Alfabetul limbii maghiare

Ortografia limbii maghiare este consecventă (similar limbii române, dar spre deosebire de limbile engleză sau

franceză), în sensul că redă aproape exact pronunţarea, sunetele fiind transcrise prin aceeaşi literă sau grup de

litere în orice context (cu puţine excepţii).

Vocale

O trăsătură neobişnuită a scrisului maghiar este prezenţa semnelor diacritice pe anumite vocale, care uneori se

numesc şi accente. Aceste semne marchează totdeauna o pronunţare mai lungă faţă de vocala originală

(astfel í, ó, ő, ú, ű sunt formele mai lungi ale sunetelor i, o, ö, u, ü). Sunetele á şi é sunt însă diferite

de aşi e (á şi é de fapt seamănă foarte mult cu a şi e din limba română, vedeţi tabelul de mai jos).

a ca "oa" în "foarte", în graiul maramureşean sau ca "a" din celebrul

"na" transilvănean

ablak(fereastră),nap (1.soare,

2.zi)

á ca în interjecţia "A!", pronunţată lung ház (casă),láb (picior)

e ca primul "e" din "pere", în graiul maramureşean, pronunţat cu

gura mai deschisă decât în limba română literară reggel(dimineaţă),este (seară)

é ca "e" în "pere", în româna literară, dar lung (şi un pic spre "i")

hét (1.şapte,

2.săptămână),Éva (numele

Eva)

i ca "i" în "idee" tinta(cerneală),finom(gustos)

í ca în interjecţia "Tii!", lung hír (ştire), íz(gust (de ex.

dulce, amar))

o ca "o" în "ocazie" kosár (coş),pont (punct)

ó ca în interjecţia "O!", lung hajó (vapor),óra (ceas, oră)

ö ca "ö" în germană, pronunţat cu buzele ţinute ca pentru "o", dar cu

limba ţinută ca pentru "e". Un pic similar cu "ă" din română. föld (pământ),könyv (carte)

ő ca "ö" în germană, dar lung felhő (nor),őz (căprioară)

u ca "u" în "unde", scurt kutya (câine)

ú ca în interjecţia "Huu!", lung húsz(duăzeci), nyúl(iepure)

ü ca "ü" în germană, pronunţat cu buzele ţinute ca pentru "u", dar cu

limba ţinută ca pentru "i". Un pic similar cu "â" în română. fül (ureche),füst (fum)

ű ca "ü" în germană, dar lung tű (ac), fű(iarbă)

Observaţii mai puţin importante

Termenul de "accent" nu este tocmai corect, deoarece în maghiară accentul propriu-zis cade

totdeauna pe prima silabă a cuvântului, indiferent de semnele diacritice. Vocalele cu semne

diacritice trebuie deci învăţate ca sunete separate.

Merită menţionat că la sfârşitul unui cuvânt vocalele ó şi ő sunt totdeauna lungi, adică nu

sunt cuvinte care să se termine în o sau ö.

Pe site-uri web sau în email de multe ori se omit aceste semne, în cazul în care nu avem la

dispoziţie o tastatură maghiară. De obicei textul se poate înţelege şi aşa dar sunt posibile şi

confuzii (situaţia este similară cu folosirea literelor cu diacritice din limba română).

În tipografie se poate observa că semnele ' şi " din maghiară sunt totdeauna înclinate spre

dreapta ("accent ascuţit").

Consoane

Majoritatea consoanelor din limba maghiară sunt identice cu cele din limba română, însă există şi câteva reguli

ortografice mai "ciudate", pe care le explicăm acum.

Consoane compuse. În maghiară unele grupuri de consoane se pronunţă ca un singur sunet. Acestea

sunt: cs, dz, dzs, gy, ly, ny, sz, ty, zs (vedeţi mai jos pronunţarea fiecăreia).

Consoane duble/lungi. În maghiară, consoanele duble sunt efectiv duble sau lungi, pronunţându-se ca în

italiană. Exemple: lassú (încet), Anna (numele Ana).

Şi consoanele compuse (precum cs, sz, etc.) pot fi duble. În acest caz nu le scriem însă (cum ne-am aştepta)

ca szsz sau cscs, ci scriem duplicat numai prima literă din grup. Astfel un sz dublu se scrie ssz, iar

un cs dublu ccs, ş.a.m.d. Aceasta este numai o convenţie şi nu este nici o logică în ea.

b ca "b" în "băiat" baba(păpuşă),több (mai mult)

c ca "ţ" în "ţară" citrom(lămâie)

cs ca "c" în "cine" palacsinta(clătită, din cuvântul

românesc "plăcintă")

d ca "d" în "domn" madár(pasăre),addig (până atunci)

dz "d" şi "z" pronunţate într-una, ca "z" în cuvântul italian

"zona" edző(antrenor)

dzs ca "g" în "ger" dzsungel(junglă)

f ca "f" în "frig" fa (pom, copac, lemn)

g ca "g" în "gol" reggel(dimineaţă),magas (înalt)

gy ca "de" în "deal", în graiul maramureşean, muiat gyermek(copil),magyar(maghiar)

h ca "h" în "horă" hal (peşte)

j ca "i" în "iar" Jaj! (Au! interjecţie),vaj (unt)

k ca "k" în "kilogram" kutya (câine),kakukk (cuc)

l ca "l" în "lacrimă" ló (cal), Halló!(Alo!)

ly ca "i" în "iar" (exact ca şi maghiara j) lyuk (gaură),furulya (fluier)

m ca "m" în "mare" alma (măr),Emma (nume)

n ca "n" în "nas" nagy (mare (adjectiv))

ny ca "n" în "bine", în graiul maramureşean, muiat anya (mamă)

p ca "p" în "pauză" piros (roşu),pap (popă)

q ca "q" în "quasar" (numai în cuvinte străine)

r ca "r" în "roată" erre (pe aici),sárga (galben)

s ca "ş" în "şoaptă" sajt(caşcaval), eső(ploaie)

sz ca "s" în "sac" köszönöm(mulţumesc),szék (scaun)

t ca "t" în "temă" tett (faptă),ajtó (uşă)

ty ca "te" în "teacă", în graiul maramureşean, muiat tyúk (găină)

v ca "v" în "vară" teve (cămilă)

w ca "w" în "BMW" (numai în cuvinte străine)

x ca "x" în "taxi" (numai în cuvinte străine)

y ca "y" în "hobby" (numai în cuvinte străine)

z ca "z" în "zice" ház (casă),Zoltán (nume)

zs ca "j" în "jurnal" zsák (sac),Zsuzsa(nume)

Lecţia 1. Szia! Salut!

szia salut (informal)

szervusz servus

szevasz salut (foarte informal)

sziasztok, szervusztok salutări (pentru mai multe persoane)

Szia şi szervusz sunt salutări folosite cu persoane pe care le tutuim: prieteni apropiaţi, rude, oameni de vârsta

noastră sau mai tineri. Szia este un pic mai familiar decât szervusz. Ambele se pot spune atât la întâlnire, cât şi

la despărţire.Szervusz se foloseşte şi se pronunţă similar cu "servus" din limba română. Szevaszeste şi mai

familiar decât szia şi este folosit mai ales de tineri.

Sziasztok şi szervusztok sunt formele uzuale când ne adresăm mai multor persoane (aproximativ ca "servustok"

folosit de unii români din Ardeal).

- Szia!

- Szervusz, hogy vagy?

- Jól, köszönöm. És te?

- Köszönöm, én is.

- Akkor jó, viszlát.

- Viszontlátásra.

- Salut!

- Servus, ce mai faci? (lit. "Cum eşti?")

- Bine mulţumesc. Dar tu? (lit. "Şi tu?")

- Mulţumesc, şi eu (lit. "... eu şi.").

- Bine atunci, la revedere. (lit. "Atunci bine, ...")

- La revedere.

- Halló?

- Halló, mi újság?

- Semmi különös. Te hogy vagy?

- Jól, kösz. Veled minden oké?

- Igen.

- Na, akkor jó. Vigyázz magadra!

- Köszönöm, te is!

- Alo?

- Alo, ce mai e nou? (lit. "Ce ştire?")

- Nimic deosebit. Tu ce mai faci? (lit. "Tu cum eşti?")

- Bine, mersi. Totu-i ok la tine? (lit. "Cu tine totul ok?")

- Da.

- Bine atunci. Ai grijă de tine! (lit. "Ei atunci bine.")

- Mulţumesc, şi tu! (lit. "... tu şi!")!

Explicaţii:

La hogy vagy? (ce mai faci?) răspunsul obişnuit este jól (bine) sau jól, köszönöm (bine, mulţumesc).

Jól este un adverb şi provine din jó (bun/bună). Putem răspunde şi cu Jól vagyok, köszönöm (sunt

bine, mulţumesc, lit. "bine sunt, ...") sauKöszönöm, jól vagyok.

La mi újság? (ce mai e nou?) putem răspunde cu minden oké (totu-i ok),minden rendben (totul e în

ordine), semmi különös (nimic deosebit), sau chiar să povestim ce s-a întâmplat de când ne-am văzut

ultima dată cu persoana respectivă.

Viszlát este varianta familiară a lui viszontlátásra (la revedere).

Kösz este varianta familiară a lui köszönöm (mulţumesc).

Na este o interjecţie folosită şi de unii români din Ardeal. Corespunde în general cu "Ei".

Cuvinte noi:

Dialog 1.

hogy cum

vagy (tu) eşti, "a fi" la persoana a II-a

és şi, iar

is (chiar) şi / de asemenea

én eu

te tu

akkor atunci

Dialog 2.

halló alo

mi ce

újság 1. noutate, veste, ştire, 2. ziar

semmi nimic

különös deosebit

minden tot

oké O.K.

igen da

vigyázz magadra (ai grijă de tine)

hogy vagy? ce mai faci? (literal: "cum eşti?")

mit csinálsz? ce faci?

mi újság? ce mai e nou? (lit. "ce ştire?")

jól bine

jól, köszönöm bine, mulţumesc

semmi különös nimic special

minden rendben totul e în regulă

minden oké totul e ok

köszönöm mulţumesc

köszi (kösz) mersi (informal)

szívesen cu plăcere

nincs mit n-ai (pentru) ce

Köszi (mersi) provine din köszönöm (mulţumesc), cu diminutivul -i, este deci mai informală. Diminutivul -i se

foloseşte de altfel şi la nume proprii (ca şi în română), de exemplu: Zoltán->Zoli, Katalin->Kati, Ágnes-

>Ági, Ferenc->Feri, László->Lacietc.

Kösz (mersi) este o formă şi mai familiară decât köszi.

Szívesen (cu plăcere), literal: "din inimă", din cuvântul szív (inimă).

Nincs mit (n-ai pentru ce) conţine cuvintele nincs (nu este) şi mit (din mi (ce), la cazul acuzativ).

egészségedre! sănătate!

viszontlátásra! la revedere!

viszlát! la revedere! (informal)

igen da

nem nu

Egészségedre! (Sănătate!) de obicei zicem când ciocnim paharul sau în situaţii similare. Literal înseamnă:

"Pentru sănătatea ta!"

Dacă cele învăţate până acum v-au fost noi, luaţi o mică pauză înainte de a continua.

Jó reggelt (bună dimineaţa), jó napot (bună ziua), jó estét (bună seara), jó éjt / jó éjszakát (noapte bună) putem

spune oricărei persoane.

Expresia completă Jó napot kívánok (O zi bună îţi/vă doresc) este şi mai politicoasă.

Cuvinte noi:

jó bun(ă) (adjectiv)

nap 1. zi, 2. soare

reggel dimineaţă

este seară

éj noapte

éjszaka noapte

jó reggelt! bună dimineaţa

jó napot! bună ziua

jó estét! bună seara

jó éjt! noapte bună

jó éjszakát! noapte bună

(kezét) csókolom sărut mâna

Cazul Acuzativ.

Observăm că în expresiile de mai sus am adăugat un t la fiecare cuvânt (şi o vocală în unele

cazuri): napot, éjt, reggelt. "t" este în maghiară semnul cazului acuzativ. Dacă un substantiv este în cazul

acuzativ, acest lucru se marchează aproape totdeauna cu "t" la sfârşit. Expresia completă este Jó napot

kívánok (literal: "O zi bună îţi doresc"), însă de multe ori zicem numai Jó napot. Cuvântul nap (zi) este deci

complementul direct al verbului "a dori", de aceea îl punem în cazul acuzativ. În acest caz înainte de t se adaugă

o vocală numai pentru a face pronunţarea mai uşoară, astfel devine napot. Dacă substantivul se termină în

vocala a sau e, aceasta se lungeşte, devenind á sau é: este->estét, éjszaka->éjszakát. Vedeţi câteva exemple mai

jos şi vom studia aceste cazuri în lecţia 5. când învăţăm şi pluralul substantivelor.

Am întâlnit mai devreme propoziţia Mit csinálsz? (Ce faci?) În mit avem din nou t-ul acuzativului. La fel şi în

propoziţia Nincs mit. ("N-ai ce", ca răspuns la "mulţumesc"). Aici verbul "a mulţumi" se subînţelege, adică "n-ai

ce (să mulţumeşti)", de aceea avem cazul acuzativ. Forma la nominativ a pronumelui "ce" este mi. Deci:

mi ce (nominativ)

mit ce (acuzativ)

Exemple:

- Mi az?

- Alma/ körte/ szilva/ banán/ barack/ narancs.

- Ce-i aia? (lit. "Ce aia?")

- (O/Un) măr/ pară/ prună/ banană/ piersică/ portocală.

- Mit eszel?

- Almát/ körtét/ szilvát/ banánt/ barackot/ narancsot.

- Ce mănânci?

- (O/Un) măr/ pară/ prună/ banană/ piersică/ portocală.

Cuvinte noi:

az acel(a)/ace(e)a, ăla/aia

alma măr

körte pară

szilva prună

banán banană

barack piersică/caisă

narancs portocală

eszel (tu) mănânci

- Mit csinálsz?

- Olvasok.

- Mit?

- Könyvet.

- Ce faci?

- Citesc.

- Ce?

- O carte. (lit. "Carte.")

- Mit csinálsz?

- Olvasok.

- Mit?

- OL-VA-SOK!!

- Ce faci?

- Citesc.

- Ce?

- CI-TESC!!

Cuvinte noi:

olvasok citesc

könyv carte

Explicaţii:

În Mi az? se vede o ciudăţenie a limbii maghiare, aceea că verbul "a fi" trebuie omis obligatoriu la

persoana a III-a în unele cazuri, deci rămâne numai subînţeles. Vom învăţa despre acest lucru în lecţia

2.

În primul dialog, cuvintele mi, alma şi celelalte nume de fructe sunt la cazul nominativ, cel la care stă

totdeauna subiectul propoziţiei şi în română. Nominativul nu are niciun sufix. În al doilea dialog, aceste

cuvinte sunt complemente directe, la fel ca könyvet în al treilea dialog, de aceea se pun la cazul

acuzativ. Semnul acestui caz este sufixul -t. Dacă cuvântul se termină în vocală sau în consoana n,

sufixul se adaugă direct: mit, almát, szilvát,körtét, banánt, iar vocalele a şi e se schimbă puţin, adică

se lungesc şi deviná, é. Dacă cuvântul de bază are altă consoană la sfârşit, apare o vocală de legătură,

pentru că maghiarilor le este greu să pronunţe anumite grupuri de consoane la sfârşit de cuvânt. Această

vocală se alege în funcţie de vocalele din cuvântul de bază, adică se armonizează cu ele, de aceea

la barackot şinarancsot avem -o-, iar la könyvet -e-. Regulile acestui fenomen, numit armonie

vocalică, vor fi explicate în lecţia 5.

Cuvinte noi:

gyerek, gyermek copil

gyerekek, gyermekek copii

fiú băiat

lány fată

rendőr poliţist

magas înalt

alacsony scund

Când ne prezentăm, spunem Én ... vagyok (Eu sunt ...) sau numai ... vagyok(sunt ...), aşa cum fac şi personajele

din ilustraţie.

În această lecţie vom învăţa despre verbul van (este), la infinitiv lenni (a fi).

Deja am întâlnit două forme ale acestui verb în expresiile din prima lecţie:

Hogy vagy? Ce mai faci? (literal: "Cum eşti?")

Köszönöm, jól vagyok. Mulţumesc, sunt bine. (lit. "..., bine sunt")

Să facem cunoştinţă acum cu verbul van (a fi) şi la celelalte persoane. În acelaşi timp învăţăm şi pronumele

personal.

Én vagyok Eu sunt

Te vagy Tu eşti

Ő (van) El/Ea este

Mi vagyunk Noi suntem

Ti vagytok Voi sunteţi

Ők (vannak) Ei/Ele sunt

Observăm că la persoana a 3-a nu avem două forme de pronume ca în limba română ("el/ea", respectiv "ei/ele"),

ci doar una singură (ő la singular şi ők la plural). Motivul este unul simplu:

limba maghiară nu cunoaşte conceptul de gen gramatical.

