturi la tribunale (alocate către 5 tribunale) şi 8 posturi la curţile de apel(alocate către 8 curţi de apel), iar prin Hotărârea nr. 1178/2015 a Plenului, s-a acordataviz conform şi pentru distribuirea pe instanţe a celor 70 de posturi de personal auxiliarde specialitate, după cum urmează: 37 de posturi la judecătorii (alocate către 29 dejudecătorii), 25 de posturi la tribunale (alocate către 16 tribunale) şi 8 posturi la curţile deapel (alocate către 8 curţi de apel).

- în anul 2016, prin adresa nr. 2050 din 10.02.2016, Consiliul a revenit laMinisterul Justiţiei cu solicitarea de suplimentare a schemelor instanţelor cu restul de244 de posturi de judecător şi 102 posturi de grefier rămas până la atingerea totalului de414 posturi de judecător şi 604 posturi de grefier prevăzut în Memorandumul din 2012.

Ulterior, prin H.G. nr. 328/2016 s-a suplimentat cu 102 numărul posturilor degrefier şi cu 244 numărul posturilor de judecător.

Prin Hotărârea nr. 1025/06.09.2016 a Plenului s-a acordat aviz conform pentrudistribuirea pe instanţe a celor 244 posturi de judecător.

Pentru distribuirea pe grade de jurisdicţie a celor 244 posturi de judecător au fostavute în vedere următoarele criterii:

- raportarea dosarelor nou intrate la nivelul unui anumit grad dejurisdicţie, la totalul dosarelor nou intrate pe toate gradele de jurisdicţie, în perioada2013-2015, cu luarea în considerare a trendului înregistrat în primele 3 luni ale anului2016.

- volumul de activitate la nivelul judecătoriilor a fost ajustat cu luarea înconsiderare a doar 40% din numărul total al cauzelor având ca obiect învestirea cuformulă executorie.

- raportarea complexităţii înregistrate la dosarele nou intrate pe grade dejurisdicţie la totalul complexităţii înregistrate pe dosare nou intrate la nivel naţional, înperioada 2013-2015, cu luarea în considerare a trendului înregistrat în primele 3 luni aleanului 2016.

6

Pentru distribuirea posturilor între instanţele din cadrul aceluiaşi grad dejurisdicţie au fost avute în vedere următoarele criterii:

- raportarea la volumul de activitate și încărcătura pe schemă aferente perioadei01.01.2013 – 31.12.2015 (au fost avute în vedere exclusiv dosarele nou intrate în perioadade referință);

- raportarea la încărcătura medie/schemă, exprimată în puncte de complexitate(criteriu subsidiar);

- pentru tribunale şi curţile de apel, s-a avut în vedere volumul de activitaterezultat prin raportarea dosarelor nou intrate la numărul de judecători din schemă, fără a seavea în vedere adiționările rezultate din judecata în căile de atac;

- volumul de activitate la nivelul judecătoriilor a fost ajustat, cu luarea înconsiderare doar a 40% din numărul total al cauzelor având ca obiect învestirea cuformulă executorie;

- alocarea de posturi la judecătoriile la care încărcătura pe schemă depăşeşte cuminim 100 de dosare încărcătura medie la nivel naţional în perioada de referinţă;

- la alocarea posturilor s-a urmărit să se aibă în vedere și necesitatea asigurăriiposturilor de execuție aferente unor funcții de conducere, pentru evitarea, pe cât posibil,pe viitor, a transferurilor temporare de posturi între instanțe.

După cum rezultă din cele de mai sus, demersurile Consiliului derulate înperioada 2011 - 2016 au contribuit la suplimentarea schemelor instanţelorjudecătoreşti cu posturile prevăzute în Memorandumul aprobat de Guvern la datade 26.09.2012, la adoptarea căruia un rol important l-a avut şi Consiliul Superior alMagistraturii.

b) Demersurile Consiliului în vederea suplimentării schemelor parchetelorca urmare aintrării în vigoare a noilor coduri:În Analiza privind pregătirea sistemului judiciar pentru intrarea în vigoare a noilorcoduri, material transmis și analizat la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii (înComisia 2 și în Plen), pe baza estimărilor cuprinse în studiile de impact, Parchetul de pelângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a propus suplimentarea schemelor de personaldupă următorul calendar:• Anul 2014 – 58 de posturi de procuror şi 143 posturi de grefier (în care se includşi cele 15 posturi de tehnician criminalist, câte un post pentru fiecare parchet de le lângăcurtea de apel)• Anul 2015 – 34 posturi de procuror şi 101 posturi de grefier• Anul 2016 – 78 de posturi de procuror şi 145 posturi de grefier.Propunerile au fost transmise Ministerului Justiției în vederea elaborării proiectelor de

7

acte normative.Din cele 143 de posturi de grefier propuse spre suplimentare pentru anul 2014, înHotărârea de Guvern 1083 din 3 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 894din 9 decembrie 2014, s-a dispus suplimentarea numărului maxim de posturi pentruMinisterul Public cu un număr de 50 de posturi, care au fost avute în vedere la repartițiaabsolvenților Școlii Naționale de Grefieri.În anul 2015 s-a dispus majorarea numărului maxim de procurori după cum urmează:• Prin Hotărârea nr. 768 din 8.07.2015 a Plenului Consiliului Superior alMagistraturii s-a acordat avizul conform pentru modificarea statului de funcţii şi personalal Direcţiei Naţionale Anticorupţie ca urmare a suplimentării numărului maxim deposturi de procuror cu 50 de posturi. (consecinţă a intrării în vigoare a Hotărârii deGuvern nr. 486/2015)• Prin Hotărârea nr. 886 din 15.09.2015a Plenului Consiliului Superior alMagistraturii s-a dispus acordarea avizului conform pentru modificarea statelor de funcţiişi personal ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şiTerorism prin suplimentarea numărului de posturi de procuror cu 4 posturiÎn ceea ce privește numărul de posturi de personal auxiliar de specialitate, s-au majoratschemele după cum urmează:• Prin Hotărârea nr. 768 din 8.07.2015 a Plenului Consiliului Superior alMagistraturii s-a acordat avizul conform pentru modificarea statului de funcţii şi personalal Direcţiei Naţionale Anticorupţie ca urmare a suplimentării numărului maxim deposturi de personal auxiliar de specialitate cu 10 de posturi. (consecinţă a intrării învigoare a Hotărârii de Guvern nr. 486/2015)• Prin Hotărârea nr. 886 din 15.09.2015a Plenului Consiliului Superior alMagistraturii s-a dispus acordarea avizului conform pentru modificarea statelor de funcţiişi personal ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şiTerorism prin suplimentarea numărului de posturi de personal auxiliar de specialitate cu45 posturi.Prin Hotărârea nr. 885 din 15.09. 2015, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii aacordat aviz conform pentru modificarea statelor de funcţii şi de personal ale parchetelorde pe lângă curţile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale şi parchetelor de pe lângăjudecătorii prin suplimentarea cu 60 de posturi de personal auxiliar de specialitate (H.G.nr. 486/2015).

5)Echilibrarea schemelor instanţelor din perspectiva posturilor de judecător a constituito procedură derulată în mod constant de Consiliu în ultimii ani.Astfel, în perioada 2011 – prezent au fost redistribuite între instanţe 150 posturi de

8

judecător, demersurile efectuate de Consiliu în acest sens fiind următoarele:a) Prin Hotărârea Plenului nr. 922/2011 s-a avizat conform redistribuirea a 48 de

posturi de judecător vacante, avându-se în vedere următoarele criterii:- raportarea la datele statistice aferente perioadei 2007 – 2010, cu luarea în

calcul a trendului înregistrat în semestrul I/2011 şi cu ignorarea dosarelor care, potrivitHotărârii nr. 425/2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, nu trebuiauînregistrate ca dosare distincte;

- excluderea din analiză a instanţelor judecătoreşti la care încărcătura/schemă s-a situat cu mai mult de 100 de cauze peste/sub media la nivel naţional, motivat dealternanţele volumului de activitate înregistrat în fiecare din anii supuşi analizei;

- excluderea din analiză a judecătoriilor care au o schemă de cel mult 3 posturide judecător, pentru păstrarea unui număr de judecători care să asigure soluţionareaincidentelor procedurale.

