m cu scrisul? - suplimentul de culturăde italianul daniele vicari, coprodus de mandragora movies [i...

LITERATURA ROMÂN| CONTEMPORAN|: AUTORI, CITITORI, VEDETE

Cum mai st\mcu scrisul?

Cum se n\scureligia esteticuluidin realismulsocialist

C. Rogozanu

Analiza lui Goldi[ are marea calitate alecturii aplicate: parcurge practic un cor-pus de texte foarte greu de `nghi]it azi.

~N » PAGINILE 10-11

CRONIC| DE CARTE

ANUL VIII » NR. 342 » 4 – 10 februarie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

Ioana BaeticaMorpurgo:„Stilul e servilsubiectului, nuinvers“

Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu

Ioana Baetica Morpurgo tr\ie[te `n Marea Britanie, iar Imigran]ii,romanul pe care `l public\ acum la Polirom, nu mai reprezint\ doaro demonstra]ie stilistic\ [i o lec]ie de erotism, dimpotriv\, atingeprobleme mai urgente ale societ\]iicontemporane.

~N » PAGINILE 8-9

Berlinala `navanpremier\

Iulia Blaga

Radu Jude e singurul regizor româncare are un film `n program, dar nue singurul român de la Berlinal\. Unalt lungmetraj la care România e deast\ dat\ coproduc\tor este Diaz –Non pulite questo sangue/Diaz –Don’t Clean Up This Blood, realizatde italianul Daniele Vicari, coprodusde Mandragora Movies [i cu 51 deactori români (dintr-un total de100) `n distribu]ie.

~N » PAGINA 3

„Suplimentul de cultur\“ a adresat unora dintre cei mai importan]i critici literari dindiferite genera]ii o serie de `ntreb\ri legate de literatura român\ de azi. Care s`nta[tept\rile, dezam\girile [i speran]ele dumneavoastr\ de la literatura român\contemporan\? Ce (nu) trebuie s\ fac\ scriitorii români ca s\-[i atrag\ un num\r c`t maimare de cititori? Ce ar trebui s\ se schimbe `n actuala percep]ie asupra importan]eiscrisului [i literaturii?

Citi]i r\spunsurile criticilor Carmen Mu[at, Lumini]a Corneanu, Paul Cernat,

Bogdan-Alexandru St\nescu, Marius Chivu [i Daniel Cristea-Enache ~N » PAGINILE 4-7

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 342 » 4 – 10 februarie 2011

Radu Pavel Gheo: „Poate c\ \sta e specificul na]iei. Nu l-auvotat clujenii primar trei mandate la r`nd pe Gheorghe Funar,românul verde cu tricolor [i cu privire fix\?“.

SPECIFICULNA}IEI

» 2

editorial

SUPLIMENTUL LUI JUP

Radu Pavel Gheo

La protestele declan[ate `n luna ianuarie,`n Pia]a Universit\]ii din Bucure[ti a f\cutsenza]ie un t`n\r locotenent `mbr\cat `nuniform\ militar\, care a declarat c\ avenit s\ sus]in\ protestele românilor. T`-n\rul a ]inut un discurs plin de entuziasminocent, `ntr-o limb\ român\ curat\, pecare s-au repezit s\-l filmeze toate televi-ziunile avide de marf\ proasp\t\. Printrealtele, locotenentul a spus c\ a venit debun\voie `n uniform\ militar\, `nc\lc`ndconsemnul, [i c\ e gata s\ suporte conse-cin]ele legale ale gestului s\u, ce dove-dea solidaritatea armatei cu poporul.

Entuziasmul cu care a fost primit deoamenii din pia]\, care s-au repezit lao-lalt\ cu televiziunile pe subiectul t`n\r [iav`ntat al acestei lupte de basm cu r\ulpolitic, l-au transformat pe locotenentuldin C`mpia Turzii `ntr-un soi de erou. C\ciorice revolu]ie are nevoie de eroi care s-ojustifice [i s-o eternizeze.

Doar c\ dup\ c`teva zile, ajuns `n fa]asuperiorilor, eroul vine nu cu o explica]ie,ci cu o idee: propune dizolvarea sau des-fiin]area parlamentului [i declararea st\riide urgen]\. Armata ar urma s\ preiaconducerea ]\rii [i s\ organizeze ulterioralegeri – desigur, democratice. ~n

conducerea consiliului militar proiectatlocotenentul voia jum\tate din putereade decizie. Apoi `n ]ar\ urma s\ se insta-ureze o monarhie constitu]ional\, cuarmata garant al democra]iei.

Subiectul fiind zemos, oamenii depres\ scotocesc un pic [i g\sesc pe con-tul s\u de Facebook ni[te declara]ii bi-zare, precum [i simpatii a[a, mai deextrem\ dreapt\: Mi[carea Legionar\,Noua Dreapt\, ziarul „Tricolorul“.

Norocul nostru c\ revolu]ia nu a fosttocmai revolu]ie, poporul nu era chiar totpoporul [i nici t`n\rul erou nu era armata.Altfel, imagina]i-v\ numai ce s-ar fi `nt`m-plat la o revolu]ie `n care, coco]at pe va-lurile entuziasmului popular, Napoleonulromân ar fi ajuns la conducerea unui gu-vern provizoriu [i ar fi anun]at abia dup\aceea proiectul s\u militarist. Nu zic c\ arfi avut mari [anse, dar dac\... Ia g`ndi]i-v\.

Acuma zic, plin de optimism, c\ evorba de un caz izolat [i c\ `n armataromân\ controlul psihologic se face maistrict dec`t ar p\rea acum. Dar la revolu-]ie ca la revolu]ie: iese `n fa]\ cine poate.A mai ie[it, de exemplu, un procuror ces-a declarat de partea manifestan]ilor dinpie]e [i a cerut demisia actualei puteri.Dincolo de legi [i regulamente, [i el, catot românul, are dreptul s\-[i exprime

opinia [i s\ militeze pentru dreptate [i fr\]ie.Dar, cum Consiliul Suprem al Magistraturiiare alte p\reri, mai stricte, mai retrograde,omul a fost audiat zilele trecute [i a dat odeclara]ie, `n care spunea (citez din coti-dianul „Adev\rul“ din 31 ianuarie):„...declar urm\toarele: 1. Politica meaeste s\ fac voia Tat\lui nostru din ceruri.2. «{i n-o s\ pot s\-ng\dui niciodat\/acestui trup nelegiuit al meu/ s\-nve]enebunia blestemat\/ De-a-i fi u[or c`nd]\rii `i e greu.» 3. Dragul meu poporromân, inclusiv membrii ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, V| IUBESC!“.

{i eu `l iubesc pe omul \sta... e dulce,a[a-i? Dar nu l-a[ l\sa `n veci s\ anchetezeun caz – de nici un fel. A[a cum n-a[ l\sa unt`n\r plin de entuziasm [i poft\ inocent\ deputere s\ m`nuiasc\ documente secrete.

Dar nu pot nici s\ dau a[a, cu parul, `nni[te oameni at`t de plini de originalitate.Poate c\ \sta e specificul na]iei. Nu l-auvotat clujenii primar trei mandate la r`ndpe Gheorghe Funar, românul verde cutricolor [i cu privire fix\, care pun pariuc\ s-ar `n]elege de minune cu locotenen-tul revolu]ionar? Nu l-au trimis româniipe agitatul Corneliu Vadim Tudor `n Parla-mentul European, dup\ ce, la alegerile din2000, o treime din popor l-a vrut pre[edinte?

{i mi-am amintit de `ntrebarea pecare le-o puneau ni[te nebuni dintr-unospiciu unor cet\]eni de dincolo de gard:„Oameni buni, de ce nu s\ri]i gardul aici,la noi, `n libertate?“. Iar c`nd cet\]enii le-aureplicat c\ ei s`nt de fapt cei liberi, nebu-nii le-au r\spuns c\ de pe partea lor degard nu se vede a[a.

~ncep s\ m\ `ntreb de ce parte a gar-dului s`ntem noi.

&TEO GHEOROMÂNII E DE{TEP}I

Zbor deasupra unei]\ri pline de cuci

Lucian Dan Teodorovici

Nu e ̀ nc\ timpul concluziilor de-finitive cu privire la protesteledin Pia]a Universit\]ii [i din alteora[e ale ]\rii. Nici timpul, nicivremea. C\ci aceasta din urm\,care a a[ternut `nghe]ul peste su-flul manifesta]iilor, e principalavinovat\ de un armisti]iu neclar,f\r\ termeni, f\r\ a[tept\ri con-crete privind un posibil final allui. Deocamdat\, `n Pia]a care aacaparat `n acest `nceput de anaten]ia mass mediei [i nu numai,c ]̀iva temerari men]in o flac\r\ deveghe. Ce va urma dup\ dezghe-]ul de-afar\ e greu de b\nuit.

~ns\ c`teva `ncerc\ri de con-cluzii preliminare nu presupuncine [tie ce riscuri. Dimpotriv\,ele trebuie marcate, pentru a

contura o senza]ie de optimismce merit\ s\ se impun\. Nu nea-p\rat `n r`ndurile celor care s`ntanti-Putere, c\ci cu o u[oar\ deta-[are, p`n\ [i sus]in\torii pre[edin-telui [i ai partidului pe care, `nciuda neg\rilor sale, ̀ l conduce aravea motive s\ aprecieze ce s-a`nt`mplat `n ultimele s\pt\m`ni.

Din perspectiva aceasta, a ce-lor care n-au sim]it nevoia s\ pro-testeze nici m\car din fa]a tele-vizoarelor, s`nt de remarcat c`te-va lucruri. ~n primul r`nd, faptulc\ P.D.-L.-ul [i pre[edintele B\-sescu au avut ocazia, `n aceast\perioad\, s\ arate c\ spiritul dic-tatorial de care erau b\nui]i emult mai firav `n realitate dec`t`n suspiciuni. Partidul [i pre[edin-tele au ar\tat, chiar dac\ ̀ nt`rzi-at, chiar dac\ dup\ multe gafe, c\

`nc\ mai s`nt aten]i la cet\]eni,c\ `nc\ pot reac]iona firesc, c\`nc\ se tem. Iar c`nd politicianulse teme de popor e un semn bun,care indic\ posibilitatea `ns\n\-to[irii. Pe undeva, `n ciuda p\-rerilor majoritar negative, seivesc [i c`teva pozitive cu privirela conduc\torii de azi: manifes-ta]iile le-au oferit prilejul s\ ara-te c\ `n min]ile lor, chiar dac\ascuns\ bine p`n\ acum, ideeade democra]ie a supravie]uit.

{i ̀ nc\ nu m\ ̀ ndep\rtez, pre]de-un paragraf, de perspectivaaceasta, a celor care n-au sim-patizat cu protestatarii. C\ci [idin alt punct de vedere ar meritas\-[i reconsidere pu]in viziunea:crez`nd la r`ndu-le ̀ n valorile de-mocra]iei, s`nt convins c\ [i a-ce[ti oameni, obiectiv`ndu-se,

vor constata c\ marele c`[tig almanifesta]iilor e redescoperireaopiniei rostite a poporului, carep\rea de-o bun\ bucat\ de timpcomplet compromis\, intrat\ `n-tr-o disfonie perpetu\. Or, t\ce-rea oamenilor erau ̀ ngrijor\toa-re. {i ar fi r\mas `ngrijor\toarechiar `n perspectiva `n care ma-joritatea se va schimba prin ale-geri. C\ci aceast\ alt\ majorita-te, miz`nd pe lipsa de reac]ie acet\]eanului, ar fi pornit la drumcu mentalitatea c\-[i poate per-mite orice. Acum `ns\ cred c\ [i`n r`ndurile actualei opozi]ii auap\rut `ntreb\ri, poate chiar [iu[oare temeri: av`nd `n fa]\ unpopor viu, care [tie s\ vorbeasc\,[i responsabilit\]ile lor, `n cazul`n care vor c`[tiga alegerile, vorfi mult mai mari.

Schimb`nd acum perspectiva,cei care au protestat sau care ausimpatizat cu protestatarii au [imai multe motive de optimism,fie [i numai adun`nd contabili-ce[te victoriile ob]inute `n urmamanifesta]iilor. S\ recapitul\mdoar c t̀eva dintre cele mai vizibile:

reimpunerea lui Raed Arafat `npozi]ia din care fusese alungat deTraian B\sescu; retragerea pro-iectului de Lege a S\n\t\]ii `n for-ma preziden]ial\; demiterea mi-nistrului Teodor Baconschi, celcare jignise protestatarii; am`na-rea taxei auto; decizia Cur]ii Con-stitu]ionale care a anulat dorin-]a P.D.-L. de comasare a alegeri-lor; chiar discu]iile ini]iate deGuvern cu F.M.I. privind o even-tual\ cre[tere a pensiilor [i a sa-lariilor. {i, deloc ̀ n ultimul r`nd, a-gita]ia creat\ `n interiorul P.D.-L.,unde se vorbe[te c\ Emil Boc numai are o pozi]ie foarte confor-tabil\, dar [i agita]ia din interio-rul opozi]iei, sem\n`nd cu o tre-zire la via]\ de care, f\r\ discu-]ie, avea mare nevoie.

Nu cred c\ `n cei dou\zeci [idoi de ani de dup\ c\derea dic-taturii comuniste oamenii ie[i]is\ protesteze au ob]inut vreodat\mai mult de la guvernan]i. C\ esuficient sau nu – r\m`ne la lati-tudinea aceleia[i „str\zi“ s\ de-cid\. Ceea ce s-a ̀ nt`mplat ̀ ns\ ̀ nianuarie 2012 `n România are

deja toate argumentele s\ creeze,m\car la nivel civic, un subiect destudiu pentru mul]i ani de-acum`ncolo, un reper foarte important,indiferent de cum vor continualucrurile. {i, mai cu seam\, ar tre-bui s\ creeze un model. Unul cares\ r\m`n\ permanent prezent `nmin]ile politicienilor, unul care s\le spun\ c\ cet\]eanul român e-xist\ [i c\, de[i uneori nu pare, evigilent. Sun\ bombastic, dar exacta[a ar trebui s\ sune pentru caurechile politicienilor, altfel preadeprinse cu [oapte, s\ recep]io-neze mesajul cum se cuvine.

Vorbeam despre optimism.Dar `n el n-am inclus schim-b\ri spectaculoase privind vii-torul economic al ]\rii, `ntr-unmoment ̀ n care lumea trece prin-tr-o furtun\ al c\rei curs nu eu[or de prev\zut. Pur [i simplu,e un optimism care ]ine exclusivde reg\sirea vocii. C\ci, pentrua ne sim]i români, nu e de-ajunss\ [tim c\ vorbim o limb\ comu-n\, ci c\ exist\ [i o voce comu-n\ prin care aceast\ limb\ semanifest\.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

O voce comun\

Iulia Blaga

Radu Jude e singurul regizor româncare are un film `n program, dar nu esingurul român de la Berlinal\. Un altlungmetraj la care România e de ast\dat\ coproduc\tor, Diaz – Non pulitequesto sangue/Diaz – Don’t Clean UpThis Blood, realizat de italianul DanieleVicari, coprodus de Mandragora Mo-vies [i cu 51 de actori români (dintr-untotal de 100) ̀ n distribu]ie, are premierape 12 februarie `n sec]iunea PanoramaDokumente. Ana Ularu este una dintrestelele c\z\toare din programul Shoo-ting Stars (11-13 februarie), prin careEuropean Film Promotion `ncearc\ s\ajute `n fiecare an cariera unor actorieuropeni afla]i la `nceput de drum.Tudor Giurgiu a fost selec]ionat `nCo-production Market unde va `ncer-ca s\ caute sus]inere interna]ional\ pen-tru Cristian, urm\torul lungmetraj pecare `l va regiza [i care se inspir\ dintristul destin al procurorului Cristian.~n sec]iunea Talent Campus, destinat\de regul\ studen]ilor sau tinerilor ab-solven]i, particip\ `n acest an regizoa-rele Ozana Nicolau [i Raluca David,precum [i actri]a Ioana Flora care arfi meritat cel pu]in un Shooting Stars(de[i a debutat `n 2001, `n filmul care adeschis Noul Cinema Românesc, Marfa[i banii). Dar m\car Ioana Flora se poa-te `nt`lni cu Keanu Reeves! – invitat `n

acest an al\turi de Tony Gatliff, Bril-lante Mendoza [i Uli Hanisch s\`mp\rt\[easc\ din experien]\ tineri-lor de la Talent Campus. Pentru primaoar\ `n c`]iva ani, nici un scurtmetrajromânesc nu a fost selec]ionat `n Ber-linale Shorts. Standul românesc va fidin nou deschis `n Market, fiind orga-nizat de Asocia]ia pentru Promova-rea Filmului Românesc [i ICR Berlin.Pentru c\ [i filmul lui Radu Jude va fiprezentat tot `n primele zile ale festi-valului, petrecerea româneasc\ a fostfixat\ pentru 13 februarie.

22 de filme `n Competi]ie

La prima vedere, a 61-a edi]ie a Berli-nalei pare mai pu]in str\lucitoare de-c`t anul trecut sau dec`t acum doi ani,ceea ce nu poate fi un semn r\u pentruc\ [i anul trecut, dac\ nu m\ `n[el,am spus acela[i lucru [i p`n\ la urm\n-a fost o edi]ie rea. 22 de filme vor fiprezentate `n Competi]ie, cea mai im-portant\ sec]iune a festivalului, din-tre care 18 ̀ n premier\ mondial\ (!). Di-rectorul festivalului, Dieter Kosslick,spune c\ tema comun\ a acestor filmeo reprezint\ „schimb\rile radicale“. A-ceste filme „schimb\ perspectivele [iprezint\ istoria [i istoriile din punctulde vedere al celor implica]i“. Printre fil-mele incluse `n Competi]ie se num\r\:Cesare deve morire/Caesar Must Die

de Paolo [i Vittorio Taviani, Jayne Mans-field’s Car de Billy Bob Thornton, LesAdieux à la reine de Beno`t Jacquot,Was bleibt/Home for the Weekendde Hans-Christian Schmid. ~n selec]iaoficial\, dar `n afara competi]iei vor fiprezentate, printre altele, cunoscu-tele: Extremely Loud and IncrediblyClose de Stephen Daldry, Jin líng ShíSan Chai/The Flowers of War de ZhangYimou, Flying Swords of Dragon Gatede Hark Tsui. Haywire de Steven So-derbergh va beneficia de o proiec]iespecial\ la Berlinale Palast, kilometrulzero al festivalului. {i Angelina Joliea fost invitat\ s\-[i prezinte debutulca regizoare, In the Land of Blood andHoney, film despre care presa ameri-can\ nu a scris `n termeni prea elogi-o[i, dar care pe Dieter Kosslick `l aran-jeaz\ pentru c\ `i livreaz\ la pachet [ipoliticul (care e specificul Berlinalei),[i vedeta (de care are nevoie ca s\ sev`nd\).