"Ő" înseamnă atât el cât şi ea, "Ők" înseamnă atât ei cât şi ele. Iată o caracteristică care uşurează considerabil

învăţarea acestei limbi. În maghiară nu există "gen" nici la alte categorii de cuvinte, astfel nu trebuie să ne

gândim la acordul între adjectiv şi substantiv:

În expresiile "szép fiú" (băiat frumos) şi "szép lány" (fată frumoasă), folosim adjectivul "szép" în aceeaşi

formă.

Să vedem acum pronumele personal şi verbul "a fi" în câteva dialoguri simple:

Cuvinte noi:

ki cine

kik cine (plural)

Cuvinte noi:

egyetemista student(ă)

egyetemisták studenţi/studente

Cuvinte noi:

orvos medic

itt aici

egy un

Ca şi în limba română, de multe ori omitem pronumele, dacă este evident după forma verbului despre care

persoană este vorba.

De exemplu:

(Én) orvos vagyok (Eu) sunt medic

(Te) ki vagy? (Tu) cine eşti?

Forma negativă a verbului "a fi" se spune cu ajutorul cuvântului nem (nu). La persoana a III-a avem o formă

mai specială, "nu este" este exprimat printr-un un singur cuvânt: nincs, iar la plural: "nu sunt" este exprimat

prin nincsenek.

Én nem vagyok

Te nem vagy

Ő nincs

Eu nu sunt

Tu nu eşti

El/Ea nu este

Mi nem vagyunk

Ti nem vagytok

Ők nincsenek

Noi nu suntem

Voi nu sunteţi

Ei/Ele nu sunt

Cititorul atent poate observa în dialogurile de mai sus o "ciudăţenie" a limbii maghiare. În majoritatea cazurilor,

verbul la persoana a III-a, atât la singular, cât şi la plural (adică van şi vannak) se omite (verbul este subînţeles).

De ex. "Ő Zoli."(El este Zoli) sau "Ők egyetemisták." (Ei sunt studenţi), sau "Kati szép" (Katieste frumoasă).

Acest fenomen apare numai la persoana a III-a, la celelalte persoane totdeauna se spune şi verbul "a fi". Există

însă cazuri şi la persoana a III-a când verbul apare explicit. Să vedem care sunt aceste cazuri.

1. Verbul "a fi" este prezent şi la persoana a III-a, când:

Are sensul de "a exista, a se afla, a se găsi", adică se foloseşte în sens propriu.

- Van kenyér?

- Van.

- Este pâine ?

- Este.

- Van itt egy orvos?

- Van.

- Este un medic aici?

- Este.

Apare cu un adverb.

Én jól vagyok

Te jól vagy

Ő jól van

Mi jól vagyunk

Ti jól vagytok

Ők jól vannak

Én otthon vagyok

Te otthon vagy

Ő otthon van

Eu sunt bine

Tu eşti bine

El/Ea este bine

Noi suntem bine

Voi sunteţi bine

Ei/Ele sunt bine

Eu sunt acasă

Tu eşti acasă

El/Ea este acasă

Mi otthon vagyunk

Ti otthon vagytok

Ők otthon vannak

Noi suntem acasă

Voi sunteţi acasă

Ei/Ele sunt acasă

În aceste cazuri, la forma negativă spunem nincs (nu este), respectivnincsenek (nu sunt) conform

tabelului de mai sus.

Exemple:

- Van alma?

- Nincs.

- Este măr?

- Nu este.

- Van itt egy orvos?

- Nincs.

- Vannak itt orvosok?

- Nincsenek.

- Este un medic aici?

- Nu este.

- Sunt medici aici?

- Nu sunt.

Sau cu adverb:

Én nem vagyok jól

Te nem vagy jól

Ő nincs jól

Mi nem vagyunk jól

Ti nem vagytok jól

Ők nincsenek jól

Eu nu sunt bine

Tu nu eşti bine

El/Ea nu este bine

Noi nu suntem bine

Voi nu sunteţi bine

Ei/Ele nu sunt bine

2. Verbul "a fi" este subînţeles la persoana a III-a când apare într-o construcţie cu un substantiv sau cu

un adjectiv (predicat nominal).

În acest caz şi la forma negativă se omite verbul nincs (nu este) sau nincsenek (nu sunt), şi rămâne un

singur nem (nu).

Exemple:

Én orvos vagyok

Te orvos vagy

Ő orvos Mi orvosok vagyunk

Ti orvosok vagytok

Ők orvosok

Eu sunt medic

Tu eşti medic

El/ea este medic

Noi suntem medici

Voi sunteţi medici

Ei/Ele sunt medici

Én jó vagyok

Te jó vagy

Ő jó Mi jók vagyunk

Ti jók vagytok

Ők jók

Eu sunt bun(ă)

Tu eşti bun(ă)

El/Ea este bun(ă)

Noi suntem buni/bune

Voi sunteţi buni/bune

Ei/Ele sunt buni/bune

Şi la forma negativă:

Én nem vagyok orvos

Te nem vagy orvos

Eu nu sunt medic

Tu nu eşti medic

Ő nem orvos Mi nem vagyunk orvosok

Ti nem vagytok orvosok

Ők nem orvosok

El/Ea nu este medic

Noi nu suntem medici

Voi nu sunteţi medici

Ei/Ele nu sunt medici

Én nem vagyok magas

Te nem vagy magas

Ő nem magas Mi nem vagyunk magasak

Ti nem vagytok magasak

Ők nem magasak

Eu nu sunt înalt(ă)

Tu nu eşti înalt(ă)

El/Ea nu este înalt(ă)

Noi nu suntem înalţi/înalte

Voi nu sunteţi înalţi/înalte

Ei/Ele nu sunt înalţi/înalte

Priviţi următoarele ilustraţii:

Cuvinte noi:

férfi bărbat

nő femeie

fiatal tânăr(ă)

öreg bătrân(ă)

szegény sărac(ă)

gazdag bogat(ă)

kutya câine

macska pisică

kint afară

bent înăuntru

robot robot

pincér chelner

In a doua ilustraţie observăm că van apare explicit doar în kint van şi bent van, deoarece kint şi bent sunt

adverbe, iar în restul exemplelor avem substantiv sau adjectiv.

În această lecţie am învăţat pronumele personal şi verbul "a fi". Am învăţat formele pozitive şi negative

ale acestui verb. Am văzut că la persoana a III-a de multe ori se omite verbul. Am văzut că în maghiară

nu există gen gramatical. Am învăţat multe cuvinte noi. Cu ajutorul dicţionarului puteţi încerca deja să

construiţi dialoguri simple (folosind expresiile învăţate), să vă prezentaţi în câteva propoziţii scurte (nume,

ocupaţie, cine/cum sunteţi/nu sunteţi, ş.a.m.d.), sau să descrieţi un prieten/o prietenă. Puteţi posta aceste

propoziţii pe forum ca să le corectăm.

În această ultimă ilustraţie afişăm prima dată versiunea în română. Încercaţi să ghiciţi textul în maghiară, şi

verificaţi o variantă corectă mişcând mouse-ul deasupra imaginii.

Cuvinte noi:

lent jos

fent sus

állat animal

orvos medic

állatorvos medic veterinar

beteg bolnav

Lecţia 3. És Ön? Dar Dvs.?

În toate dialogurile de până acum personajele au vorbit la persoana a II-a singular (tutuind). În limba maghiară,

ca şi în limba română, în multe situaţii ne adresăm partenerului de dialog într-un mod mai formal. În această

lecţie învăţăm despre aceste forme de politeţe. După aceea vom învăţa câteva urări uzuale, formule de

deschidere/încheiere de scrisoare şi alte expresii utile.

Replicile din primul dialog sunt deja cunoscute din Lecţia 1.

Al doilea dialog pare mai ciudat. De ce spune băiatul din stânga hogy van (literal "cum este") în loc de hogy

vagy ("cum eşti")? Şi ce este acel Ön din al treilea dialog, de ce nu se spune te ca până acum?

În limba română, ne adresăm respectuos unei persoane cu "dumneavoastră", urmat de un verb la persoana a II-a

plural (astfel "dumneavoastră" se comportă similar din punct de vedere gramatic cu pronumele personal "voi").

Chiar dacă omitem "dumneavoastră", folosim verbul la persoana a II-a plural. De ex. "Veniţi în faţă!", "Sunteţi

de aici?"

În limba maghiară, pronumele de politeţe care corespund pronumelui "dumneavoastră" sunt Ön la singular

şi Önök la plural. Spre deosebire de limba română, cu aceste pronume de politeţe, verbul se foloseşte la

persoana a III-a(singular, respectiv plural). Chiar dacă nu spunem explicit Ön sau Önök, ne adresăm

partenerului folosind verbul la persoana a III-a. Aşa se explică acel hogy van din dialog. Van este verbul "a fi"

la persoana a III-a (vezi lecţia 2).

Într-un exemplu din lecţia precedentă, am văzut propoziţia Te orvos vagy? "Eşti medic?". Probabil că nu am

întreba un străin "Eşti medic?", mai degrabă am zice "Sunteţi medic?", sau "Dumneavoastră sunteţi medic?". În

maghiară, întrebăm Ön orvos?. Dacă folosim verbul "a fi", aceleaşi reguli se aplică ca şi în cazul pronumelor

personale ő, ők (el/ea, ei/ele) pe care le-am învăţat în lecţia trecută. Adică în multe cazuri omitem verbul "a fi".

Să vedem câteva exemple:

Singular

Ön mit csinál?

Ön hogy van?

Ön jól van!

Ön orvos?

Ön angol?

Ön magas.

Dvs. ce faceţi?

Dvs. cum sunteţi?

Dvs. sunteţi bine!

Dvs. sunteţi medic?

Dvs. sunteţi englez?

Dvs. sunteţi înalt(ă).

Hogy van?

Jól van?

Mit csinál?

Kovács úr, hogy van?

István, ön hogy van?

A doktornő mit csinál?

Kovács úr, éhes?

Kis úr, otthon van?

A tanárnő hogy van?

Cum sunteţi?

Sunteţi bine?

Ce faceţi?

Cum sunteţi, domnule Kovács?

Cum sunteţi, István?

Ce faceţi doamnă doctor?

Vă e foame, domnule Kovács?

Sunteţi acasă, domnule Kis?

Cum sunteţi, doamnă profesoară?

Plural

Önök otthon vannak?

Önök hogy vannak?

Önök angolok?

Önök orvosok?

Önök jól vannak?

Dvs.(mai multe persoane) sunteţi acasă?

Dvs. cum sunteţi?

Dvs. sunteţi englezi?

Dvs. sunteţi medici?

Dvs. sunteţi bine?

În câteva dintre exemplele de mai sus, înţelesul depinde şi de intonaţie: A tanárnő mit csinál? poate însemna

"Ce faceţi, doamnă profesoară?", dar şi "Ce face doamna profesoară?".

Mai există în afară de Ön/Önök două expresii de politeţe destul de des folosite:

Maga (singular) / maguk (plural) - sunt echivalente din punct de vedere gramatical cu Ön/Önök, dar un

pic mai puţin formale - similare ca grad de politeţe cu "Dumneata"

Maga se foloseşte ca Ön, adică este urmat de un verb la persoana a 3-a.

De ex. Maga mit csinál? (Dumneata ce faci?)

Tetszik De ex. Hogy tetszik lenni? Cum sunteţi?

Tetszik jönni? Veniţi?

şi la plural:

Hogy tetszenek lenni? Cum sunteţi?

Tetszenek jönni? Veniţi?

sau la imperativ:

Tessék leülni! Vă rog să staţi jos!

Tessenek jönni! Vă rog să veniţi (mai multe persoane)!

Tetszik este foarte politicos, literal este verbul "a plăcea", astfel "Hogy tetszik lenni?" s-ar putea

traduce literal ca "Cum vă place să fiţi?" :). Este folosit mai ales în adresarea către persoane mai în

vârstă.

Tetszik este urmat de un verb la infinitiv, de ex. lenni (a fi).

Din punct de vedere gramatical aceste expresii de politeţe sunt destul de simple. Dificultatea constă în alegerea

expresiei "corecte" în funcţie de situaţie, de vârsta şi sexul vorbitorilor, de gradul de rudenie sau de familiaritate

etc. În loc să încercăm să descriem toate "regulile" posibile, menţionăm că de multe ori şi maghiarii au dificultăţi

în alegerea adresării "corecte" şi "regulile" neoficiale se şi schimbă cu timpul. De exemplu, cu două generaţii în

urmă, în majoritatea familiilor copiii se adresau părinţilor la persoana a III-a, dar azi, aproape toţi spunem

părinţilor te (tu). În limba uzuală, ca o consecinţă a globalizării, se pare că folosim tot mai des "tu", uitând de

formele de politeţe - un fenomen neagreat de purişti :)

Regula care merită deci învăţată este numai că în forma de politeţe folosim verbul la persoana a III-a.

Menţionăm o caracteristică neobişnuită a limbii maghiare legată de numele de persoane: atât în scris cât şi oral

numele de familie precedă "prenumele". De ex. la "Kovács István", Kovács este numele de familie şi István

"prenumele". O explicaţie detaliată găsim pe wikipedia. Dacă un nume maghiar apare într-un context de limbă

engleză sau română, de multe ori se foloseşte ordinea "obişnuită" din aceste limbi, adică prenumele scris primul.

Din această cauză pot apărea uneori confuzii.

Poate doriţi să exersaţi pronunţarea expresiilor învăţate până acum şi să le auziţi din mai multe surse. Urmăriţi

link-urile de mai jos către videoclipuri. Probabil că majoritatea cuvintelor şi expresiilor vă vor fi cunoscute.

Videoclipurile nu sunt făcute de noi, ele sunt disponibile liber pe internet. Textele sunt traduse în engleză.

Până acum am învăţat despre formulele de adresare şi despre ordinea numelor. În continuare vedem câteva

expresii des folosite în scrisori şi pe cărţi poştale.

Expresii de deschidere:

Kedves ... Dragă ...

Exemple:

Kedves Zoli!

Kedves Anna!

sau în mod formal:

Kedves ... úr/asszony

lit. "Dragă domnule/doamnă ... "

sau şi mai politicos:

Tisztelt ... úr/asszony

Stimate domnule/doamnă ...

Exemplu:

Tisztelt Kovács úr!

Tisztelt tanár úr!

Stimate domnule Kovács!

Stimate domnule profesor!

formule mai simple:

Jó napot/estét

Bună ziua/seara

sau cu persoane cu care ne tutuim:

Szia/ Szervusz/ Hahó

Salut

Expresii de încheiere:

Tisztelettel Cu stimă

Üdvözlettel Salutări (lit. "cu salutare")

Szívélyes üdvözlettel Salutări cordiale (rar folosit)

Szeretettel Cu drag (din szeretet "iubire")

Minden jót Toate cele bune

Köszönettel Cu mulţumiri (dacă este cazul)

Kellemes napot O zi bună/plăcută

További szép napot O zi frumoasă în continuare

Kellemes hétvégét Un weekend plăcut (din hét "săptămână", vég "sfârşit")

Iată câteva urări cu ocazia sărbătorilor sau a altor zile speciale:

Explicaţii:

Kellemes Karácsonyi Ünnepeket lit. "Sărbători de Crăciun plăcute", ünnep "sărbătoare"

Boldog Karácsonyt (kívánok) Crăciun fericit (doresc), Karácsony Crăciun, cu -t-ul acuzativului la sfârşit

Boldog Új Évet An nou fericit, boldog "fericit", új "nou", év "an", -(e)tsemnul acuzativului

Boldog Új Esztendőt An nou fericit, esztendő "an" (cuvânt mai vechi)

születésnap zi de naştere, születés "naştere", nap "zi"

névnap zi onomastică, név "nume"

Húsvéti Ünnepek Sărbătorile de Paşte

Gratulálok Felicitări (lit. "te felicit")

Cuvinte noi:

remélem "sper"

hamarosan "în curând"

találkozunk "ne întâlnim"

Exerciţii

1. Adresaţi-vă rând pe rând unor persoane cu statute diferite, după exemplu:

Infinitivul

verbului

Conjugare

(la

singular)

Prieten(ă)

Subordonat

ierarhic

cu care nu sunteţi

la pertu

Superior ierarhic

cu care nu sunteţi

la pertu

Bunica/bunicul unui

prieten

csinálni"a

face"

(én)

csinálok

(te) csinálsz

(ő) csinál

Te mit

csinálsz? Maga mit csinál? Ön mit csinál? Mit tetszik csinálni?

lenni "a fi"

(én) vagyok

(te) vagy

(ő) van

Te hogy ...? Maga hogy ...? Ön hogy ...? Hogy ...?

enni "a

mânca"

(én) eszem

(te) eszel

(ő) eszik

Te mit ...? Maga mit ...? Ön mit ...? Mit ...?

olvasni "a

citi"

(én)

olvasok

(te) olvasol

(ő) olvas

Te mit ...? Maga mit ...? Ön mit ...? Mit ...?

jönni "a

veni"

(én) jövök

(te) jössz

(ő) jön

Te ...? Maga ...? Ön ...? ...?