- propunerile Studiului de impact al noilor coduri, numai în ceea ce priveşteinstanţele incluse în categoria celor la care ar fi trebuit reduse schemele, respectivsuplimentate.

b) Prin Hotărârea Plenului nr. 1080/2012 s-a acordat aviz conform pentruredistribuirea unui număr de 37 de posturi vacante de judecător.

Criteriile pe baza cărora a operat această distribuire au fost următoarele:raportarea la datele statistice aferente perioadei 2010 – sem. I 2012, excluderea dinanaliză a instanţelor judecătoreşti la care încărcătura/schemă s-a situat cu mai puţin de100 de cauze peste/sub media la nivel naţional, motivat de alternanţele volumului deactivitate înregistrat în fiecare din anii supuşi analizei; compararea volumului deactivitate cu numărul de posturi de judecător alocat instanţelor de acelaşi grad;excluderea din analiză a judecătoriilor cu o schemă de cel mult 3 posturi de judecător,pentru păstrarea unui număr de judecători care să asigure soluţionarea incidentelorprocedurale; existenţa posturilor vacante de judecător la instanţele la care pot fi reduseposturi.

c) Prin Hotărârea nr. 957/2014 a Plenului s-a acordat aviz conform pentruredistribuirea a 15 posturi vacante de judecător între judecătorii, întrucâttribunalele şi curţile de apel au dobandit competenţe noi odată cu intrarea în vigoare anoilor coduri, context în care s-a apreciat că va interveni o creştere a volumului deactivitate la aceste niveluri de jurisdicţie.

d) Prin Hotărârea nr. 412/29.04.2015 a Plenului s-a acordat aviz conform pentruredistribuirea a 16 posturi vacante de judecător între judecătorii şi au fostindisponibilizate 59 de posturi de judecător la nivelul judecătoriilor, până la vacantare,în vederea redistribuirii. Dintre cele 59 de posturi rămase indisponibilizate, până la

9

finele anului 2015 s-au vacantat şi au fost redistribuite 20 de posturi.Criteriile avute în vedere la adoptarea hotărârii de redistribuire au fost

următoarele:- raportarea la datele statistice privind volumul de activitate din perioada

februarie 2013-martie 2015 (au fost avute în vedere exclusiv dosarele nou intrate înperioada de referinţă);

- compararea evoluţiei volumului astfel calculat şi a încărcăturii/schemărezultată cu numărul dosarelor privind încuviinţările şi învestirile în materie civilă atât lanivel naţional, cât şi la nivelul fiecărei instanţe – criteriu subsidiar de departajare pentruinstanţele care ar trebui să primească posturi suplimentare de judecător;

- complexitatea cauzelor – criteriu subsidiar de departajare pentruinstanţele care ar trebui să primească posturi suplimentare de judecător;

- luarea în considerare a unei marje de +/- 100 cauze sub/peste criteriuldeja aprobat privind media la nivel naţional, atât pentru reducerea numărului de posturide judecător, cât şi pentru suplimentarea schemei;

- excluderea din analiză a instanţelor vizate de reducerea posturilorjudecătoriilor cu o schemă de cel mult 4 posturi de judecător;

- excluderea din analiză a tribunalelor cu o schemă de cel mult 10 posturide judecător (acest criteriu nu s-a aplicat în ceea ce priveşte instanţele specializate);

- excluderea din analiză a curţilor de apel, la aceste instanţe neexistândperspective reale de vacantare.e) Prin Hotărârea nr. 685/07.06.2016 a Plenului s-a acordat aviz conform pentruredistribuirea unui număr de 14 posturi la nivelul judecătoriilor.

Criteriile avute în vedere au fost următoarele:- încărcătura/schemă în perioada 2013-2015, cu luarea în considerare a

marjei de +/- 100 de cauze sub/peste media la nivel naţional, motivat de dinamicafluctuantă constatată a volumului de activitatea atât la nivel naţional, cât şi la nivelulfiecărei instanţe;

- volumul de activitate la nivelul judecătoriilor a fost ajustat cu luarea înconsiderare doar a 50% din numărul total al cauzelor având ca obiect învestirea cuformulă executorie;

- complexitatea cauzelorîn perioada de referinţă 2013-2015 - criteriusubsidiar de departajare pentru instanţele care ar trebui să primească posturi suplimentarede judecător;excluderea din analiză a judecătoriilor cu o schemă de 4 posturi de judecător, dintre celecu încărcătură/schemă sub media la nivel naţional.6)Având în vedere că începând cu data de 01.01.2016 urmau să se aplice dispoziţiile din

10

Codul de procedură civilă referitoare la cercetarea procesului şi, după caz, dezbatereafondului în camera de consiliu şi cele referitoare la pregătirea dosarului de apel sau, dupăcaz, de recurs de către instanţa a cărei hotărâre se atacă, la nivelul CSM a fost realizată oamplă analiză privind posibilitatea aplicării acestor prevederi legale de la datamenţionată, analiză ce a presupus inclusiv deplasări ale unor reprezentanți ai Consiliuluila toate instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Craiova şi a Curţii de Apel Cluj.

În şedinţa din data de 24 noiembrie 2015, Plenul CSM a hotărât sesizarea MJ învederea iniţierii demersurilor pentru amânarea aplicării dispoziţiilor privindcercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu,pentru o dată la care să fie asigurate condiţiile necesare pentru toate instanţelejudecătorești. De asemenea, Plenul a hotărât sesizarea Ministerului Justițieipentru modificarea dispoziţiilor art. 471 din Codul de procedură civilă, în sensulpreluării procedurii reglementate în prezent de art. XIV-XVII din Legea nr.2/2013.

În ședința Plenului din data de 23 august 2016, s-a apreciat că se impunereiterarea solicitării către MJ de iniţiere a unui proiect de act normativ care săprevadă că regularizarea cererilor de apel şi de recurs, precum şi procedura scrisăîn vederea pregătirii dosarului pentru respectiva cale de atac se va realiza de cătreinstanţa de control judiciar care va soluţiona acea cauză.

În aceeaşi şedinţă, Plenul CSM a apreciat că se impune o nouă sesizare aministrului justiţiei în ceea ce priveşte dispoziţiile privind cercetarea procesuluişi, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu, fie în vederea iniţieriiunui proiect de act normativ care să amâne din nou intrarea în vigoare a acestorprevederi procedurale, fie în vederea modificării acestor dispoziţii de o manierăcare să corespundă realităţilor din instanţe în ceea ce priveşte infrastructuraacestora şi volumul de activitate.

7)În şedinţa din 19.09.2016, Plenul CSM a dezbătut analiza centralizată a infrastructuriitehnice/IT, inclusiv din perspectiva camerei de consiliu a Codului de procedură civilă şianaliza centralizată a schemelor de personal auxiliar de specialitate din cadrulinstanțelor, însuşindu-şi următoarele concluzii generale:

1. Este necesară asigurarea unei infrastructuri adecvate, investiţia în aceasta, înspecial în sedii şi infrastructură IT, contribuie la eficienţa actului de judecată şi laîncrederea populaţiei în justiţie;

2. Este nevoie de un plan naţional coerent pentru infrastructura constituită desedii şi IT, pe termen lung şi mediu adoptat de Guvern, de ordonatorul principal de

11

credite (Ministerul Justiţiei şi, după transferul bugetului instanţelor, Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie), în consultare cu ordonatorii secundari şi terţiari (curţi de apel şitribunale), după o consultare concretă şi aplicată, pe baza unor criterii clar şi transparentstabilite;

3. Memorandumul încheiat de Guvernul României la data de 10 decembrie 2014cu obiectivul „Programul naţional de consolidare a infrastructurii instanţelor de judecatăaflate în municipiile reşedinţă de judeţ” trebuie să continue la parametrii iniţiali;

4. Este nevoie de realizarea unor standarde unitare pentru sediile instanţelor.Iniţiativa din 2014 a MJ în această direcţie trebuie continuată şi finalizată;