Un Urs de Aur pentru`ntreaga carier\ pentruMeryl Streep

{i vedete vor mai fi. Robert Pattinson[i Uma Thurman s`nt a[tepta]i `n v`n-tosul Berlin `n calitate de interpre]iprincipali din Bel Ami. Ecranizarea du-p\ Maupassant care marcheaz\ de-butul regizoral al irlandezilor DeclanDonnellan [i Nick Ormerod a fost in-terzis\ `n ]ara lui spectatorilor sub 16ani pentru con]inut sexual, nuditate[i limbaj necorespunz\tor. Filmul va fiprezentat la Berlin `n premier\ mon-dial\, dar `n afara competi]iei. ~n cheieclasic\ se [i deschide, de fapt, Berli-nala, cu proiec]ia filmului Les Adieuxà la reine de Beno`t Jacquot, unde Di-ane Kruger o joac\ pe Marie Antoinette.Tr\iasc\ prietenia franco-german\! Prin-tre vedetele a[teptate la Berlin se mainum\r\ Clive Owen [i Gillian Anderson,parteneri ̀ n Shadow Dancer de JamesMarsh (`n afara competi]iei), Ewan Mc-Gregor, Michael Fassbender [i AntonioBanderas, parteneri `n Haywire (filmullui Soderbergh are doar premiera ger-man\), Billy Bob Thornton, Robert Du-vall, John Hurt [i Kevin Bacon, dinJayne Mansfield’s Car, Isabelle Huppert –protagonista celui mai recent film alciudatului Brillante Mendoza, Captive –,Tom Hanks, Sandra Bullock [i Max vonSydow – din Extremely Loud and Incre-dibly Close (a[tepta]i cu at`t mai mult cuc`t e premiera interna]ional\ a filmuluilui Stephen Daldry, intrat pe ultimasut\ de metri `n cursa pentru Oscar) –,Christian Bale (The Flowers of War),Jason Patric, Isabella Rossellini [i UdoKier – din Keyhole de Guy Maddin,prezentat ̀ n Berlinale Special. Tot ̀ n Ber-linale Special `[i va ar\ta [i Alex de laIglesia cel mai recent film, La chispa dela vida, unde rolul principal e interpretatde Salma Hayek. Dup\ Cave of Forgotten

Dreams, Werner Herzog face tot la Ber-lin premiera mondial\ a celui mai recentdocumentar al s\u, Death Row, primaparte a unei serii `n patru episoade de-spre pedeapsa cu moartea. Juriul Com-peti]iei prezidat de britanicul Mike Leighe la fel de pestri] ca `ntotdeauna, ames-tec`nd fo[ti premian]i, vedete america-ne, vedete europene [i scriitori africani:Anton Corbijn, Asghar Farhadi, CharlotteGainsbourg, Jake Gyllenhaal, FrançoisOzon, Boualem Sansal [i Barbara Sukowa.~n acest an, festivalul o omagiaz\ peMeryl Streep, decern`ndu-i un Urs deAur pentru `ntreaga carier\. Sec]iuneaPanorama programeaz\ 53 de filme,dintre care 18 `n programul principal,15 ̀ n Panorama Special [i 20 ̀ n Panora-ma Dokumente. Dintre aceste 53 defilme, 34 s`nt `n premier\ mondial\!James Franco, Heather Graham, DevPatel [i Lili Taylor ar putea veni (nu se[tie p`n\ `n ultimul moment) cu Cherryde Stephen Elliott, dar nu s`nt prea mul-te vedete `n aceast\ sec]iune orientat\politic [i unde vor mai fi ar\tate: Fon TokKuen Fah/Headshot de Pen-Ek Ratana-ruang, Indignados de Tony Gatlif, Deathfor Sale de Faouzi Bensaïdi, La mer àl’aube/Calm at Sea de Volker Schlön-dorff sau 10+10, film-omnibus despreTaiwan cu Hou Hsiao-hsien pe post delocomotiv\. Sec]iunea Forum s-ar carac-teriza `n acest an, spune site-ul festiva-lului, prin „planurile de via]\ diferite,conflictul dintre genera]ii [i ambivalen-]a a[a-zisului progres“, teme exploata-te de majoritatea filmelor selec]ionate.Printre acestea se num\r\ La demora/The Delay al uruguayanului Rodrigo Pla,documentarul argentinian Escuela nor-mal/Normal School de Celina Murgaori Salsipuedes, debutul regizoral alunui alt argentinian, Mariano Luque.Cum lucruri mai interesante o s\ v\scriu de la fa]a locului, `ncalec acumpe-o [a/ [i m\ duc `n treaba mea.


3 «

ordinea de ziMAI PU}INSTR|LUCITOARE

La prima vedere, a 61-a edi]ie a Berlinalei pare mai pu]instr\lucitoare dec`t anul trecut sau dec`t acum doi ani, ceea cenu poate fi un semn r\u pentru c\ [i anul trecut, dac\ nu m\`n[el, am spus acela[i lucru [i p`n\ la urm\ n-a fost o edi]ie rea.

Berlinala `n avanpremier\ –politic\, vedete [i c`]iva româniRadu Jude se re`ntoarce, a[adar, la Festivalul de laBerlin (9-19 februarie) unde a f\cut premieramondial\ a primului s\u lungmetraj, Cea mai fericit\fat\ din lume. De data asta, fericit\ e `ntreagafamilie (mai pu]in un unchi!). Al doilea lungmetraj alcineastului, Toat\ lumea din familia noastr\,deschide pentru prima dat\ ochii tot `n sec]iuneaForum. Anul acesta, prezen]a româneasc\ e discret\la Berlinal\, explica]ia fiind c\ nu au fost filme.

C`nd am fost `n Polonia, `n septem-brie 2005, la invita]ia InstitutuluiCultural Polonez, am fost impresiona-t\ de ceea ce am descoperit vizit`ndCentrul C\r]ii, din Cracovia: o institu-]ie al c\rei obiectiv era promovarea li-teraturii polone nu doar `n exterior,prin finan]area traducerilor din c\r]i-le autorilor polonezi, ci [i `n Polonia,prin organizarea unor turnee de lectu-r\, a unor t`rguri de carte `n diverseora[e din ]ar\, prin programe multi-ple menite s\ popularizeze autori [ic\r]i din Polonia contemporan\. Nucred c\ scriitorii români ar trebui s\fac\ ceva anume pentru a-[i atrage ci-titori. Eu cred c\ promovarea cade `nsarcina institu]iilor, `ncep`nd cu edi-turile, cu mass media – care ar trebuis\ renun]e la mentalitatea falimen-tar\ potrivit c\reia nimeni nu e inte-resat de literatur\! – [i, nu `n ultimulr`nd, cu Centrul Na]ional al C\r]ii [icu Institutul Cultural Român, a c\ruilege de func]ionare ar trebui schim-bat\. O mare responsabilitate pentru

lipsa apetitului pentru lectur\ o poar-t\, cu siguran]\, [i [coala româneasc\,trecut\ prin succesive „reforme“, lacap\tul c\rora constat\m c\ nu s-a schim-bat aproape nimic! Exist\ un dispre]pentru lectur\, evident la toate nive-lurile vie]ii sociale. ~n `nv\]\m`ntulpreuniversitar elevii nu s`nt stimula]is\ citeasc\ [i s\ `n]eleag\ un text li-terar, astfel `nc`t, odat\ ie[i]i de pe b\n-cile [colii, s\ aib\ curiozitatea de a des-coperi scriitori [i titluri noi. Mass mediacontinu\ s\ promoveze non-valori, ri-dic`nd vulgaritatea, incultura [i gro-bianismul la rang de „modele“ de suc-ces. ~n goana dup\ rating, televiziunile`[i aduc arareori aminte c\ exist\ scri-itori importan]i, contemporanii no[tri,care ar avea mult mai multe lucruri despus dec`t Gigi Becali sau Monica Tatoiu.

Dac\ vrem cu adev\rat s\ schimb\mceva, ar trebui s\ `ncepem prin a reafir-ma statutul de „fiin]\ vie“ al scriitoru-lui, stimul`nd interesul publicului pen-tru literatura contemporan\ [i `ncer-c`nd s\ form\m un public receptiv la

Carmen Mu[at: „Dac\ vrem cu adev\rat s\ schimb\m ceva, ar trebui s\`ncepem prin a reafirma statutul de «fiin]\ vie» al scriitorului, stimul`ndinteresul publicului pentru literatura contemporan\ [i `ncerc`nd s\form\m un public receptiv la mi[c\rile de idei din spa]iul cultural“.

STATUTUL DE„FIIN}| VIE“

» 4

dosar


Unele personalit\]i sportiveau sentimentul c\, dac\ li sec`nt\ imnul de mai multe ori`n via]\, pot s\ fac\ absolutorice dup\ aceea. Recent, amavut parte de dou\ cazuri care,`ntr-o anumit\ m\sur\, seam\-n\ ca dou\ pic\turi de ap\.

Mircea Lucescu a f\cutceea ce face orice [mechercu gipan: a crezut c\ sem-nele de circula]ie trebuie s\se dea la o parte din caleasa. Vatmanului i-a transmis

c\ putea s\ evite accidentul[i, vorba unui forumist iste],c\ m`nuitorul tramvaiului„[i-a dorit mai mult acciden-tul”. Ulterior, probabil sf\tuitde oameni cu mai mult sim]al realit\]ii, Lucescu [i-a `n-dulcit declara]iile. Declara-]iile despre accident, c\cig`ndurile sale despre ]ar\ sea-m\n\ cu ale unui ne`n]elesfrustrat: „S`nt mai respectatde c\tre str\ini”, gr\it-adomnul pilot de Formula 1.

Chestiuni similare [i-auluat zborul [i din gura unuialt campion. Ilie N\stase nevorbe[te despre acelea[i lu-cruri, despre bananiera Româ-nie, care nu-l respect\ [i nu-l`n]elege. {i care, probabil, `ltransform\ `ntr-un gol\na[ decartier, care `njur\ [i amenin-]\ jurnali[ti afla]i pe domeniulpublic. Cele `nt`mplate zileletrecute la sosirea fostului tenis-men pe Aeroportul Otopeni nus`nt chestiuni `nt`mpl\toare:

domnia sa a mai avut astfelde ie[iri [i `n trecut.

Ceea ce-i une[te pe ceidoi este exact dispre]ul lorfa]\ de România [i nu a ]\riifa]\ de d`n[ii. Ei se `nscriu `ntiparul românului aparent ci-vilizat [i educat, care, atuncic`nd ajunge `n Occident, sepoart\ impecabil. D`n[ii seam\-n\ cu un grup de cet\]enipe care i-am `nt`lnit, acumc`]iva ani, `ntr-un vagon dedormit al unui tren ce mergeade la Viena `nspre Bucure[ti.~n cele vreo opt ore parcursepe teritoriile Austriei [i Unga-riei, onorabilii domni s-au pur-tat ca ni[te indivizi respec-tabili, `ns\, odat\ trecut\grani]a `n jude]ul Arad, au`nceput s\ h\h\ie [i s\

fumeze pe culoar. ~n fapt,Mircea Lucescu [i Ilie N\stasepar a face acela[i drum des-cendent din Occident `n ]ar\[i din civiliza]ie `n anarhie.

Comportamente de acestfel tr\deaz\ doar o form\ c`tse poate de pervers\ de ipocri-zie. Da, imaginea Românieilor nenorocite a fost `mbu-n\t\]it\ [i de d`n[ii. ~ns\,tic\loasa ]ar\ i-a respectatmereu, uneori, poate, preamult: le-a oferit unele privi-legii meritate, dar, `n bun\

m\sur\, i-a tratat ca pe ni[tecopii r\zg`ia]i, alint`ndu-i [iocrotindu-i de at`tea [i at`teaori. ~n fond [i la urma urmei,nici Lucescu, nici N\stase nu`n]eleg c\ meritele sportive[i de imagine nu le eludeaz\calitatea de simpli cet\]eni.

}ara pe care d`n[ii ohulesc nu este un spa]iu de237.000 de kilometri p\tra]i:ei nu au aflat `nc\ faptul c\frontiera se traseaz\ `n jurulcircumferin]ei fiec\ruiadintre noi.

LA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCU

Doi mari sportivi [i doiromâni ipocri]i

1. Care s`nt a[tept\rile, dezam\girile [isperan]ele dumneavoastr\ de laliteratura român\ contemporan\?2. Ce (nu) trebuie s\ fac\ scriitoriiromâni ca s\-[i atrag\ un num\r c`tmai mare de cititori [i s\ se bucure deaceea[i recunoa[tere pe care o au ceimai mul]i dintre colegii lor vestici? Saupoate nu aici trebuie c\utat motivulpentru care, atunci c`nd totu[i se maicite[te, românii prefer\ `n continuareliteratura str\in\ `n detrimentul celei

autohtone, [i asta `n pofida faptuluic\, pe ansamblu, literatura noastr\ a`nceput s\ capteze tot mai multaten]ia publicului din afar\?3. Ce ar trebui s\ se schimbe `nactuala percep]ie asupra importan]eiscrisului [i literaturii `n România pentruca, `n sf`r[it, scriitorul român s\ devin\o entitate cu o identitate clar\ [i unloc al s\u, bine stabilit, `n societate?

Dosar realizat de Florin Irimia

CUM MAI ST|M CU SCRISUL?

Literatura român\contemporan\: autori,cititori, vedete

CARMEN MU{AT: {coala s\-[i aduc\ aminte deexisten]a scriitorilor!

Deocamdat\, e de ajuns s\spun c\ mare parte dindezam\girile mele dinurm\ cu c`]iva ani au fost`ntre timp infirmate. Bine-`n]eles, totdeauna e loc demai bine. A[tept s\ apar\,din genera]iile mai noi, c`tmai mul]i scriitori care s\se ia `n serios pe termenlung, care s\-[i constru-iasc\ proiecte personaleconsistente [i de anver-gur\, nu s\ se bazeze pe„lovituri“ norocoase. Mi-a[mai dori ca scriitorii no[tris\ vrea mai mult de la li-teratur\, iar literatura s\-[iia c`t mai `n serios for]a,ca form\ nu doar estetic\,ci [i de reac]ie critic\ laprovoc\rile, tensiunile [icrizele lumii contempo-rane, inclusiv ca instru-ment de cunoa[tere [i vehicul identitar. E nevoiede mai mult\ consisten]\ofensiv\, de ambi]ie [i cu-raj `n a ataca ideile [i re-prezent\rile primite de-agata.

Dac\ a[ fi mali]ios, a[r\spunde a[a: s\-[i „mar-ketizeze“ imaginea [i/saus\ se implice `n b\t\liilepolitice de maxim\ vizibili-tate. L\s`nd gluma la oparte (de[i nu era chiarglum\), nu am nici unr\spuns precis... Un lucrumi se pare totu[i evident:scriitorii s`nt obliga]i s\

g\seasc\ acele canale decomunicare prin care s\poat\ deveni vizibili [i `nafara cititorilor profesio-ni[ti, de elit\: pres\ print[i online, institu]ii formale[i informale, televiziuni,evenimente de impact.Restul ]ine de talentul [iprofesionalismul fiec\ruia.Nu prea `n]eleg `ns\ ce vas\ zic\ „recunoa[tere“ [i `nce se m\soar\. ~n premiiliterare interne [i interna-]ionale? ~n num\rul de tra-duceri [i `n calitatea edi-turilor str\ine la care aces-tea s`nt publicate? ~ntr-oreceptare critic\ universal-pozitiv\? ~n notorieta-te/prestigiu [i v`nz\ri? ~ntoate la un loc? Experien]ane arat\ c\, la noi, succe-sul de public tinde s\creeze `n jurul scriitorilorun cordon de protec]ie alcriticii (ceea ce poate fibine sau r\u, de la caz lacaz), iar prea multe premiidau de b\nuit. Cred c\ to-tul depinde, p`n\ la urm\,de ce vrea ([i ce poate)fiecare scriitor: succes doarde public, succes doar „deni[\“ – la un public avizat[i exigent – sau... ambele-am`ndou\.

Personal, a[ fi mai re-zervat `n a supralicita„captarea publicului dinafar\“ de c\tre scriitoriino[tri exporta]i. ~n lipsa

unor m\sur\tori avizateputem deveni victimeleunor vicii de perspectiv\.~n privin]a consumului au-tohton de literatur\ str\-in\, problema e compli-cat\ [i alunecoas\. Ea im-plic\ o discu]ie aplicat\referitoare la pia]a româ-neasc\ de carte, cu analizede c`mp [i evalu\ri c`t maiprecise. Num\rul mult maimic al cump\r\torilor debeletristic\ din România `nraport cu alte ]\ri europe-ne e o realitate crud\ (amavut ocazia s\ v\d sufi-ciente statistici `n acestsens), iar problema (ne)lec-turii beletristice e directlegat\ nu doar de con-curen]a culturii media [i ainternetului, ci [i de pr\-bu[irea sistemului nostrude `nv\]\m`nt umanistcentrat pe cultur\ gene-ral\, de marginalizarea [idesconsiderarea mizerabil\a umanioarelor de c\treforurile de decizie guver-namentale. S\ fie oare devin\ preconcep]ia general\a deciden]ilor potrivit c\-reia literatura nu producebani [i g`ndire pozitiv\, cistimuleaz\ atitudini con-traproductive (de la con-templa]ia defetist\ la rezis-ten]\)? Un simptom `l con-stituie birocratizarea [iacapararea facult\]ilor deLitere din ]ar\ de c\tre

departamente a[a-zic`nd„rentabile“ `n care be-letristica nu conteaz\ (co-municare [i rela]ii publice,asisten]\ managerial\ [isecretariat, consultan]\ [iexpertiz\ `n publicitate[.a.m.d.). Pe de alt\ parte,literatura `ns\[i se vedenevoit\ s\-[i reinventezecondi]ia, s\-[i negociezeun nou contract cu socie-tatea. S-ar putea ca acestrol s\ fie unul de interme-diere „universal\“, `ntreidentit\]i [i domenii dintrecele mai diverse.