2. Scrieţi o carte poştală (1-2 propoziţii) unui prieten/unei prietene cu ocazia sărbătorilor de Paşte şi unei

cunoştinţe în vârstă cu ocazia zilei de naştere.

În sfârşit, o mulţime de feluri de a exprima că nu înţelegem ceva (foarte utile când învăţăm o limbă):

Mi? sau Mit? Ce?

Hogy? sau Hogyan? Cum?

Tessék? Poftiţi?

Hogy mondtad? Cum ai spus?

Hogy mondta? Cum aţi spus?

Nem értem. Nu înţeleg.

Elnézést, nem értem. Mă scuzaţi, nu înţeleg.

Elnézést, hogy mondta? Mă scuzaţi, cum aţi spus?

Bocsánat, hogy mondta? Scuze, cum aţi spus?

Bocs, hogy mondtad? Nem értem. Scuze (informal), cum ai spus? Nu înţeleg.

Lecţia 4. Hol vagyunk? Unde suntem?

În această lecţie vom învăţa câteva cuvinte care exprimă relaţii în spaţiu. Totodată vom învăţa multe substantive

noi. Mai întâi însă facem cunoştinţă cu un concept gramatical foarte simplu: articolul hotărât şi cel nehotărât.

Articolul hotărât

În limba maghiară, spre deosebire de limba română, articolul hotărât nu este pus la sfârşitul substantivului, ci

înaintea sa (ca "the" în engleză). Articolul hotărât are două forme: "a" (dacă substantivul începe cu o consoană)

şi "az" (dacă prima literă a substantivului este o vocală).

Articolul nehotărât

Ca şi în limba română, articolul nehotărât este de fapt numeralul "1": "egy" (un/o)

Deoarece în maghiară nu există gen gramatical, articolul nu are forme de gen masculin şi feminin.

Astfel: a lány (fata), a fiú (băiatul), egy lány (o fată), egy fiú (un băiat)

Exemple:

egy macska o pisică a macska pisica

egy kutya un câine a kutya câinele

egy ház o casă a ház casa

egy felhő un nor a felhő norul

egy fiú un băiat a fiú băiatul

egy lány o fată a lány fata

egy gyermek/gyerek un copil a gyermek/gyerek copilul

egy ember un om az ember omul

egy óra un ceas / o oră az óra ceasul / ora

egy asztal o masă az asztal masa

egy ajtó o uşă az ajtó uşa

Să învăţăm acum câteva cuvinte referitoare la relaţiile în spaţiu dintre obiecte sau persoane:

fölött/felett peste / deasupra

alatt sub

mellett lângă

között între

előtt în faţa

mögött în spatele

Aceste cuvinte se folosesc ca "postpoziţii" (după substantiv) şi substantivul nu se modifică în niciun fel:

a fa mellett lângă copac

a fiú előtt în faţa băiatului

az ég alatt sub cer

a víz alatt sub apă

a felhők fölött deasupra norilor

a ház mögött în spatele casei

az emberek között între oameni

Putem întreba despre locaţia obiectelor sau persoanelor cu "hol" (unde) şi verbul "a fi":

Hol vagy? Unde eşti?

Hol vagyunk? Unde suntem?

Hol van a kutya? Unde este câinele?

Hol a kutya? Unde este câinele?

Hol van a lány? Unde este fata?

Hol van Judit? Unde este Judit?

Hol van egy orvos? Unde este un medic?

Hol vagytok? Unde sunteţi (voi)?

Hol vannak a lányok? Unde sunt fetele?

És a fiúk hol vannak? Iar băieţii unde sunt?

Hol vagytok, fiúk? Unde sunteţi, băieţi?

Hol vagy, István? Unde eşti, István?

Ön hol van? Dumneavoastră unde sunteţi?

Segítség, hol vagyok? Ajutor, unde sunt?

Din exemplele de mai sus observăm că la plural articolul hotărât are aceeaşi formă ca şi la singular (deşi nu am

învăţat încă pluralul substantivelor):

a lányok fetele, a felhők norii

La plural nu există articol nehotărât.

Răspunsul la întrebările de tipul "unde este..." îl putem formula în felul următor:

A kutya az asztal alatt van Câinele este sub masă

A kutya az ajtó előtt van Câinele este în faţa uşii

Én az iskola előtt vagyok. Sunt în faţa şcolii

Atât pentru această lecţie. Am învăţat despre articolul hotărât şi cel nehotărât, şi despre postpoziţiile care

exprimă relaţii în spaţiu. În exerciţiile următoare recapitulăm cele învăţate şi construim propoziţii simple.

Încercaţi la câte dintre întrebări reuşiţi să răspundeţi corect din prima, eventual scrieţi în comentarii ce

scor obţineţi la cele două exerciţii (din maximum 15+15 = 30).

Helyes! Corect!

Jó! Bine!

Nagyon jó! Foarte bine!

Igen! Da!

sau

Nem helyes Incorect

Hibás Greşit

Nem jó! Nu-i bine!

Nem! Nu!

Lecţia 5. A színek. Culorile.

fehér (alb)

sárga (galben)

narancs(sárga) (portocaliu)

kék (albastru)

lila (violet)

piros (roşu)

rózsaszín (roz)

zöld (verde)

barna (maro)

szürke (gri)

fekete (negru)

Putem forma noi cuvinte cu ajutorul lui világos (deschis) si sötét (închis), de exemplu:

világoskék világoszöld

sötétkék sötétzöld

Un cuvânt interesant al limbii maghiare este vörös care reprezintă culoarea roşie, la fel ca piros, pentru maghiari

însă unele lucruri sunt piros, altele vörös. O explicaţie posibilă este că vörös (folosit mai rar decât piros) se

referă de obicei la obiecte "organice", şi se mai foloseşte în cazuri în care culoarea roşie are o semnificaţie

simbolică sau o încărcătură emoţională. "Piros", în schimb, este neutru, semnificând "doar" culoarea roşie.

Cu următoarele cuvinte folosim vörös (unele sunt compuse):

vörösbor vin roşu

unele plante:

o vöröshagyma ceapă roşie

o vöröskáposzta varză roşie

unele animale:

o vöröshangya furnică roşie

o vörös róka vulpe roşcată

vörös csillag stea roşie

Vöröskereszt Crucea Roşie

Vöröshadsereg Armata Roşie

Vörös-tenger Marea Roşie

vörös haj păr roşcat (dar dacă este vopsit în roşu, poate fi şi piros)

vörös szakáll barbă roşcată

vörös nap soarele (când apune)

Pot fi şi piros, şi vörös:

piros/vörös rózsa trandafir roşu

piros/vörös zászló steag roşu

piros/vörös vér sânge roşu

piros/vörös arc faţă roşie

piros/vörös orr nas roşu

piros/vörös fül ureche roşie

Să formăm acum propoziţii simple pe baza imaginii următoare:

A fű zöld. Iarba este verde.

Az ég kék. Cerul este albastru.

A felhő szürke. Norul este gri.

A sárkány lila. Zmeul este violet.

...

Observăm încă o dată că la persoana a 3-a verbul "a fi" este ascuns:

A macska fekete Pisica este neagră

dar la celelalte persoane verbul este prezent:

Én szürke vagyok Eu sunt gri.

Când nu apare explicit verbul "a fi", ordinea cuvintelor este decisivă:

A macska fekete Pisica este neagră

dar A fekete macska înseamnă numai "Pisica neagră", de ex. într-o propoziţie completă:

A fekete macska beteg. Pisica neagră este bolnavă.

Un alt exemplu:

Az alma piros. Mărul este roşu.

A piros alma a fa alatt van. Mărul roşu este sub pom.

Să vorbim acum despre pluralul substantivelor, un subiect pe care l-am amânat până acum. După cum probabil

aţi ghicit deja, pluralul se formează cu "k", ca în exemplul din titlu:

szín (culoare)

színek (culori)

Ca şi cu "t"-ul cazului acuzativ, câteodată adăugăm o vocală de legătură înainte de"k", şi sunt cazuri în care se

modifică şi cuvântul de bază. Pentru a explica acest fenomen, trebuie să menţionăm armonia vocalelor, ceea ce

ne va fi de folos la toate sufixele pe care vom învăţa de acum încolo.

Armonia vocalelor Vocalele din limba maghiară se pot grupa în următoarele 3 categorii:

1. a á o ó u ú (vocale posterioare)

2. e é i í (vocale anterioare nerotunjite)

3. ö ő ü ű (vocale anterioare rotunjite)

De obicei, vocale de tip 1 nu apar împreună cu vocale de tip 2, dar mai ales de tip 3 în acelaşi cuvânt, excepţii

fiind unele cuvinte compuse sau cuvinte împrumutate din alte limbi.

Când alipim un sufix la un cuvânt, sufixul trebuie să se armonizeze cu cuvântul de bază, adică să conţină

vocale din aceeaşi categorie, aceleaşi reguli fiind valabile şi pentru vocalele de legătură.

Majoritatea sufixelor au două variante, una cu vocală de tip 1, cealaltă cu vocală de tip 2, care se aplică şi

cuvintelor cu vocale de tip 3. Dacă cuvântul este "mixt", atunci primeşte, în general, varianta de sufix de tip

1. Unele sufixe au şi o a treia variantă pentru cuvinte de tip 3. La cuvintele compuse se iau în considerare

vocalele din ultimul component.

[mai multe informaţii găsiţi aici]

Pluralul substantivelor se formează în felul următor:

1. Dacă cuvântul se termină într-o vocală, alipim un "k", iar dacă ultima vocală este "a" sau "e", aceasta

se lungeşte, devenind "á" sau "é".

Exemple:

fiú băiat - fiúk băieţi

tű ac - tűk

hajó vapor - hajók

felhő nor - felhők

kutya câine - kutyák

macska pisică - macskák

este seară - esték

egyetemista student/studentă - egyetemisták

ajtó uşă - ajtók

autó automobil - autók

kapu poartă - kapuk

2.

Există şi câteva exceptii:

szó cuvânt - szavak

ló cal - lovak

tó lac - tavak

3.

4.

5.

6. Dacă cuvântul se termină într-o consoană, iar vocala din ultima silabă a cuvântului este de tipul 1. (a á o

ó u ú), alipim "-ok" sau "-ak".

Exemple:

lány fată - lányok fete

barát prieten - barátok

tanár profesor - tanárok

ablak fereastră - ablakok

határ hotar - határok

mókus veveriţă - mókusok

váll umăr - vállak

angol englez - angolok

7.

În unele cazuri ultima vocală din cuvânt se scurtează:

madár pasăre - madarak

kút fântână - kutak

nyúl iepure - nyulak

8.

9.

10.

11. Dacă cuvântul se termină într-o consoană, iar vocala din ultima silabă este de tipul 2. (e é i í), alipim "-

ek".

Exemple:

gyerek copil - gyerekek copii

ember om - emberek

hír ştire - hírek

szék scaun - székek

gép maşină - gépek

12.

Observăm şi aici scurtarea ultimei vocale în unele cazuri (sunt cuvinte în care această vocală chiar

dispare):

egér şoarece - egerek

kerék roată - kerekek

telek teren - telkek

13.

Sunt şi excepţii (unde pluralul se formează cu "-ok" sau "-ak"):

zsír grăsime - zsírok grăsimi

nyíl săgeată - nyilak săgeţi

14.

15.

16. Dacă cuvântul se termină într-o consoană, iar vocala din ultima silabă este de tipul 3. (ö ő ü ű),

alipim "-ök".

Exemple:

ismerős cunoştinţă - ismerősök

erőd fortăreaţă - erődök

hős erou - hősök

gyümölcs fruct - gyümölcsök

17.

Aici avem multe excepţii unde pluralul se formează cu "-ek":

fül ureche - fülek

felnőtt adult - felnőttek

könyv carte - könyvek

18.

19.

Observaţii:

O altă abordare a problemei pluralului găsiţi pe Wikipedia.

Deoarece există multe excepţii de la aceste reguli, ele nu trebuie neapărat memorizate. Cu exerciţii,

după o vreme veţi dezvolta o intuiţie despre această "armonie a vocalelor" şi veţi "ghici" uşor vocala

potrivită pentru un sufix. Chiar dacă greşiţi forma sufixului, veţi fi înţeleşi de partenerul de dialog.

Cuvintele care au forme similare la singular, de obicei au forme similare şi la plural, ceea ce ajută

învăţarea.

De ex. arc (faţă) - arcok şi harc (luptă) - harcok.

De obicei, cazul acuzativ (pe care l-am învăţat în lecţia 1) se formează cu aceleaşi vocale de legătură ca

şi pluralul (cu "t" în loc de "k").

Astfel, la acuzativ:

nyulat, kutat, fiút, ablakot, madarat etc. De ex. Láttam egy madarat (Am văzut o pasăre).

Există câteva excepţii în care cazul acuzativ nu are vocală de legătură înaintea lui "t", pe când pluralul

are totdeauna această vocală.

Exemple:

hír ştire, hírt ştire (acuzativ), hírek ştiri

lány fată, lányt fată (acuzativ), lányok fete

Putem observa semnul pluralului şi la pronume:

ő el/ea - ők ei/ele

ez acest(a)/această/aceasta, az acel(a)/ace(e)a - ezek aceste, azok acele

ki? cine?, mi? ce? - kik? mik? cine? ce? (plural)

La fel şi "t"-ul cazului acuzativ:

őt el/ea (acuzativ)

ezt acest(a)/această/aceasta (acuzativ), azt acel(a)/ace(e)a (acuzativ)

kit? mit? cine? ce? (acuzativ)

Pluralul adjectivelor se formează foarte similar cu cel al substantivelor, cu puţine excepţii:

Nu se foloseşte forma -ök, şi în cazul vocalelor de tip 3. avem -ek (exemplu:vörös - vörösek)

Uneori se pune -ok, -ak sau -ek, chiar dacă cuvântul se termină într-o vocală

(exemplu: amerikai (american) - amerikaiak)

Exemple:

fehér - fehérek

sárga - sárgák

kék - kékek

lila - lilák

piros - pirosak

zöld - zöldek

barna - barnák

szürke - szürkék

fekete - feketék

magas (înalt) - magasak

alacsony (scund) - alacsonyak

kövér (gras) - kövérek

sovány (slab) - soványak

gazdag (bogat) - gazdagok

szegény (sărac) - szegények

jó (bun) - jók

rossz (rău) - rosszak

În legătură cu pluralul, limba maghiară are nişte ciudăţenii. Adjectivul se acordă la plural cu subiectul propoziţiei

numai dacă este nume predicativ. Dacă este atribut adjectival, rămâne la singular. În unele cazuri şi substantivul

este la singular, deşi are sens de plural, şi tocmai când este precedat de o exprimare a cantităţii.

Să vedem câteva exemple de folosire a pluralului:

Exemplu 1.

A fák zöldek. Copacii sunt verzi.

(Nume predicativ: adjectivul este la plural.)

Exemplu 2.

A kertben fák vannak. În grădină sunt copaci.

(Substantivul este la plural.)

Exemplu 3. (*diferit de limba română)

A kertben zöld fák vannak. În grădină sunt copaci verzi.

(Atribut: adjectivul este la singular, deşi substantivul este la plural.)

Exemplu 4. (*diferit de limba română)

A kertben három fa van. În grădină sunt trei copaci.

(Dacă avem un numeral, substantivul nu mai este la plural.)

Exemplu 5. (*diferit de limba română)

A kertben három zöld fa van. În grădină sunt trei copaci verzi.

(La fel ca ex. 4., dar cu adjectiv.)

Dacă un cuvânt este la plural şi în cazul acuzativ, adăugăm prima dată sufixul pluralului, apoi sufixul cazului

acuzativ.

Exemple:

"Látom a házakat." Văd casele.

"Elhoztad a gyerekeket?" Ai adus copiii?

ház casă

házak case

házakat case (acuzativ)

a házakat casele (acuzativ, cu articol hotărât)

gyerek copil

gyerekek copii

gyerekeket copii (acuzativ)

a gyerekeket copiii (acuzativ, cu articol hotărât)

În această lecţie am învăţat numele culorilor, şi am explicat cum se formează cazul acuzativ şi pluralul

substantivelor şi al adjectivelor. Semnul pluralului este (-k), iar semnul cazului acuzativ este (-t). În multe

cazuri adăugăm o vocală de legătură care se armonizează cu vocalele din cuvântul de bază. Am văzut

nişte exemple de folosire a acestor forme.

Lecţia 6. Hány óra? Cât e ceasul?

În această lecţie vom învăţa despre numere, precum şi despre noţiuni de timp în limba maghiară. Să începem cu

numerele:

0 - nulla/zéró

1 - egy

2 - kettő/két (explicaţia mai jos)

3 - három

4 - négy

5 - öt

6 - hat

7 - hét

8 - nyolc

9 - kilenc

10 - tíz

Între 11 şi 19, numerele se formează cu tizen- (aproximativ ca "spre zece" în română) şi cifra unităţilor:

11 - tizenegy

12 - tizenkettő

13 - tizenhárom

14 - tizennégy

15 - tizenöt

16 - tizenhat

17 - tizenhét

18 - tizennyolc

19 - tizenkilenc

Între 21 şi 29, numerele se formează cu huszon- (ca "douăzeci-şi" în română) şi cifra unităţilor:

20 - húsz

21 - huszonegy

22 - huszonkettő

23 - huszonhárom

24 - huszonnégy

25 - huszonöt

26 - huszonhat

27 - huszonhét

28 - huszonnyolc

29 - huszonkilenc

Între 31 şi 39, numerele se formează cu harminc- ("treizeci") şi cifra unităţilor:

30 - harminc

31 - harmincegy

...