5. Până la adoptarea unui plan naţional privind investiţiile în sediile instanţelor,trebuie realizată de MJ, în deplină transparenţă, pe baza unor criterii clar stabilite şi cuconsultarea ordonatorilor secundari şi terţiari, oprioritizare pe termen mediu aobiectivelor de investiţii, în funcţie de necesităţile imediate, dar şi de caracteristicilezonale şi fazele investiţionale:

- în sensul menţionat mai sus, preocuparea MJ pentru accelerareainvestiţiilor/reparaţiilor capitale/reparaţiilor curente în reşedinţele de judeţ trebuiecontinuată şi accentuată. Raţiunile sunt simple: activitate mai mare decât la instanţelecare nu sunt locate în reşedinţele de judeţ, expunerea la public mai mare, provocările pecare le vor aduce organizarea activităţii instanţelor prin instituirea camerelor de consiliu;

- acele instanţe, nu doar cele care se află în reşedinţe de judeţ, care au o situaţiedramatică, trebuie să constituie o prioritate pentru Minister şi trebuie găsite soluţii petermen mediu şi lung pentru funcţionarea efectivă a acestora;

6. Gestionarea bugetului să fie cedată, conform prevederilor Legii nr.304/2004,de la MJ. Actuala organizare este mai mult decât deficitară: bugetul este comun cuAdministraţia Naţională a Penitenciarelor, cu aparatul propriu al MJ, cu altecompartimente, astfel că responsabilitatea este difuză la nivelul ordonatorului principalde credite în ce priveşte infrastructura instanţelor;

7. Infrastructura IT a instanţelor este la cote de avarie. Există pericolul real casistemul integrat IT să aibă sincope majore în funcţionare dacă nu se intervine rapid prinînnoirea şi aducerea la zi din punct de vedere tehnologic a componentelor de hardware şisoftware;

8. Este necesară punerea în aplicare în mod real, de urgenţă şi cu prioritate, adispoziţiilor HG nr.1155/2014, de aprobare a Strategiei de dezvoltare a sistemuluijudiciar 2015-2020, referitoare la obiectivele de la punctele B.3.g – „consolidareasistemului informatic judiciar” – B.5.c – „finalizarea procesului de informatizare ainstanţelor şi parchetelor” şi B.5.d. – „dezvoltarea sistemului de management electronical documentelor la nivelul instanţelor şi parchetelor (arhivare electronică a dosarelor)”.

12

Nu este clar de ce Ministerul Justiţiei nu a pus în aplicare această Strategie, care a fostprezentată şi în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, derulat în comun cuComisia Europeană, dar un răspuns public din partea Ministerului Justiţiei, orientat înmod necesar înspre instanţe – care şi-au exprimat îngrijorările şi de ce au imperiosnevoie (a se vedea Anexa 1), dar şi către public, ce aşteaptă ca promisiunile făcute şiactele normative să fie puse în practică de către cel care le adoptă;

9. Dispoziţiile din Codul de procedură civilă referitoare la desfăşurarea şedinţelorde judecată în camere de consiliu nu sunt respinse de plano de către instanţele dejudecată, însă aceste dispoziţii trebuie să intre în vigoare atunci când sediile instanţelorsunt pregătite logistic (amenajare spaţii, extindere etc.) pentru acest scop. Altfel,instituţia procedural civilă nu va avea efect, dimpotrivă, va îngreuna activitatea în multeinstanţe, cu consecinţe negative pentru înfăptuirea actului de judecată şi pentrujustiţiabili;

10. Este necesară asigurarea unor minime cerinţe pentru funcţionarea camerelorde consiliu, având în vedere dispoziţiile din Codul de procedură civilă ce ar putea intra învigoare (suspendate prin Legea nr.2/2013 şi OUG nr.6072015):

- sălile necesare camerelor de consiliu trebuie să aibă aproximativ 15 m.p;- să fie dotate cu instalaţie de înregistrare, cu calculator, cu imprimantă;- sălile trebuie să fie cu acces separat, iar nu cu trecere prin alte birouri, dacă se

poate lumina natural, izolate fonic, pentru a nu deranja activitatea din birourileînvecinate;

- amenajarea de spaţii de aşteptare pe coridor şi strigarea părţilor prin aparaturăaudio;

- mobilierul trebuie să fie asemănător cu cel necesare unei şedinţe de judecatăobişnuite;

- nu pot fi transformate birourile judecătorilor în camere de consiliu;Plenul CSM şi-a însuşit remediile propuse, respectiv:1. Comunicarea permanentă a ordonatorului principal de credite cu ordonatorii

secundari. Eventual, desemnate persoane concrete din compartimentul investiţii dinMinister care să răspundă de fiecare ordonator secundar de credite şi terţiar de credite şicare să răspundă în timp util la dificultăţile, întrebările, nelămuririle ordonatoruluisecundar sau terţiar.

2. Stabilirea circuitului informaţiei ierarhic, respectiv, CNI, MJ, curţile de apel,tribunale, judecătorii.

3. În rezolvarea dificultăţilor privind derularea proiectelor de investiţii noi sau aproiectelor de reparaţii capitale, modernizări, consolidări imobile existente în domeniulpublic, o soluţie ar putea fi crearea unei structuri cu ingineri din toate specialităţile

13

(structură, rezistenţă, instalaţii electrice, instalaţii termice, apă, canal, arhitectură,ventilaţie), care să avizeze temele de proiectare şi proiectele executate de firmespecializate, întrucât la instanţele care sunt ordonatori de credite există un singur post deinginer ce poate fi de o anumită specialitate.

4. Prioritizarea obiectivelor investiţionale în mod transparent şi după consultareaordonatorilor secundari şi terţiari.

5. Plenul CSM a hotărât sesizarea ministrului justiţiei, conform soluţiei adoptate.6. Plenul CSM a hotărât sesizarea Guvernului, a Ministerului Dezvoltării şi ReformeiAdministrative şi a Comisiei Naţionale de Investiţii, precum şi încunoştinţareainstanţelor cu privire la cele decise mai sus de către Plen.

8)Înşedinţa din data de 19 septembrie 2016, Plenul CSM a decis reluarea demersuluianterior către MJ cu privire la propunerea de modificare şi completare a OUGnr.80/2013,în vederea stabilirii unei taxe pentru copiile realizate de instanţă în condiţiile Codului deprocedură civilă - art. 149 alin. (2) – (4), taxă care ar urma să se constituie ca venitpropriu în bugetul instanţei.În mod corespunzător, s-a propus ca şi cheltuielile judiciare avansate de instanţe sauparchete pe parcursul procesului penal, care nu rămân în sarcina statului, să se constituieîn venit propriu în bugetul instanţei sau parchetului care le efectuează.

Plenul a apreciat că se impune şi susţinerea reglementării propuse în proiectulHotărârii de Guvern privind modificarea şi completarea Normelor Metodologicede aplicare a Legii nr.544/2001, aprobate prin HG nr.123/2002, cu modificările şicompletările ulterioare, cu privire la art.18 alin.(3), astfel încât să prevadă plataserviciilor de copiere în contul de trezorerie al fiecărei autorităţi sau instituţiipublice sau în contul indicat. De asemenea, Plenul Consiliului a apreciat necesarca o asemenea prevedere să fie consacrată chiar la nivelul Legii nr.544/2001privind accesul la informaţiile de interes public, nu doar al Normelor de aplicareaprobate prin Hotărârea Guvernului.

În aceeaşi şedinţă, Plenul a decis reiterarea sesizării transmise anterior MJ, însensul completării art.9 din OUG nr.80/2013, cu o diospoziţie care să stabileascătaxa datorată pentru obţinerea unei copii electronice a înregistrării şedinţei dejudecată,în condiţiile art.231 alin.(5) din Codul de procedură civilă şi art.369alin.(6) din Codul de procedură penală.

14

3. Respectarea independenței instanțelor, aprincipiului separării puterilor în stat, aforţei obligatorii a hotărârilor definitiveale instanţei, precum și a egalităţii de armedintre acuzare și apărare.