~n principiu, importan]aliteraturii se c`[tig\ [i seconstruie[te, nu se prime[-te de poman\. Paradigma`n care literatura legitima,de la nivelul elitelorconduc\toare, identitateastatului na]ional pare a fiapus, iar un nou rol „lav`rf“ al ei nu s-a cristalizat.Literatura român\ – c\ eae `n chestie acum... – numai conteaz\ nici ca diver-tisment „evazionist“, nicica branding, nici ca form\de rezisten]\ critic\. Aajuns un fel de ni[\ a ni[ei,sus]inut\ iner]ial de pro-gramele [colare, un dome-niu ale c\rui notoriet\]i,

c`te or fi, s`nt legitimateprioritar prin rela]iile cumediul politic. {i totu[i,din rela]ia cu politicul,media [i societatea (ycompris cea civil\) va tre-bui repornit pentru rec`[-tigarea puterii, prestigiului[i statusului literaturii. Da-c\ ea se va complace `nni[a unui autonomism es-tetic prost `n]eles, va r\-m`ne doar o frumoas\plant\ de ser\, un mic luxdispensabil. C`t\ vremeelitele politice [i financiarevor avea percep]ia pe careo au „asupra scrisului [ifunc]iei literaturii“ [i o vorconsidera cel mult drept ofloricic\ de pus la butonie-r\ pentru ocazii speciale,condi]ia ei public\ va fimai mult dec`t meschin\,oric`te c\r]i bune vor con-tinua s\ apar\. Bref, pen-tru a se reseta ca impor-tan]\ social\, e nevoie caliteratura s\ participe ac-tiv, curajos [i dinamic laMarea Conexiune cu lu-mea `n care tr\im. Semnepozitive exist\, dar ele tre-buie s\ se amplifice.

Continuare `n paginile 6-7

5 «

dosar

O FLORICIC| DE PUS LABUTONIER|

Paul Cernat: „C`t\ vreme elitele politice [i financiare vor aveapercep]ia pe care o au «asupra scrisului [i func]iei literaturii» [i ovor considera cel mult drept o floricic\ de pus la butonier\ pentruocazii speciale, condi]ia ei public\ va fi mai mult dec`t meschin\“.

mi[c\rile de idei din spa]iul cultural. Eo `ntreprindere de durat\, ce ar trebuis\ ̀ nceap\ ̀ nc\ din [coala general\. Pe u-nul dintre canalele televiziunii francezepublice, la o or\ de maxim\ audien]\,se transmite o emisiune de aproximativdou\ ore, la care s`nt invitate persona-lit\]i culturale din domeniul literaturii,teatrului, filmului, artelor vizuale, fi-losofiei, sociologiei, teoriei literaturii,istoriei [.a. – moderatorii s`nt inteligen]i[i simpatici, [tiu despre ce vorbesc, fie-care invitat are la dispozi]ie aproxima-tiv 10-15 minute, `n care s\ r\spund\ la`ntreb\ri legate de cartea, vernisajul,tema etc. „la zi“. E o emisiune-spectacol,plin\ de nerv [i de verv\, `n care publi-cului i se ofer\ prilejul de a vedea oa-meni care au reu[it `n domenii diverse,de a afla despre c\r]i sau despre expo-zi]ii noi. Totul este „`n mi[care“, invi-ta]ii s`nt, de fiecare dat\, al]ii, subiec-tele nu lipsesc, iar „divertismentul“ es-te unul de calitate.

~n timp ce `n ziarele din str\in\tatenu lipsesc paginile de cultur\, `n Ro-mânia acestea au fost suprimate pentrua face loc „mondenului“. Despre scri-itorii români [i despre c\r]ile lor sevorbe[te, `n presa cotidian\, doar dedou\ ori pe an, cu prilejul T`rgurilorde carte, [i atunci s`nt „viza]i“ doar c`]i-va autori, care scriu `n paginile cotidia-nului respectiv sau a c\ror notorietateeste incontestabil\. Scriitorul românar trebui s\ fie o prezen]\ constant\ `nvia]a cet\]ii, iar apari]ia unei c\r]i artrebui semnalat\ [i discutat\ `n presacotidian\ – care a renun]at, `n ultimavreme, la pagina de cultur\! –, `n jur-nalele de [tiri [i nu doar `n revisteleculturale. Dar, pentru ca acest lucrus\ fie posibil, e nevoie ca [coala, `n pri-mul r`nd, s\-[i aduc\ aminte de existen-]a scriitorilor [i s\-i invite la `nt`lniricu elevii, s\-i provoace la dezbateri [i lalecturi publice, iar editurile s\ `ncer-ce s\ p\trund\ `n [coli, s\-[i cultive,adic\, din timp, un public poten]ial.


PAUL CERNAT: Scriitorii s\ vreamai mult de la literatur\

Marius Chivu: „Cred c\ scriitorul român este destul de sedentar[i mult prea pu]in interesat de ceea ce se afl\ `n afara ogradeisale, iar mizele literaturii sale s`nt, de cele mai multe ori, mici,personale, meschine“.

SCRIITORULROMÂN

» 6

dosar


MARIUS CHIVU: M\ intereseaz\ tot mai pu]insubiectele scriitorilor româniDezam\gire poate e un cuv`nt camtare, dar m\ `ntreb, totu[i, cum seface c\ `ntr-oo ]ar\ unde se pun lacale lovituri de stat [i se ucid dicta-tori, o ]ar\ a mineriadelor, a revol-telor etnice (de la Tg. Mure[), ama[ina]iunilor fiscale [i politice, adosarelor [i stenogramelor, o ]ar\profund corupt\, `n care fo[tii re-volu]ionari devin trafican]i de ar-me, politicienii ucid cu SUV-uurilesau s`nt implica]i `n tot felul de ho-]ii (de la flote la tablouri de art\),procurorii se sinucid, jurnali[tii facafaceri cu Statul, doctori nebuniopereaz\ prin spitale, Biserica faceafaceri etc. etc. nu avem thrillerepolitice, romane-aanchet\ sau cazuriabordate `n genul noului jurnalism?!(Excep]ie: Tatiana Niculescu Bran!)Cum se face c\ `ntr-o ]ar\ at`t de pi-toreasc\ d.p.d.v. social nu se scriuromane de mediu? (Excep]ie: RaduAldulescu...) Cum se face c\ `ntr-o]ar\ `nc\ rural\, cu milioane de ]\-rani (care nu mai au ce face cu p\-m`ntul pentru care acum un secol`nc\ se mai f\cea crim\), cu milioa-ne de ]igani (unii organiza]i `n cla-nuri mafiote) [i milioane de oamenipleca]i la munc\ (l\s`ndu-[i copiiiacas\) nu avem romane de la sat,cu minorit\]i [i cu emigran]i!? Cumse face c\ nu avem romane despredestinul/drama de a fi român `nRepublica Moldova!? ~ntr-o cultur\

cu personaje foarte interesante [icu destine incredibile, unde s`ntbiografiile roman]ate/fic]iunile bio-grafice ale unor figuri istorice, dizi-den]i, politicieni, scriitori, arti[ti,savan]i, sportivi? (Excep]ie: IoanIovan!)

Ca s\ dau un exemplu, tetralo-gia Fugi, Rabit a lui John Updikesurprinde `ntregul mecanism al Is-toriei cu instrumentele fic]iunii, a-fli aproape totul despre societateaamerican\ a anilor ’50-’80, vezi aco-lo `n detaliu cum schimb\rile politi-ce, sociale, economice, de mentali-tate `[i pun amprenta pe vie]ile oa-menilor, `n]elegi cum se modific\societatea ̀ n fiecare deceniu (afli nudoar care era pre]ul galonului debenzin\ [i cum fluctua pia]a imobi-liar\, dar [i cum a ajuns fela]ia ̀ n dor-mitoarele americanilor de r`nd...).Nu vei putea citi `ns\ nici un romanrealist românesc gen fresc\-social\din care s\ afli, prin destinul unorpersonaje emblematice, cum era via-]a de zi cu zi a românilor dintr-operioad\ anume. La noi, cu foartepu]ine excep]ii, fic]iunea nu depu-ne m\rturii despre istorie, via]\ [irealitate.

Cu c`t citesc mai mult\ literatur\str\in\, cu at`t `mi dau seama c\ m\intereseaz\ tot mai pu]in subiecte-le scriitorilor români care, `n opi-nia mea, produc anual, `n medie,

doar vreo dou\-trei romane caremerit\ citite [i despre care, pesteun deceniu, mai nimeni nu mai vor-be[te. Cred c\ ace[tia ar trebui s\-[idiversifice tematica, s\ `nve]e s\ sedocumenteze (apropo, se mai scriula noi romane istorice? Excep]ie: Ho-ria Ursu!), s\ aib\ un contact maibun cu realitatea [i cu lumea `ncare tr\iesc, s\ fie mai aten]i la mi[-c\rile sociale [i istorice, s\ fie pe fa-z\ la ce se ̀ nt`mpl\ ̀ n jur (nu pe blo-guri) [i nu s\ scrie doar din pro-priul birou [i din amintiri. Cred c\scriitorul român este destul de se-dentar [i mult prea pu]in interesatde ceea ce se afl\ `n afara ogradeisale, iar mizele literaturii sale s`nt,de cele mai multe ori, mici, perso-nale, meschine. (Apropo, c`nd a]icitit ultima carte de eseuri literarescrise de un prozator român? A[acum, din c`nd `n c`nd, un Kundera,un Eco, un Rushdie, Barnes, Lodge,Tournier [.a. scriu ba despre artaromanului, ba despre autorul fa-vorit, ba despre o tem\ literar\...)C`nd va avea ambi]ii mai mari, c`ndva munci mai mult [i c`nd va scriemai bine, altfel zis, c`nd se va dedi-ca cu adev\rat literaturii [i nu-l vamul]umi doar numele adunat pe-ocarte, atunci vor veni [i recunoa[-terea, [i respectul, [i traducerile(directe, nu pe banii Statului).

Nu am a[tept\ri spe-ciale de la literaturaromân\, la fel cum nuam a[tept\ri speciale dela literatur\, `n general:singura mea a[teptare,de la fiecare carte citit\,este s\-mmi schimbe lu-mea, s\ m\ uimeasc\,s\-mmi devin\ reper, s\fie fantoma mea perso-nal\. Iar asta nu e o a[-teptare prea special\,nu-ii a[a? Se scrie at`t demult\ maculatur\, sepublic\ at`t de mult(pare c\ singura con-di]ie pentru a fi scriitoreste... s\ scrii, indife-rent de alte criterii ce]in deja de istoriapublishing-ului),industria editorial\ atrecut cu arme [i bagaje`n tab\ra „generalist\“a marketingului...Singura mea speran]\ar fi ca procentul scri-itorilor adev\ra]i care„ies `n fa]\“ s\ fie me-reu mai mare dec`t celal veleitarilor...

~n primul r`nd, m\deranjeaz\ sintagma„scriitori români“. Nuexist\ scriitori români,ci scriitori. La fel cumnu exist\ „scriitoriibritanici“, un regimentcare reac]ioneaz\ in

corpore la un set decondi]ii date. E la fel degreu pentru un scriitorbritanic s\ se impun\precum `i este scriito-rului român t`n\r. Pro-blema intervine abiadup\ afirmare: pentruun scriitor „anglo-saxon“, interesulediturilor str\ine „vinecu teritoriul“. Pentru celromân, `ncepe o cu to-tul alt\ lupt\. Din fe-ricire, nu e o lupt\ pecare s\ o duc\ singur,ci al\turi de editurilecare-l public\, al\turi dealte institu]ii, cum esteICR-ul... {i nu cred c\publicul prefer\ lite-ratura universal\. Defapt, dac\ e s\ fiu sin-cer, publicul prefer\non-fictionul... {i, ca s\mergem mai departe,s`nt multe romane tra-duse care v`nd infinitmai pu]in dec`t FilipFlorian [i Dan Lungu, cas\ dau dou\ exempledeja notorii. C`nd com-par\m situa]iile, facemgre[eala de a vedeadoar v`rfurile. ~ns\, cumam mai spus, p`n\ aajunge la v`rf, at`tscriitorii români, c`t [icei str\ini o duc la felde greu. {i unii, [i al]ii

trebuie s\ practice totfelul de meserii: SalmanRushdie a fost ani bunicopyrighter `n c`teva a-gen]ii de publicitatelondoneze. A trebuit s\scrie trei romane p`n\ s-ahot\r`t s\ se dedicetotal scrisului.

A]i vrut s\ scrie]i „s\redevin\“, nu-i a[a? Chiarv\ dori]i ca scriitorul ro-mân s\-[i recapete pie-destalul ante-revolu]ionar?De ce, cui ar servi o a-semenea `ntoarcere la re-tardarea pie]ei de carte?Scriitorul practic\ o me-serie, ca orice alt om, eun me[te[ugar, iar locullui `n societate trebuiec\utat al\turi de al]i sluj-ba[i din domeniul indu-striilor culturale. ~ntr-ade-v\r, pentru majoritatealor, locul `n planul simbo-lic trebuie c\utat unde-va mai jos dec`t cel al mu-zicienilor sau al actori-lor. ~n acela[i timp, cine-va trebuie s\-l vad\ peIan McEwan la Ierusa-lim, `nconjurat de sutede cititori care stau pesc\ri [i-l ascult\ fasci-na]i, pentru a `n]elegec\ diferen]a de statutdintre el [i... MichaelJackson e de nuan]\.Glumesc, pe jum\tate!

BOGDAN-ALEXANDRUST|NESCU: Publiculprefer\ non-fictionul...

7 «

dosarLITERATURA DE CALITATE

Daniel Cristea-Enache: „Literatura de calitate va conta tot maimult `n societatea noastr\. Pe cale de consecin]\, [i autoriicare o vor scrie se vor bucura de o real\ recunoa[tere public\“.

Evident c\ `n primul r`nd `mi dorescs\ citesc c\r]i c`t mai bune ale scriito-rilor români. Speran]ele ([i dezam\-girile) ]in `n special de substan]a c\r-]ilor [i de – cum s\ zic – atitudinea scri-itorilor. Lumea literar\ româneasc\ `mipare a fi [i ast\zi, nimic nou, izolat\`n turnul ei de filde[. Rareori apar c\r]icare s\ aib\ o miz\ mai larg\ dec`t cealiterar\ [i pu]ini scriitori români im-portan]i s`nt totodat\ [i voci ale cet\-]ii. ~i amintesc aici, ca exemple pe carele consider demne de laud\, pe Nico-lae Prelipceanu, `n calitatea de edito-rialist la „România liber\“, [i pe Mir-cea C\rt\rescu, editorialist la „Eveni-mentul Zilei“. Citi]i-le articolele de-spre Ro[ia Montan\ sau despre recen-tul episod Arafat (M. C\rt\rescu) [i os\ `n]elege]i de ce avem nevoie [i `nafara spa]iului literar de voci careconteaz\.

Nu am r\spunsuri ferme la aceste`ntreb\ri at`t de importante, dar v\pot propune s\ analiz\m pu]in situa-]ia. Care au fost c\r]ile române[ti cucel mai mare ecou la publicul str\in`n ultimii ani? Ale lui Dan Lungu: deexemplu, cea `n care o femeie `n v`rst\`[i pune probleme `n leg\tur\ cu via-]a pe care a dus-o `n comunism – S`nt obab\ comunist\! Ale Gabrielei Adame[-teanu – nu mai e cazul s\ v\ spun de-spre ele. ~ntoarcerea huliganului a luiNorman Manea, istorie personal\ [iistorie a evreilor români `n secolul tre-cut, roman memorialistic care a po-vestit Occidentului despre Româniasub Ceau[escu. Cartea lui VarujanVosganian, `n care se vorbe[te `n ter-

meni neechivoci despre pogromul ar-menilor [i despre zbuciumatul secol XX`n Balcani. Simion liftnicul a lui PetruCimpoe[u, parabol\ a tranzi]iei Româ-ne[ti. Toate astea s`nt c\r]i cu atitu-dine. Ca s\ ne citeasc\ str\inii, cred,trebuie le spunem pove[ti consistentedespre noi, astfel `nc`t s\-i priveasc\[i pe ei. S\ priveasc\ – vorb\ mare, eadev\rat – condi]ia uman\.

~nc-odat\, nu lipsit\ de importan]\e atitudinea din via]a real\. S\ nu uit\m,Vaclav Havel a devenit ultra-celebruca disident, nu ca dramaturg. ChinezulAi Weiwei, tot ca disident, nu ca artist.~n]eleg aici disiden]a ca pe o modali-tate riscant\ de a te ar\ta preocupatde realitatea din jurul t\u.

3. Pentru ca scriitorul român s\ aib\alt\ imagine cred c\ ar trebui ca:

a) La [coal\ s\ se fac\ literatur\ cuadev\rat, nu dictare [i `ncadrarea li-teraturii `n [abloane („Demonstra]i c\Ion este un roman realist“). Mesajultransmis de [coal\ ar trebui s\ fie „Stu-diem literatura pentru c\ e frumoas\ [iutil\: ne ajut\ s\ g`ndim liber“. Abiaatunci oamenii ar con[tientiza c`t deimportant este un scriitor. V\ spun eu,ca fost\ profesoar\, c\ acum nu e a[a,oric`t de minunat ar suna programa[colar\. Dar de ce s\ fim preocupa]ide a g`ndi liber c`nd am ajuns la conclu-zia c\ lucrurile nu merg bine din cauzalipsei tinichigiilor...

b) S\ fie de-manelizat\ mass media.Ori[ic`t de pu]in, aceasta conteaz\enorm. ~n presa [i la televiziunileromâne[ti, scriitorii apar de dou\ oripe an, la t`rgurile de carte, ameste-

ca]i `ntr-un articol sau o [tire gr\bit\.~n cel mai „bun“ caz, se pune reflec-torul pe vreunul c`nd mai afl\m c\ acolaborat cu Securitatea. Nu, a[a nuse poate nimic! Orice minuni literare arface un scriitor, `n absen]a unei mediaresponsabile [i profesioniste, societateanu va afla de el(e). Or, imaginea e pro-blem\ de percep]ie, scuza]i truismul.

c) Scriitorii cu adev\rat valoro[i s\fie promova]i consecvent [i profesio-nist de edituri. E cazul lui Mircea C\r-t\rescu, pe care Editura Humanitas l-asus]inut a[a cum orice editur\ ar tre-bui s\-[i sus]in\ scriitorii. Pentru c\ nudoar marele talent al lui C\rt\rescu l-af\cut celebru, c\ dac\ ar fi fost a[a, arfi ajuns celebru [i Mircea Iv\nescu.


LUMINI}A CORNEANU: De-manelizarea mass media `n sprijinul scriitorului român

Literatura român\ contem-poran\ se define[te princ\r]ile care apar an de an,scrise de autori din toategenera]iile: de la „[aize-ci[ti“ ca Nicolae Brebanla prozatori din ultima ge-nera]ie, ca Radu PavelGheo. Avem un anumittip de „cerere“ `n cazulscriitorilor canoniza]i, cla-siciza]i. Preten]ia noastr\este ca ei s\ fie la `n\l]imeaoperei lor. {i avem un alttip de a[teptare `n cazulscriitorilor `nc\-tineri.Preten]ia noastr\ e ca eis\ construiasc\ o oper\:s\ dea carte dup\ carte,c`t mai importante.