38 - harmincnyolc

39 - harminckilenc

Începând cu 40, numerele se formează după următorul sistem:

cifra zecilor (eventual cu o vocală scurtată) + -van sau -ven (după regula armoniei vocalelor) + cifra unităţilor

40 - negyven

41 - negyvenegy

42 - negyvenkettő

49 - negyvenkilenc

50 - ötven

60 - hatvan

70 - hetven

80 - nyolcvan

85 - nyolcvanöt

88 - nyolcvannyolc

90 - kilencven

97 - kilencvenhét

99 - kilencvenkilenc

Numerele de 3 cifre se spun în felul următor:

numărul sutelor (dacă este 1, se omite) + száz (o sută) + restul cifrelor

Numerele mai mari se formează cu ezer (o mie) şi millió (un milion), în mod similar ca în limba română.

100 - száz

156 - százötvenhat

200 - kétszáz

300 - háromszáz

400 - négyszáz

446 - négyszáznegyvenhat

789 - hétszáznyolcvankilenc

900 - kilencszáz

999 - kilencszázkilencvenkilenc

1000 - ezer

2000 - kétezer

10 000 - tízezer

20 000 - húszezer

26 000 - huszonhatezer

100 000 - százezer

1 000 000 - egy millió

2 000 000 - két millió

135 798 642 - százharmincötmillió-hétszázkilencvennyolcezer-hatszáznegyvenkettő

Aţi observat că numărul 2 (kettő) mai are o formă: két. Aceasta se foloseşte de obicei când numeralul are funcţia

de atribut:

két gyermek doi copii.

Observăm aceeaşi formă în construcţiile kétmillió, kétezer, kétszáz, etc. Folosimkét în aceste cazuri şi dacă

apare după alte cifre:

12 - tizenkettő, dar

12 óra - tizenkét óra (ora 12) şi nu tizenkettő óra, sau

72 ember - hetvenkét ember (72 oameni)

Mai recent, mai ales în Ungaria, se foloseşte kettő în loc de két în cazuri în care există riscul unei confuzii

cu hét (7), de exemplu când vorbim la telefon sau când este vorba despre sume de bani. De exemplu am putea

spune tizenkettő-ezer în loc de forma "corectă" tizenkétezer. Din motive similare câteodată (mult mai rar) se

spune hetes în loc de hét, pentru a reduce riscul unei confuzii. De exemplu, putem auzi în emisiuni TV hetes-

száz în loc de hétszáz (700).

În această imagine observăm următoarele:

Forma két în loc de kettő, când numeralul are funcţia de atribut.

Substantivul rămâne la singular, când cantitatea este explicit exprimată de numeral (aşa cum am văzut

şi în lecţia 5). Aşadar, spunem két virág, şi nukét virágok. Substantivul rămâne la singular, chiar dacă

apar şi alte cuvinte după numeral: két szép virág (două flori frumoase). Fără numeral, substantivul

trebuie pus la plural: szép virágok (flori frumoase).

Acest efect al numeralului se transmite şi la verb: A fa alatt két virág van(Sub copac sunt două flori).

Observaţi că am spus van, adică forma la singular a verbului "a fi", deşi este vorba despre mai multe

flori. Fără numeral ar fi: A fa alatt virágok vannak (Sub copac sunt flori). Verbul se acordă deci în

număr cu substantivul. Pare poate un pic complicat, dar ideea este doar că dacă cantitatea este deja

exprimată prin numeral, ea nu mai trebuie semnalată în alte forme.

Să punem acum întrebări despre numere şi cantităţi:

Hány? Cât(ă), Câţi/Câte?

Mennyi? Cât(ă), Câţi/Câte?

Folosim Hány? pentru obiecte numărabile, iar Mennyi? pentru cantităţi, de exemplu dintr-un anumit material.

Diferenţa este similară ca între "how many?" şi "how much?" în engleză.

Alte exemple:

-Hány ház van itt?

-Öt.

-És ott hány van?

-Ott három ház van.

-Mennyi víz van itt?

-Ötven liter.

-Mennyi pénzt kérsz?

-Száz lejt.

-Mennyit?

-Százat.

-Câte case sunt aici?

-Cinci.

-Iar acolo câte sunt?

-Acolo sunt trei case.

-Câtă apă este aici?

-Cincizeci de litri.

-Câţi bani vrei [lit. ceri]?

-O sută de lei.

-Cât?

-O sută.

Observaţii:

Numeralele pot fi şi ele la cazul acuzativ, ceea ce se marchează la fel ca la substantive.

Astfel: négy - négyet, öt - ötöt, hét - hetet, nyolc - nyolcat, száz -százat, ezer - ezret, etc.

Într-o expresie mai lungă doar substantivul se pune la acuzativ - dacă este prezent. În lipsa

substantivului numeralul poate să preia acest rol. Chiar dacă avem mai multe adjective, doar

substantivul trebuie pus la acuzativ: Mit látsz? Három szép, sárga virágot. (Ce vezi? Trei flori

frumoase, galbene.)

Pronumele hány/mennyi pot fi şi ele la cazul acuzativ.

Cu hány/mennyi putem întreba despre timp:

Hány óra? Cât e ceasul?

Mennyi az idő? Cât e ceasul? [lit. Cât e timpul?]

Cel mai uşor putem răspunde în felul următor:

... óra, ... perc. Ora ..., ... minute.

Exemple:

Tizenkét óra, huszonhat perc.

Tizenegy óra és öt perc.

Hét óra.

Most öt óra van.

Pontosan hét óra.

Ora 12, 26 minute.

Ora 11 şi 5 minute.

Ora 7.

Acum este ora 5.

(Este) exact ora 7.

Putem spune şi ora 17, ora 20, etc., dar în limba de zi cu zi, folosim mai mult expresiile de tip:

Hajnali 4 óra.

Reggel 7 óra.

Délelőtt 11 óra.

Dél.

Délután 4 óra.

Este 8 óra.

Éjjel 1 óra.

4 în zori.

7 dimineaţa.

11 dimineaţa [lit. înainte de prânz].

Prânz.

4 după-amiaza.

8 seara.

1 noaptea.

Ca şi în limba română, există expresii mai practice (uneori aproximative) pentru a spune ora curentă, după cum

vedeţi din exemple:

fél

negyed

háromnegyed

jumătate

sfert

trei sferturi

Fél kilenc Opt jumate

Atenţie! maghiarii spun "jumătate-nouă" când este 8:30. Logica este similară cu cea din limba germană, adică

ora nouă este numai "pe jumătate plină".

Negyed öt Patru şi un sfert

Atenţie! ca şi în cazul lui "fél", negyed 5 [lit. "sfert 5"] înseamnă de fapt "patru şi un sfert".

Háromnegyed öt Literal înseamnă "trei-sferturi-cinci", adică "5 fără un sfert".

múlt

múlva

lesz

perccel

múlt ... perccel

lesz ... perc múlva

trecut

peste

va fi

cu minute

trecut cu ... minute

va fi peste ... minute [lit. "va fi ... minute peste"]

Exemple:

5 múlt 13 perccel (5:13)

9 óra múlt 5 perccel (9:05)

4 perccel múlt 10 óra (10:04)

kilenc lesz tíz perc múlva (8:50) 9 fără 10 minute [lit. "nouă va fi zece minute peste"]

hét perc múlva 6 (5:53)

Fél 6 múlt tíz perccel

Háromnegyed 8 lesz 3 perc múlva

Putem întreba despre timp şi cu:

Mikor? Când?

Hánykor? La ce oră? [lit. La cât?]

Hány órakor? La ce oră?

Sufixul -kor este deci similar cu prefixul "la" din limba română, folosit însă numai când e vorba despre timp. De

exemplu:

öt órakor (la ora cinci)

ötkor (la cinci)

fél ötkor (la patru jumate)

délután háromkor (la trei după-amiaza)

Vedeţi următorul dialog:

-Hány órakor jösz?

-Este fél hétkor.

-És mikor mész?

-Hétkor.

-La ce oră vii?

-La şase jumate seara.

-Şi când pleci?

-La şapte.

O altă formulare este posibilă cu előtt (înainte) şi után (după):

két perccel éjfél előtt (23:58)

egy perccel tizenegy óra után (11:01)

fél hat után hét perccel (5:37)

fél előtt két perccel (?? nu se specifică ora, "jumate fără două minute")

este kilenc után tíz perccel (21:10)

Vocabular referitor la timp (câteva dintre cuvinte aţi întâlnit deja în lecţiile trecute):

idő

perc

... perccel

másodperc

timp

minut

cu ... minute

secundă

múlt

lesz

előtt

után

dél

délelőtt

délután

éjfél

hajnal

reggel

este

trecut

va fi

înainte (atât în spaţiu cât şi în timp)

după (atât în spaţiu cât şi în timp)

prânz

înainte de prânz

după-amiază

miezul nopţii

zori

dimineaţa

seara

ma

tegnap

holnap

holnapután

tegnapelőtt

sok

most

pontosan

már

még

astăzi

ieri

mâine

poimâine

alaltăieri

mult(ă)

acum

exact

deja

încă

Zilele săptămânii:

hétfő kedd szerda csütörtök péntek szombat vasárnap

Lunile anului:

januá

r

februá

r

márci

us

áprili

s

máju

s

júniu

s

júliu

s

auguszt

us

szeptemb

er

októbe

r

novemb

er

decemb

er

În sfârşit, cele patru anotimpuri, cu ilustraţii corespunzătoare din cărţile de joc ungureşti.

Tavasz Primăvară

Nyár Vară

Ősz Toamnă

Tél Iarnă

Lecţia 7. Hova mész? Unde mergi?

În această lecţie învăţăm despre relaţii în spaţiu exprimate cu ajutorul sufixelor. După aceea învăţăm câteva

verbe simple şi conjugarea lor la prezent. Multe dintre aceste concepte le-am întâlnit deja în exemplele din

lecţiile trecute, dar acum le vom explica mai detaliat, ele fiind foarte utile şi des folosite. Această lecţie este puţin

mai lungă ca de obicei, poate e mai bine s-o parcurgeţi în două bucăţi.

Să începem cu relaţiile în spaţiu. Ne referim la acele relaţii care în limba română sunt exprimate cu prepoziţiile

"la", "pe", "din", "în" etc. În maghiară în loc de prepoziţii folosim ori postpoziţii scrise separat

(mellett "lângă", alatt "sub" etc. aşa cum am învăţat în lecţia 4) ori sufixe alipite substantivului. Poate că aţi

observat deja câteva dintre aceste sufixe în lecţiile trecute:

A kertben virágok vannak. În grădină sunt flori.

În acest exemplu substantivului kert "grădină" i-am alipit sufixul -ben, ca să obţinem kertben "în grădină".

Sufixele sunt foarte numeroase (chiar şi numai cele care se referă la relaţii în spaţiu), aşa că încercăm să le

prezentăm într-o ordine logică. Trebuie să începem însă cu o explicaţie puţin mai filozofică:

În maghiară există un sistem triplu de exprimare a locului, pornind de la trei întrebări de bază care se pot pune

pentru un complement de loc:

Honnan? "De unde?"

Hol? "Unde?"

Hova? "Încotro?"

În limba română putem folosi "unde" şi pentru cazul al treilea, ca în titlul acestei lecţii: "Unde mergi?". În

maghiară însă hol şi hova nu se pot interschimba. Dacă verbul exprimă deplasarea către un anumit loc,

întrebarea este hova?, iar dacă verbul nu exprimă nicio deplasare, complementul răspunde la întrebarea hol?. Să

învăţăm pe rând acum trei grupuri de câte trei sufixe care exprimă locul:

1. Sufixe cu înţelesul "în" şi "din".

Unul din sufixe exprimă situaţia de a se afla în interiorul unui obiect, altul de a veni din interiorul obiectului,

iarăşi altul de a se îndrepta către interiorul acestuia.

După cum observaţi, avem două forme diferite pentru fiecare sufix. Alegerea între ele se face conform regulii

armoniei vocalice, învăţată în lecţia 5. Dacă în cuvântul de bază sunt numai vocale posterioare (a, á, o, ó, u, ú),

sau vocale posterioare şi vocale anterioare (e, é, i, í, ö, ő, ü, ű), folosim prima formă, dacă sunt numai vocale

anterioare, folosim varianta a doua.

Astfel spunem:

de la cuvântul de bază doboz "cutie": dobozból "din cutie", dobozban "în cutie" (în interiorul acesteia,

fără deplasare spre acel interior), dobozba "în cutie" (spre interiorul acesteia),

dar

de la cuvântul de bază erdő "pădure": erdőből "din pădure", erdőben "în pădure", erdőbe "în pădure"

(spre interiorul acesteia).

Avem nevoie acum de cel puţin două verbe pentru a construi nişte exemple:

(én) jövök (eu) vin

(én) megyek (eu) merg

(te) jössz (tu) vii

(te) mész (tu) mergi

Honnan jössz?

- Az iskolából (jövök).

- A városból.

- Az erdőből.

- Amerikából.

- Az üzletből.

De unde vii?

- (Vin) de la şcoală (lit. "din şcoală").

- Din oraş.

- Din pădure.

- Din America.

- Din magazin.

Ne putem da seama uşor care este cuvântul de bază, tăind sufixul -ból/-ből. Observăm şi aici acelaşi fenomen ca

în cazul sufixului acuzativului sau al pluralului din lecţiile trecute: dacă cuvântul de bază se termină în a sau e,

această vocală se lungeşte, devenind á, respectiv é. Astfel:

iskola -> iskolából

Amerika -> Amerikából.

Să vedem exemple şi pentru celelalte direcţii:

Hol vagy?

- Az iskolában (vagyok).

- A városban.

- Az erdőben.

- Romániában.

- Az üzletben.

Unde eşti?

- (Sunt) la şcoală (lit. "în şcoală").

- În oraş.

- În pădure.

- În România.

- În magazin.

Hova mész?

- Az iskolába (megyek).

- A városba.

- Az erdőbe.

- Angliába.

- Az üzletbe.

Unde mergi?

- (Merg) la şcoală (lit. în şcoală).

- În oraş.

- În pădure.

- În Anglia.

- În magazin.

2. Sufixe cu înţelesul aproximativ "pe" şi "de pe".

Aceste sufixe exprimă de cele mai multe ori ideea că un obiect se află aşezat pe alt obiect, se deplasează / este

deplasat ca să fie pe alt obiect sau se deplasează / este deplasat de pe alt obiect.

În cazul lui -ról/-ről şi -ra/-re avem două forme, în funcţie de armonia vocalică, precum în cazul precedent. În

cazul lui -n, avem o situaţie similară cu -t-ul acuzativului sau -k-ul pluralului: dacă cuvântul se termină în

vocală, alipim doar acestn, dacă cuvântul se termină în consoană, avem nevoie şi de o vocală de legătură, care se

armonizează cu cuvântul de bază (şi care de obicei e aceeaşi ca la plural). Astfel în cazul cuvintelor de bază

terminate în consoană, avem trei forme posibile: -on/-en/-ön. Ultima variantă se foloseşte pentru cuvintele de

bază la care cel puţin ultima vocală este ö, ő, ü sau ű.

Exemple:

Forma de bază "de pe" "pe" fără deplasare către acel

loc

"pe" cu deplasare spre acel

loc

mező"câmp" mezőről "de pe câmp" mezőn "pe câmp" mezőre "pe câmp"

fa"copac/pom" fáról "de pe copac" fán "pe copac" fára "pe copac"

asztal"masă" asztalról "de pe masă" asztalon "pe masă" asztalra "pe masă"

tányér"farfurie" tányérról "de pe

farfurie" tányéron "pe farfurie" tányérra "pe farfurie"

szék"scaun" székről "de pe scaun" széken "pe scaun" székre "pe scaun"

fül "ureche" fülről "de pe ureche" fülön "pe ureche" fülre "pe ureche"

3. Sufixe cu înţelesul aproximativ "la", "de la" şi "până la".

Aceste sufixe exprimă de cele mai multe ori ideea că cineva sau ceva se află în apropierea unui obiect sau a

unei persoane, se deplasează / este deplasat de la acel obiect sau acea persoană, ori se deplasează / este deplasat

ca să ajungă în apropierea acelui obiect sau acelei persoane.

În cazul lui -tól/-től "de la" şi -nál/-nél "la" avem două forme, ca de obicei. În cazul lui -hoz/-hez/-höz sunt trei

forme şi forma cu vocala corectă se alege la fel ca la sufixul -n prezentat mai sus. În termeni tehnici, diferenţiem

între vocale anterioare rotunjite sau nerotunjite, dar nu trebuie să ţineţi minte neapărat de această regulă,

încercaţi doar să dezvoltaţi o intuiţie pentru alegerea vocalei care armonizează cel mai bine cu restul cuvântului.