- În şedinţa din 16 iunie 2016, Plenul CSM a hotărât sesizarea MJ cu propunerea decompletare a Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice,republicată, în sensul introducerii unui nou articol, art. 51, care prevede interdicțiaorganizării şi desfăşurării de mitinguri, demonstraţii şi alte adunări publice la sediileinstanţelor şi parchetelor ori la o distanţă mai mică de 100 metri de acestea.S-a reţinut, în esenţă, că o modalitate de afectare a independenţei judecătorilor siprocurorilor o reprezintă şi manifestările tot mai frecvente de protest din ultimii ani faţăde anumite hotărâri judecătoreşti sau cele organizate înainte de a fi pronunţate anumitehotărâri judecătoreşti. Fără a respinge de plano posibilitatea exprimării unor nemulţumirifaţă de activităţile judiciare, îmbrăcate în diverse forme ale dreptului la exprimare, pentrua nu deveni un factor de presiune la adresa judecătorilor sau procurorilor chemaţi săsoluţioneze o cauză, s-a apreciat că manifestaţiile care presupun participarea unor masede oameni în zona instanţelor şi parchetelor ar trebui interzise.

4. Garantarea şi respectarea statutuluimagistraților, independenței acestora,inclusiv prin remunerareacorespunzătoare și asigurarea unorcondiţii de muncă decente în sistemuljudiciar.

1) În şedinţele din 27 octombrie 2015 şi 03 noiembrie 2015, Plenul CSM a hotărâtsesizarea MJ cu mai multe propuneri de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004 şia Legii nr. 304/2004, care vizau îmbunătăţirea şi consolidarea statutului magistraților,precum şi a organizării judiciare - adresa CSM nr. 8822/2012, din data de 05.11.2015.Aceste propuneri au fost retransmise MJ, cu adresa nr. 23375/2015 din data de22.01.2016.De asemenea, în perioada februarie-aprilie 2016, reprezentanţi ai CSM au participat laîntâlnirile grupului de lucru interinstituţional în care au fost discutate aceste propuneri.

2) În perioada 1 ianuarie-23 august 2016, CSM a admis un număr de 15 cereri de apărarea independenței sistemului judiciar (dintr-un total de 18), precum şi un număr de 15cereri de apărare a reputației profesionale, independenței şi imparțialității (dintr-un totalde 23 de astfel de cereri).

3) Referitor la asigurarea unor condiţii de muncă decente în sistemul judiciar,demersurile CSM vizând infrastructura şi necesarul de posturi au fost prezentate mai sus,la pct. 2.

În plus, menţionăm şi următoarele demersuri ale CSM:1. În cadrul proiectului „Întărirea capacității sistemului judiciar românesc de a

răspunde provocărilor noilor schimbări legislative și instituționale”, finanțat încadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014, au fost realizateurmătoarele achiziții în beneficiul instanțelor ş i parchetelor:

FAZA 1: total ptr.instanțeşi parchete în faza1 (665.079+305.162) =970.241 euro, din total componenta 2 – echipamente a proiectului, care avea un

15

cuantum de aprox 1,5 milioane euro

BENEFICIAR INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI - total alocat 665.079 euroLista de echipamente solicitate:Nr.Crt.

Echipament Cantitate Valoarebugetata/in euro

1 Imprimanta Laser 490 120,4732 Statie de lucru + Monitor 695 409,7443 Birou prevăzut cu un corp mobil cu 3

sertare şi scaun ergonomic695 134,862

BENEFICIAR MINISTERUL PUBLIC - total alocat 305 162 euroNr.Crt.

Echipament Cantitate Valoarebugetata/in euro

1 Sistem de investigaţie criminalistică (Spheronforensic scene work systems)

2 177,303.00

2 Sisteme IT de investigaţie 47 78,652.003 Sistem integrat de analiză cu hardware şi

software (link analysis, relational databases andmapping) GIS

1 49,234.00

FAZA 2:Urmează să fie achiziționate 695 licențe Microsoft Office – valoare bugetata228.705 euroTOTAL în euro alocat pentru instanțe şi parchete în cadrul proiectului(665.079+305.162+228.705) = 1.198.946 euro,dintr-un buget total al proiectului incuantum de 3.734.426 euro.

2. In cadrul proiectului „Asistenţă pentru consolidarea capacitățiiinstituționale îndomeniul formării judecătorilor şi procurorilor pentru aplicarea noilorcoduri”,finanțat prin Mecanismul Financiar Elvețian

FAZA 1: s-au luat 6.500 memorii USB de 16 GB ptr.judecători – valoare 286.000 lei,aprox. 63.500 euroFAZA 2: Urmează să fie achiziționate 690 calculatoare pentruinstanțelejudecătorești Buget 586 500 CHF, aprox. 521.300 euroTOTAL alocat în proiect ptr.echipamente: aprox. 584.800 euro

16

3. In cadrul proiectului „Îmbunătăţirea capacităţii judecătorilor şi procurorilorromâni în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii economice şifinanciare”,finanțat prin Mecanismul FinanciarElvețian

Urmează să fie achiziționate pentru DNA 3 echipamente (1 x Workstation for forensicanalysis;1x ElcomSoft Password Recovery Bundle Forensic Edition;1x Web basedplatform for computer forensic), cu o valoare bugetata totala de 116.000 CHF, aprox.103.000 euro.

Total echipamente în cadrul a 3 proiecte în ultimii 4 ani (din 2012) = 1.198.946 euro(MFN)+ 584.800 euro(MFE) +103.000 euro (MFE) = 1.886.746 euro ptr. echipamente înbeneficiul instanțelor si parchetelor (fără ca CSM sa fie ordonator principal de creditepentru instanţe şi parchete), dintr-un buget total al celor 3 proiecte de aprox. 5,85miniloane euro.

4) Cu adresa nr. 2694/2016, CSM a transmis MJ solicitarea președinților curților deapel (formulată în cadrul întâlnirii președinților și vicepreședinților curților de apel cureprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție, CSM și MJ de la Alba Iulia, dinperioada 31 martie – 01 aprilie 2016),de uniformizare la nivel național a situației juridicea imobilelor, prin transferul dreptului de administrare al Ministerului Justiției cătreordonatorii de credite cu cel mai înalt grad care își desfășoară activitatea în acel sediu.

5) În şedinţa din data de 26 mai 2016 a Secţiei pentru Judecători din cadrul Consiliului,s-a reţinut că la elaborarea proiectelor viitoare privind sediile instanţelor ar trebui să seţină seama cu prioritate de aspectele derivate din aplicarea noilor coduri (adresa către MJnr. 8297/2016).În materie civilă, camerele de consiliu trebuie să fie suficient de încăpătoare pentrusituaţia în care sunt mai multe părţi şi avocaţi (reprezentanţi), din perspectiva spaţiuluicare trebuie asigurat, elementele menţionate denotând asemănarea cu sălile de judecată,doar locurile alocate pentru public urmând a face diferenţa dintre acestea.În materie penală:

a) ca urmare a celor statuate de Curtea Constituţională, trebuie revizuită perspectivainiţială asupra sălilor de cameră de consiliu în care vor fi soluţionate cauze în materiepenală, astfel încât acestea să dispună de un spaţiu suficient şi adecvat, dat fiind că serealizează cu citarea tuturor subiecţilor procesuali, a persoanelor interesate;

b) pentru aceste camere de consiliu este necesar să se ţină seama şi de faptul că uniiparticipanţi sunt în stare de deţinere;

c) în ceea ce priveşte camerele de consiliu şi sălile de judecată în materie penală

17

trebuie să ţină seama de prevederile Codului de procedură penală din perspectiva audieriimartorilor şi persoanelor vulnerabile (ameninţate), astfel încât să existe dotarea tehnicănecesară, precum şi amenajarea unui spaţiu alături de cel destinat sălii de şedinţă saucamerei de consiliu, cu acces total separat de cel al publicului şi chiar cu un circuit caresă corespundă nevoii de asigurare a protecţiei acestor martori sau părţi vătămate, iar înacest sens, între spaţiul special menţionat şi sala de şedinţă sau camera de consiliu săpoată fi montat geamul unidirecţional. Secţia pentru judecători a apreciat că este necesarca fiecare instanţă să fie dotată cel puţin cu un asemenea spaţiu pentru persoanevulnerabile.