Dac\ reflect\m pu]inasupra problemei, reali-z\m c\ le este foarte greu[i unora, [i altora. Estegreu s\ construie[ti oOper\; [i e la fel de greus\ nu dezam\ge[ti, dup\ce ai construit una.

Dar cine a zis c\ `n li-teratur\ e u[or?

Scriitorii români, credeu, trebuie s\ fie foartecinsti]i cu cititorii lor. S\le spun\ exact ceea cevor s\ le ofere, sub ceconcept [i `n ce registru`[i scriu cartea. {i dinacest punct de vedere,Dan Lungu mi se pareexemplul perfect. Lu`nd o

carte a lui, [tii ce vrea s\fac\ [i ce va face proza-torul prin cartea respec-tiv\. Al]i autori ai no[tri,dimpotriv\, vor s\ realize-ze prea multe deodat\ ([icapodoper\ de stil, [i ro-man problematic, [i fres-c\) – [i rateaz\, odat\ cuansamblul, cam toate com-ponentele. Exist\ totu[i m\-car o excep]ie, `n cadrulgenera]iei `nc\-tinere:Degete mici de Filip Flo-rian, `n care toate acestecomponente merg extra-ordinar `mpreun\.

Ca de obicei, eu v\d ju-m\tatea plin\ a paharului[i s`nt optimist. Literatura

de calitate va conta totmai mult `n societateanoastr\. Pe cale de con-secin]\, [i autorii care ovor scrie se vor bucura deo real\ recunoa[tere pu-blic\. Ca s\ fac o confe-siune, azi am fost la unconsult, la un mare spe-cialist: [i medicul acelaexcep]ional [tia tot cemi[c\ `n proza, `n poezia[i-n critica româneasc\. Eminent specialist `nalergologie, normal c\prof. dr. Ioan BraduIamandescu avea alergiela mediocritate [iamatorism... Ne-am`n]eles foarte bine.

DANIEL CRISTEA-ENACHE: Scriitoriiromâni trebuie s\ fie foartecinsti]i cu cititorii lor

„~n UK am publicat doar eseu p`n\ acum, `n c`teva revisteculturale. M\ descurajeaz\ cantitatea de proz\ comercial\ dinlibr\rii, viziunea pur corporatist\ a editurilor mari carecontroleaz\ pia]a de distribu]ie [i consum.“

» 8

interviu

INTERVIU CUIOANA BAETICAMORPURGO

Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu

Ai publicat recent romanul Imi-gran]ii. O tem\ la mod\, s-ar puteaspune. Tu `ns\]i ai acest statut, de

imigrant. Dup\ c`]iva ani buni pe-trecu]i `n Marea Britanie – de fapt,aici este casa ta – ce po]i spune de-spre tine? E[ti integrat\?

Nu [tiu c`t de „la mod\“ e subiectul imi-gra]iei, sau mai bine spus, nu [tiu exact`n ce fel de „mod\“ se `nscrie tema asta

`n momentul de fa]\ `n ]ar\. Am impre-sia c\ fenomenul migra]iei (at`t de cla-ustrofobic discutat de ziare tabloide [ipe-aici, [i prin România) s-a combinatnociv cu alt subiect – cel al actualei crizeeconomice, fapt pentru care the pursuitof happiness, care e un drept uman fun-damental [i de la care ar trebui `ncepu-t\ orice discu]ie despre migra]ie, iesedin calcul. Mai mult, golit de semnifi-ca]ia sa de baz\, care e una ontologi-c\, fenomenul a devenit un instrument`n cel mai tolerabil caz de birocra]ie,`n cel mai nasol caz – de propagand\electoral\ a partidelor na]ionaliste de-aici, ca UKIP (UK Independence Par-ty) sau BNP (British National Party).

~n alt\ ordine de idei, n-am con-ceput romanul Imigran]ii `n nici un felcu ideea c\ scriu despre un subiect lamod\.

~n Marea Britanie tr\iesc din 2004[i n-am nici cea mai vag\ idee c`t debine „integrat\“ s`nt. ~n]eleg mecanis-mele sociale de baz\, s`nt la curent cu

politicile de tot felul, vorbesc limba en-glez\ oarecum f\r\ probleme. Am o fa-milie [i o m`n\ de prieteni aici. ~mi daubun\ ziua cu po[ta[ul, cu brutarul, culibr\reasa. M\ apuc\ durerea de cap(ca pe orice englez veritabil) `n fiecaretoamn\ c`nd trebuie s\ completez for-mularele lor complicate de tax\. Con-duc pe partea st`ng\ a [oselelor. S`ntintegrat\? ~ntrebarea pe care mi-o punmult mai des este dac\ cei de-aici s`ntei `n[i[i integra]i `ntr-o cultur\ extremde separatist\ (class obsessed, pe limbalor) `n care singura variant\ curent\ dea apar]ine unei mase de popula]ie esteprin consumism. Iar cultura consumis-t\ e una global\, nici c\-i pas\ de undevii [i unde te duci, ci doar dac\ `n mo-mentul de fa]\ te afli `ntr-un shoppingmall sau nu. Chestia e c\ lucrurile carem\ fac s\ simt c\ nu apar]in pe deplinlumii de-aici s`nt acelea[i care m\ fac s\m\ simt str\in\ [i-n ]ar\. Mal du début desiècle... Nimeni nu mai apar]ine nici unuiloc anume, ci unor aspira]ii materiale

oarecare, perfect traductibile dintr-osocietate `ntr-alta.

Apropo de integrare. ~ntruc`t for-ma]ia ta este de antropolog, po]i s\spui care este, `n acest moment, ati-tudinea fa]\ de imigran]i `n MareaBritanie?

Depinde cui te adresezi, ca imigrant.S-o lu\m la nivel de clase sociale, dac\ totle-am pomenit mai sus. Middle [i uppermiddle classes or s\ te `nt`mpine fie cuo atitudine de „estetic\ geopolitic\“,s\-i zicem a[a (adic\ respectiv ca pe-opas\re exotic\, de[i Europa de Est nu eneap\rat dintre cele mai... „estetizante“zone de pe fa]a p\m`ntului `n momen-tul de fa]\; se prefer\ Orientul Mijlo-ciu [i, dintr-un rico[eu de con[tiin]\,din pricina conflagra]iilor militare dinzon\), fie de toleran]\ neimplicat\ (ge-nul poor darlings). Working class, carese converte[te galopant `n condi]iile eco-nomice actuale, `n the unemployed class,or s\ te acuze c\ ai venit aici s\ le ieilocurile de munc\ sau s\ le sub]iezi bu-getul pentru aloca]ii [i ajutor de [omaj.~ntre cele dou\ extreme, s`nt oameni cucapul pe umeri, destui, pentru care ti-pul de pa[aport pe care-l de]ii e un de-taliu nesemnificativ.

E un mit imaginea proast\ a români-lor? Te-ai lovit de aceast\ problem\/fals\ problem\ de c`nd stai `n Ma-rea Britanie?

Imaginea proast\ a românilor cred c\[i-a coagulat un discurs mai agresiv `n]\ri precum Fran]a sau Italia. Mai pu-]in ̀ n Marea Britanie. Oile negre ale tur-mei multiculturale de-aici s`nt musul-manii. ~n zona asta se dezvolt\, dup\c`t `mi dau eu seama, cele mai pericu-loase prejudec\]i. ~n ora[ la noi, unora[ mic din S-V-ul Angliei, tr\iesc treiromâni: Vali, un tip pe care nu po]i s\nu-l accep]i – are un loc de munc\ stabilpentru care s-a specializat aici, o fami-lie, d\ bun\ ziua, `[i pl\te[te taxele lastat, e vesel tot timpul, e s\ritor la ne-voie etc. –, un alt tip care vinde „Big Is-sue“ `n acela[i col] de strad\ de vreotrei ani, de[i e t`n\r [i pare c`t se poatede s\n\tos („Big Issue“ e o revist\ cari-tabil\, creat\ special pentru a servidrept punte de trecere celor care trecprintr-o etap\ nasoal\; cer[etoria e prac-tic o crim\, a[a c\ le cumperi revista [i`n]elegerea e c\ ei vor folosi banii ca s\se adune de pe drumuri) [i ar putea s\munceasc\ undeva. Pe \sta nici eu nul-a[ privi cu ochi buni. {i mai e [i una,

Cartea ei de debut a fost inclus\, `n urm\ cu opt ani –exact, ce-a trecut timpul! –, `n campania Polirom „Vota]iliteratura t`n\r\!“. Despre Fi[\ de `nregistrare s-a scris [ivorbit mult atunci [i pentru c\ e o carte neobi[nuit\, cuo structur\ scr`[nit\, livresc\ [i indolent\ `n acela[i timp,liric\ [i erotic\. De atunci au trecut c`]iva ani buni,Ioana Baetica Morpurgo tr\ie[te `n Marea Britanie, iarImigran]ii, romanul pe care `l public\ acum la Polirom,nu mai reprezint\ doar o demonstra]ie stilistic\ [i olec]ie de erotism, dimpotriv\, atinge probleme maiurgente ale societ\]ii contemporane.

„M\ simt ca-ntr-unm\ritat\ cu o limb

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 342 » 4 – 10 februarie 2011

Ioana, scriitoare, despre care nu [tiu ces\ zic... `ntr-unele zile ne place de ea, `naltele am trimite-o acas\ f\cut\ pachet...

Personajele din romanul t\u nu prease pl`ng de dorul de cas\, au alte pre-ocup\ri, s\ supravie]uiasc\, s\-[i tr\-iasc\ iubirea. Dar `n via]a real\, exis-t\ dor de cas\/de ]ar\?

Mie mi-e dor de lucruri neserioase. Cade pild\ de capacitatea de a-mi desf\[u-ra sim]ul umorului `n perfect controlal limbii [i-al cutumelor de percep]ie.Sau de nuci verzi [i coac\ze. Mi-e dorde pianul de-acas\. |sta pe care `l amaici se dezacordeaz\ numai c`nd `i des-chid capacul. Doi-trei oameni de caremi-ar fi dor oricum, chiar dac\ a[ tr\i cuei `n cas\. Semicursiera lui taic\-meo,cu el c\lare pe [a cu tot, vara, `n drumspre Dun\re. Mama, cu p\rul pe bigudi-uri, discut`nd aprins despre poe]ii sim-boli[ti. Cam asta...

O tem\ pe care am v\zut-o deseoridezb\tut\ este cea a scriitorului ca-re tr\ie[te `ntr-o limb\ [i scrie `ntr-oalta. Cum te sim]i tu `n aceast\ situa-]ie? Scrii literatur\ `n englez\?

~ntr-un cuv`nt: m\ simt ca-ntr-un adul-ter – m\ritat\ cu o limb\, tr\ind cu alta.Exist\ un fel de ecou aproape imper-ceptibil pe care `l resim]i atunci c`nd`]i folose[ti limba matern\. Un fel despa]iu post-factum – dup\ ce ai scrisce-aveai de scris sau ai rostit ce-aveaide rostit – `n care cuvintele se lovescde timpanele celorlal]i, de pere]i, defoaia de h`rtie, de aer [i apoi se `ntorcla tine, ca un bumerang. Atunci `n]e-leg cel mai bine dac\ ceea ce am spussau scris a fost exprimat cum am vrut.Consecin]ele limbajului, efectele lui ime-diat secundare, despre asta e vorba, lanivelul expresiei. ~ntr-o limb\ str\in\,oric`t de bine ai st\p`ni-o, e foarte greus\-]i confec]ionezi artificial un astfelde efect de bumerang, care e instinctiv`n limba matern\. Tenta]ia e s\ com-pensezi prin acurate]ea de con]inut, s\lucrezi la nuan]ele semnificatului, pentru

c\ cele ale semnificantului `]i pot sc\pau[or printre degete.

~n alt\ ordine de idei, dac\ cineva[i-ar b\ga nasul `n caietele mele de lu-cru, s-ar uita cruci[. Pasajele `n engle-z\ alterneaz\ cu cele ̀ n român\, de mul-te ori `n aceea[i fraz\ s`nt aruncate cu-vinte din ambele limbi, alandala, numaieu [tiu ce [i cum. ~mi place limba en-glez\ fiindc\ `]i d\ senza]ia de liberta-te, e extrem de flexibil\ prin compara-]ie cu româna, care `nc\ se poticne[tede reguli total aberante precum cea acacofoniei. Ideile curg mult mai firesc`n englez\ pentru mine, `ns\ cumva sea[az\ ̀ n final mult mai pertinent ̀ ntr-untext `n român\. Deh... unii n-au ce fa-ce: s`nt for]a]i la adulter!

C`t de interesat\ e[ti de industriac\r]ii din Marea Britanie? Ai `ncer-ca(t) s\ publici ceva acolo? Sau con-di]iile s`nt prohibitive?

~n UK am publicat doar eseu p`n\ acum,`n c`teva reviste culturale. M\ descura-jeaz\ cantitatea de proz\ comercial\ dinlibr\rii, viziunea pur corporatist\ a e-diturilor mari care controleaz\ pia]a dedistribu]ie [i consum. Pe urm\ pe-aiciexist\ [i categoria asta intermediar\ deagen]i literari, f\r\ de care n-ai cum s\ajungi la o editur\, fiindc\ editurile nulucreaz\ direct cu autorii, ci cu agen]iilor. Or, c\pu[ele astea `ngreuneaz\ pro-cesul, `[i trag o gr\mad\ de bani peparcurs, s`nt mofturo[i, cei mai mul]i in-cul]i. Ideal e s\ ai pile la casele mari depublica]ie, dar pentru asta trebuie s\ fiigenul de scriitor pupincurist, pe care ̀ l de-test f\r\ drept de apel. Mai e [i varian-ta s\ faci un doctorat pe creative writing,`ntruc`t pe-acolo mi[un\ agen]ii literari,doar c\ nu de la un astfel de curs se `n-va]\ meserie, ci din lectura solitar\ ascriitorilor foarte buni. Evident, mi-arpl\cea s\ se traduc\ Imigran]ii `n en-glez\ [i s\ se publice aici.

Volumul t\u de debut, Fi[\ de `nre-gistrare, este legat de debutul promo-v\rii literaturii autohtone ̀ n Româniapostdecembrist\, mai precis de campa-nia Polirom „Vota]i literatura t`n\r\!“.

Cum `]i vezi debutul de la distan]aa opt ani?

Mi-ar fi pl\cut s\ fi scris o carte mai bun\dec`t Fi[\ de `nregistrare, atunci. C`nd m\uit acum pe ea, `mi pare r\u c\ am iro-sit c`teva pasaje bune `ntr-un ansamblunu `ndeajuns de bine lucrat. Ce mi separe ciudat e c\ despre prima mea cartes-a scris at`t de mult `n timp ce despreImigran]ii, care e o carte cu mult maibun\, abia dac\ au ie[it vreo dou\-trei

recenzii, dintre care numai una demon-streaz\ c\ respectivul autor a citit car-tea `n `ntregime. D\-le sex [i vin cu re-cenziile ca mu[tele la borcanul cu mie-re. D\-le chestii interesante, de politic\,de analiz\ cultural\ – draci! – parc\ lechinui neuronii!

{i Imigran]ii este un volum „frac-turat“. Mai crezi `ntr-o estetic\ a frac-turismului `n proz\?

Asta e o discu]ie foarte lung\... O estetic\

anume, de care s\ m\ ]in ca de-o bar\`n troleu, nu (mai) am `n mod progra-matic. Cel mai simplu ar fi s\ m\ as-cund dup\ deget [i s\ zic c\ `ntr-o lu-me evident fracturat\, dac\ scrii proz\de observa]ie social\ [i vrei s-o faci bi-ne, n-ai cum s\ scrii dec`t „fracturist“.Stilul e servil subiectului [i nu invers,`n mintea mea. Dac\ a[ scrie un romandespre Penthesilea, cum o s\ [i fac laun moment dat, estetica fracturismuluin-ar mai avea nici un rol.

RECEPTARE9 «

interviu„Mi se pare ciudat c\ despre prima mea carte s-a scris at`t demult `n timp ce despre Imigran]ii, care e o carte cu mult maibun\, abia dac\ au ie[it vreo dou\-trei recenzii.“

www.suplimentuldecultura.ro

n adulter:b\, tr\ind cu alta“

Cenaclul „Litere 2000“ esteacum istorie literar\. Chiaristorie literar\. Adic\ la tre-cerea `n revist\ a literaturiipostdecembriste este camgreu s\ ignori aceast\ pe-rioad\. Ce a `nsemnat pen-tru tine Cenaclul „Litere2000“, din al c\rui nucleuai f\cut parte?

C`nd m\ g`ndesc la „Li-tere 2000“ `mi vin `n min-te mai degrab\ oameniide-acolo [i de-atunci:Ruxandra, Chiva, Ianu[,Domnica... Prieteniileciudate pe care le-amavut cu ei.

M\ g`ndesc cum ne-amluat aproape to]i lumea `ncap dup\ ce grupul s-a de-str\mat: mul]i am plecat`n str\in\tate, Ianu[ s-aauto-exilat `n Cre[tinism –tot un fel de „str\in\tate“pentru mul]i dintre citi-torii lui din anii 2000.Practic m-am apucat descris, ca s\ fiu sincer\,pentru c\-mi pl\ceagrupul [i vroiam s\ facparte din el. Deja citeamacelea[i c\r]i, detestamcam acelea[i lucruri, a-veam o gr\mad\ de ches-tii `n comun [i energiaadunat\ `ntre noi ni sep\rea c\ poate spargemun]ii. Mun]ii nu i-amspart, `ns\ c`teva [abloaneliterare, c`teva abord\riconven]ionale ale textuluiliterar, tot am reu[it s\ ledemont\m. M\ uit acumpe raftul meu de c\r]i [i

v\d c\ Refuz fularul alb alui Ianu[ s-a nimerit co-pert\-n copert\ cu Insti-tu]ia moart\ a po[tei a luiChiva (ambele volume re-cente de versuri). N-aunimic `n comun una cualta, de[i ambele s`nt ex-trem de bune. M\ g`n-desc c\ toat\ recuzita astaconceptual\ – esteticafracturist\, Cenaclul„Litere 2000“, genera]iadou\miist\ etc. – p`n\ laurm\ nu reprezint\ dec`tni[te instrumente utilepentru critici, care au`ntotdeauna nevoie decategorii, de epoci, decurente literare, fiindc\altfel s-ar pierde pe drum[i ar trebui s\ se ocupemai `ndeaproape de con-]inutul unei c\r]i. Un felde linguri cu care s\-[iduc\ hrana la gur\... Noi,scriitorii, m`ncam directcu m`inile.