Detalii în lecţia 5.

Sufixul -ig nu face parte din sistemul triplu de exprimare a locului, deosebindu-se de-hoz/hez/höz prin faptul că

exprimă limita deplasării, complementul respectiv răspunzând la întrebarea meddig? "până unde?". Acest sufix

are o singură variantă.

Exemple:

A kék háztól jövök.

Most a fánál vagyok.

Az iskoláig megyek.

Az ablaknál vagyok.

Vin de la casa albastră. (lit. De la casa albastră vin.)

Acum sunt la copac.

Mă duc până la şcoală.

Sunt la fereastră.

- Honnan jössz?

- Az orvostól.

- Pétertől.

- De unde vii?

- De la medic.

- De la Péter.

- Hova mész?

- Edithez.

- Istvánhoz.

- A főnökhöz.

- A lányokhoz.

- A fiúkhoz.

- Unde mergi?

- La Edit.

- La István.

- La şef.

- La fete.

- La băieţi.

Merită menţionat că sufixele din acest grup se folosesc şi pentru a exprima noţiuni de timp:

-tól/-től "de la", de exemplu: hattól "de la şase", két órától "de la ora două"

-ig: ötig "până la cinci", fél négyig "până la trei şi jumătate" (Atenţie, nu "patru şi jumătate"!);

-hoz/-hez/-höz nu se folosesc când e vorba despre timp, şi nici -nál/-nél. Dacă vrem să spunem că ceva se

petrece la un anumit moment, folosim sufixul -kor, pe care l-am învăţat în lecţia 6, şi care se foloseşte numai

referitor la timp, de exemplu:nyolckor "la opt".

Câteodată folosim şi -ra/re "pe" când e vorba despre timp, în sensul de "până la", adică similar cu -ig, dar

accentuând şi mai mult faptul că acţiunea se termină până la momentul respectiv. De exemplu, putem

spune Háromra otthon leszek, ca o promisiune de a fi acasă cel târziu la ora trei (otthon "acasă", leszek "voi

fi").

Exemplu:

- Mikor mész iskolába?

- Fél nyolckor. Reggel nyolctól délután kettőig az

iskolában vagyok.

- Kettőkor jössz az iskolából?

- Igen. Kettőig vagyok ott. Kettőkor jövök haza.

Fél háromra otthon leszek.

- Când mergi/pleci la şcoală (lit. "în şcoală")

- La şapte jumate. De la opt dimineaţa până la două

după-amiază sunt la şcoală.

- La două vii de la şcoală?

- Da. Până la două sunt acolo. La două vin acasă. Până

la două jumate voi fi acasă.

Un cuvânt nou este haza, un adverb mai special, pentru că înseamnă "acasă", dar este folosit numai cu verbe care

exprimă deplasarea spre casă. Astfel, hazaînlocuieşte otthonhoz care nu există cu acest înţeles.

Am învăţat deci o mulţime de sufixe (mai există multe altele, dar acestea sunt poate cele mai importante). Înainte

de exerciţii, să mai facem câteva observaţii:

Am spus că primul grup de sufixe corespunde aproximativ prepoziţiilor "în" şi "din", al doilea grup

prepoziţiilor "pe" şi "de pe", iar al treilea grup corespunde lui "la" şi "de la" din limba română. Acestea

sunt sensurile principale ale sufixelor prezentate, dar folosirea în practică a celor trei grupuri nu este

totdeauna logică. De exemplu, spunem iskolában (lit. "în şcoală"), deşi în română "la şcoală" sună mai

bine. În maghiară iskolánál (lit. "la şcoală") ar însemna "la clădirea şcolii" sau "în apropierea şcolii",

iar iskolán "pe şcoală" ar însemna ceva de genul "pe acoperişul şcolii", ca în română.

Uneori alegerea sufixului corect (sau în limba română a prepoziţiei corecte) nu pare să aibă nicio

explicaţie logică. Astfel, spunem a városban "în oraş", dar a piacon "la piaţă" (lit. "pe piaţă"), sau a

postán "la poştă" (lit. "pe poştă"), oriaz egyetemen "la universitate" (lit. "pe universitate"). Aşadar,

ţineţi minte că traducerile de mai sus trebuie tratate cu suspiciune, dar ele sunt corecte suficient de

frecvent ca să merite învăţate.

În unele cazuri, sunt diferenţe subtile de înţeles în funcţie de sufixul folosit. Astfel az egyetemről

jövök (lit. "vin de pe universitate") înseamnă că am fost la universitate, adică în interiorul clădirii.

Expresia az egyetemtől jövök "vin de la universitate" înseamnă că am fost în apropierea universităţii,

de exemplu am stat cu maşina în faţa clădirii. Iarăşi, forma corectă nu este foarte intuitivă, pentru că în

primul caz mai degrabă am folosi "din", însă az egyetemből nu are niciun sens.

Unele substantive preferă deci un anumit sufix, iar altele "merg" cu alt sufix. Mai ciudat este în limba

maghiară că şi numele geografice au astfel de preferinţe, în multe cazuri chiar fără nicio explicaţie

logică.

Majoritatea ţărilor primesc -ban/-ben, -ba/-be, -ból/-ből (sens principal "în", "din"), de

exemplu Romániában vagyok "sunt în România",Romániából jövök "vin din

România", Romániába megyek "mă duc în România", în afară

de Magyarország (Magyarországon, Magyarországról"din Ungaria", Magyarországra "în

Ungaria") şi de ţările insulare (Új Zélandon, Új Zélandról, Új Zélandra)

În cazul localităţilor, situaţia este mai complicată. Cele din afara bazinului Carpaţilor primesc sufixele -

ban/-ben, -ba/-be, -ból/-ből, dar pentru cele din bazinul Carpaţilor nu există regulă. Exemple pentru

prima categorie:Bukarestben "în/la Bucureşti", Párizsba "la Paris" [lit. "în"] (cu deplasare spre acest

oraş), Londonból "de la Londra" [lit. "din"]. Exemple pentru a doua categorie: Nagyszebenben "în/la

Sibiu", Pozsonyba "la Bratislava" [lit. "în"] (cu deplasare spre), Győrből "de la Győr" [lit. "din"],

dar Budapesten "în/la Budapesta" [lit. "pe"], Kolozsvárra "la Cluj" [lit. "pe"] (cu deplasare

spre),Újvidékről "de la Novi Sad" [lit. "de pe"]. Aceste reguli ţin numai de tradiţia locului, aşa că nu vă

faceţi griji, pentru că de multe ori nici maghiarii nu ştiu forma corectă când vizitează un oraş de care nu

au auzit mai devreme.

În exemplele fiúkhoz "la băieţi" şi lányokhoz "la fete" de mai sus, vedem că aceste sufixe se pot alipi şi

substantivelor la plural (care au deja semnul pluralului, k).

Există unele diferenţe între maghiară şi română în folosirea articolelor concomitent cu sufixele,

respectiv prepoziţiile. De exemplu, în română, când se spune "mă duc la fată", nu se foloseşte articolul

hotărât, deşi substantivul este simţit ca determinat, în comparaţie cu "mă duc la o fată", unde

substantivul este clar nedeterminat, având articol nehotărât. În maghiară, articolul hotărât este prezent

dacă substantivul este simţit ca determinat (a lányhoz megyek"mă duc la fată"), dar articolul nehotărât

poate fi omis dacă substantivul este nedeterminat: (egy) lányhoz megyek "mă duc la o fată". La plural,

articolul hotărât trebuie folosit în maghiară în cazul unui substantiv determinat: a lányokhoz

megyek "merg la fete" (lit. "la fetele"). Fără articol, lányokhoz megyek, înţelesul este "mă duc la nişte

fete". Sufixele cu înţelesul "la", "de la" se pot folosi şi cu nume de persoane, aşa cum am văzut în

exemple (Péterhez). Aici, evident, nu trebuie niciun articol.

Ceea ce am învăţat până acum sunt înţelesurile cele mai concrete ale acestor sufixe, adică relaţii în

spaţiu şi timp. Ca şi prepoziţiile în limba română, aceste sufixe se pot folosi şi în sens figurat sau

metaforic, sau doar cu alte înţelesuri. Aşadar:

fából "din lemn", referindu-se la materialul de fabricaţie;

a fiúra gondolok "mă gândesc la băiat" (lit. "pe băiat")

Editről beszélek "vorbesc despre Edit" (lit. "de pe Edit")

a gyógyszertől jól vagyok "mă simt bine de la medicament"

Zoli hasonlít Istvánhoz "Zoli seamănă cu István" (lit. "la István")

Toate înţelesurile sufixelor ar fi imposibil de înşiruit, dar de multe ori ele se pot ghici din context cu

puţină experienţă, şi există şi similarităţi cu alte limbi.

Lecţia 8. Honnan jössz? De unde vii?

În această lecţie continuăm să învăţăm cuvinte care exprimă relaţii în spaţiu. După aceea învăţăm câteva verbe

simple şi conjugarea lor la prezent. Aceste forme ale verbelor le-am întâlnit deja în lecţii, dar acum le vom

explica mai detaliat, ele fiind foarte utile şi des folosite.

Să începem cu două dialoguri. Ele sunt destul de simple, încercaţi să le înţelegeţi prima dată fără să vă uitaţi la

traducerile lor. Eventual, folosiţi un dicţionar (dicţionare online găsiţi aici) sau încercaţi să ghiciţi cuvintele

necunoscute din context. Dacă vă uitaţi pe traducere, încercaţi să identificaţi cuvintele maghiare cu traducerile

lor, observaţi ordinea cuvintelor şi încercaţi să recunoaşteţi fenomenele gramaticale învăţate până acum. Mai jos

vom explica detaliat cuvintele şi regulile care se găsesc în text.

Egy nemzetközi konferencián La o conferinţă internaţională

- Szia, én Manuel vagyok.

- Szia, az én nevem Noriko.

- Melyik országból vagy?

- Japánból, a főváros mellől jövök.

- Tokió mellett élsz?

Milyen messze Tokiótól?

- Tokiótól 30 kilométerre lakom, de Tokióban

dolgozom.

- Aha.

- És te? Spanyol vagy?

- Nem, én kolumbiai vagyok, Dél-Amerikából jövök, de

spanyolul beszélek.

- Értem. És meddig maradsz a városban?

- Csak holnapig. Holnap délután utazom haza.

Te is?

- Nem, én még három napot maradok. A konferencia

után a városban töltök két napot.

- Hmm, érdekes. És mit csinálsz a városban?

- Á, csak sétálok és múzeumokat látogatok... Szeretem

a történelmet...

- Érdekes... Akkor jó szórakozást!

- Köszönöm. Viszlát!

- Salut, eu sunt Manuel.

- Servus, numele meu este Noriko.

- Din ce ţară eşti?

- Vin din Japonia, din apropierea capitalei.

- Locuieşti [Trăieşti] lângă Tokio?

Cât de departe de Tokio?

- Locuiesc la 30 de km de Tokio, dar lucrez în

Tokio.

- Aha.

- Dar tu? Eşti spaniol?

- Nu, eu sunt columbian, vin din America de Sud,

dar vorbesc în spaniolă.

- Înţeleg. Şi cât timp stai în oraş?

- Numai până mâine. Mâine după-amiază plec

[călătoresc] acasă. Şi tu la fel?

- Nu, eu mai rămân trei zile. După conferinţă

petrec două zile în oraş.

- Hmm, interesant. Şi ce faci în oraş?

- A, doar mă plimb şi vizitez muzee... Îmi

place istoria...

- Interesant... Distracţie plăcută atunci.

- Mulţumesc. La revedere!

Két kolléga a munkahelyen Doi colegi la locul de muncă

- Szia, hogy vagy?

- Kösz, minden rendben, holnap megyek

szabadságra.

- Ez igen! És mennyi időre?

- Csak egy hétre.

- Az is jó. És hova mész?

- Megyünk Olaszországba,

az egész család jön.

- Olaszországba? Jól hangzik. Rómába?

- Nem, Nápoly mellé, egy kisvárosba.

- A tengerparton van?

- Nem egészen. A tengertől tíz kilométerre. De

megyünk majd úszni minden nap.

- Az jó, azt hiszem szép idő lesz.

- Igen, reméljük.

- Biztos sok pizzát esztek majd. Na, jó kirándulást.

- Köszönöm szépen, neked jó munkát.

- Salut, ce mai faci?

- Mersi, totul e în regulă, mâine plec în concediu.

- Asta da! Pentru cât timp?

- Numai [pentru] o săptămână.

- E bine şi aşa. Şi unde te duci?

- Mergem în Italia,

vine toată familia.

- Italia? Sună bine. La Roma?

- Nu, lângă Napoli, într-un orăşel.

- E pe malul mării?

- Nu tocmai. E la zece kilometri de mare. Dar

vom merge în fiecare zi să înotăm.

- Ce bine, cred că va fi vreme frumoasă.

- Da, sperăm.

- Sigur veţi mânca multă pizza. Păi, călătorie plăcută.

- Mulţumesc frumos, ţie spor la muncă.

Explicaţii

Primul dialog

substantive şi adjective noi:

o nemzetközi "internaţional" (din nemzet "naţiune" şi közi, de la substantivul köz "loc

intermediar", de unde vine şi postpoziţia között"între" sau

cuvintele közép "mijloc", központ "centru") - observaţi că ordinea în cuvinte compuse este

aproape totdeauna inversă faţă de limba română

o konferencia "conferinţă"

o főváros "capitală" (din fő "principal" şi város "oraş")

o ország "ţară"

o múzeum "muzeu"

o történelem "istorie"

o érdekes "interesant"

formule de prezentare a propriei persoane:

o Én ... vagyok "Eu sunt ..."

o Az én nevem ... "Numele meu este ..." (din név "nume")

formule de politeţe:

o szia "salut"

o köszönöm "mulţumesc"

o jó szórakozást "distracţie plăcută"

o viszlát "la revedere (informal)"

sufixele învăţate în lecţia trecută:

o -ból/-ből — formează în principal un complement de loc din interiorul căruia se efectuează o

deplasare: országból "din ţară", Dél-Amerikából"din America de Sud"

o -tól/-től — formează în principal un complement de loc de la care, din preajma căruia se

efectuează o deplasare, dar aici exprimă locul de la care se măsoară o distanţă: Tokiótól "de

(la) Tokio"

o -ra/-re — formează în principal un complement înspre suprafaţa căruia se efectuează o

deplasare (de exemplu a házra "pe casă", adică înspre acoperişul ei), dar aici exprimă distanţa

la care se află ceva: X kilométerre "la X kilometri"

o -ban/-ben — formează în principal un complement de loc în interiorul căruia se află ceva sau

se întâmplă ceva, deci nu un interior înspre care se efectuează o deplasare: a városban "în

oraş"

construcţii referitoare la relaţii în spaţiu:

o X-tól Y km-re "la Y km de X", de exemplu Tokiótól 30 kilométerre "la 30 km de Tokio"

(ordinea cuvintelor diferită)

o Dél-Amerikából jövök "vin din America de Sud"

o Milyen messze Tokiótól? "Cât de departe de Tokio?"

o Melyik országból jösz? "Din ce ţară vii?" [literal "care ţară-din vii?"]

o Melyik országból vagy? "Din ce ţară eşti?"

o Tokió mellett "lângă Tokio", Tokió mellől "de lângă Tokio"

o haza "acasă (cu deplasare spre)"

verbe:

o lenni "a fi": vagyok "(eu) sunt", vagy "eşti" (ex. Spanyol vagy? "Eşti spaniol?", Kolumbiai

vagyok "Sunt columbian")

o élni "a trăi": élek "(eu) trăiesc"

o lakni "a locui": lakom "(eu) locuiesc", laksz "locuieşti"

o dolgozni "a lucra": dolgozom "(eu) lucrez", dolgozol "lucrezi"

o jönni "a veni": jövök "(eu) vin", jössz "vii"

o beszélni "a vorbi": beszélek "(eu) vorbesc", beszélsz "vorbeşti"

o maradni "a rămâne": maradok "(eu) rămân", maradsz "rămâi"

o utazni "a călători": utazom "(eu) călătoresc", utazol "călătoreşti"

o tölteni "a petrece timp sau a umple ceva (de ex. un pahar)": töltök két napot "(eu) petrec două

zile"

o sétálni "a se plimba": sétálok "mă plimb", sétálsz "te plimbi"

o látogatni "a vizita": látogatok "vizitez", látogatsz "vizitezi"

o szeretni "a iubi, a îndrăgi, a-i plăcea": szeretem "(eu) iubesc, îmi place" - la persoana I

singular există şi forma szeretek, folosită cu un anumit tip de complement direct sau fără

complement direct. Forma szeretemse foloseşte cu alt tip de complement direct, de exemplu

ca cel din dialog, articulat cu articol hotărât: szeretem a történelmet "îmi place istoria".