În strânsă legătură cu aspectele prezentate, Secţia pentru judecători a reţinut şi alterecomandări la elaborarea standardelor privind sediile instanţelor, care sunt, în esenţă,următoarele:a) să fie avute în vedere elementele necesare din punct de vedere tehnic şi de organizarepentru realizarea videoconferinţelor;b) instanţele să fie dotate cu spaţii suficiente şi adecvate pentru studiul dosarelor pentruprocurori, avocaţi, reprezentanţii altor profesii juridice, precum şi experţi;c) să se aibă în vedere asigurarea cadrului necesar pentru a se putea organiza„miniarhive” pentru completul de judecată, cel puţin pentru perioada regularizării şiprocedurii scrise în procesul civil;d) conceperea unor lifturi pentru transportul dosarelor;e) birourile judecătorilor să fie amplasate şi organizate astfel încât să se asigure spaţiulnecesar desfăşurării activităţii în condiţii optime;f) să se aibă în vedere posibilitatea ca grefierii să fie în birouri apropiate de cele alejudecătorilor cu care intră în complet.

6)Tot ca urmare a demersurilor CSM, care a formulat propuneri de amendamente laproiectele de legi care prevedeau modificarea Codului de procedură civilă şi a Coduluide procedură penală, s-a procedat la modificarea şi completarea celor două actenormative menţionate cu dispoziţii care stipulează că, la cerere, părţile, pe cheltuialaacestora, pot obţine o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată în ceea cepriveşte cauza lor, eliminându-se, astfel, activitatea transcrierii înregistrării şedinţei dejudecată de către grefier, dat fiind că, anterior, CPC prevedea în mod expres obligaţia dea realiza transcrierea înregistrării şedinţei la simpla cerere a persoanei interesate.

7) De asemenea, în legătură cu remunerarea corespunzătoare a magistraţilor ca şicomponentă a independenţei acestora, urmează a fi avute în vedere aspectele reţinute lapct. 8.

18

5. În exerciţiul funcţiilor lor, judecătorii şiprocurorii trebuie să fie şi să aparăindependenţi unii de ceilalţi, conformrolului ce revine fiecaruia.

Ca un aspect colateral, este de menţionat demersul declanşat la nivelul CSM vizândanaliza posibilitățiiseparării deciziei în privinţa carierei judecătorilor şi procurorilorîntre cele două secţii ale Consiliului, astfel încât aceste atribuţii să nu mai fie încompetenţa Plenului, ci în competenţa exclusivă a secţiilor corespunzătoare aleConsiliului.În şedinţa din data de 13.09.2016, Comisia nr. 1 a decis consultarea instanţelor şiparchetelor, precum şi a AMR, UNJR, APR cu privire la problematica analizată.

6. Proceduri transparente în numirea înfuncţiile de conducere din MinisterulPublic. Eliminarea factorului politic dinnumirile în funcţiile de conducere dinMinisterul Public.

a) În prezent, procedura de numire în funcții de conducere din Ministerul Public înconformitate cu art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004- astfel cum este reglementatăprin dispozițiile art. 211 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea CSM 193/2006,precum și prin Hotărârile nr. 161/2011 și 105/2013 ale Secției pentru procurori a CSM -satisface exigențele de transparență.Astfel, procedura constă în:- Punerea în dezbatere publică a proiectului de management și efectuarea verificărilorasupra candidaturii- Analizarea rezultatelor demersului anterior- Intervievarea candidatului (interviul este public)- Transmiterea avizului către ministrul justiției

b)Cu adresa nr. 8822/2012, din data de 05.11.2015, Plenul CSM a sesizat MJ cu maimulte propuneri de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004, printre care se numărăşi una care priveşte numirea în cele mai înalte funcţii de conducere din Ministerul Public.La articolul 54, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 54 - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al DirecţieiNaţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete,precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de CriminalitateOrganizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României lapropunerea Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechimeminimă de 12 ani în funcţia de judecător sau procuror, au cel puţin gradul de parchet depe lângă tribunal, care au îndeplinit efectiv cel puţin 5 ani funcţia de procuror la unparchet de pe lângă tribunal sau la un parchet ierarhic superior, pe o perioadă de 4 ani,cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.………………………………………………………………………………………………………….

(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) seface de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturiicare se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la

19

În plus, în preambulul memorandumului seface referire şi la nerezolvarea promovăriiîntr-un mod transparent în funcţiile deconducere (fără a se face distincție) şi laÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie

cererea a două treimi din numărul total al membrilor adunării generale corespunzătoareunităţii de parchet la care se exercită funcţia de conducere, pentru motivele prevăzute laart. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.”

Plenul a avut în vedere, în esenţă, următoarele argumente:Pentru independenţa sistemului judiciar este important ca numirea în cele mai

importante funcţii de conducere din ierarhia Ministerului Public, precum şi revocarea dinaceste funcţii de conducere să se realizeze de Preşedintele României la propunereaConsiliului Superior al Magistraturii, într-o modalitate similară numirii în funcţii deconducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel încât atribuţia esenţială deselectare a persoanei nominalizate să aparţină reprezentanţilor autorităţiijudecătoreşti, nu puterii executive.

O astfel de propunere a fost formulată și anterior, dar nu s-a finalizat prinmodificarea legii. Având în vedere însemnătatea deosebită a acestor funcţii în sistemuljudiciar, precum şi necesitatea unei experienţe relevante în funcţia de procuror, s-apropus majorarea duratei vechimii minime necesare pentru a putea accede în acestefuncţii.

Propunerea are corespondent în conținutul raportului Comisiei către ParlamentulEuropean și Consiliu, dat publicității la data de 28.01.2015, întocmit în cadrulMecanismului de Cooperare și Verificare, Comisia Europeană considerând aceastămodificare a procedurii o prioritate a anului 2015.Ulterior, această propunere a fost retransmisă MJ cu adresa nr. 23375/2015 din data de22.01.2016.

c)În ceea ce priveşte numirea în funcţiile de conducere de preşedinte, vicepreşedinte şipreşedinte de secţie la ÎCCJ, aceasta se face după o procedură distinctă de aceeaprevăzută pentru celelalte instanţe.

Pentru aceste funcţiile de conducere, transparenţa procedurilor a fost asigurată deConsiliu, după cum urmează:

- anterior vacantării oricărei funcţii de conducere de la instanţa supremă, ConsiliulSuperior al Magistraturii a aprobat un calendar privind derularea procedurii, carea fost publicat pe pagina de internet a instituţiei, dar şi a ÎCCJ;

- proiectele candidaţilor pentru funcţiile respective au fost publicate pe pagina deinternet a Consiliului;

- susţinerea interviurilor în faţa Secţiei pentru judecători de către candidaţi a fosttransmisă on-line pe site-ul Consiliului.

d)Referitor la funcţiile de conducere de la celelalte instanţe judecătoreşti şi de la

20

parchete, în lipsa unor precizări exprese în Memorandum referitoare la aspectele caresunt considerate ca nefiind transparente se poate considera că sunt vizate acele probe deconcurs care pot fi apreciate ca fiind subiective. Poate fi vorba aici de susţinereaproiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere.

Referitor la respectiva probă de concurs precizăm că aceasta este prevăzută chiar înLegea nr. 303/2004, astfel că pentru înlăturarea/modificarea ei este necesară modificareaacestui act normativ.

Pentru reanalizarea legislaţiei secundare în această materie, la nivelul Consiliului s-aconstituit Grupul de lucru pentru modificarea Regulamentului privind organizarea şidesfăşurarea concursului pentru numirea în funcţiile de conducere, aprobat prinHotărârea nr. 320/2006 a Plenului.

La întâlnirile Grupului de lucru au participat, alături de reprezentanţi ai ConsiliuluiSuperior al Magistraturii şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şipreşedinţi/vicepreşedinţi ai curţilor de apel şi tribunalelor, precum şi procurorigenerali/prim procurori ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi de pe lângă tribunale.