Ce `]i lipse[te [i de ce nu`]i este dor?

De ce mi-e dor am vorbit de-ja, de ce nu mi-e – iaca!:de apartheidul dintre ro-mâni [i ]igani, de Bucure[ti(un ora[ pe care nimeninu-l iube[te [i de-aceeanim\nui nu-i pas\ ce se`nt`mpl\ cu el; `n subcon-[tient to]i particip\ tacit [ipasiv la ur`]irea lui pro-gresiv\, iar atunci c`nd semai aud c`teva glasuri r\z-le]e care s\-l aprecieze,

s`nt de obicei de pasei[tiinterbelici, cu complexede superioritate de clas\).Nu mi-e dor de funda-mentalismul cre[tinortodox care pare s\prind\ teren din ce `n cemai larg, de spitale, detrafic, de nepotism. Numi-e dor nici de pupincu-rismul românilor fa]\ deamericani [i nici de com-

plexul de provincialism alunei culturi obsedate de„specificul cultural“ –periculos de aproape deideologia na]ionalist\. Numi-e dor de ProTV [i nicide „Evenimentul Zilei“, [inici de Pia]a Unirii. {idac\ tot am ajuns aici,nici de Marea Neagr\ numi-e dor, fiindc\ – na! –acuma stau la ocean!

» „~n UK exist\ [i categoria asta intermediar\ deagen]i literari, f\r\ de care n-ai cum s\ ajungi la oeditur\, fiindc\ editurile nu lucreaz\ direct cuautorii, ci cu agen]ii lor. Or, c\pu[ele astea`ngreuneaz\ procesul, `[i trag o gr\mad\ de bani peparcurs, s`nt mofturo[i, cei mai mul]i incul]i.“

NU MI-E DOR DE COMPLEXUL DE PROVINCIALISM AL UNEI CULTURIOBSEDATE DE „SPECIFICUL CULTURAL“


C. Rogozanu: „Analiza lui Goldi[ are marea calitate a lecturiiaplicate: parcurge practic un corpus de texte foarte greu de`nghi]it azi [i destul de greu de interpretat chiar [i pentruspeciali[ti. P\c\tuie[te `ns\ cu prea mult «literaturo-centrism»“.

LECTUR|APLICAT|

» 10

printre r`nduri

Tudor Caranfil, Istoria cinematografiei `n capodopere. V`rstele peliculei.Vol. V: De la „Cet\]eanul Kane” la „Tr\iasc\ Mexicul!” (1939-1979),colec]ia „Cinema“, Editura Polirom, 512 pagini, 39.95 lei

Edi]ia a II-a adnotat\ [i ad\ugit\V`rstele peliculei este primul proiect editorial apar]in`nd unui autor

român inclus `n lista celor mai bune c\r]i de film, propus\ editorilor eu-ropeni de un juriu interna]ional independent, cu sprijinul Federa]iei In-terna]ionale a Criticilor de Film (FIPRESCI).

„Cei mai buni cronicari de film ai ultimilor 60 de ani se numesc D.I.Suchianu, Ecaterina Oproiu [i Tudor Caranfil... ~n acest caz nu e de mi-rare c\ regizorul t`n\r cu cele mai r\sun\toare succese `n momentul ac-tual se nume[te Nae Caranfil... Dovad\ c\ ce na[te din pisic\...“ (F\nu[Neagu, Caiet-Jurnal, 29 ianuarie 2009, `n Literatorul, nr. 144, mai 2011)

„Nu [tiu dac\ tinerii se vor duce mai mult la cinema dup\ ce au cititV`rstele peliculei, fiindc\ la mall nu vor g\si nimic asem\n\tor. R\m`necartea `n sine, dincolo de cinema, dar f\r\ s\-l tr\deze. Ca s\ parcurgemvolumul lui Tudor Caranfil [i s\ ne plac\, nu mai avem nevoie, neap\rat,de cinema!“ (Cristian Tudor Popescu)

Thomas L. Friedman. Michael Mandelbaum, Ce am fost: cum au pierdut StateleUnite suprema]ia `n lumea pe care au inventat-o [i cum o pot redob`ndi, tradu-cere de Lucia Dos [i Miruna Andriescu, colec]ia „Economie [i societate“, EdituraPolirom, 400 de pagini, 39.95 lei

Ast\zi, ]\ri precum China s`nt `ntr-o continu\ ascensiune, `n timp ce Statele Unite,care p`n\ recent de]ineau suprema]ia `n aproape toate domeniile [i aveau un nivelde trai invidiat de celelalte na]iuni, par s\ bat\ pasul pe loc. Thomas L. Friedman [iMichael Mandelbaum sus]in c\ ]ara considerat\ vreme `ndelungat\ cea mai mareputere a lumii este bolnav\. Boala ei, determinat\ de rigiditatea sistemului politic,nivelul tot mai sc\zut al educa]iei, legile ineficiente, liderii slabi [i datoriile uria[e, o`mpiedic\ s\ fac\ fa]\ provoc\rilor majore ale prezentului: globalizarea, revo-lu]ionarea tehnologiei informa]iei, deficitele bugetare cronice [i consumul energeticexcesiv. {i totu[i, afirm\ autorii, Statele Unite `[i pot redob`ndi suprema]ia mondi-al\ dac\ ̀ [i rezolv\ problemele politice [i economice. Iar solu]iile la aceste problemetrebuie c\utate, ca `ntotdeauna, chiar `n istoria american\.

Din cuprins:Diagnosticul • Ignorarea problemelor • Ignorarea istoriei • Provocarea repre-

zentat\ de educa]ie • E[ecul politic • Devalorizarea • Redescoperirea Americii •Terapia de [oc

SEMNALE

C`nd mi se cam termin\ carbu-rantul cu endorfine pentru urnitrubrica, `mi zic a[a: dac\ n-aambucurii „la zi”, ia s\-mmi caut pri-lej de `ntremare `n ceva din tre-cut sau din viitor. ~n ultima vre-me, tot mai mult din trecut. Cumar fi [i ni[te fotografii vechi, pecare le scot din plicul pe carescrie Fototeca [i le public `n„Orizont“. Uneori s`nt [i euprintre cei din poze, hipiot peBega la 20 [i ceva de ani, alteorinu. Dup\ ce `n prima clip\ m\love[te un val de melancolie, m\ridic din corzi, `mi dau un ghiont [im\ bucur de bucuriile de-atunci,a[a [tirbe cum erau. Iat\, de pil-d\, o imagine din 1988, f\cut\`n sala Atelier a teatrului din Arad,unde neobositul Gheorghe S\b\une-a adunat laolalt\ din toate col-]urile ]\rii, ca s\ vorbim, fiecaredup\ puteri, despre Interval. At`tde vie `mi e amintirea a ce s-a `n-t`mplat acolo, `nc`t a[ putea s\povestesc despre ce-a zis fiecare,cu sentimentul c\ eram o mic\oaz\ de adev\r [i libertate `ntr-olume str`mb\ [i str`mt\. A fostmult? A fost prea pu]in? Cred c\

important era `nsu[i faptul de a fistat unul l`ng\ altul, ca `n foto-grafie: Andrei Ple[u, {erban Foar-]\, Alexandru Paleologu, MariaFoar]\, Solomon Marcus, MirceaMih\ie[, Adriana Babe]i, Gheor-ghe Cr\ciun, Daniel Vighi, ViorelMarineasa, Ion Bogdan Lefter,Magda C`rneci, Ion Monoran,Ovidiu Pecican, GheorgheSchwartz [i c`]i al]ii, care nu sev\d `n imagine. Ce ]in minte maiabitir e felul cum poetul Ion Mu-re[an s-a opintit pe scen\ s\ neexplice ce se `nt`mpl\ de fapt `nTinere]e f\r\ b\tr`ne]e, c`nd fu-g\re[te feciorul de `mp\rat iepu-rele [i trece dincolo. Aha, ne-amzis, [i-am aplaudat din r\sputeri.Asta, dup\ ce profesorul Marcusne-a demonstrat la tabl\ de c`tefeluri s`nt intervalurile `nmatematic\, ba chiar `n via]anoastr\: deschise la ambelecapete, `nchise la ambele capete,deschise la un cap\t (spre st`ngasau spre dreapta) [i `nchise lacel\lalt. Aha, ne-am zis, bruscstr\lumina]i, cu creierii aprin[i,de parc\ ne-ar fi redat cinevatoat\ libertatea.

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

~n interval

C. Rogozanu

Cum se trece de la indica]iile precise departid pentru promovarea „eroului po-zitiv“, `n anii ’50, la un cult al autono-miei esteticului [i al impresiei criticesubiective, asta e `ntrebarea lui Goldi[.{i asta e provocarea pentru oricine es-te preocupat de epoc\. Schimbarea degard\ politic\, schimbarea direc]iei im-puse de Moscova, c`[tigarea autonomi-ei ceau[iste [i semnele desprinderii decentru se simt `n diverse etaje ale vie]ii`n comunism. Alex Goldi[ `[i simplific\metoda con[tient, de la bun `nceput,poate tocmai pentru a evita o prea stu-foas\ re]ea de coresponden]e cu mediulpolitic, social. El urm\re[te polemi-cile [i schimb\rile treptate de ton `nanalizarea literaturii mai ales `n re-vistele [i ziarele epocii. ~ntr-o vreme `ncare orice text putea avea o zi de glorie,iar apoi o zi de total\ pr\bu[ire – doarpentru c\ ar fi `nc\lcat cine [tie ce linieideologic\ enun]at\ (uneori, imaginat\)de vreun critic oficial –, periodicele s`ntcu adev\rat un aparat de m\sur\ ex-celent. Po]i vedea de exemplu cum Ov.S.Crohm\lniceanu scrie ceva aparentrevolu]ionar estetic, face pledoaria

calit\]ii, [i to]i politrucii `i sar `n cap,pentru ca, dup\ un scurt interval, un ar-ticol de direc]ie din Pravda s\-i deadreptate [i s\-i transforme cuvintele `nlege. Goldi[ urm\re[te atent aceste `n-cerc\ri de rupere cu dogma. Uneori in-terpreteaz\ exagerat, c`nd pune de e-xemplu pe seama lui Croh o `nt`rzierede cinci ani a exploziei estetice, doarpentru c\ acesta ar fi scris ̀ mpotriva unuioarecare suflu de emancipare esteti-zant\. Exemplele culese din periodices`nt `ns\ foarte bune, material indis-pensabil pentru cine va dori s\ rein-terpreteze, s\ resintetizeze epoca.

S`nt scoase la lumin\ diverse locuricomune ale epocii care, f\r\ context,par SF curat. O anumit\ fraz\ din En-gels unde Shakespeare era pus `n opo-zi]ie cu Schiller face carier\ printrecriticii literari ai anilor ’50. Schiller eragrandilocventul decadent, `n schimbShakespeare este tipul vioi, interesatde cuv`ntul-ac]iune, de via]a intens\,exact cum ar trebui s\ fie [i un pro-letcultist de calitate. Literatura [ivia]a „real\“, iat\ obsesia. De altfel,dac\ analiz\m [edin]ele cu scriitoriidin acea perioad\, vom observa re-petat\ la infinit obsesia acoperirii fe-liilor noi de via]\: industria, urbanul,

munci-torescul. Literatura bun\ `nseamn\ fo-tografierea cu acurate]e a tuturor rea-lit\]ilor. Unele dileme ale criticilor e-pocii s`nt de-a dreptul amuzante. Gol-di[ citeaz\ repro[ul lui Mihai Novicovla adresa unor versuri semnate de De-[liu, poet de baz\ `n epoca realist-so-cialist\. Scrie De[liu: „c\ci negru saugalben sau alb orbitor,/ tot cr`ncen tesf`rtec-al schijelor sbor“. Novicov con-stat\ inutilitatea cuv`ntului „orbitor“care stric\ ideea prin gratuitatea lui.Amuzant e c\ [i un critic de azi i-arspune acela[i lucru lui De[liu: s\ pui„orbitor“ `ntr-o astfel de enumerare epur [i simplu aiurea, nu-]i trebuie dog-me pentru asta.

Problema „curajului“

Analiza lui Goldi[ are marea calitate alecturii aplicate: parcurge practic uncorpus de texte foarte greu de `nghi]itazi [i destul de greu de interpretatchiar [i pentru speciali[ti. P\c\tuie[te`ns\ cu prea mult „literaturo-centrism“.Lumea criticii române[ti pare un lung[ir de negocieri cu puterea ̀ n care influ-en]ele, `nt`mpl\rile politice importante

Postbelicul beneficiaz\ de analize din ce `n ce mai bune.E vorba mai ales de acel interval foarte greu de prins `nram\, de etichetat, cel al trecerii de la literatura impus\pe linie de partid din perioada stalinist\, la cultura care`ncepe s\ se elibereze, s\-[i rec`[tige anumite drepturi.Anul trecut scriam tot aici despre o analiz\ sociologic\foarte bun\ semnat\ de Ioana Macrea-Toma, intitulat\Privilighen]ia. Acum a ap\rut o carte de critic\ [i analiz\ alui Alex Goldi[, Critica `n tran[ee. De la realismul socialistla autonomia esteticului.

Cum se n\scu religiaesteticului dinrealismul socialist

se pierd `n fundal. Avantajul este c\surprinde astfel o interesant\ descin-dere a estetismului [aizecist exact dinmult-ur`tul realism al anilor ’50. Se ob-serv\ clar cum concepte, polemici, dez-bateri se `ntemeiaz\ pe obsesii noi, de[i`ncep s\ se revendice din ce `n ce maiclar de la axiome interbelice sau ante-belice despre autonomia esteticului [iimportan]a punctului de vedere critic.Dezavantajul maxim este c\ simplifi-carea metodei duce la simplificarea lim-bajului analitic. M-a uimit, de exemplu,s\ v\d pomenit destul de frecvent cuv`n-tul „curaj“, c`nd e evident `n cele maimulte dintre polemicile vremii c\ totulse face `n pa[i mici, calcula]i, c\ inclu-siv provocatorii (mai ales Manolescu [iale sale lecturi infidele) fac politic\ debun\ calitate, valseaz\ ̀ n jurul unor di-rective de partid, c`[tig\ teritoriu, punbaze institu]ionale etc. La 50 de ani dis-tan]\, cuv`ntul „curaj“ nu mai are rost(exact ca „orbitorul“ lui De[liu, haha).Este adev\rat c\ solu]ia „estetizant\“ca ie[ire din dogma proletcultist\ vineatunci ca o rena[tere a literaturii [i acriticii. ~n fond, aveau dreptate [i „`nr\-i]ii“ marxi[ti c\ nu prea po]i s\-i iei lagr\mad\ pe Maiorescu sau Lovinescu[i s\-i faci progresi[ti doar ca s\ intre`n canon. Politrucii prezen]i la o [edin-]\ din 1955 (vezi Conferin]a secret\ aUniunii Scriitorilor din iulie 1955,Editura Vremea, 2006) se pl`ngeau c\`n timp ce discut\ despre lipsa romanu-lui industrial, apare un roman cu teme„reac]ionare“ re`nviate precum BietulIoanide – astfel de evenimente r\m`n

neexplicate la Goldi[ pentru c\ el nu einteresat de jocul de putere cultural,de institu]ii, edituri, personaje cu for]\politic\ din c`mpul literar.

La o ̀ nt`lnire cu scriitorii din ’71, Iva-siuc [i P\unescu i se pl`ngeau lui Ceau-[escu ([i a[ zice s\ trecem peste efecteleretorice implicite [i s\-i credem totu[i)c\ tocmai textele marxiste sau poeziile„revolu]ionare“ trec mai greu de cenzur\,spre deosebire de textele „despre nimic“.Dup\ ce le aminte[te ironic c\ „pentrumarxism trebuie s\ te ba]i“, Ceau[escu`nsu[i repro[eaz\ apoi c\ se cer tirajemari pentru c\r]i sau bugete mari pentrufilme, de[i acestea nu s`nt f\cute pentrumarele public. Avem de-a face cu o dis-cu]ie aproape capitalist\ despre impact,target [i efectul de entertainment (unconflict mocnit, nedeslu[it `ntre esteti-zant [i „comercial“). Practic, mai vechiulconflict al lipsei de calitate a literaturiipropagandistice avea s\ fie rezolvat deCeau[escu `ntr-o logic\ a consumului.Neointerbelicul ceau[ist avea s\ vin\ nudoar din presiunea recuper\rii cultu-rale din deceniul 7, dar [i din presiu-nea „efectului asupra publicului“ dindeceniul 8 – obsesiile interbelice v`ndchiar [i acum, de ce s\ ne mir\m. E ade-v\rat, Goldi[ e preocupat de anii ’60,`ns\ [i acolo, dac\ nu contextualizezipolitic destul, ri[ti s\ descrii un soi dejoc cu m\rgele de sticl\, s\ r\m`i `n lo-gica recuper\rii eroilor `n[i[i cu tot culogica lor retoric\. Fie c\ e vorba de gru-pul de la Steaua, fie c\ e vorba de Ma-nolescu, Simion sau Matei C\linescu.

{i c`nd alege doar polemicile din re-viste drept principal\ referin]\, Goldi[alege s\ nu mearg\ mai departe m\carspre jocurile de putere din redac]iile cupricina. Ba chiar spre ce observa Ma-crea-Toma: schimbarea de politic\ cul-tural\ `n anii ’60, criteriul r\sp`ndiriigeografice, m\rirea consistent\ a tari-felor pe texte pentru revistele din pro-vincie. Anii ’60-’70 literari n-ar fi exis-tat f\r\ investi]ie economic\ serioas\ (s\mai amintesc c\ dou\ perioade de glo-rie [i de putere cultural\, interbelicul[i [aizeci[tii, s-au n\scut cu investi]ii se-rioase? – nu vreau s\ par reduc]ionist,

dar e important). ~n fond, critica ia av`nt[i pentru c\ revistele se ̀ nmul]esc, [i pen-tru c\ fondurile nu mai s`nt direc]iona-te strict spre politruci [i spre c`]iva cri-tici-reper, ci se ̀ nmul]esc [i se „democrati-zeaz\“. Anii ’60 au `nsemnat [i reglareanoii infrastructuri culturale, apari]ia re-formi[tilor `n zone de influen]\ inclusivfinanciar\. Respect decizia lui Goldi[de a nu se arunca `n acest p\ienjeni[.Dar f\r\ prezen]a mult mai solid\ a unorIva[cu, Stancu, Preda ca actori politici,mi-e foarte greu s\ m\ p\strez calm `nliteraturo-centrism.