Amănunte despre această diferenţă vor fi tratate în lecţiile următoare.

pronume personale:

o én "eu", te "tu"

noţiuni de timp

o meddig? "până când?"

o holnapig "până mâine"

o holnap délután "mâine după-amiaza"

o három nap "trei zile"

o ... után "după ...": a konferencia után "după conferinţă"

cuvinte de legătură:

o de "dar, ba"

o és "şi, iar"

o is "şi, de asemenea"

o csak "doar, numai"

o még "încă"

o akkor "atunci"

cazul acuzativ (în paranteză, verbul căruia i se subordonează complementul direct care este totdeauna la

acuzativ):

o napot (maradok), napot (töltök), múzeumokat (látogatok),történelmet (szeretem), szórakoz

ást (verb subînţeles "doresc")

singular sau plural?

o Múzeumok "muzee" este la plural, pentru că nu are ca atribut o exprimare a cantităţii

o 30 kilométer "30 km", két nap "două zile" - substantivul rămâne la singular dacă are un

atribut care exprimă cantitatea (în acest caz numeralul két "2", respectiv 30)

Al doilea dialog

substantive noi:

o kolléga "coleg"

o munkahely "loc de muncă" (din munka "muncă" şi hely "loc")

o szabadság "concediu" dar şi "libertate" (din szabad "liber")

o tengerpart "malul mării" (din tenger "mare" şi part "mal")

o család "familie"

o kirándulás "călătorie"

o kisváros "orăşel" (din kis "mic" şi város "oraş")

formule de politeţe şi expresii des folosite:

o hogy vagy? "ce faci?"

o kösz "mersi (informal)"

o köszönöm szépen "mulţumesc frumos"

o jó munkát "spor la treabă" (lit. "bună muncă" la acuzativ, pentru că se subînţelege

verbul kívánok neked "îţi doresc")

o jól hangzik "sună bine"

o ez igen! "asta da!"

o az jó "e bine"

o azt hiszem "(aşa) cred"

sufixele învăţate în lecţia trecută:

o -ra/re — formează în principal un complement de loc înspre suprafaţa căruia se efectuează o

deplasare (de exemplu a házra "pe casă", adică înspre acoperişul ei); aici este cerut de

verbul menni "a merge", cu care substantivul formează un grup de cuvinte

consacrat szabadságra menni "a merge în concediu"; kilométerre - ca în primul dialog

o -ba/be — formează în principal un complement de loc înspre interiorul căruia se efectuează o

deplasare: egy kisvárosba "într-un orăşel",Olaszországba "în Italia", Rómába "la Roma"

expresii referitoare la relaţii în spaţiu:

o X-től Y km-re "la Y km de X", de exemplu a tengertől tíz kilométerre"la 10 kilometri de

mare"

o Hova mész? Unde mergi?

o Nápoly mellé "lângă Napoli, cu deplasare către", adică "spre un loc care este lângă Napoli"

verbe:

o lenni "a fi": hogy vagy? lit. [cum eşti?], lesz "va fi", în expresia szép idő lesz, literal:

"frumoasă vreme va fi"

o menni "a merge": megyek "(eu) merg", mész "mergi", megyünk"mergem"

o jönni "a veni": jön "el/ea vine", a család jön "familia vine"

o úszni "a înota": megyünk úszni "mergem să înotăm"

o hangzik "sună", din hang "sunet"

o hinni "a crede": azt hiszem "(aşa) cred"

o remélni "a spera": reméljük "sperăm"

o enni "a mânca": esztek "(voi) mâncaţi"

pronume personale:

o neked "ţie / pentru tine"

noţiuni de timp:

o mennyi időre? "pe cât timp"

o egy hétre? "pentru o săptămână" lit. "pe o săptămână"

o holnap "mâine"

o minden nap "în fiecare zi"

cuvinte de legătură şi expresii:

o majd "apoi"

o biztos "sigur"

o sok "mult/multă/mulţi/multe"

o na "ei, păi"

o nem egészen "nu tocmai/nu chiar", din egész "întreg"

cazul acuzativ (şi verbul din propoziţie):

o azt (hiszem), pizzát (esztek), kirándulást (verb subînţeles kívánok"doresc"), munkát (verb

subînţeles kívánok)

singular sau plural?

o az egész család "întreaga familie"

o sok pizza "multă pizza" (substantivul rămâne la singular, pentru că are ca atribut un cuvânt

care exprimă cantitatea)

Observaţii generale

Numele geografice proprii se scriu în general cu ortografie maghiară, după pronunţarea

lor: Japán, Tokió, Kolumbia, Dél-Amerika, Nápoly, Róma. Aceste nume pot primi sufixe în mod

regulat, similar substantivelor "autohtone": Nápolyba, Rómából, etc.

Multe nume de ţări sunt formate cu ország "ţară", de ex. Olaszország "Italia" din olasz "italian"

sau Spanyolország "Spania" din spanyol "spaniol".

Un -i alipit numelor geografice (merge cu majoritatea substantivelor, nu cu toate însă) înseamnă "din",

similar cu sufixul "-an/ean" din limba română. Am întâlnit exemplul kolumbiai "columbian". Iată

explicaţia faptului că multe nume de familie maghiare se termină în i (sau în y cu ortografie

tradiţională): Szilágyi, Erdélyi, Szatmári, Kassai, etc. Gândiţi-vă la analogia cu limba română: Sălăjean,

Moldovean, Ardelean, Oltean, etc.

Dacă am întâlnit deja cuvântul dél "sud", să învăţăm şi celelalte puncte cardinale:

În dialoguri am întâlnit cuvintele: mellett "lângă, în preajma", care nu implică deplasarea spre locul

respectiv, mellé "lângă", ce implică o asemenea deplasare şi mellől "de lângă", ce implică deplasarea

dinspre locul respectiv. Mellett a fost deja prezentat în lecţia 4 la postpoziţiile referitoare la spaţiu.

Să reamintim acum aceste postpoziţii.

Aceste cuvinte intră şi ele în sistemul triplu de exprimare a locului (similar sufixelor din lecţia 7). Postpoziţiile

de mai sus sunt cele care nu implică deplasare spre locul respectiv. Şi acestea au celelalte două forme, conform

tabelului următor. Aceste forme sunt destul de regulate, dacă învăţaţi unul dintre aceşti "tripleţi", puteţi ghici

uşor şi celelalte forme.

mallett, mellől, mellé

alatt, alól, alá

mögött, mögül, mögé

között, közül, közé

előtt, elől, elé

fölött, fölé, fölül (această ultimă formă este mai rar folosită)

Exemple de folosire:

A fák között vagyok. "Sunt între copaci."

A fák közül jövök. "Vin dintre copaci."

A fák közé megyek. "Mă duc între copaci." (adică mă îndrept spre un loc între copaci)

Lecţia 9. A család. Familia.

În această lecţie învăţăm denumirile în maghiară ale relaţiilor de familie. Majoritatea acestor cuvinte au

echivalente directe în limba română, dar există câteva relaţii de rudenie care sunt exprimate diferit în cele două

limbi.

Desenul de mai jos reprezintă arborele genealogic al unei familii extinse. Conţine denumirile rudelor în maghiară

şi în română din perspectiva personajului din centru (EU/ÉN). (Mulţumim lui Stan Cristian pentru ilustraţiile din

această lecţie.)

Să luăm acum pe rând fiecare membru de familie, trecând în revistă câteva caracterstici mai neobişnuite ale

denumirilor în limba maghiară:

1. Copii şi părinţi

szülő părinte

anya mamă

apa tată

fiú fiu (are şi sensul "băiat")

lány fiică (are şi sensul "fată")

gyermek copil

kisgyermek copilaş (din kis "mic")

baba bebeluş

csecsemő sugar

újszülött nou-născut (din új "nou")

Alte cuvinte importante:

ember om

személy persoană

család familie

rokon rudă

férfi bărbat

nő femeie (persoană adultă de sex feminin, în general)

asszony femeie căsătorită

kisasszony domnişoară (din kis "mic(ă)")

2. Bunici

nagyszülő bunic/bunică (din nagy "mare")

nagyanya bunică

nagyapa bunic

nagymama bunică (mai ales în Ardeal)

nagytata bunic (mai ales în Ardeal)

Un aspect interesant al limbii maghiare este că există denumiri separate pentru cel puţin cinci generaţii de

părinţi:

apa tată

nagyapa bunic

dédapa străbunic

ükapa stră-străbunic

szépapa stră-stră-străbunic (din szép "frumos")

ősapa stră-stră-stră-...-străbunic (din ős "strămoş")

În mod similar se formează numele bunicelor: anya, nagyanya etc.

3. Nepoţi

unoka nepot/nepoată (al/a bunicilor)

Cuvântul unoka nu are gen, poate însemna atât "nepot" cât şi "nepoată". Folosind aceleaşi prefixe ca la bunici,

se pot forma cuvintele:

dédunoka strănepot

ükunoka stră-strănepot

4. Fraţi şi surori

testvér frate sau soră

fiútestvér, fivér frate (din fiú + testvér)

lánytestvér soră (din lány + testvér)

húg soră mai mică

nővér soră mai mare

öcs frate mai mic

bátya frate mai mare

Foarte des se folosesc ultimele patru denumiri, care fac diferenţa între frate sau soră mai mare sau mic(ă).

Testvér în schimb nu indică nici sexul, nici vârsta.

5. Veri şi verişoare

unokatestvér văr/vară/verişor/verişoară

(din unoka + testvér, literal: "nepot-frate" sau "nepot-soră")

6. Unchi, mătuşi şi nepoţi/nepoate

nagybácsi unchi (din nagy "mare")

nagynéni mătuşă

unokaöcs nepot

unokahúg nepoată

Atenţie, în maghiară unoka înseamnă "nepot" doar în sensul de "copilul copilului". În celălalt înţeles al

cuvântului "nepot/nepoată", cel de "copil al fratelui/surorii", spunemunokaöcs (nepot - frate mai mic) pentru

băieţi şi unokahúg (nepot - soră mai mică) pentru fete. Bácsi se spune bărbaţilor mai în vârstă (similar cu "nene"

în română), iar néni se referă la o femeie mai în vârstă, ca "tanti". Ex. "István bácsi", "Ilona néni".

Pentru unchi se poate spune şi nagybátya "frate mai mare - mare". Cuvântul bácsiare rădăcina comună

cu bátya. În trecut oamenii se adresau şi cu "bátyám" (fratele meu mai mare) sau "öcsém" (fratele meu mai mic)

vorbind cu persoane mai în vârstă, respectiv mai tineri. Această adresare există şi în limba română, când spunem

"frate" unui prieten cu care de fapt nu suntem fraţi.

7. Căsătorie

Înaintea căsătoriei:

barát prieten

barátnő prietenă (lit. prieten-femeie)

szerető iubit(ă), amant(ă)

menyasszony mireasă (lit. noră-femeie)

vőlegény mire (lit. ginere-fecior)

jegyes logodnic(ă)

élettárs concubin(ă), din (élet "viaţă", társ "tovarăş")

Şi după:

férj soţ

feleség soţie

házasság căsătorie

esküvő ceremonie de căsătorie

lakodalom nuntă

elvált divorţat(ă)

özvegy văduv(ă)

Familia extinsă:

meny noră

vő ginere

anyós soacră

após socru

anyatárs cuscră (lit. mamă-tovarăşă)

apatárs cuscru (lit. tată-tovarăş,

társ (de origine slavă, aceeaşi ca a lui "tovarăş")

sógor cumnat

sógornő cumnată (lit. cumnat-femeie)

8. După botez

Similar limbii române, şi în maghiară există conceptul de naş/naşă, resp. fin/fină. Aceste cuvinte se formează cu

prefixul kereszt "cruce", din verbul keresztel "a boteza".

keresztapa naş

keresztanya naşă

keresztfiú fin

keresztlány fină

Cuvântul koma are înţelesul de "cumătru", adică se referă la relaţia între naşi şi părinţi. De multe ori, relaţia naş-

părinte este una reciprocă, "eu sunt naş al copiilor tăi, tu eşti naş al copiilor mei". Astfel, mai ales la ţară, "koma"

e folosit şi în sensul de "prieten apropiat", mai ales în Ardeal (are aceeaşi origine slavă ca şi "cumătru"). Un

personaj frecvent în basme şi în cântece de copii este "róka koma", un vulpoi viclean (lit. "cumătrul vulpoi").

9. Bun sau vitreg

Cuvântul "vitreg" în maghiară este mostoha, şi are aceleaşi conotaţii negative, de ex. mostoha sors "soartă

vitregă".

Acest cuvânt se foloseşte şi ca prefix, de exemplu: mostohatestvér "frate/soră

vitreg/vitregă", mostohaanya "mamă vitregă" etc.

Fraţi şi surori cu un singur părinte comun se pot numi şi féltestvér (din fél"jumătate").

Copilul fără părinţi se numeşte árva "orfan".

"Árva" se foloseşte şi în sens figurat, de "singur":

Nincs egy árva lejem se. "Nu am nici un singur leu." [lit. Nu este un orfan leu-al-meu nici.]

Pentru fraţi/surori şi părinţi buni se foloseşte prefixul édes "dulce", ex.édestestvér.

De obicei copiii îşi spun părinţilor édesanyám (lit. dulce-mamă-mea) şi édesapám(lit. dulce-tatăl-meu). În

aceste construcţii, édes nu are neapărat o încărcătură afectivă (cum ar fi "dragă mamă"), dar

totuşi édesanyám şi édesapám sună mai frumos decât doar anyám şi apá

Lecţia 10. Jó étvágyat! Poftă bună!

În această lecţie facem o călătorie în lumea gastronomiei. Vom învăţa multe cuvinte noi din acest domeniu. După

aceea învăţăm două noutăţi legate de verbe, care sunt destul de specifice limbii maghiare, şi la început vă vor

părea ciudate.

Multe dintre denumirile mâncărilor şi băuturilor sunt de fapt cuvinte internaţionale pe care probabil că le

recunoaşteţi uşor. Ortografia şi pronunţia lor este totuşi diferită în maghiară faţă de alte limbi, aşa că merită citite

cu atenţie. În curând vom înregistra şi pronunţarea lor. Le puteţi ghici pe toate? Înţelesul în română îl puteţi

vedea dacă mişcaţi cursorul peste un cuvânt.

banán, ananász, mandarin, citrom, narancs, avokádó, mangó, hamburger, pizza,szendvics, hotdog, szalámi, szard

ínia, hering, kaviár, joghurt, kefír, desszert,puding, praliné, nugát, torta, krém, koktél, vanília, kókusz, likőr, rum,

konyak,alkohol, csokoládé, kávé, tea, kakaó, cukor, limonádé, mustár, margarin, pisztácia,szója, spenót, brokkol

i, majonéz, paprika, püré, saláta, tonhal, rizs, spagetti,szósz, bazsalikom, oregánó, vegetáriánus, menü, diéta.

Să învăţăm acum alte cuvinte importante, clasificate în categorii:

Tejtermékek Lactate

sajt cașcaval

tej lapte

tejföl smântână

tejszín frişcă

túró brânză

vaj unt

Zöldségek Legume şi zarzavaturi

burgonya sau krumpli cartof

cékla sfeclă

hagyma ceapă

fokhagyma usturoi

gomba ciupercă

káposzta varză

karalábé gulie

karfiol conopidă

padlizsán vinete

paprika ardei

csípőspaprika ardei iute

paradicsom roșie

bab sau paszuly (denumire populară) fasole

petrezselyem pătrunjel

petrezselyemzöld frunză de pătrunjel

retek ridiche

sárgarépa sau murok (în Ardeal) morcov

tök dovleac

torma hrean

uborka castravete

zöldborsó mazăre

Există o specie de ciupercă de pădure care se numeşte csiperke saucsiperkegomba, cuvânt care

probabil provine din română.

Observaţi culorile sárga, zöld în cuvinte compuse. Le vom întâlni şi la numele fructelor.

Cuvântul répa poate denumi diferite legume:

sárgarépa "morcov"

cukorrépa "sfeclă de zahăr"

fehérrépa "pătrunjel" (doar rădăcina)

Gyümölcsök Fructe

alma măr

birsalma gutui

áfonya (cuvânt de origine românească) afină

(kajszi)barack sau (sárga)barack caisă

őszibarack piersică (őszi "de toamnă")

cseresznye cireașă

dinnye pepene

sárgadinnye pepene galben

görögdinnye pepene verde (literal "pepene grecesc")

dió nucă

kókuszdió nucă de cocos

eper căpșună

füge smochină

körte pară

málna zmeură

meggy vișină

mogyoró alună

ribizli coacăză roşie

szilva prună

szőlő strugure

Pék- és cukrásztermékek Produse de panificaţie şi de cofetărie

kenyér pâine

kalács cozonac

kifli corn

perec covrig

sütemény prăjitură

torta tort

În Ardeal se spune şi tészta pentru prăjituri. În maghiara standard însă,tészta înseamnă altceva: aluat şi

paste făinoase (macaroane, spaghete etc.)

