Abonamîntulu Pentrn monarchie:

P re anu 6 fl., V2 anu 3 fl., 1U anu I fl. 50 cr.

Pentru s t ră inătate: Pre I anu 18 frcs., V» anu 9 frcs., V* anu

4 frcs. 50 cm.

Fóea apare în fie care S â m b ă t ă .

Fóe bisericescă-politică.

InsertiunI Unu şiru ga rmond :

odată 7 cr., a dóua oră 6 cr., a treia oră 5 cr., şi de fie care publică-ţiune t imbru de 30 cr.

To tu ce privesce fóea să se adreseze la «Re-dacţiunea şi Admini-

straţiunea Unirii» în

B l a s i u .

Anulu П. Blaşiu 3 0 Apriliu 1892. Numërulu 18.

Cu puteri unite. ( + ) Suntu mai cu samă în Tran­

silvania mai multe comune bisericesci greco-catolice şi greco-orientale, cari numai cu puterile loru proprie nu voru puté nici odată să-şî susţină şcole con­fesionale corëspun4ëtore legiloru sco­lastice şi cu atâta mai puţinu voru fi în stare a creá mijlócele de lipsă pentru a-şi dotă învăţătorii cu salariulu pre-scrisu de proïectulu de lege despre re-gularea salareloră înveţătorescî.

Aceste comune bisericesci se află în comunele politice mai mici, unde locuitorii loru români suntü împărţiţi din punctu de vedere religioşii în dóue părţi, ţinendu-se unii de biserica greco-catolică şi alţii de biserica gr.-orientală.

într'unele din aceste comune suntu în maioritate greco-catolicii, într'altele greco-orientalii.

Fiindu-că însă legea scolastică din anulu 1868 şi proïectulu de lege despre regularea salareloru înveţătorescî dis-punu în termini destulu de limpedî, că unde nici una din confesiunile uneî co­mune politice nu este în stare a-şî ţine şcolă confesională corëspundëtore legi­loru scolastice, acolo trebue să se în­fiinţeze şcolă comunală susţinută din budgetulu comuneî politice, şi fiindu-că şcolele comunale între împrejurările ac­tuale nu au caractëru românescă, ér din punctu de vedere religioşii consti-tuescă unu periculu pentru credincioşii bisericeloru românescï, de sine ni-se

impune necesitatea de a căuta căi şi mijlóce, ca să putemu înfiinţa în ast-felu de comune nisce şcole românescï confesionale, comune atâtu pentru greco-catolicî câtu şi pentru greco-orientalî, însă aşa că aceste şcole n i c i s ă n u l o v e s c ă î n l e g i l e s c o l a s t i c e e s i s t e n t e , n i c i s ă n u v a t e m e c o v i n g e r i l e r e l i g i ö s e a l e r e -s p e c t i v e l o r u c o m u n e b i s e r i c e s c i .

Mânecându din acesta principiu, să căutămu maî întâia, că óre află-se în legile scolastice esistente vre-ună paragrafu, pre basa căruia să putemu înfiinţa ast-felă de şcole românescï cu caractëru confesionalii, însă comune şi pentru greco-catolicî şi pentru greco-orientalî ?

La întrebarea acésta rëspundemu, că legea nu numaï nu ne opresce a în­fiinţa ast-felu de şcole, ci din contră ne-o concede espresu, pentru-că para-grafulu 45 din articululă de lege X X X V I I I din 1868 din cuvîntă în cu-vîntu conţine următorele dispuseţiunî : „Acolo însă, unde pruncii aparţinători alteî confesiuni nu ajungă la numërulu de 30, aceşti prunci, dacă părinţii loru nu se îngrijescu pre altă cale de in­strucţiunea loru, încă voru cerceta şcola cofesională esistentă, şi părinţii loru voru contribui la spesele acestei şcole în acela-şî modă şi în aceea-şî propor-ţiune, ca membrii confesiunii, cari sus­ţinu şcola confesională. Din care causă în şcola confesională a acestora co­mune instrucţiunea religiunii şi a moralei

trebue să se restrîngă la anumite óre, în care timpu pruncii aparţinători altei confesiuni voru primi instrucţiunea din studiulă religiunii şi alu moralei con­formii dispuseţiuniloru făcute de confe­siunea loru proprie şi sub inspecţiunea acesteia."