Prin urmare, eventualele modificări regulamentare vizate de instanţe şi parchete învederea asigurării transparenţei în procedura de numire în funcţiile de conducere de lacurţi de apel, tribunale şi judecătorii şi de la parchetele de pe lângă acestea ar putea fiexprimate la lucrările acestui Grup de lucru.

e) Cât priveşte promovarea în funcţia de judecător la ÎCCJ, la nivelul Consiliului s-auelaborat unele propuneri de lege ferenda, care urmăresc îmbunătățirea cadrului legislativcu referirea la proba interviului, astfel încât aceasta să nu mai fie eliminatorie, iar încazul în care există diferențe semnificative între punctajele acordate de membrii Secţieipentru judecători (în faţa cărora se propune să fie susținut interviul), președinteleSecțieiva proceda la mediere. De menționat că aceste propuneri au fost transmise instanțelor,parchetelor şi asociațiilor profesionale ale magistraților, spre consultare – adresa nr.11388 din 16.09.2016 (Comisia nr. 1 din 13.09.2016).

7. Publicarea de către Comisia Europeană ametodologiei pe care o urmează înredactarea raportului privind MCV, anumelui experților consultați și a tuturorONG-urilor și instituțiilor consultate cuprivire la sistemul de justiție din România.

8. Asigurarea unei finanțări corespunzătoarebunei funcționări a justiției ca serviciu

În ceea ce priveşte problematica salarizării unitare a personalului din familiaocupaţională „Justiţie”, în contextul adoptării OUG nr. 20/2016, aceasta a fost

21

public. Înlăturarea imediată adiscriminărilor în materie salarială.

analizată de Plenul CSM, în şedinţa din data de 23 august 2016.În esenţă, prin art. I din Hotărârea nr. 1020/2016, Plenul a stabilit

că<<Dispoziţiile O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016,prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şicompletarea unor acte normative, sunt aplicabile şi familiei ocupaţionale „Justiţie”.>>

La art. II din aceeași hotărâre , s-a recomandat ordonatorilor de credite ca, îninterpretarea acestor dispoziţii legale, să aibă în vedere principiul de drept menţionat înexpunerea de motive din O.U.G. nr. 20/2016 şi în dispoziţiile art. 31 din O.U.G. nr.57/2015, aşa cum a fost modificată şi completată prin O.U.G. nr. 20/2016, în sensuleliminării discrepanţelor salariale existente în sistemul judiciar, astfel încât personalulcare beneficiază de aceleaşi condiţii să fie salarizat la nivelul maxim al salariului debază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii în care îşidesfăşoară activitatea.

Ulterior, a fost adoptată O.U.G. nr. 43/2016, care prevedea, printre altele,introducerea unui nou alineat în cuprinsul art. 31 din O.U.G. nr. 57/2015, alin.(12), cu următorul cuprins:„(12) În aplicarea prevederilor alin. (1), pentru stabilirea nivelului maxim al

salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţiipublice respective, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actelenormative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi nu se includdrepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești.”

În nota de fundamentare a acestui act normativ se arată, printre altele, căpersonalul plătit din fonduri publice beneficiază de drepturile salariale prevăzute deactele normative privind salarizarea, fără a putea pretinde în lipsa unor dispoziţii legale,alte drepturi, hotărârile judecătoreşti pronunţate în soluţionarea unor litigii şi care producdoar efecte relative (inter partes) neputând fi avute în vedere la stabilirea nivelului desalarizare (maxim) pentru funcţii similare; în lipsa unui temei legal expres, hotărârilejudecătoreşti nu pot fi aplicate în mod generalizat, iar drepturile salariale recunoscuteprin acestea profită exclusiv persoanelor care au avut calitatea de parte în proces, dându-se astfel eficienţă autorităţii de lucru judecat şi obligativităţii hotărârilor judecătoreşti.

Anterior, în şedinţa din data de 30 iunie 2015, Plenul, luând în dezbatere alteprobleme ridicate de salarizarea magistraţilor, a recomandat ordonatorilorprincipali de credite mai multesoluţii, după cum urmează:

22

a) Cu referire la situaţia judecătorilor, procurorilor şi a personalului asimilat careau trecut într-o nouă tranşă de vechime în funcţie/în muncă după data de 01.01.2011,pentru care indemnizaţia de încadrare este mai mică decât a acelora care au trecut înaceleaşi tranşe, anterior datei 01.01.2011, Plenul Consiliului a recomandat acordarea, întemeiul art. 1 alin. 51 din O.U.G. nr. 83/2015, astfel cum a fost modificată şi completatăprin Legea nr. 71/2015, a diferenţei salariale rezultată din aplicarea de procente şiaplicarea claselor de salarizare personalului care a trecut într-o nouă tranşă de vechime înmuncă/în funcţie ulterior datei de 01.01.2011.

b) Cu referire la modul de calcul al indemnizaţiei în cazul promovării în funcţie şial numirii în funcţii de conducere a judecătorilor, procurorilor şi a personalului despecialitate juridică asimilat, Plenul a recomandat ca procentele aferente vechimii înmuncă şi în funcţie, avute la data promovării, să fie incluse în indemnizaţia de încadrarebrută lunară de la data de 31.12.2009, chiar dacă respectiva vechime în muncă/în funcţiea fost îndeplinită ulterior acestei date.

c) Cu referire la sfera de aplicare a dispoziţiilor art. 5 alin. (1), alin. (11) şi alin.(12) din O.U.G. nr. 83/2014, cu modificările şi completările ulterioare, s-a apreciat cătextul vizează personalul nou-încadrat, personalul numit/încadrat chiar anterior intrării învigoare a Legii nr. 71/2015 (aflat în funcţie la data intrării în vigoare a legii), deoarecelegea nu distinge, precum şi personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte.

d) În ceea ce priveşte acordarea drepturilor salariale aferente titlului ştiinţific dedoctor, CSM a apreciat că sporul pentru titlul de doctor trebuie acordat tuturor celor caredeţin acest titlu, inclusiv celor care l-au obţinut în perioada 2009-2015.

De asemenea, s-a decis că dispoziţiile Legii nr. 71/2015 se aplică de la dataintrării în vigoare a acestei legi, respectiv 09.04.2015, iar nu retroactiv.

După cum se constată, în pofida demersurilor normative repetate ale Guvernului,problema inechităților salariale – a căror înlăturare constituia şi scopul declaratal O.U.G. nr. 20/2016 – subzistă şi în prezent.În concret, ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive, unii judecători şi

procurori au beneficiat de creşteri salariale în baza O.G. nr. 10/2007 privind creşterilesalariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivitOrdonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire asalariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personaluluisalarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilirea salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupăfuncţii de demnitate publică, pe când majoritatea nu a beneficiat de acestea.

23

S-a ajuns, astfel, la existenţa unor drepturi salariale diferite pentru judecătorii şiprocurorii care ocupă aceeaşi funcţie, au acelaşi grad, aceeaşi vechime în muncă şi înfuncţie, aceleaşi atribuţii, incompatibilităţi, riscuri şi răspundere, ceea ce este injust şiprofund inechitabil.

În acest context, se impune reluarea demersurilor necesare pentru ca echitateasalarială să revină la valoarea de principiu consacrată de Constituţie şi de legile desalarizare în materie.

În legătură cu posibilitatea de realizare a acestui deziderat, un prim paspoate fi făcut cu ocazia procedurii parlamentare de aprobare a O.U.G. nr. 20/2016şi, respectiv, a O.U.G. nr. 43/2016, în sensul modificării corespunzătoare a celordouă acte normative.

Nu în ultimul rând, modificările succesive şi necorelate ale cadrului normativ înmateria salarizării, cu consecinţa apariţiei unor diferenţe salariale între magistraţi, sunt denatură a afecta inclusiv independenţa acestora, care presupune, printre altele, şi oremunerare corespunzătoare şi coerentă, din perspectiva locului şi rolului justiţiei înstatul de drept, a importanţei sociale a muncii, a răspunderii, complexităţii, riscurilor şisuprasolicitării neuropsihice pe care le presupune exercitarea acestor funcţii, aincompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal,precum şi din perspectiva exigenţelor impuse de documentele internaţionale privindfuncţionarea eficientă a sistemului judiciar şi statutul magistraţilor.