Gabonák Cereale

búza grâu

árpa orz

kukorica porumb

törökbúza (în Ardeal) porumb (lit. "grâu turcesc")

rozs secară

zab ovăz

Húsfélék és hal Carne şi peşte

hús carne

tyúk găină

csirke pui

kakas cocoş

liba sau lúd gâscă

kacsa raţă

sertés sau disznó porc

malac purcel

marha vită

borjú viţel

tehén vacă

kecske capră

juh sau birka oaie

bárány miel

hal peşte

madár pasăre

baromfi sau szárnyas pasăre de curte (din szárny "aripă")

vad vânat

Hentesáruk és más húsételek Mezeluri şi alte mâncăruri din carne

kolbász cârnat

pástétom pate

sonka şuncă

szalonna slănină

virsli crenvurşt

sült friptură

pörkölt tocană

Édességek Dulciuri

fagylalt înghețată

cukorka bomboană (din cukor "zahăr" şi sufixul de diminutiv -ka)

keksz biscuiţi

Egyéb élelmiszerek Alte alimente

ecet oțet

olaj ulei

zsír grăsime

lekvár gem, dulceaţă

liszt făină

méz miere

tojás ou

fűszer condiment

só sare

bors piper

kömény chimion

fahéj scorțișoară (din fa "copac" şi héj "coajă")

kapor mărar

csombor cimbru

sáfrány șofran

mazsola stafidă

puliszka mămăligă

leves supă

mártás sau szósz sos

Italok Băuturi

víz apă

bor vin

fehérbor vin alb

vörösbor vin roşu

ásványvíz sau borvíz (în Ardeal) apă minerală

sör bere

pezsgő şampanie

pálinka ţuică

Tápanyagok Nutrienţi

kalória calorie

vitamin vitamină

fehérje protein

vas fier

koffein cofeină

Ízek Gusturi

íz gust

finom sau ízletes gustos

édes dulce

keserű amar

sós sărat

savanyú acru

száraz sec (pentru vin)

félszáraz demisec (din fél "jumătate")

félédes demidulce

Más szavak Alte cuvinte

reggeli mic dejun

ebéd prânz

vacsora cină

étel mâncare

ital băutură

jég gheaţă

pohár pahar

üveg sticlă

hideg rece

meleg cald

Vásárlás Cumpărături

üzlet sau bolt magazin

piac piaţă

pékség brutărie

cukrászda cofetărie

élelmiszerüzlet alimentară

vegyesbolt magazin mixt

Din aceste cuvinte putem construi prin compunere o mulţime de cuvinte noi.

Exemple:

Diferite feluri de carne: sertéshús, marhahús, csirkehús, bárányhús etc.

Diferite feluri de lactate: tehéntej, juhsajt, kecskesajt, juhtúró etc.

Făină din diferite cereale: búzaliszt, rozsliszt, kukoricaliszt etc.

Pâine din diferite cereale: búzakenyér, rozskenyér etc.

Pomi (din numele fructului): almafa, körtefa, meggyfa, szilvafa etc.

Sâmburele sau sămânţa plantelor: almamag, barackmag, dinnyemag,tökmag etc. (din mag "sâmbure,

nucleu")

Zeama fructelor şi a legumelor: almalé, narancslé, citromlé, paradicsomlé,baracklé etc.

(din lé "zeamă, suc")

Diferite ceaiuri: gyümölcstea, mentatea

Dulceţuri: baracklekvár, málnalekvár, eperlekvár etc.

Dulciuri: vaníliafagylalt, csokoládépuding, tejcsokoládé, tejszínhab (frişcă bătută cu zahăr,

din hab "spumă")

etc.

Putem exprima dacă o mâncare conţine sau nu un ingredient compunând cuvinte cu adjectivele mentes "lipsit

de", gazdag "bogat", dús "abundent", szegény "sărac". De exemplu:

alkoholmentes, cukormentes, koffeinmentes, húsmentes etc.

zsírszegény, kalóriaszegény etc.

vitamindús, lédús, fehérjegazdag etc.

Putem folosi şi sufixele -ban/-ben din lecţia 5 când ne referim la ingredientele alimentelor:

Ebben a sörben nincs alkohol. Ez a sör alkoholmentes.

Az alma vitaminokban gazdag.

A csokoládéban sok cukor és kakaó van, de vitaminokban szegény.

A citromlében sok a C vitamin, a spenótban sok a vas.

Cuvinte:

ebben "în acest/această" (din ez + -ben)

sok "mult/multă/mulţi/multe"

de "dar"

Cantităţi

Când vorbim despre cantitatea unor alimente, folosim unităţi precum kilogramm(prescurtat kiló)

"kilogram", gramm "gram" sau liter (litru) dacă e vorba despre lichide. În limbajul curent se foloseşte

decagramul (deka) în loc de 10 grame (vezi lista de cumpărături de mai jos). Deseori se foloseşte fél "jumătate"

sau negyed"sfert" înaintea numelor de unităţi de măsură.

Pentru cantităţile aproximative sau diferitele moduri de prezentare a fructelor, legumelor sau altor produse

alimentare există denumiri specifice (ca şi în română). Vedeţi câteva exemple în tabelul următor.

darab "bucată" kenyér, tojás

üveg "sticlă" ásványvíz, bor, sör

láda "ladă" sör

tasak "pliculeţ" tökmag, fűszer, vanília

zacskó "pungă" cukor, liszt, mazsola

doboz "cutie" praliné, kakaó

tábla "tablă" csokoládé

fej (înseamnă "cap", dar în română are ca echivalent în această situaţie "un/o") hagyma, saláta, káposzta

kötés "legătură" retek, murok,

petrezselyemzöld

szem "bob" de cereală sau "boabă" din anumite fructe (cuvântul înseamnă şi

"ochi")

búza, zab, szőlő, szilva,

meggy

fürt "ciorchine" szőlő

gerezd "căţel" fokhagyma

pár "pereche" virsli, kolbász

rúd "rudă" szalámi

kanál "lingură" tej, olaj

csepp "picătură" ecet, olaj

Reţete

Reţetele sunt de multe ori scrise la modul imperativ: "ia o cană de apă, pune-o pe foc" ş.a.m.d. Să vedem o reţetă

scrisă în acest fel în limba maghiară:

Bolognai spagetti 2 személyre Spaghete bolognese pentru 2 persoane

Hozzávalók:

300 g őrölt hús

3-4 darab paradicsom

300 g spagetti

100 g reszelt sajt

egy fél doboz tejföl

egy fél gerezd fokhagyma

2 fej fehérhagyma

egy sárgarépa

só, bors, bazsalikom, oregánó, olaj

Elkészítés:

A spagettit főzd meg sós vízben, majd szűrd le.

Vágd fel a paradicsomot és a sárgarépát.

A hagymát és a fokhagymát vágd fel és pirítsd meg olajban (egy serpenyőben).

Add hozzá az őrölt húst, a paradicsomot és a sárgarépát.

Sózd, borsozd meg és főzd, amíg a hús megpuhul. (15-20 perc)

Add hozzá az oregánót és a bazsalikomot, és főzd 1-2 percet.

A húsmártást öntsd rá a spagettire, szórj rá sajtot, majd adj hozzá egy-két kanál tejfölt.

Jó étvágyat!

sursa: http://fakanal.freeblog.hu

Cuvinte noi (în afară de verbe):

hozzávaló ingredient

személy persoană

őrölt tocat(ă)

serpenyő tigaie

reszelt răzuit(ă)

elkészítés preparare

amíg până când

majd apoi

Observaţi elemente gramaticale învăţate până acum:

cazul acuzativ: spagettit, paradicsomot, oregánót, bazsalikomot, húsmártást, tejfölt

sufixe care indică locul în care se află ceva sau spre care se face o deplasare: vízben, olajban,

serpenyőben, spagettire

sufix care exprimă originea: bolognai (din Bologna)

În textul reţetei putem observa două fenomene interesante (în afara faptului că am pus morcovi în sos) pe care le

vom explica în continuare.

1. Primul este conceptul de prefix verbal.

Şi în limba română există prefixe verbale (să ne gândim la verbele a înscrie, asubscrie, a transcrie etc.) În

maghiară însă, astfel de prefixe se pot alipi aproape oricărui verb, uneori schimbând înţelesul verbului, ca în

română, alteori dându-i o anumită nuanţă gramaticală, alteori realizând ambele lucruri. În plus, sunt situaţii în

care prefixul se desparte de verb, şi uneori chiar apare după verb, ca un cuvânt separat.

Majoritatea prefixelor sunt la origine adverbe, având un sens concret, de mişcare în spaţiu.

el- mişcare de îndepărtare de ceva

ki- mişcare spre afară

be- mişcare spre interior

le- mişcare în jos

fel- mişcare în sus

át- mişcare transversală (peste ceva)

össze- mişcare de concentrare (înspre centru)

szét- mişcare de separare sau împrăştiere

Să vedem câteva exemple de folosire, în sensul concret, de bază al prefixului. De obicei, acesta exprimă în

acelaşi timp şi caracterul terminat al acţiunii. În română, diferenţa dintre caracterul neterminat şi cel terminat,

săvârşit al acţiunii se exprimă formal numai la trecut: imperfectul exprimă o acţiune neterminată în trecut, pe

când perfectul compus - o acţiune terminată. În maghiară, prefixul permite exprimarea acestei diferenţe şi la

celelalte timpuri. Această funcţie a prefixului se numeşte "perfectivă".

Iată, de exemplu, verbul ül. Folosit simplu se traduce prin "şade, stă aşezat(ă)", ceea ce exprimă o stare continuă,

ceva neterminat. Dacă se aplică oricare dintre sufixe, traducerea este "a se aşeza", adică se exprimă o acţiune

momentană, deci săvârşită.

ül (el/ea) şade, stă aşezat(ă)

leül se aşează (cu o mişcare de sus în jos)

felül se aşează (cu o mişcare din jos în sus, de exemplu dacă stătea întins mai devreme)

átül se aşează altundeva (ex. átül a székről a padra lit. "se mută dintr-o poziţie aşezată pe scaun într-o

poziţie aşezată pe bancă")

kiül se aşează afară (ex. kiül a kertbe "se aşează afară în curte")

összeül se adună pentru o întâlnire (lit. se aşează împreună)

La fel şi în cazul verbului menni "a merge":

megy (el/ea) merge (o acţiune continuă, neterminată, adică "este în mişcare")

elmegy pleacă (lit. merge spre altă parte)

kimegy iese (lit. merge afară)

bemegy intră (lit. merge înăuntru)

lemegy coboară (lit. merge jos)

felmegy urcă (lit. merge sus)

átmegy trece, traversează (lit. merge peste, de ex. átmegy az úton "trece strada")

összemegy intră la apă (despre un material textil); se brânzeşte (despre lapte) (lit. merge spre centru)

szétmegy se sparge (lit. merge în toate direcţiile)

Cu multe verbe, aceste prefixe şi-au pierdut sensul concret, dând sensuri abstracte verbului şi având în acelaşi

timp funcţie perfectivă (caracterul terminat al acţiunii).

folosind verbul olvasni "a citi":

olvas (el/ea) citeşte (acţiune continuă)

leolvas lit. "citeşte în jos", de obicei se referă la un rezultat sau un număr afişat undeva (de ex. citirea

contorului de gaz)

felolvas lit. "citeşte în sus", de obicei înseamnă "citeşte cu voce tare în faţa unui auditoriu"

átolvas "citeşte sumar, superficial"

összeolvas lit. "citeşte împreună" (de exemplu mai multe cuvinte scrise separat)

elolvas "citeşte până la capăt" (de ex. o scrisoare, o carte) - prefixul are numai funcţie perfectivă

kiolvas "citeşte în întregime" (şi mai accentuat decât elolvas, de exemplu când se vorbeşte despre mai multe

cărţi sau întreaga operă a unui autor) - şi aici prefixul are numai funcţie perfectivă

Un prefix care nu are deloc sens concret, ci numai funcţie perfectivă, putând da şi o anumită nuanţă de sens

abstract este meg-:

folosind verbul adni "a da":

ad (el/ea) dă

megad "dă după un timp îndelungat" (o datorie sau o favoare)

elad vinde (lit. dă spre altă parte)

kiad dă afară; publică (o carte)

bead dă înăuntru

felad "dă (în) sus" sau "îmbracă pe cineva cu o haină", de ex. felad egy kabátot "pune un palton (pe

cineva)"

lead "dă (în) jos" sau "pierde greutate", de ex. lead 10 kilót

átad "transmite, înmânează"

összead lit. "dă împreună", "adună" (numere), sau chiar "căsătoreşte" (două persoane)

Din exemplele olvas şi ad vedem că de multe ori legătura între înţelesul de bază al prefixului şi înţelesul

verbului modificat nu este tocmai evidentă, dar cu timpul se dezvoltă o intuiţie asupra folosirii acestor prefixe

verbale.

Prefixele rămân neschimbate la fiecare persoană, şi se pot alipi formelor deja cunoscute, de exemplu:

(én) elmegyek "(eu) plec"

(te) elmész "(tu) pleci"

(ő) elmegy "pleacă"

(mi) elmegyünk "plecăm"

(ti) elmentek "plecaţi"

(ők) elmennek "pleacă"

Dacă verbul este la modul imperativ (instrucţiune, comandă sau rugăminte), prefixul se desparte de verb şi apare

după verb.

Exemple:

Ülj le! "Aşează-te" (exprimarea incorectă "Stai jos!" redă mai bine verbul maghiar)

Olvasd el a levelet! "Citeşte scrisoarea!" (în întregime)

Olvasd fel a levelet! "Citeşte scrisoarea cu voce tare!"

Menj el! "Pleacă!"

Ne menj el! "Nu pleca!"

În limba română nu se poate despărţi prefixul de verb (spunem "Înscrie-te!" şi nu "Scrie-te în!"), dar acelaşi

fenomen ca în maghiară se poate observa în multe cazuri în limba germană.

O altă descriere şi un tabel mai complet al prefixelor verbale îl găsiţi aici (explicaţii în engleză):

http://www.hungarianreference.com/Verbs/verbal-prefixes-coverb-coverbs-meg-el-ki-le-be-fel.aspx

Acum putem înţelege ce înseamnă acele meg, le, fel, rá, hozzá din textul reţetei, care nu erau trecute în lista de

cuvinte noi: sunt prefixe verbale care apar separat de verb doar pentru că instrucţiunile sunt la modul imperativ.

Să vedem acum toate verbele din text:

főz găteşte/fierbe (acţiune continuă)

megfőz găteşte/fierbe până ce este gata (acţiune terminată)

főzd meg fierbe-l (sau fierbe-o) până ce este gata

főzd, amíg a hús

megpuhul

főzd 1-2 percet

"fierbe-l până ce se înmoaie carnea"

"fierbe-l 1-2 minute"

Aici főzd apare fără prefixul meg- pentru că este vorba de o acţiune continuă "până ce se

înmoaie carnea" sau "timp de 1-2 minute".

megpuhul

"se înmoaie" (complet) are prefixul meg- pentru că este o acţiune terminată.

Verbul de bază este puhul "se înmoaie" (este în curs de înmuiere), din

adjectivul puha "moale".

szűr filtrează, strecoară

leszűr scurge

szűrd le! scurge (spaghetele)!

vág taie

felvág taie în bucăţi

vágd fel taie (roşiile) în bucăţi!

pirít căleşte

megpirít căleşte (până e gata)

pirítsd meg! căleşte (ceapa)!

sóz sărează (acţiune continuă)

megsóz sărează (acţiune terminată). Interesant de menţionat că la acest verbelsóz înseamnă "adaugă prea

multă sare".

sózd meg! sărează-l!

borsoz piperează (acţiune continuă)

megborsoz piperează (acţiune terminată)

borsozd

meg! piperează-l (sau pipereaz-o)!

önt toarnă

ráönt toarnă peste ceva

öntsd rá! toarnă (sosul) peste (spaghete)!

szór presară

rászór presară (pe spaghete)

szórj rá presară (pe spaghete)!

ad dă

hozzáad dă la ceva (adaugă)

adj hozzá! adaugă!

add hozzá! adaugă-l (sau adaug-o)!

2. La ad vedem două forme diferite în textul reţetei: add hozzá (az oregánót, a paradicsomot etc.) şi adj

hozzá (tejfölt). Din păcate această dualitate nu se rezumă la acest verb, ci există două conjugări diferite pentru

fiecare verb tranzitiv (cele care pot avea complement direct), în orice timp, mod şi persoană. Aceasta este

probabil cea mai neobişnuită trăsătură a limbii maghiare, şi cea mai dificilă pentru cei care învaţă limba. Fiind o

temă mai complexă, o atingem doar superficial, dar ne vom întoarce la ea în lecţiile următoare.

Ideea principală este că verbele au două conjugări: conjugare subiectivă, când verbul nu are complement direct

sau are un complement direct nedefinit, şiconjugare obiectivă, când verbul are complement direct definit, de

exemplu cu articol hotărât. De fapt, regula este un pic mai complicată, şi sunt diverse cazuri speciale, dar pentru

moment e suficient să ţinem minte atât.

De exemplu, în maghiară spunem:

Csinálok szendvicset. "Fac sandviş."

Csinálok egy szendvicset. "Fac un sandviş."

Csinálom a szendvicset. "Fac sandvişul."