Nicolae Manolescu e personajul cen-tral, de[i Goldi[ face [i recuper\ri impor-tante ale vocilor novatoare mai pu]incunoscute. Urm\rirea evolu]iei „estetis-mului“, de la novator la aproape retro-grad, este excelent\. De cealalt\ parte,Goldi[ nu cade `n idealizarea zonei te-oretice. G\sim ̀ n aceast\ carte cea mailucid\ trecere ̀ n revist\ a mi[c\rii „struc-turaliste“ Sorin Alexandrescu-Pavel-Nemoianu, cu toate criticile lor `nteme-iate, dar [i cu naivit\]ile [i confuziile lor.G\sim [i deconstruirea important\ ainfluen]elor Noii Critici fran]uze[ti saua unor autori feti[ `n epoc\ (Sartre sauBarthes) – Barthes e foarte apreciat, darnu e `n]eles `n adev\rata lui descenden-]\ (linia de nou\ interpretare lingvistic\,revolu]ia Saussure-Benveniste, de exem-plu). S\ mai amintim c\ Jakobson venea[i `n vizit\ prin România, f\r\ s\ lase nicio urm\ – avea s\ fie citat de estetizan]iabia peste decenii...

Meritul c\r]ii lui Goldi[ este c\ prin-de [i dimensiunea politic\, ideologic\ ami[c\rii estetizante. El observ\ cum ceeace p\rea recuperare `n discursul tineri-lor Manolescu, Negoi]escu, Matei C\li-nescu cap\t\ accente de „tenden]ionism`ntors“. Tot ce a `nsemnat teorie, socio-logie, `ncercare de l\rgire a c`mpului li-terar, de contextualizare a fost respinsferm de noul suflu estetic. C\linescieniipreluau puterea. A[tept cu ner\bdareurm\torul episod.

Alex Goldi[, Critica `n tran[ee. De la realismul socialist la autonomiaesteticului, colec]ia „Critic\ [i istorie

literar\“, Editura Cartea Româneasc\, 2011

11 «

printre r`nduriCRITICA ~N TRAN{EE

C. Rogozanu: „Meritul c\r]ii lui Goldi[ este c\ prinde [i dimensiuneapolitic\, ideologic\ a mi[c\rii estetizante. El observ\ cum ceea cep\rea recuperare `n discursul tinerilor Manolescu, Negoi]escu, MateiC\linescu cap\t\ accente de «tenden]ionism `ntors»“.

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

„Ziarul de Ia[i“ va acorda pentrual nou\lea an consecutiv premiulliterar prin intermediul c\ruiarecompenseaz\ cele mai bunec\r]i de proz\ româneasc\.

Juriul, format din AlexandruC\linescu (pre[edinte), EmilBrumaru, Valeriu Gherghel,Bogdan Cre]u, Codrin LiviuCu]itaru [i Doris Mironescu, s-areunit pentru a desemna celemai bune zece titluri de proz\ap\rute `n 2011.

Astfel, au fost selectatevolumele Matei Brunul (LucianDan Teodorovici), Minoic (CaiusDobrescu), Un cet\]ean al lumii(Virgil Duda), Acas\, pe c`mpiaArmaghedonului (Marta Petreu),Via]a lui Kostas Venetis (OctavianSoviany), Dezordinea preventiv\(Matei Vi[niec), Dulcea poveste a

tristului elefant (Diana Adamek),Ploile amare (Alexandru Vlad),Singura cale (Nicolae Breban) [iOameni din Chi[in\u (DumitruCrudu).

„Nu a fost nici greu, nici u[ors\ ajungem la lista asta de zecetitluri. Ca o p\rere personal\,cred c\ anul 2011 a fost sub2010 la proz\, dar consider c\topul scurtat de cinci va fi maidens [i va con]ine titluri unul [iunul, s\ merite cumva oricaredintre ele s\ c`[tige premiulpentru proz\. S`nt titluri diferite,formule diferite, romane diferite,slav\ Domnului c\ proza care sescrie e destul de diversificat\!“, ede p\rere criticul literar BogdanCre]u.

Autorii din r`ndul c\rora vor fiale[i cinci finali[ti [i apoi

c`[tig\torul premiului `n valoarede 6.000 de lei s`nt din genera]iidiferite [i reprezint\ numesemnificative pentru literaturaultimelor decenii.

„Ce e frumos e c\ s`nt autoricam din toate genera]iile: `lavem pe Lucian Dan Teodorovicicare e la 35 de ani, apoi pe CaiusDobrescu, pe la 40 [i urmeaz\Soviany, Marta Petreu, MateiVi[niec, Diana Adamek,Alexandru Vlad, care ar fi, a[a,optzeci[ti, p`n\ la seniori,seniorul fiind Nicolae Breban.Numele acestea cred c\ s`ntilustrative pentru ceea ce s-a`nt`mplat `n literatura român\ `nultimii 30, 40 de ani chiar“, amai precizat Bogdan Cre]u.Printre cei 10 scriitorinominaliza]i se num\r\ [i unul

din Republica Moldova. „Cred c\tot Dumitru Crudu a mai figurat`ntr-un an cu un roman, M\cel `nGeorgia, dar e absolut firesc s\fie scriitori din Republica Moldo-va pentru c\ scriu `n limba româ-n\, nu `n limba moldoveneasc\,deci aici e locul lor“, a completatBogdan Cre]u.

Premiul Na]ional de Proz\„Ziarul de Ia[i“ a fost ini]iat `n2003, din dorin]a redac]iei de a-ipremia pe cei mai buni scriitoriromâni [i de a oferi reperevalorice cititorilor pasiona]i deliteratur\. De asemenea, pentrua-l evoca pe scriitorul [i ziaristulie[ean Aurel Leon, fost directoronorific al cotidianului, `n fiecarean, „Ziarul de Ia[i“ ofer\ unpremiu celui mai interesantdebut literar al unui autor local.

„Ziarul de Ia[i“ a desemnat cele mai bune zece titluri de proz\ din 2011


Claudiu M. Florian: „Urmeaz\ `ncercarea din partea mea de a re-creaacea epoc\, `n `ntreg spectrul ei de nuan]e. Repet – `ncercarea! ~nviziunea mea de acum, o trilogie care se va `ncheia odat\ cu sf`r[itulstagiului militar al subiectului de Bildungsroman“.

~N VIITOR» 12

printre r`nduri

Interviu realizat de Bogdan Romaniuc

Romanul V`rstele jocului. Strada Ce-t\]ii a ap\rut pentru prima oar\ `nlimba german\. Cum a fost primi-t\ „~ngermania“ o carte cu pove[ti„Dinromânia“?

Dac\ v\ referi]i la aspectul comercial:surprinz\tor de bine pentru un no-name`ntr-ale scrisului, dat fiind c\ `n maipu]in de un an tirajul a fost epuizat.Dac\ v\ referi]i la con]inut: `mbucu-r\tor. Se pare c\ am atins un nerv la-tent, compatibil at`t cu cosmopolitis-mul timpului prezent (interesul pentrumulticulturalitatea, fie ea [i arhaic\, aunei regiuni istorice precum Transil-vania), c`t [i cu tradi]ionalismul, m\r-turisit sau nu, pe care-l mai p\streaz\ oparte a germanilor de ast\zi (interesulpentru „careva de-al nostru, germani

de-ai no[tri“, arunca]i de istorie c`ndla R\s\rit, c`nd `napoi `n Apus). Este,probabil, [i motivul pentru care, `n de-curs de un an de la apari]ia c\r]ii, amfost invitat s\ lecturez din ea de aproa-pe dou\zeci de ori, `n lungul [i `n latulGermaniei, de la Berlin la Stuttgart,de la München la Oldenburg [i de laBonn la Bad Kissingen. Presa, de ase-menea, a avut aprecieri pozitive, dela st`nga la dreapta, de la conserva-toarea „Süddeutsche Zeitung“ la so-cialista „Neues Deutschland“ [i de laliberala „Berliner Zeitung“ la revistaasocia]iei celor alunga]i, „DeutscherOstdienst“.

Am avut [i pl\cuta surpriz\ s\ pri-mesc scrisori din partea unor persoa-ne v`rstnice, cu totul necunoscute mie,trecute bine de optzeci de ani, etnicigermani care au p\r\sit România [i aur\mas „~ngermania“ dup\ 1945, caremi-au m\rturisit c\ au reg\sit pe alo-curi, citind cartea, atmosfera proprieicopil\rii. ~ns\ nu doar elementul ger-man a trezit interesul publicului ger-man. ~n aceea[i m\sur\ personajeleromâne din carte, descrierea locurilor[i referirile la istoria trecut\ [i prezen-t\ a României (prezentul anilor 1974-1976) au captat aten]ia cititorilor [ipe cea a criticii, aprofund`nd [i com-plet`nd – `n sens pozitiv, `mi place s\cred – imaginea unora despre România.

Este un Bildungsroman?

Este... Este!Pe c`t de fireasc\ evolu]ia unui in-

divid, de la v`rsta jocului ̀ n nisip la ceaa nisipului adunat `n partea de jos aclepsidrei, pe at`t de fireasc\ a fost con-struc]ia acestei povestiri, f\r\ prea mul-te `ntreb\ri structurale ale autorului, degenul: cum potrivesc intriga? – unde`ncepe punctul culminant? – care e dez-nod\m`ntul? Nimic din toate astea!Intriga `ncepe `n tot locul, punctulculminant, pentru fantezia copilului,

e la fiecare pas, iar deznod\m`ntul...mai discut\m peste c`teva decenii!

Strada Cet\]ii este, `ntr-adev\r, osecven]\ a unui Bildungsroman al uneiexisten]e româno-germane. Persona-jul principal, naratorul la persoana `n-t`i, este surprins `ntr-o etap\ incipient\a devenirii sale, doar `n mic\ m\sur\s\rind p`rleazul dintre v`rste. De faptnici nu-l sare, acest p`rleaz, ci r\m`necoco]at `n v`rful lui, l\s`nd `n urm\ pe-rioada gr\dini]ei [i privind, din `n\l-]imea ultimei pagini a c\r]ii, c\tre `n-ceputul [colii.

Ca s\ fiu absolut sincer: cu toat\studen]ia la Germanistic\ [i cu tot stu-diul `n istorie „~ngermania“ [i cu toatelecturile nem]e[ti de p`n\ acum – `nmomentul `n care, `n urm\ cu vreo lu-n\ (volumul odat\ tradus [i bun de ti-par), venise de undeva ideea c\ [i `ncazul V`rstelor jocului ar putea fi vorbadespre a[a ceva – am ]inut s\-mi `m-prosp\tez defini]ia lui Bildungsroman.Drept care am purces la Dic]ionarulExplicativ al Limbii Române, spre a-lc\uta, [i desigur l-am g\sit. Ce vre]i,comuniune româno-german\ mai nime-rit\ dec`t asta!

Spune]i c\ este prima carte dintr-un[ir de evoc\ri ale unei epoci mar-cante pentru genera]iile de ast\zi.Ce urmeaz\?

Cunoa[te]i acea trist\ glum\ din altevremuri – valabil\ pe alocuri [i azi –care spune c\ mai greu dec`t a-]i pre-zice viitorul e s\-]i prevezi trecutul. S`nt,din p\cate, convins c\ genera]iile tine-re de ast\zi, din r`ndul c\rora m\ so-cot [i eu a face parte, s`nt `n mare m\-sur\ la fel de pu]in [tiutoare `ntr-aletrecutului propriei ]\ri [i propriei is-torii cum au fost [i genera]iile tineredin urm\ cu trei-patru decenii. Mo-tivele au fost diferite: pe atunci – ten-ta]ia eroicului cu orice pre], dictat\ pro-gramatic, de sus, acum – `nv\]\turile

alternative [i tenta]iile f\r\ num\r [inume, induse [i cultivate la alte niveluri.Prezentul acelor ani a devenit, a[acum a fost, istorie. O istorie la fel deunilateral prezentat\ ast\zi, la o gene-ra]ie-dou\ distan]\, cum pe vremeaaceea era prezentat\ istoria tr\it\ dec\tre genera]iile, una-dou\, anterioare.S`nt nevoit s\ fac o compara]ie u[ormacabr\: e precum diferen]a dintreautopsie [i disec]ie. Autopsia are sco-pul de a stabili cauza decesului. Disec-]ia, o [tim `nc\ de la Prometeu, aredrept scop analiza metodic\ a compo-nentelor [i func]ion\rii unui organism.Or, la noi, organismul istoric repauzat`n decembrie 1989 e supus unei con-tinue autopsii (pe care o pot face pe

alocuri [i m\celarii), pu]ini fiind ceicare se `ncumet\ la o disec]ie metodi-c\, precum `n Lec]ia de anatomie a luiRembrandt. {tim prea bine c\ a fostr\u. De ce a fost r\u – credem c\ [tim.

Ce urmeaz\? V`rstele Jocului var\m`ne titlul constant al unui ciclu ac\rei prim\ carte (las `n seama criti-cilor s\ stabileasc\ dac\ e roman saunu) o ave]i pe mas\. Urmeaz\ `ncer-carea din partea mea de a re-crea aceaepoc\, `n `ntreg spectrul ei de nuan-]e. Repet – `ncercarea! ~n viziuneamea de acum, o trilogie care se va `n-cheia odat\ cu sf`r[itul stagiului mili-tar al subiectului de Bildungsroman.Un stagiu militar ispr\vit `n luna ia-nuarie 1990...

Claudiu M. Florian apublicat de cur`nd `ncolec]ia „Proz\“ a Editurii Cartea Româ-neasc\ romanul V`rstelejocului. Strada Cet\]ii,scris ini]ial `n limbagerman\ [i ap\rut `nanul 2008 la EdituraTransit, Berlin, cu titlulZweieinhalb Storche –Roman einer Kindheit in Siebenburgen (Dou\berze [i jum\tate –Romanul unei copil\rii `n Transilvania).

TREI R|SPUNSURI DE LA CLAUDIU M. FLORIAN

~n Germania, cartea a fost primit\surprinz\tor de bine pentru unno-name `ntr-ale scrisului


10 traduceri ale romanului S`nt o bab\ comunist\! de Dan LunguEditura Polirom a `ncheiatcontractul de traducere aromanului SS`̀nntt oo bbaabb\\ccoommuunniisstt\\!! de Dan Lungucu Editura Filmat Nakladadin Croa]ia. Versiuneacroat\, realizat\ de IvanaOlujić, va fi lansat\ `ntoamna anului 2012.

Este cea de-a zeceatraducere `n str\in\tate a

romanului S`nt o bab\comunist\!, unul dintrebestseller-urile Polirom,reeditat `n anul 2011 `ncolec]ia „Top 10+“.

De cur`nd, Editura Aisaraa lansat edi]ia a II-a a versiu-nii italiene a romanului,Sono una vecchia comu-nista!. Traducerea este re-alizat\ de Ileana M. Pop.

Romanul a mai fost tradus`n: Fran]a (Actes Sud), Au-stria (Residenz), Spania (Pre-textos), Ungaria (Jelenkor),Bulgaria (Faber PrintLtd.), Polonia (Czarne),Turcia (Apollon Yayinci-lik), Grecia (Kastaniotis).

S`nt o bab\ comunist\! aap\rut la Polirom `n trei edi-]ii (2007 – colec]ia „Ego.

Proz\“, 2010 – colec]ia „Fic-tion Ltd.“, 2011 – colec]ia„Top 10+“).

S`nt o bab\ comunist\!este `n curs de adaptarecinematografic\ `n regialui Stere Gulea, dup\ unscenariu de Lucian DanTeodorovici. De aseme-nea, la Teatrul Na]ionaldin T`rgu-Mure[ se face

un spectacol dup\ carte,`n regia Geaninei C\rbu-nariu, care va avea pre-miera `n martie.

S`nt o bab\ comunist\!te provoac\ s\ z`mbe[ti,s\ r`zi `n hohote, s\ te`ntristezi, dar mai ales s\-]i`ntrerupi, pentru c`tevaclipe, lectura [i s\ ie[iafar\ spre a te convinge

c\ realitatea e altfel, c\oamenii s`nt altfel.

Dan Lungu este unuldintre cei mai aprecia]i [imai tradu[i scriitori dinnoua genera]ie, c\r]i alesale fiind publicate `n zecelimbi: francez\, german\,italian\, spaniol\, polonez\,sloven\, maghiar\, bulgar\,greac\ [i turc\.

13 «

muzic\ LACUNA COIL

Dumitru Ungureanu: „De[i cariera lor e ceva mai lung\ de-undeceniu [i mai consistent\ de-un hit onorabil, `nc\ ezit s\ leacord `ncredere necondi]ionat\. {i asta din cauza concesiilorf\cute genului asumat…“.

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga


Episodul povestit peste ani de dirijorbiografei sale, profesoara Cecilia Bur-cescu, [i citat ̀ n cartea acesteia A Romma-nniann Rhapsoddy: The Life of ConndductorrSerrgiu Commissionna, ap\rut\ `n 2008`n Statele Unite – [i care a[teapt\ `nc\o traducere `n române[te –, este ex-trem de semnificativ. {i m\ face s\ m\mai ̀ ntreb odat\ de ce nu exist\ [i la noio cercetare de istorie cultural\ pro-fund\, veridic\ [i obiectiv\, `n loculunor lucr\ri aseptice [i f\r\ miz\ de-spre lumea muzical\ a Bucure[tiului`n anii persecu]iilor rasiste antievreie[ti,declan[ate oficial `n 1938 de guvernulGoga-Cuza.

România nu a fost, evident, rupt\ derestul lumii, ba chiar autorit\]ile timpu-lui au manifestat adesea ini]iativ\ [izel `n a urma propaganda [i m\surileantisemite germane, lu`nd-o `naintea,de exemplu, Italiei lui Mussolini [iCiano.

G`ndul m-a dus aici deoarece, dinItalia, la 27 ianuarie, `n ziua comemo-r\rii dispari]iei cu decenii `n urm\, `n1956, a unui mare dirijor, Erich Kleiber,prieteni mi-au trimis un extras impre-sionant dintr-o scrisoare adresat\ de

el conducerii Operei La Scala la sf`r[itullunii decembrie 1938; un documentce merit\ cunoscut.

Erich Kleiber, care urma s\ `nceap\repeti]iile la Milano, `n vederea celorc`teva spectacole pe care le contrac-tase, cu Fidelio, opera lui Beethoven,programate pentru martie 1939, a-nun]a brusc c\ `nceteaz\ orice colabo-rare cu La Scala. ~ntregul episod, relativpu]in cunoscut [i rar men]ionat ̀ n lucr\-rile istorice dedicate regimului musso-linian [i politicilor sale culturale, a foststudiat [i rezumat de cercet\toarea Anna-lisa Capristo, `ntr-un articol publicat`n revista „Quaderni di Storia“*.