De altfel, chiar în art. 3 alin. (1) şi (2) din Capitolul VIII – „Reglementărispecifice personalului din sistemul justiţiei” din Anexa nr. VI la Legea nr. 284/2010 searată:

„Art. 3 - (1) Salarizarea şi celelalte drepturi salariale ale personalului prevăzutla art. 1 din prezentul capitol se stabilesc ţinându-se seama de criteriile prevăzute la art.5 lit. c) din prezenta lege, precum şi de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, echilibrulputerilor în stat, de importanţa socială a muncii, de participarea personalului din cadrulfiecărei categorii la buna funcţionare a sistemului judiciar, de răspunderea,complexitatea, riscurile fiecărei funcţii, de obligaţia de păstrare a confidenţialităţii, depregătirea profesională, de interdicţiile prevăzute de lege pentru aceste categorii depersonal şi de exigenţele impuse de documentele internaţionale privind funcţionareaeficientă a sistemului judiciar şi statutul magistraţilor.

(2) Salarizarea judecătorilor şi procurorilor trebuie să le asigure o realăindependenţă economică, condiţie necesară pentru protecţia acestora împotriva oricăreiatingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie.”

De asemenea, potrivit art. 11 din „Principiile fundamentale privind independenţa

24

magistraţilor”, adoptate de cel de-al VII - lea Congres al Naţiunilor Unite pentruprevenirea crimei şi tratamentului delincvenților (Milano, 26 august - 6 septembrie1985), confirmate de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin rezoluţiilenr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, „duratamandatului judecătorilor, independenţa acestora, siguranţa lor, remuneraţiacorespunzătoare, condiţiile de muncă, pensiile şi vârsta de pensionare sunt în modadecvat garantate prin lege”.

Tot astfel, Recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la independenţa, eficacitatea şirolul judecătorilor, adoptată la 13 octombrie 1994 de Comitetul Miniştrilor al ConsiliuluiEuropei, subliniind importanţa independenţei judecătorilor în scopul întăririipreeminenţei dreptului în statele democratice şi în considerarea art. 6 din Convenţiapentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a„Principiilor fundamentale privind independenţa magistraturii”, anterior menţionate, astabilit, printre alte importante măsuri pe care statele membre urmează să le adopte, şi peaceea „de a veghea ca statutul şi remuneraţia judecătorilor să fie pe măsura demnităţiiprofesiei lor şi a responsabilităţilor pe care şi le asumă”.

De asemenea, Curtea Constituţională a României, examinând aceste documenteinternaţionale cu prilejul soluţionării sesizării Curţii Supreme de Justiţie referitoare laneconstituţionalitatea art. 41 alin. (2) şi a art. 198 din Legea nr. 19/2000 privind sistemulpublic de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, materializată în Decizia nr. 20 din 2februarie 2000 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 72 din 18.02.2000), a reţinut„preocuparea organismelor care le-au adoptat de a se promova independenţa şiimparţialitatea judecătorilor, ţinând seama că judecătorii se pronunţă asupra vieţii,libertăţilor, drepturilor, îndatoririlor şi bunurilor cetăţenilor. În acest context, oimportanţă deosebită o au măsurile preconizate pentru asigurarea unui statut, a uneiremuneraţii şi a pensiei adecvate pentru magistraţi, precum şi a garantării prin lege aacestora. De asemenea, Curtea Constituţională constată că, în toate aceste documente,principiile şi măsurile stabilite cu privire la statutul şi drepturile magistraţilor sunt puseîn relaţie directă cu prevederile art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şicu cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilorfundamentale, referitoare la dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi judecată deun tribunal competent, independent şi imparţial, stabilit prin lege”.Or, situaţia existentă la acest moment este departe de a răspunde exigenţelor impuse dedocumentele internaţionale menţionate.

9. Preluarea efectivă a atribuțiilor referitoarela gestionarea bugetelor instanțelor decătre ÎCCJ, așa cum prevede legea.

În şedinţa din data de 26 aprilie 2016, Plenul Consiliului a apreciat că se impuneanalizarea într-un grup de lucru mixt, constituit din reprezentanți ai Ministerului Justiției,Înaltei Curţi de Casație și Justiție şi Consiliului Superior al Magistraturii, a aspectelor

25

referitoare la preluarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a atribuțiilor referitoarela gestionarea bugetelor instanțelor, de la Ministerul Justiției. Ca urmare a acestuidemers, au fost desemnaţi reprezentanţii acestor instituţii în cadrul grupului de lucrumixt.

În aceste condiţii, în vederea intrării în efectivitate a dispoziţiilor art. 136 dinLegea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, prevederi prorogate până la data de 1 ianuarie 2017, la art. III dinHot. Plenului nr. 1020/2016, s-a stabilit că este necesară continuarea demersurilorpentru preluarea atribuţiilor Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetelorinstanţelor judecătoreşti de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

O primă întâlnire a grupului de lucru are loc joi, 22 septembrie 2016.10. Adoptarea urgentă de măsuri legislative în

ceea ce privește procedura de revocare amembrilor CSM, precum și alte măsuri denatură a eficientiza activitatea acesteiinstituții.

În preambulul memorandumului se facereferire la refuzul actualului ConsiliuSuperior al Magistraturii de a-și îndepliniefectiv misiunea de garant al independențeijustiției, inclusiv atunci când acest lucru afost cerut de corpul magistraților, în situațiiprecum criticile aduse de actori importanți înactul de justiție, inclusiv de DNA, unorhotărâri definitive

a)În şedinţa din data de 27 octombrie 2015, Plenul CSM a luat în discuţienecesitatea punerii în acord a art. 55 din Legea nr. 317/2004 referitoare la procedura derevocarea membrilor CSM, cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 196/2013.

În urma analizei efectuate, Plenul a hotărât sesizarea ministrului justiţiei (adresanr. 13069/1154/2013 din data de 02.10.2015) cu propunerea de modificare a art. 55 dinLegea nr. 317/2004, fiind formulate propuneri de texte, în acest sens.

b) Prin Hotărârea Plenului nr. 1265 din 24.11.2015 s-a aprobat, printre altele,structura recomandată pentru rapoartele de bilanț ale instanțelor şi parchetelor, într -oformă simplificată, corespunzătoare structurii raportului anual privind starea justiției, cuobservațiile decise de Comisia nr. 1 la data de 06.04.2015.

Astfel, după cum se cunoaște, în cursul anului 2015, Asociaţia Magistraţilor dinRomânia şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România s-au adresat ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, criticând faptul că în cuprinsul Raportului Direcției NaționaleAnticorupție privind activitatea desfășurată în anul 2014, mai precis în Anexa nr. 3 –„Prezentarea achitărilor definitive din anul 2014”, se fac aprecieri cu privire laconformitatea hotărârilor instanțelor prin care s-au dispus astfel de soluții cu probatoriuladministrat ori chiar cu legea.

Solicitările celor două asociații profesionale au fost analizate de Comisia nr. 1, înședința din data de 6 aprilie 2015. Cu această ocazie, Comisia a reţinut că DirecțiaNațională Anticorupție şi -a asumat observațiile formulate de către AsociaţiaMagistraţilor din România şi de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România.

Totodată, Comisia a formulat următoarele aprecieri:- în spaţiul public nu pot fi exprimate instituţional critici de legalitate şi

temeinicie asupra hotărârilor definitive;- rapoartele anuale de activitate ale parchetelor vor avea la bază o structură

26

elaborată la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Analizele cantitative vorexclude punerea în discuţie a hotărârilor judecătoreşti, imputabilitatea sauneimputabilitatea soluţiei dispuse de procuror urmând a fi analizată exclusiv în condiţiileAnexei 5 a Ordinului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte deCasație și Justiție nr. 213/2014.

Prin prisma celor reţinute de Comisia nr. 1 în şedinţa din data de 6 aprilie 2015 –şi preluate în cuprinsul Hotărârii Plenului Consiliului nr. 1265/2015 – în şedinţa dindata de 26.01.2016, Comisia nr. 1 a apreciat că în raportul de activitate al DirecțieiNaționale Anticorupție nu se pot regăsi critici de legalitate şi temeinicie cu privire lahotărârile definitive pronunțate de instanțele judecătorești, indiferent că este vorba despreAnexa nr. 3 ce se referă la prezentarea achitărilor definitive sau despre altă parte dincuprinsul raportului de activitate.