În română verbul "fac" este acelaşi în toate cele trei propoziţii, dar în maghiară avem forme diferite în funcţie de

complementul direct (sandviş). În prima propoziţie acesta este fără articol, avem deci conjugare subiectivă.

La fel, folosim conjugarea subiectivă în propoziţia a doua, unde avem articol nehotărât ("egy").

În propoziţia a treia însă avem articol hotărât ("a"), astfel verbul trece la conjugarea obiectivă, de

aceea csinálom şi nu csinálok.

Înţelegem mai bine acest fenomen dacă ne gândim că la conjugarea obiectivă, terminaţia verbului include ceea

ce în română este pronumele personal în acuzativ. Astfel, Csinálom a szendvicset s-ar traduce literal "Îl fac

sandvişul".

Explicaţii mult mai detaliate despre acest fenomen găsiţi prin următoarele linkuri:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Verbul_în_limba_maghiară

discuţie pe forum

o altă discuţie

Cele două conjugări nu depind de folosirea prefixelor verbale (prefixele se pot alipi verbelor atât la conjugarea

obiectivă cât şi la cea subiectivă)

Să ne uităm acum doar la verbele din textul reţetei de mai sus, care sunt toate la imperativ, persoana a II-a.

főzd obiectiv se referă la "a spagettit", "a mártást"

szűrd obiectiv se referă la "a spagettit"

vágd obiectiv se referă la "a paradicsomot", "a hagymát" etc.

pirítsd obiectiv se referă la "a hagymát" etc.

sózd,

borsozd obiectiv se referă la "a húst" etc.

öntsd obiectiv se referă la "a mártást" etc.

add obiectiv se referă la "a húst", "az oregánót" etc.

adj subiectiv

se referă la "tejfölt" (adj tejfölt) "adaugă smântână". Aici "smântână" este fără articol.

Dacă am spune "adaugă smântâna", referindu-ne la o smântână menţionată mai devreme,

am spune add a tejfölt (conjugare obiectivă).

szórj subiectiv se referă la "sajtot" (szórj sajtot) "presară caşcaval". Dacă "caşcaval" ar fi cu articol

hotărât, am spune szórd a sajtot"presară caşcavalul" (conjugare obiectivă).

Să adunăm acum verbele din text la modul imperativ, persoana a II-a într-un tabel. În lecţiile următoare vom

scrie tabele verbale cu ambele conjugări, la fiecare persoană.

Verb (infinitiv) imperativ, pers. II-a, subiectiv imperativ, pers. II-a, obiectiv

főzni "a găti, a fierbe" főzz főzd

szűrni "a strecura" szűrj szűrd

vágni "a tăia" vágj vágd

pirítani "a căli" piríts pirítsd

adni "a da" adj add

sózni "a săra" sózz sózd

borsozni "a pipera" borsozz borsozd

önteni "a turna" önts öntsd

szórni "a arunca" szórj szórd

Exerciţii

3. Completaţi propoziţiile cu forma corectă a verbului din paranteză.

... (sózni) meg a levest!

... (vágni) fel a hagymát!

... (vágni) fel két káposztát!

... (pirítani) fokhagymát!

... (pirítani) három fokhagymát!

... (vágni) fel a paradicsomot, majd ... (főzni) meg!

... (vágni) fel az almát!

... (főzni) egy teát!

... (főzni) meg a kávét!

... (főzni) kávét és teát!

... (adni) egy pohár vizet!

... (adni) le a poharat az polcról!

Lecţia 11. A test részei. Părţile corpului.

În această lecţie învăţăm o mulţime de cuvinte noi: numele părţilor corpului. Totodată, vom vedea cum se

exprimă în maghiară relaţiile de posesie.

Să începem cu părţile corpului. Am scris numele lor pe cele două imagini de mai jos, a unei statui şi a unui

portret cunoscut. Am adunat cuvintele în tabelele de lângă imagini.

fej cap

haj păr

arc faţă

nyak gât

váll umăr

mell piept

kar braţ

könyök cot

kéz mână

csukló încheietura mâinii

kézfej dosul mâinii

ujj deget

hát spate

has abdomen

derék talie

csípő şold

comb coapsă

térd genunchi

láb picior

lábfej laba piciorului

boka gleznă

lábujj deget de la picior

homlok frunte

fül ureche

szem ochi

szemöldök sprânceană

orr nas

száj gură

áll bărbie

hüvelykujj deget mare

mutatóujj deget arătător,

dinmutatni "a arăta"

középsőujj deget mijlociu,

dinközépső"mijlociu"

gyűrűsujj deget inelar,

dingyűrű"inel"

kisujj deget mic,

din kis"mic"

Alte cuvinte

nyelv limbă

fog 1.dinte; 2.măsea

ajak buză

tenyér palmă

ököl pumn

talp talpă

sarok călcâi

sursa imagini: Wikipedia

Să încercăm să ne obişnuim cu aceste cuvinte, punându-le în formele deja învăţate. De exemplu, cunoaştem deja

formele de plural:

kéz kezek

láb lábak

fej fejek

orr orrok

boka bokák

ajak ajkak

...Sau formele de acuzativ:

kéz kezet

láb lábat

fej fejet

orr orrot

boka bokát

ajak ajkat

...Sau formele de acuzativ plural:

kéz kezeket

láb lábakat

fej fejeket

orr orrokat

boka bokákat

ajak ajkakat

Exemple:

arcot mosni "a spăla faţa"

hajat fésülni "a pieptăna părul"

orrot fújni "a sufla nasul"

Mária kezet mos. "Mária îşi spală mâna" (lit. "Mária mână (acuzativ) spală")

István és Péter kezet fognak. "István şi Péter îşi strâng mâna" (lit. "... mână(acuzativ) prind" )

Kezeket a levegőbe! "Mâinile în aer!" (de ex. la un concert)

Szemeket behunyni! "Ochii închişi!"

De asemenea, putem alipi şi acestor cuvinte sufixele deja cunoscute referitoare la relaţii în spaţiu:

kézben "în mână"

lábakra "pe picioare"

fülbe "în ureche", de exemplu fülbevaló "cercel"

fejből "din cap", în sensul de "din memorie".

Un alt sufix important este -val, -vel, care înseamnă "cu". Dacă acest sufix este alipit unui cuvânt care se termină

în consoană, litera "v" de obicei se transformă în consoana de la sfârşitul cuvântului, care devine astfel consoană

dublă. Iată câteva exemple:

csukló - a csuklóval "cu încheiătura"

boka - a bokával "cu glezna"

kéz - a kézzel "cu mâna"

láb - a lábbal "cu piciorul"

fej - a fejjel "cu capul"

orr - az orral "cu nasul"

kéz - kezek - a kezekkel "cu mâinile"

láb - lábak - a lábakkal "cu picioarele"

István - Istvánnal "cu István"

Eszter - Eszterrel "cu Eszter"

Să vedem acum cum se exprimă posesia. Deja nu este nici o surpriză că şi de această dată folosim sufixe. Spre

deosebire de limba română, în maghiară posesia este marcată în primul rând la obiectul posedat.

De exemplu:

"Capul meu", în maghiară este simplu a fejem, adică cuvântul fej "cap", cu sufixul specific posesiei la persoana

I.

"Capul tău", este a fejed, de această dată cu sufixul persoanei a II-a, ş.a.m.d.

Propoziţia "Mă doare capul" este Fáj a fejem, tradus literal: "Doare -ul cap-meu".

Un alt exemplu:

"Câinele lui István latră" este István kutyája ugat, tradus literal: "István câine-său latră". În acest exemplu

putem observa şi că ordinea cuvintelor din propoziţie este inversă în maghiară faţă de limba română: posesorul

apare de obicei înaintea obiectului posedat.

În următorul tabel rezumăm variantele sufixelor posesive la fiecare persoană.

Singular

persoana I -m, -am, -om, -em, -öm

persoana II -d, -ad, -od, -ed, -öd

persoana III -ja, -je, -a, -e

Plural

persoana I -nk, -unk, -ünk

persoana II -tok, -tek, -tök, -otok, -atok, -etek, -ötök

persoana III -juk, -jük, -uk, -ük

Varianta exactă a sufixului se alege în funcţie de cuvântul de bază, ea depinzând de sunetul cu care se termină

cuvântului de bază (vocală sau consoană), şi de vocalele din interiorul cuvântului, conform armoniei vocalice.

Tabelul este deci doar orientativ, în loc să înşiruim lista completă de reguli şi excepţii, e mai bine să vedem

câteva exemple la fiecare persoană.

Persoana I singular:

kéz a kezem mâna mea

láb a lábam piciorul meu

fej a fejem capul meu

orr az orrom nasul meu

boka a bokám glezna mea

ajak az ajkam buza mea

Persoana a II-a singular:

kéz a kezed mâna ta

láb a lábad piciorul tău

fej a fejed capul tău

orr az orrod nasul tău

boka a bokád glezna ta

ajak az ajkad buza ta

Persoana a III-a singular:

kéz a keze mâna lui/ei

láb a lába piciorul lui/ei

fej a feje capul lui/ei

orr az orra nasul lui/ei

boka a bokája glezna lui/ei

ajak az ajka buza lui/ei

Observaţi că la fel ca în limba română, obiectul posedat apare (de cele mai multe ori) cu articol:

a kezem "mâna mea",

a kezed "mâna ta",

a keze "mâna lui/ei".

Dacă vrem să accentuăm persoana posesoare, putem spune:

az én kezem "mâna mea",

a te kezed "mâna ta",

az ő keze "mâna lui/ei", ş.a.m.d.

Să trecem acum la celelalte persoane, adică la "noi", "voi" şi "ei/ele". Aici e mai puţin natural să vorbim despre

părţi ale corpului, aşa că vom folosi exemplele ház "casă",szék "scaun" şi bicikli "bicicletă".

Persoana I plural:

ház a házunk casa noastră

szék a székünk scaunul nostru

bicikli a biciklink bicicleta noastră

Persoana a II-a plural:

ház a házatok casa voastră

szék a széketek scaunul vostru

bicikli a biciklitek bicicleta voastră

Persoana a III-a plural:

ház a házuk casa lor

szék a székük scaunul lor

bicikli a biciklijük bicicleta lor

Şi aici se poate accentua persoana, spunând:

a mi házunk "casa noastră",

a ti házatok "casa voastră",

az ő házuk "casa lor", ş.a.m.d.

Observaţie: În mod excepţional, aici, în locul formei de plural a pronumelui personal de persoana a III-a (ők) se

foloseşte forma de singular a acestuia, ő.

Sufixul posesiv se poate combina cu toate celelalte sufixe învăţate până acum. Astfel avem:

a kezemben "în mâna mea"

a kezedből "din mâna ta"

a kezére "pe mâna lui/ei"

a házunkból "din casa noastră"

az autótokat "maşina voastră - acuzativ"

az autótokkal "cu maşina voastră"

a városukba "în oraşul lor".

În toate exemplele de până acum obiectul posedat a fost la singular. Aşa cum bine ştim, în maghiară pluralul se

marchează cu -k. Iată prima (şi ultima) excepţie: când e vorba de posesie (adică dacă sunt mai multe obiecte

posedate), semnul pluralului este -i. Astfel, toate sufixele de mai sus se transformă în felul următor:

Singular

persoana I -im, -aim, -eim

persoana II -id, -aid, -eid

persoana III -i, -ai, -ei

Plural

persoana I -ink, -aink, -eink

persoana II -itok, -itek, -aitok, eitek

persoana III -ik, -aik, -eik

Exemple:

a kezeim "mâinile mele"

a lábaid "picioarele tale"

a fülei "urechile lui/ei"

a házaink "casele noastre"

az autóitok "maşinile voastre"

a gyerekeik "copiii lor"

Mai multe exemple:

Fáj a fogam. "Mă doare dintele", lit. "Doare -le dinte-meu."

-Hol a sapkád? "Unde ţi-e şapca?", lit. "Unde -a şapcă-ta?"

-Miért nincs a fejeden? "De ce nu este pe capul tău?"

Ismered a feleségemet? "O cunoşti pe soţia mea?"

Milyen színű az autód? "Ce culoare are maşina ta?"

Mikor lesz kész a házunk? "Când va fi gata casa noastră?"

Hol van az iskolátok? "Unde este şcoala voastră?"

Ez az én házam. "Aceasta este casa mea", lit. "Aceasta -a eu casă-mea".

Ez a templom udvara. "Aceasta este curtea bisericii."

Ezek az ő autóik. "Acestea sunt maşinile lor."

-Mivel mész haza, az autóddal? "Cu ce mergi acasă, cu maşina ta?"

-Nem, biciklivel megyek, az autóm a fiamnál van, a garázsában. "Nu, merg cu bicicleta, maşina mea este la

fiul meu, în garajul lui."

-Hol vannak a füzeteid? "Unde sunt caietele tale?"

-A szekrényemben, a könyveim alatt. "În dulapul meu, sub cărţile mele."

Exerciţii

1. Traduceţi în maghiară (substantivele sunt date în paranteză):

părul meu (haj)

oraşul tău (város)

strada noastră (utca)

capul ei (fej)

sâmburele mărului (mag, alma)

numele meu (név)

şapca lui Feri (sapka)

problema voastră (probléma)

casa lor (ház)

capitala ţării (főváros, ország)

faţa ta (arc)

urechile pisicii (fül, macska)

zilele săptămânii (nap, hét)

2. Traduceţi propoziţiile în maghiară (folosind un dicţionar dacă este nevoie):

Unchiul meu este medic.

Ce mai fac (cum sunt) copii tăi?

Bărbatul este în casa lui.

Aici sunt sandvişurile tale.

Cartea ta şi caietul tău sunt pe masa lui Péter.

Fata mea şade pe scaunul ei.

Feri nu are şapcă, dar are palton.

Te duci în satul bunicului tău?

Maşina voastră este în faţa casei noastre.

Nepoţii lor merg la şcoală.

Trecem acum la exemple în care în română exprimăm posesia cu verbul "a avea". În aceste cazuri, în maghiară

folosim pur şi simplu verbul "a fi" (van). Vedeţi următoarele exemple:

română maghiară traducere literală

Am casă. Van házam. Este casă-mea.

Ai bani? Van pénzed? Este ban-tău?

István are casă. Istvánnak van háza. István-lui este casă-sa.

În ultimul exemplu observaţi sufixul -nak, -nek alipit substantivului "István" (posesorul). Acest sufix are

aproximativ acelaşi înţeles ca pronumele personal în dativ "lui" în română, dar este folosit puţin diferit. În

expresiile din prima parte a lecţiei, de genul "caietul lui Péter", folosirea acestui sufix este opţională. Astfel,

putem spune Péter füzete, sau Péternek a füzete, fără vreo diferenţă în înţeles (de aceea, am şi omis acest sufix

în toate exemplele de până acum). În schimb, în propoziţii de genul "Péter are un caiet", sufixul alipit

posesorului nu mai este opţional, astfel spunem Péternek van egy füzete.

Sufixul -nak, -nek exprimă în principal cazul dativ, la fel ca "lui/ei" în română. Un exemplu: Adok egy almát

Péternek "Îi dau un măr lui Péter".

Întrebări referitoare la posesie:

Kié ...? Al/a cui este ...?

Ez/Az/Ezek/Azok kinek a(z) ...? Al/A/Ai/Ale cui ... este/sunt ...?

De exemplu, putem întreba Kié ez az autó? "A cui e maşina asta?" (lit. "A cui această -a maşină?"), sau Ez

kinek az autója?, tradus cuvânt cu cuvânt: "Această cine-lui -a maşină-sa?". Când posesorul nu este o fiinţă, ci

un obiect, întrebările suntmié? şi minek a ...? folosite în mod similar.

La asemenea întrebări se poate răspunde cu propoziţii similare cu exemplele de mai sus, de ex. Ez Eszter

autója "Aceasta (este) maşina lui Eszter". Mai simplu însă putem răspunde într-un singur cuvânt Az Eszteré,

folosind sufixul -é care înseamnă "al său/a sa", respectiv sufixul "-éi" care înseamnă "ai săi/ale sale/ai lor/ale

lor". De asemenea, putem răspunde Ez az én autóm "Aceasta (este) maşina mea", sau mai simplu, folosind un

pronume posesiv: Az enyém "al meu/a mea", sau Ez az autó az enyém "Această maşină (este) a mea".

În următoarul tabel listăm pronumele posesive.

un posesor/un obiect posedat

az enyém al meu/a mea

a tiéd al tău/a ta

az övé al său/a sa

mai mulţi posesori/un obiect posedat

a miénk al nostru/a noastră

a tiétek al vostru/a voastră

az övék al lor/a lor

un posesor/mai multe obiecte posedate

az enyéim ai mei/ale mele

a tieid ai tăi/ale tale

az övéi ai săi/ale sale

mai mulţi posesori/mai multe obiecte posedate

a mieink ai noştri/ale noastre

a tieitek ai voştri/ale voastre

az övéik ai lor/ale lor

Pentru informaţii mai detaliate despre regulile gramaticale referitoare la exprimarea posesiei, recomandăm

articolele următoarele. În română: 1. În engleză: 1, 2, 3.