Scrisoarea lui Erich Kleiber deter-minat\ de „campania antievreiasc\ dinItalia“ era adus\ la cuno[tin]a lumii deo depe[\ United Press, reluat\ la 30decembrie de cotidianul „WashingtonPost“:

„Tocmai am aflat c\ u[ile TeatruluiLa Scala vor fi `nchise pentru cet\]eniidumneavoastr\ evrei. Muzica este f\-cut\ pentru toat\ lumea, asemenea soa-relui [i aerului. [subl. mea, V.E.] C`ndaceast\ surs\ de consolare, at`t de ne-cesar\ `n aceste timpuri grele, `i esteinterzis\ vreunei fiin]e umane – [i cu at`tmai mult fiindc\ apar]ine unei religii[i rase diferite – nu pot s\ mai colaborez,fie `n calitate de cre[tin sau de artist“.

Reac]ia lui Erich Kleiber – pentru ceicare nu [tiu, dirijor austriac, n\scut `n1890, celebru deja `n anii ’30, devenitcet\]ean argentinean, dup\ ce emigra-se ̀ n America de Sud, urmare a demisiei`n decembrie 1934 de la conducereaOperei de Stat din Berlin, pe care odirijase timp de 11 ani, `n semn de pro-test fa]\ de politica nazist\ – nu veneape un teren gol. Legisla]ia rasist\, promul-gat\ de guvernul italian `n septem-brie-octombrie 1938, dup\ „Manifestulreferitor la ras\“ publicat de Mussolini,`ncepuse s\-[i fac\ sim]ite efectele cueficacitate [i `n via]a muzical\. Cum

nota cu m`ndrie un ziar florentin alfamiliei Ciano, „anul acesta, cu voia luiDumnezeu, au fost exclu[i at`t din sta-giunea simfonic\, c`t [i de la [Festiva-lul] «Maiul Muzical» soli[tii, dirijorii,interpre]ii, compozitorii [i regizoriide ras\ evreiasc\...“.

M\surile afectaser\ [i muzicienii deLa Scala, inclusiv o personalitate cunos-cut\ cum era pe atunci Vittore Venezia-ni, dirijorul corului, pe care `l conduceadin 1921. ~n ajunul sosirii lui ErichKleiber la Milano, la ̀ nceputul lunii de-cembrie, La Scala le cerea abona]ilorevrei ai Operei s\ `napoieze biletelepl\tite pentru stagiunea ce tocmai `n-cepuse.

Evident, gestul lui Erich Kleiber nua schimbat `n esen]\ situa]ia. Dirijorul,anun]a conducerea operei, avea s\ fie`nlocuit cu unul german, de origine„arian\“, precizare odioas\ `n sine,menit\ s\-l descalifice pe Kleiber. Cuo eschiv\ la fel de la[\ se anun]a [i c\evreilor le-ar fi interzise doar abona-mentele la stagiune, nu [i achizi]iona-rea de bilete pentru un spectacol anu-me. R\m`ne faptul c\ dirijorul austriac,s-ar putea spune asemenea lui ArturoToscanini, a fost, `n felul lui, „un drept`ntre popoare“. {i c\, dincolo de calit\-]ile lui morale, merit\ s\ fie cunoscut degenera]iile mai tinere pentru calit\]ilesale muzicale excep]ionale, ilustrate,`ntre altele, de `nregistr\rile simfoni-ilor lui Beethoven [i ale c`torva opere,printre care [i Fidelio de Beethoven,reeditat\ dup\ benzile originale aleunui concert de la Köln, de casa ger-man\ Koch-Schwann, `n 2001.

*Annalisa Capristo, La Scala, gli ebrei edErich Kleiber. Una vicenda antisemita deldicembre 1938, in „Quaderni di Storia“n. 67 (2008), pp. 206-220

Erich Kleiber: „Muzicaeste f\cut\ pentrutoat\ lumea, asemeneasoarelui [i aerului“C`ndva `n anii celui de-alDoilea R\zboi Mondial,Sergiu Comissiona, peatunci un foarte t`n\rviolonist, dar destinatunei cariere de succes `ncalitate de dirijor, `ncer-ca s\ ob]in\ un autografde la celebrul pianistWilhelm Kempff, venit laBucure[ti `ntr-una din nu-meroasele sale deplas\ri,sub egida colabor\riiministerelor Propagandeigerman [i român. Ajuns`n cabina pianistului laAteneu, dup\ un concertce-l entuziasmase, Co-missiona a fost `ntrebatde acesta dac\ nu cum-va este... evreu, iar laauzul r\spunsului po-zitiv, Kempff `l alungasebrutal din camer\.

Adrenalin\ cu fri[c\Nu [tiu cine va fi avut ideea s\introduc\ voce feminin\ `n ceeace se nume[te muzic\ dark (une-ori death) metal. Am b\nuiala c\„mi[carea“ n-a fost deloc pe pla-cul „puri[tilor“ genului, majorita-tea b\ie]i de-o respectabil\ con-di]ie fizic\, deda]i muncii la ne-gru, ca s\ fie `n ton cu melosulpreferat. Dar faptele s`nt deja fu-mate. Clasificat generic [i pe ne-drept de unele publica]ii ca „me-lodic metal“, curentul exist\, faces\li [i stadioane pline, face mu-zic\ de cea mai bun\ calitate,tehnic vorbind, capitol la care amprea pu]ine cuvinte de repro[. Ladrept vorbind, n-am nici unul.Trupele acestea – Gathering,Nightwish, Within Temptation,Lacuna Coil, Evanescence, Epica –editeaz\ materiale audio cu di-namica de invidiat, cu plaja so-nor\ acoperit\ pe toate registrele,cu tempo ridicat [i melodie per-fect cantabil\, totul `mbinat la unstandard de performan]\ c`teo-dat\ insuportabil. Dar insuporta-bil dintr-o cauz\ pe care n-o potilustra altfel dec`t printr-un exem-plu celebru. ~ntr-o scen\ din fil-mul Amadeus, `mp\ratul austriacasist\ la premiera operei Nuntalui Figaro. ~nc`ntat peste m\sur\,vrea s\-[i exprime pre]uirea fa]\de asemenea frumuse]e muzical\[i caut\ sintagma potrivit\. „Preamulte note!“ `i sufl\ un curtean.„Exact! zice `mp\ratul. Urecheauman\ nu poate suporta dec`t unanumit num\r de note. Tu,Mozart, ai pus prea multe!“

Dac\ „prea-multele-note“prezente pe noul album LacunaCoil, Dark Adrenaline, 2012, nu-midisloc\ urechea din locul undemi-o reg\sesc diminea]a, a[ spu-ne c\ dinamica discului, la felprecum a ultimelor editate deNightwish, Orphaned Land,Opeth, Myrath, Mastodon, Lambof God [i `nc\ altele, m\ [ochea-z\. Vreau s\ precizez, f\r\ urm\de `ndoial\, c\ e vorba de un[oc pozitiv, datorat senza-]iei de neimaginat `n urm\cu doi-trei ani: melodia in-duce o stare de pl\cere `ncarne, nu doar `n creier.Sunetul pus pe disc e `n-registrat la rezolu]ia de96.000 Hz, cu echipamenteprofesionale g`ndite s\ lu-creze `ntr-o suit\ coerent\,asem\n\toare unei orche-stre simfonice. Pentru c\,dac\ reflect\m un pic nu-mai, genul de muzic\ prac-ticat de trupele sus-numitepoart\ [i denumirea de

simfonic-metal, sau progresiv-me-tal. Or, ca s\ ob]ii o simfonie, fie[i metalic\, trei chitare [i-o tob\nu s`nt suficiente. Nici o singur\voce masculin\ strofocat\ pe [ap-te octave. Nici un cor de girls to-gether occasionally (GTO, pentrumai v`rstnici) nu ajut\ la na[tereaatmosferei de act cultural intens.Pentru partea tehnic\ exist\ o ex-plica]ie limpede, oferit\ de-un in-giner sunetist de la Douglas SaxLab: lucrul `n Hi-Resolution urm\-re[te s\ dea ascult\torului final(audiofil sau ba) posibilitatea de-aauzi `n sufrageria proprie ceea cemuzicianul aude `n studio. Pentru„mesajul“ artistic...

Aici, lucrurile pot fi discutate,disecate, divagate, diversificate,etcaeterate. Nu m\ pot preface:[i-n zona asta e destul\ umplu-tur\ de trupe, soli[ti, soliste, ma-nageri [i a[a mai departe. Dac\un nume are succes cu o realizareinedit\, o mie de al]i „al]ii“ n\v\-lesc la imitat, copiat, plagiat, de-naturat p`n\ ajunge... r\suflat.Despre Lacuna Coil ce s\ spun?Faptul c\ s`nt „deschiz\tori“ `nturneul american actual pentruMegadeth [i Motorhead le atest\valoarea, cel pu]in de moment.De[i cariera lor e ceva mai lung\de-un deceniu [i mai consistent\de-un hit onorabil, `nc\ ezit s\ leacord `ncredere necondi]ionat\.{i asta din cauza concesiilor f\cu-te genului asumat: poart\ ]oaletipice dark-metali[tilor (negre,desigur!); au scenografie adec-vat\, de exemplu, coperta discu-lui, pe care s`nt fotografiate fiolede ceva presupus a fi adrenalin\.Tot neagr\, evident! Dincolo deab]ibilduri, pu]ine [abloane dinarsenalul stilistic binecunoscut:alternan]a de pasaje (g)rele – mo-mente lirice, voci `mpletite armo-nios, riffuri sacadate conving\tor,melodicitate...

Adrenalin\ este, dar una cufri[c\!

Mare parte dintre filmele enumerate mai jos s`nt de g\sit la noipe DVD, dar nu v-a[ sf\tui s\ arunca]i bani pe Colombiana, de[i,`ntr-o sear\ de plictis TV, poate fi urm\rit [i uitat imediat dup\.

» 14

slow/fast food

Drago[ Cojocaru

C`nd func]ioneaz\ cum trebu-ie, aceast\ industrie de filmepline de adrenalin\ d\ seriiprecum TTaaxxii (ajuns\ la episo-dul 4) sau TTrraannssppoorrtteerr (treifilme `n care Jason Stathambate [i transport\ tot ce mi[-c\), BBaannlliieeuuee 1133 (o varia]iunepe tema din EEvvaaddaarree ddiinn NNeewwYYoorrkk care a reu[it s\ transfor-me sportul parkour `n senza-]ie mondial\) sau recentulTTaakkeenn (Liam Neeson, exagent CIA extrem de brutal,`[i recupereaz\ fiica din mì-nile trafican]ilor de carne vie).~n c`teva cazuri, ma[ina se `m-potmole[te [i atunci rezult\filme u[or de uitat precum DinParis, cu dragoste (super-agentulTravolta [i „bobocul“ Jona-than Rhys Meyers fac ordineprintre terori[tii din capitalafrancez\) sau Colombiana.

~n cazul acestuia din urm\,Besson zice c\ avea chef s\fac\ „un film de ac]iune à laJason Bourne, dar cu o femeie`n rol principal“. E [i acesta unmod de a ascunde, de fapt, oreciclare a ideilor din Nikita [iLeon. Se recupereaz\ apoi ovedet\ de la Hollywood (ZoeSaldana, sp\lat\ de culoareaalbastr\ din Avatar), un „ne-gativ“ din Bad Boy 2 (spanio-lul Jordi Molla, ce poate fiv\zut [i `n Che sau Elizabeth,Era de Aur), un veteran din

Alias (Michel Vartan), se schi-]eaz\ o poveste de r\zbunaredin lumea cartelurilor colum-biene de droguri, se injectea-z\ adrenalin\ [i ac]iune voit„realist\“ [i se filmeaz\ `n c`tmai multe loca]ii posibile.Rezultatul este `ns\ prea moa-le pentru aceast\ produc]iecare s-ar fi vrut cu mu[chii lafel de tari precum cei ai luiSchwarzenegger.

Mare parte dintre filmeleenumerate mai sus s`nt de g\-sit la noi pe DVD, dar nu v-a[sf\tui s\ arunca]i bani pe Co-lombiana, de[i, `ntr-o sear\de plictis TV, poate fi urm\rit[i uitat imediat dup\.

~n ce prive[te produc]iilerecente ale lui Luc Besson,pute]i g\si ultimele dou\p\r]i din seria Arthur [i Mini-mo[ii (parte live action, parteanima]ie 3D), regizate defrancez pe baza c\r]ilor luipentru copii, Arthur [i r\z-bunarea lui Maltazard [i

Arthur 3: R\zboiul celor dou\lumi. Numai pentru copii. Defapt, `n ]\rile anglo-saxoneaceste filme au mers at`t de„bine“ `nc`t, `n cele din urm\,au fost remontate [i combi-nate `ntr-un unic film.

A naibii dragostepe DVD

Una dintre ultimele apari]iiDVD este [i A naibii dragos-te/Crazy Stupid Love, unadintre comediile romantice deprovenien]\ hollywoodian\care merit\ v\zute. O povesteromantic\ despre „oamenibuni la suflet“, A naibii dra-goste `l are `n centru pe unb\rbat de 40 de ani (SteveCarrel) a c\rui lume lini[tit\ [iperfect\ se pr\bu[e[te atuncic`nd afl\ c\ so]ia (JulianneMoore) `l `n[al\ [i care ajunges\ fie „protejat“ de un play-boy t`n\r [i atr\g\tor (RyanGosling).

Pe l`ng\ faptul c\ A naibiidragoste este unul dintre fil-mele de anul trecut care chiarmerit\ s\ fie v\zute, mai are[i meritul de a-l aduce `n lu-mina reflectoarelor pe un ac-tor foarte `n vog\ `n ultimavreme, Ryan Gosling.

Canadian `n v`rst\ de 32de ani, Gosling a debutat `ntìla fabrica de vedete MickeyMouse Club, a jucat versiuneamai t`n\r\ a lui Kevin Sorbo`n seria Young Hercules. C`nds-a f\cut mare, `n loc s\ `n-groa[e r`ndurile masculilorsexy [i u[or de uitat aiHollywood-ului, a preferatroluri serioase `n filme cumult mai pu]in sclipici. S-aremarcat `n rol de evreu

violent antisemit `n TheBeliever (2001) [i s-a spe-cializat `n roluri de „ne`n]e-le[i“, reu[ind s\ adune onominalizare la Oscar pentruHalf Nelson (2006) [i dou\ laGloburile de Aur pentru Larsand the Real Girl (2007) [i AllGood Things (2010).

{i, `n vreme ce presa ì nu-m\ra idilele cu alte vedete,Gosling a reu[it s\ joace `n2011 `n nu mai pu]in de treifilme care i-au consolidat re-puta]ia de actor talentat –mai sus pomenita comedieromantic\, filmul de (pseudo)ac]iune Drive, at`t de bineprimit la Cannes, [i povesteapolitic\ a lui George Clooney,Ides of March, proasp\tajuns\ pe marile ecrane dinRomânia.

Ultimele dou\ filme `nc\nu au ap\rut pe DVD. Dar ceiinteresa]i de filmografia luiGosling `l pot `nt`lni `n rol det`n\r de bani gata uciga[, al\-turi de Michael Pitt [i SandraBullock, `n thriller-ul Min]ipericuloase (2002), secon-d`ndu-l pe un Anthony Hop-kins care pune la cale o crim\`n drama poli]ist\ Ruptura(2007) sau `n drama romanti-c\ din 2004 TheNotebook/Jurnalul.

De remarcat c\, `n perioa-da urm\toare, Gosling [i-arezervat roluri `n viitorul filmal lui Terrence Malick, Lawless,[i `n alte dou\ filme cu regi-zorul lui Drive, danezul Nico-las Winding Refn, al\turi decare ia lec]ii de muay thaipentru povestea de r\zbunareOnly God Forgives [i sepreg\te[te pentru un remakeal unui film SF cult din anii’70, Fuga lui Logan.

NU DA}I BANI PECOLOMBIANA

Seria B de la Besson [i G de la Gosling

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 336 » 10 – 16 decembrie 2011

221100 ttiittlluurriiddiissppoonniibbiillee

C`nd nu se abandoneaz\ filmelor pentru copii din seria Arthur[i Minimo[ii, Luc Besson, din b`rlogul lui de la Europacorps,pune la cale, `mpreun\ cu Robert Mark Kamen, un num\rincalculabil de filme care recicleaz\ cam toate subiectelefilmelor de ac]iune de serie B. Produc]ii de ac]iune foarteeficient construite, care variaz\ de la succes de public laindiferen]\, dar care aduc bani [i care, printre altele, mailanseaz\ [i c`teva talente precum regizorii Chris Nahon, LouisLetterier sau Pierre Morel.

Colombiana, de Oliver Megaton

A naibii dragoste, de Glenn Ficarra [i John Requa

15 «

slow/fast foodTEATRUL DE CLUB

Olti]a C`ntec: „Cine crede c\ teatrul de club e o treab\ simpl\ se`n[al\ amarnic [i d\ dovad\ de ignoran]\. Genul poate p\reafacil pentru c\ adecvarea la ambient `l face s\ fie tributardivertismentului; dar de fapt e dificil, tot datorit\ ambientului“.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici RReeddaaccttoorr-[[eeff::George OnofreiRReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca BaraboiSSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin IorgaRRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

Decalajul fa]\ de Bucure[ti, de pild\,e la fel de evident, c\ci pe D`mbovi]a,arti[tii, favoriza]i de nivelul economic[i de o dinamic\ mai efervescent\ a e-venimentului cultural, s-aau manifes-tat mai devreme [i mai activ dec`t cei depe Bahlui. Defazare e [i fa]\ de alte ora-[e ale ]\rii, precum Clujul, Timi[oara orimai apropiatul geografic Piatra Neam],unde Teatrul Pi Buni [i Teatrul de joac\au ceva sezoane la activ. Dar cum e bi-ne [i mai t`rziu dec`t niciodat\, am zis s\salut `n scris multiplicarea formulelorextrainstitu]ionale de crea]ie artistic\.Dar [i s\ formulez c`teva reac]ii construc-tiv-critice pentru doritorii de feedback.

Ce i-a `mpins pe aspiran]ii la successpre spa]iile mici, destul de `nghesui-te [i cu mult fum din cluburi? Nevoia!Austeritatea [i condi]iile aferente im-puse establishment-ului bugetar, mate-rializate, printre altele, `n blocarea an-gaj\rilor `n trupele stabile, oricum limi-tate numeric, dar acum foarte greu, defapt imposibil de accesat, i-au orientatpe studen]i [i absolven]i spre formulealternative. Teatrul ̀ n baruri e, deocam-dat\, cea mai frecventat\, de[i exist\ [ialtele, exersate pe-aiurea, [i ̀ nc\ multecare a[teapt\ s\ fie inventate.