Un răspuns în acest sens a fost transmis DNA, care formulase o solicitare privindoportunitatea introducerii Anexei nr. 3 privind analiza achitărilor definitive în cuprinsulRaportului de activitate al Direcției Naționale Anticorupție pentru anul 2015.

11. Revizuirea competențelor InspecțieiJudiciare pentru a se înlătura posibilitateaafectării independenței magistraților șivicierea actului de justiție prinexercitarea/declanșarea unor verificărisimilare controlului judiciar.

În preambulul memorandumului semenţionează problemele ridicate de modul deacţiune al Inspecției Judiciare în ceea cepriveşte respectarea independenţeijudecătorului în pronunţarea hotărârilor şiunitatea de măsură în acţiune

Prin Hot. Plenului CSM nr. 1376/2015 s-a decis completarea Ghidului privind relaţiadintre sistemul judiciar din România şi mass-media, aprobat prin Hotărârea Plenului nr.482/2012, cu dispoziţii care prevăd că – în procedurile disciplinare şi în procedurilevizând încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic aljudecătorilor şi procurorilor şi verificarea condiţiei bunei reputaţii - comunicarea deinformaţii privind aceste proceduri nu trebuie să fie de natură să creeze aparenţa deafectare a independenţei justiţiei.De asemenea, comunicarea din oficiu a informaţiilor de către Inspecţia Judiciară se poaterealiza doar la momentul sesizării secţiei corespunzătoare a Consiliului cu judecareaacţiunii disciplinare, iar aspectele comunicate din oficiu pot viza doar faptul exercităriiacţiunii disciplinare, textul legal în care se încadrează fapta pentru care se exercităacţiunea disciplinară şi o prezentare sintetică a acestei fapte.S-a mai prevăzut că anterior sesizării secţiei corespunzătoare a Consiliului cu judecareaacţiunii disciplinare, comunicarea de informaţii se poate realiza de către InspecţiaJudiciară numai la cererea persoanelor interesate, în condiţiile Legii nr. 544/2001 privindliberul acces la informaţiile de interes public.Cât priveşte comunicarea, din oficiu, a informaţiilor referitoare la procedurile vizândîncălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şiprocurorilor şi verificarea condiţiei bunei reputaţii, s-a prevăzut că aceasta se realizeazădoar de către secţia corespunzătoare a Consiliului.

27

12. Asigurarea unei transparențe depline încooperarea instituțională cu serviciile deinformații, respectarea strictă a cadruluilegal și asigurarea unui controljurisdicțional și civil efectiv asupraactivității acestora.

13. Crearea unui corp de poliție judiciară subautoritatea exclusivă a Ministerului Publicși crearea prin lege a unei autorități civilede interceptare, care să permitărespectarea deplină a standardelor CEDO,în privința garanțiilor tehnice și legale.

a)Ca urmare a adresei nr.16595/26.02.2016, prin care Ministerul Justiției a anunțatinițierea demersurilor necesare realizării unei intervenții legislative în vedereaeficientizării activității parchetelor, cu precădere în domeniul considerat de interesnațional al combaterii evaziunii fiscale, prin constituirea unei structuri de polițiejudiciară fiscală în cadrul parchetelor, a avut loc, la 15.03.2016, la MJ o primă întâlnire aunui grup de lucru constituit în acest sens.

b) Anul 2014- prin HG nr. 643/31.07.2014 numărul maxim de posturi prevăzut pentru DNA a fostsuplimentat cu 50 de posturi de ofiţer şi agent de poliţie judiciară (modificarea în acestsens a statului DNA a fost avizată conform prin HCSM nr.973/10.09.2014);Anul 2016- prin HG nr. 158/11.03.2016, numărul maxim de posturi prevăzut pentru PICCJ a fostsuplimentat cu 40 de posturi de ofiţer şi agent de poliţie judiciară (modificarea în acestsens a statului PICCJ a fost avizată conform prin HCSM nr.1055/06.09.2016);- prin OUG nr.6/11.03.2016 a fost suplimentat numărul maxim de posturi al DIICOT cu40 de posturi de ofiţer şi agent de poliţie judiciară (modificarea în acest sens a statuluiDIICOT a fost avizată conform prin HCSM nr.789/28.06.2016)- prin HG nr. 158/2016 a fost suplimentat numărul maxim de posturi al DNA cu 40posturi de ofiţer și agent de poliţie judiciară (modificarea statului DNA a fost avizatăconform prin HCSM nr.318/24.03.2016).

14. Respectarea standardelor europene înmateria prezumției de nevinovăție în acordcu Directiva Parlamentului European și aConsiliului, aprobată la data de 12februarie 2016 de miniștrii statelormembre ale UE prin consolidarealegislației interne.

15. Garantarea independenței funcționale aprocurorului, atât față de Executiv cât și în

28

raport de ierarhia internă, în conformitatecu statutul acestuia de magistrat și dereprezentant al autorității judecătorești.

16. Relația dintre justiție și orice altă puteresau instituție a statului trebuie să fiestabilită prin legi ori protocoale care suntpublice, motiv pentru care CSAT trebuiesă desecretizeze și să publice toatehotărârile acestei instituții care au efectasupra activității procurorilor saujudecătorilor.

În preambulul memorandumului, se invocă,printre altele, şi nerezolvarea situației fostuluiserviciului secret SIPA, care a urmărit șișantajat magistrați.

Prin adresa nr. 54/2442/2011 din 21 iunie 2016, MJ a solicitat CSM formulareaunui punct de vedere asupra proiectului de hotărâre a Guvernului privind unele măsurireferitoare la arhiva fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie.Punctul de vedere întocmit la nivelul Direcției legislație, documentare și contencios (încare se concluziona în sensul că este necesară adoptarea unui act normativ care sărezolve în mod transparent și definitiv problema arhivei SIPA şi se formulau mai multeobservaţii şi propuneri) a fost însuşit de Comisia nr. 1, în şedinţa din data de 22.08.2016,decizându-se transmiterea acestuia către Plenul Consiliului.

17. Publicarea de către CSAT a proceduriiurmate în vederea verificării concrete în ceprivește existența unor persoane infiltrateîn sistemul judiciar,angajați/colaboratori/informatori aiserviciilor de informații.

a)În şedinţa din 13 mai 2015, Plenul CSM a decis sesizarea Consiliului Supremde Apărare a Ţării pentru a verifica realitatea declaraţiilor date de judecători, procurori,magistraţi asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalulauxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, în formă autentică, înconformitate cu dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 303/2004.

De asemenea, s-a decis trimiterea la Consiliul Suprem de Apărare al Ţării, atuturor declaraţiilor date în anul 2013 şi 2014, de judecători, procurori, magistraţiasistenţi, personalul despecialitate juridică asimilat acestora din cadrul aparatului propriual Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv, categorii de personal prevăzute de art.7 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, de către instituţiile care, potrivit legii, gestioneazăaceste declaraţii.

b) În ședința din data de 25.11.2014, Comisia nr. 1 din cadrul CSM a apreciat căse impune completarea art. 7 din Legea nr. 303/2004 cu dispoziţii care să defineascănoţiunile de „colaborator” şi de „informator”, după cum urmează:

„(21) Prin „informator” şi, respectiv, „colaborator”, în sensul alin. (1), seînţelege persoana care, în afara atribuţiilor de serviciu, furnizează date sau informaţii

29

serviciilor de informaţii sau, după caz, înlesneşte culegerea de date sau informaţii de laalte persoane.”

De asemenea, Comisia a apreciat că teza finală a alin. (1) al art. 58 din aceeaşilege (articol pentru se propusese anterior modificarea, alături de alte propuneri vizândstatutul judecătorilor şi procurorilor) ar trebui să prevadă că „Detaşarea poate fi dispusă,în acelelaşi condiţii, şi la alte autorităţi publice, cu excepţia serviciilor de informaţii, înorice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, dacă legea prevede că acestefuncţii pot fi ocupate de judecători sau procurori.”