Trambuline de lansare

Cine crede c\ teatrul de club e o treab\simpl\ se `n[al\ amarnic [i d\ dovad\de ignoran]\. Genul poate p\rea facilpentru c\ adecvarea la ambient `l faces\ fie tributar divertismentului; dar defapt e dificil, tot datorit\ ambientului.~n primul r`nd, nu orice pies\ se pre-teaz\ unei asemenea abord\ri. Contea-z\ subiectul: de dorit unul fierbinte, ac-tual, extras direct din preocup\rile [iinteresele celor a[eza]i la mese, prefe-rabil tratat cu umor, f\r\ a elimina stra-turile de profunzime moral\. Stilistic,adecvate s`nt replicile scurte, care s\ritmeze, cu o regie `n slujba textului, aactorilor [i publicului pe care trebuies\-l relaxeze, dar, se presupune, [i s\-latrag\ spre consumul cultural. Nu e re-comandabil ca reprezenta]ia s\ durezemai mult de o or\; num\rul de perso-naje e mic, componenta scenografic\,

minimal\. Perceput ca o formul\ drag\mai ales arti[tilor la primii pa[i `n ca-rier\, `n teatrul de bar nu r\zbat cu a-dev\rat dec`t actorii foarte buni. Dis-tribu]iile mici, jucatul la un metru depublic fac ca totul s\ se vad\, iar in-terpre]ii nu-[i pot permite „trucuri“ orimascaturi. Pentru cei cu poten]ial, mi-cile rampe improvizate de investitoridestupa]i la minte ori preocupa]i s\-[isporeasc\ num\rul de clien]i pot deve-ni trambuline de lansare. Cum au fost,`n Capital\, pentru Dorina Chiriac,Marius Manole, Lia Bugnar, CosminSele[, Isabela Neam]u. De[i asocierea eaproape involuntar\, teatrul de clubnu e deschis numai tinerilor. ~mi amin-tesc cu mare pl\cere de evolu]iile luiConstantin Cojocaru [i ale Rodic\i Man-dache de la Teatrul Luni de la GreenHours, etalonul teatrului de club autoh-ton, ori ale Maiei Morgenstern, Coc\iBloos, Andreei Bibiri.

Teatru privat la Ia[i?

Umbl\ vorba prin dulcele t`rg c\ urmea-z\ s\ se deschid\ un teatru privat, un-deva `ntr-o loca]ie central\, un subsol.Ar fi primul – ceea ce a func]ionat me-teoric [i haotic sub numele Bonton

era o lec]ie vie despre cum nu trebuieprocedat –, nu-i va fi u[or s\ se impun\[i s\ reziste economic, dar `l a[tept\mcu ner\bdare. Poate `ntre timp legisla-]ia autohton\ se va orienta [i c\tre in-dependen]i, spre aceia care nu-[i g\sesclocul `n institu]iile bugetare, c\tre `n-dr\zne]ii dornici s\ se exprime `n for-mate alternative. {i va urma exemplulaltor ]\ri, al Ungariei, de pild\, unde eobligatoriu ca minimum 10 la sut\ dinbugetul destinat culturii s\ ajung\ lacompaniile private! Ori va garanta or-ganizarea unor licita]ii autentice peproiecte teatrale punctuale, solide undeindependen]ii s\ concureze fair playcu teatrele de stat.

Refugia]i `n cafenele, tinerii arti[tiie[eni se bucur\ deocamdat\ de bun\-voin]a unor patroni care sper\ s\-[i ma-joreze `ncas\rile [i `n acest fel. Doar c\p`n\ la un underground, fringe ori ne-conven]ional, cum vrem s\-i zicem, con-ving\tor, care s\ nu `nsemne doar o alt\loca]ie dec`t scena tradi]ional\, mai eceva drum de parcurs. Spun`nd asta m\refer la coagularea unor tendin]e esteti-ce [i nu numai la relocarea unor mizan-scene care nu au reu[it s\ prind\ programa-re `ntr-o institu]ie public\ de spectacole.

Underground-ulie[eanCine a urm\rit c`t de c`t,chiar din postura despectator, arta teatral\din ultimii ani `n Ia[i, aconstatat, prin simpl\observa]ie, f\r\ vreostatistic\ ori alt tip maisofisticat de cercetare,dezvoltarea evenimente-lor de tip underground.

DATUL ~N SPECTACOLOlti]a C~NTEC


Spectacolul Gunoierul s-a jucat joi, 2 februarie, `n Underground Pub din Ia[i

— S\ tr\iasc\ dom’ director,Marinel v\ deranjeaz\!

— A[ vrea eu s\ fiu director.— Las\, las\, c\ Dumnezeu e

mare. M`ine-poim`ine te ung \[tia[ef de agen]ie.

— Da, vezi de nu. Care-i treaba?— Ai un minut, da? Stai, nu `nchi-

de, c\-i poli]ie `n intersec]ie... a[a. Cumfacem, dom’director, nimic – nimic,[om\m? Nu prea vrei s\ iei comisionul.

— Ei, cum nu vreau...— P\i, hai, d\-mi clien]i, c\

pl`nge masa. M\ d\ Anca afar\ dincas\, e[ti nebun?

— Eu te `n]eleg perfect, da’ ]i-amspus de la `nceput c\ nu e simplu.

— Da’ ce-i a[a complicat, m\ rog?Le zici c\ asta-i treaba [i gata, s\vin\ la mine. N-ai pl\tit, te-am halit.

— Nu-i chiar a[a, mul]i `s tineri,au copii. C`nd le spun ce s\ fac\, sar`n sus de un metru.

— B\i, da’ nu e vina noastr\ c\ s-au`nh\mat la mai mult dec`t pot duce.Acuma ce s\ fac, s\ `nchid [i eupr\v\lia?

— Dar cu spitalul nu mai mergecombina]ia?

— Merge pe naiba, s-o b\gatDr\goi. O are pe fii’sa pe acolo, pela secretariat. Cu spitalul era pontgras, da’ s-o dus `n m\-sa. S\ nuspui c\ te-o c\utat Dr\goi [i pe tine,c\ \sta era cu Reiffeisen, parc\.

— Hai, b\i, ce dracu’, ne [tim deat`ta timp! Las\ c\ m\ mai uit odat\ prin toate dosarele, s\ v\d ceg\sesc. Da’ s\ nu m\ ui]i cu [pri]ul.

— Nu, dom’le! Se poate? Cel

mai mare [pri] la cel mai mare di-rector!

.......................

— Bun\ ziua, Vasiliu s`nt, de labanc\. ~n leg\tur\ cu rata, ce-a]i mairezolvat?... Eu [tiu c\ e greu, dar autrecut deja trei luni... nu, contractule contract, se adun\ penaliz\ri... darnu l-am f\cut eu, astea s`nt regulileb\ncii, c`nd a]i semnat vi s-a...cum?... Pute]i s\ da]i `n judecat\ pecine vre]i, e o ]ar\ liber\, dar v\ spunc\ nu ave]i nici o [ans\. Situa]ia dum-neavoastr\ este f\r\ ie[ire, crede]i-m\,c\ doar v\ vreau binele... p\i ce o s\p\]i]i, v\ execut\m silit [i v\ lu\mtot din cas\, cu tot cu cas\. Dac\dumneavoastr\ v\ convine s\ sta]iiarna `n drum cu doi copii, n-ave]idec`t, dar eu m-a[ g`ndi de dou\ori... normal c\ nu au nici o vin\,dar o s\ suporte consecin]ele gre-[elilor dumneavoastr\. Eu a[ puteatotu[i s\ v\ ofer o solu]ie, dar s\ [ti]ic\ nu reprezint\ politica b\ncii...[ti]i, `mprumutul e pe numele dum-neavoastr\ [i l-a]i f\cut cu asigurarede via]\ inclus\, deci dac\ cumvamuri]i se stinge automat [i datoria...da, au f\cut-o [i al]ii [i s-a rezolvat...eu recomand prin sp`nzurare... nu,nu doare, nici nu sim]i... crede]i c\pute]i rezolva azi?... perfect. S\ nuuita]i de biletul de adio... cu mult\pl\cere, m\ bucur c\ v-am putut fide ajutor. {i dac\ s`nte]i amabil, v\rog s\ men]iona]i `n bilet c\ vre]i s\fi]i `nmorm`ntat cu firma Marinel [iAnca... Nu, Dr\goi e neserios.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBI

Colaborarefructuoas\

Winngs a fost considerat pierdut o bun\bucat\ de vreme p`n\ c`nd la Cinema-teca Francez\ a fost g\sit\ o copie.Negativul original, spune Wikipedia, numai exista, cu excep]ia unui duplicatnegativ, degradat, ad\postit `n arhive-le r\coroase de la Paramount Pictures.Nu mult\ lume [tie c`t de precar\ e via-]a filmelor, mai ales a filmelor vechi. (Nudegeaba Martin Scorsese e at`t de ac-tiv `n munca de restaurare a capodo-perelor vechi [i de l\murire a altora c\acest lucru nu necesit\ am`nare.) Sespune despre teatru c\ e o art\ efemer\,dar aproximativ 90% din filmele f\cu-te la `nceputul istoriei cinematografu-lui s-au pierdut de timpuriu, mai alespentru c\ au fost arse ori sp\late. Dup\1918, publicul n-a mai vrut s\ vad\filme f\cute `nainte de r\zboi – eraudeja `nvechite –, a[a c\ majoritatea aufost distruse ̀ n anii ’20. Un alt prag l-aureprezentat anii ’30, c`nd s-a trecut dela filmul mut la filmul vorbit. {i atuncis-au topit multe filme. Trecerea de lapelicula nitrat la pelicula acetat a pro-vocat alte distrugeri la ̀ nceputul anilor’50. Peliculele nu mai erau de-acuminflamabile, deci erau mai sigure. ~nmod paradoxal, odat\ cu distrugereafilmelor s-a conturat [i dorin]a oame-nilor de a p\stra istoria acestei noi ar-te. Prima cinematec\ din lume, cea dela Stockholm, a fost `nfiin]at\ `n 1933,dar ru[ii aveau arhive specializate`nc\ din anii ’20.

A[a c\ negativul de la Wings a fostcur\]at de impurit\]i [i zg`rieturi, mu-zica original\ a lui J.S. Zamecnik afost reorchestrat\, iar pe alocuri au fostad\ugate efecte vizuale, mai ales jerbede fl\c\ri, pentru a face confrunt\rileaeriene [i mai spectaculoase. Ce impre-sie `]i poate face azi Wings, c`nd ai la`ndem`n\ lupte aeriene simulate `n`ntregime pe computer? P\i „in thegood old days“, luptele aeriene din

filme erau pe bune. Nu doar William A.Wellman le-a filmat a[a, dar el a g\sito solu]ie tehnic\ str\lucit\. Pentru c\nu era loc `n avion [i pentru pilot, [ipentru operator, [i pentru aparatul defilmat, avioanelor li s-a montat c`te unaparat de filmat pe bord, iar cei doi ac-tori principali, Charles „Buddy“ Rogers[i Richard Arlen (primul a `nv\]at s\ pi-loteze `naintea film\rilor, cel\lalt fusesepilot `n r\zboi, la fel ca William W. Wel-lman, produc\torul Lucien Hubbard[i scenaristul John Monk Saunders),au pilotat [i s-au filmat singuri.

Hell’s Angels, pe muchiadintre filmul mut [ifilmul vorbit

Nebunii din acestea se practicau `n a-cea perioad\, ceea ce face din acestefilme ni[te rarit\]i. {i Howard Hughesa filmat pentru Hell’s Angels avioaneadev\rate f\c`ndu-se c\ se bat. Filmuls\u a ie[it ̀ n 1930, pe muchia dintre fil-mul mut [i filmul vorbit. C`nd Hughesa `nceput produc]ia, Hell’s Angels erag`ndit s\ fie mut, dar apari]ia C`nt\re-]ului de jazz `n ’29 (care nu era cu totulvorbit, dar avea secven]e muzicale [ivorbite) l-a f\cut s\-[i reevalueze op]iu-nile. Ini]ial, Hughes era doar produc\-tor, dar pe urm\ s-a implicat `n regiza-rea luptelor aeriene, a[a c\ a folosit unalt regizor, James Whale, pentru cele-lalte secven]e (mai ales cele care o im-plicau pe necunoscuta de 18 ani JeanHarlow). Ce s-a `nt`mplat pe platou laWellman s-a ̀ nt`mplat [i la Hughes. Unpilot a murit `n timpul film\rilor laWings, iar al]i patru au pl\tit tributulpentru Hell’s Angels. (Tot vorbeam de-un\zi despre filmul lui George Roy Hill,The Great Waldo Pepper, [i despre fo[-tii pilo]i din r\zboi care ̀ n anii ’30 f\ceaupe cascadorii `n filme, lu`ndu-se `n seri-os.) Secven]ele finale din Hell’s Angels

bat toate efectele pe computer realiza-te vreodat\ pe acela[i subiect, nemai-vorbind c\ te fac s\ ui]i c\ picotise[ip`n\ atunci. La Wings nu te plictise[tideloc. Poate e meritul lui The Artist c\ne redeschide apetitul [i aten]ia pentruaceste filme [i c\ ni-i apropie pe cei ca-re jucau ̀ n ele. Actorii din Wings s`nt nudoar talenta]i, dar – mai ales cei doib\ie]i – cu un fizic foarte modern. Arputea fi ni[te actori din zilele noastre.P\rin]ii personajului care moare reac-]ioneaz\ uman, conving\tor la aflareave[tii (nu-[i dau ochii peste cap cum [timc\ se f\cea ̀ n filmele mute). P`n\ [i zgu-bilitica Clara Bow se dezambiguizeaz\.~ntre acea perioad\ [i vremea noastr\distan]a e mult mai mare pe ecran dec`t`n arhitectur\, de pild\. Cl\dirile din a-cea perioad\ nu ni se par at`t de vechica un film mut fa]\ de un film actual.Unele prejudec\]i legate de filmul muts`nt provocate `ns\ de tehnic\ (atuncic`nd nu vin din mentalitate). De pild\,machiajul ciudat `n care actorii aveaufe]ele palide [i buzele foarte intense nuera neap\rat o mod\. Pelicula ortocro-matic\, folosit\ p`n\ a ap\rut cea pan-cromatic\, nu era sensibil\ la ro[u, a[ac\ buzele ro[ii ap\reau pe ecran aproa-pe negre, ceea ce d\dea fe]ei o paloa-re [i mai contrastant\.

Wings, de William A. Wellman. Cu: ClaraBow, Charles „Buddy“ Rogers, Richard Arlen

Hell’s Angels, de Howard Hughes. Cu: BenLyon, James Hall, Jean Harlow

Iulia Blaga: „Prima cinematec\ din lume, cea de la Stockholm, afost `nfiin]at\ `n 1933, dar ru[ii aveau arhive specializate `nc\din anii ‘20“.

» 16

fast food

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

RemediiDup\ ce ai stat ani de zile cu nasul`n c\r]i, dup\ ce ai ajuns s\ nu maipo]i citi dac\ n-ai al\turi un creioncu v`rful u[or tocit, dup\ ce-ai`nv\]at s\ te bagi pe sub pieleatextului ca o vulpe pe sub covor,dup\ ce-ai trecut prin teoria li-terar\ cu toate p`nzele sus, dup\ce-ai avut dispute ridicole [icurajoase pornind de la un singurcuv`nt, dup\ ce-ai `nv\]at s\ stai cuochii `n patru la fiecare cotitur\ deparagraf, dup\ ce e[ti pe punctulde-a crede c\ pielea ta de cititor et\b\cit\ [i c-a citit toate c\r]ile, c\[tie cum func]ioneaz\ literatura, c\poate s\ dezamorseze toatealarmele, apare un text care repar\totul. Am `nceput `ntr-o duminic\diminea]\ romanul Pink Floyd `nro[u de Michele Mari (`n tradu-cerea Ceraselei Barbone) [i l-amterminat spre sear\, dup\ ce-amscotocit dup\ ni[te cd-uri cualbumele Pink Floyd [i-am umplutcu ele toat\ casa. N-am fost nicio-dat\ un mare fan Pink Floyd [i toc-mai asta a fost salvarea mea. Pen-tru c\ am crezut absolut tot ce-ascris Michele Mari despre Syd,Roger, David, Nick [i Rick, toatecoinciden]ele formidabile, toate le-g\turile `ntre oameni care nu s-aucunoscut niciodat\, toate vie]ilepersonajelor inexistente, toatem\rturiile [i demonstra]iile at`t destranii [i de conving\toare. Oduminic\ `ntreag\, am exclamat:„A[a ceva nu se poate“, „Extraor-dinar“, „Unde-am tr\it p`n\ acumf\r\ s\ [tiu toate astea“, convins\fiind c\ tot ce citesc e adev\rat.Eu, supercititorul cu creion u[ortocit, cu s\ge]i ascu]ite [i sprayparalizant. Toate p`n\ la pagina210, c`nd apare citat un fragmentdintr-un tratat de gemologiesemnat de H.P. Lovecraft Jr. [i dincare afl\m c\ cel mai mare dia-mant dintre cele 23 de „crazydiamonds“ din lume se cheam\Gog Magog (o cvadrupl\ coin-ciden]\, o s\ vede]i de ce c`ndciti]i cartea). Era deja prea mult. Lapagina 210 mi-am dat seama c\ n-am fost `n stare s\ separfic]iunea de realitate, c\ m-aml\sat dus\ de nas [i c\ de-acum`nainte, forma]ia Pink Floyd va fipentru mine exact a[a cum apare`n cartea lui Mari. Romanulitalianului e prima carte citit\ `n2012 care m\ trage pe sfoar\. Lea[tept cu zgomotoase trepida]iiinterioare [i pe urm\toarele.

PRIMACINEMATEC|

~n 24 ianuarie 2012,Paramount Pictures ascos pe DVD [i Blue-ray,cu ocazia anivers\rii a100 de ani de existen]\,Wings `n variant\restaurat\. O lansare-eveniment. Filmul luiWilliam A. Wellman aprimit `n 1929 Oscarulpentru cel mairemarcabil („MostOutstanding“) film alstagiunii 1927/1928(categoria se numea peatunci „Best Picture,Production“), Aurora luiMurnau fiind premiat laaceea[i categorie pentru„Most Artistic Quality ofProduction“. AcestOscar a devenit `n 1931Oscarul pentru Cel maibun film, de aceea, dac\`n 26 februarie TheArtist va primi Oscarulsuprem, [arpele o s\-[imu[te coada.

FILM

Iulia BLAGA

Wings re`nc\rcat


m cu scrisul? - suplimentul de culturăde italianul daniele vicari, coprodus de mandragora movies [i...

Documents