Din paragrafulu acesta de lege se vede destulu de limpede, că legea ci­vilă nu împedecă pre Românii greco-orientalî şi greco-catolicî, cari locuescu amestecaţi în comunele politice, ca să nu-şî înfiinţeze şcole comune cu caractëru confesionalii.

Cu tote acestea cându e vorba, ca în faptă să înfiinţămu ast-felu de şcole, se întîmpină atâtea dificultăţi şi atâţia scrupulî, încâtu până acuma abia s'au putută înfiinţa doue treï şcole confesio­nale, cari să fie susţinute cu puteri unite din partea Româniloru de ambele confesiuni.

Noï avêndu înaintea ochiloru pe-ricululă, ce ne ameninţă prin proïectulu de lege despre regularea salareloru în­veţătorescî, vomă cercá a delătura tote dificultăţile ivite până acum, enunţându principiile, după cari ar trebui sau s'ar puté, după părerea nostră, purcede îa fiesce care casu concreţii la înfiinţarea de şcole comune pentru Românii de ambele confesiuni din acele comune po­litice, unde dacă nu s'ar înfiinţa ast-felu de şcole, ar întreveni auctoritatea, politică şi ar înfiinţa şcole c o m u n a l e f ă r ă c a r a c t ë r u c o n f e s i o n a l i i şi

Feuilleton. —•>»<-•— Poliţia secretă din America nordică.

De Mad Stein.

Cu câtă înşelătoriile şi hoţiile din vre-o ţeră se împlinescă cu mai mare îndrăsnelă, lucru firescu, că poliţia secretă de acolo tre­bue să devină mai astută spre a-şi puté împlini chemarea, adecă spre a dá în dâra criminaliştiloră şi a-ï preda apoi justiţiei spre pedepsire. în acesta respectă ne atragă in-teresulă nostru eminamente Statele unite din America nordică. Acolo se află trei soiuri de poliţie secretă, şi anume: 1) Poliţia se­cretă a oraşeloră celoră mari, ca de es. a New-Yorkului, 2) aceea a regimului Unio­nistă, şi 3) poliţia secretă a privaţiloră. Afară de Marea-Britanie nici o ţeră din Europa nu posede o asemenea poliţie organisată. Trebue Insă să observămă, că poliţia secretă din America nordică, chiară şi aceea a regi­mului, nu servesce nici unui scopă politică, ci esclusivamente se ocupă numai cu desco­perirea criminaliştiloră. Activitatea loră dară este pură criminalistică.

Cine voesce, să între ca detectivă, ca

funcţionariă în corpulă poliţiei secrete din New-York, trebue să fie unu bărbată, care lntrunesce în persona sa multe calităţi bune. Mai înainte de tote elă trebue să fie ună bărbată forte cinstită, fiindu-că chemarea lui adese-ori îlă aduce în ispită spre a urma vocii amăgitore a mamonului în contulă ono­rabilităţii sale. Aşa de es. elă a prinsă pre vre ună hotă, ce a furată milióne de bani, şi scurtă vorbiudă acela îi oferesce împăr­ţirea frăţescă a baniloră furaţi. Nici ună omă nu scie de acesta, şi nimeni nu cu-nósce firele cele fiiiă tórse ale crimei, decâtă detectivulă şi prisioueriulă sëu. — Ceci de alte caşuri ilă aducă în asemenea ispită, şi dacă nici odată nu-lă momesce, trebue să-lă socotimă cu adeverată de ună omă onorabilă cu a tâ ta mai vîrtosă, cu câtă nu e plătită mai bine decâtă ună servitoru de rîndă ală poliţiei.

Lucru delà sine înţelesă este, că de­tectivulă trebue să fie ună bărbată forte ro­bustă, plină de curaju şi hotărîre, deórece chemarea lui cea grea adese-ori îlă aduce în vre-o cameră ascunsa, saă că are să stea năpraznicu fără ajutoriă în faţa mai multora criminalist!. Dacă se teme de atar! primejdii personale, saă îi lipsesce astuţia şi inteli­

ginţă recerută, nu va puté isprăvi nimica. Spre acesta detectivulă trebue să fie până la ună anumită gradă ună bărbată cultivată, pentru-că varii suntă omenii, pre cari îi vi-gileză. Câtă de adeseori nu este silită, să se mestece în societatea loră, şi să jóce acum o rolă acum alta, să se îmbrace In tote ves­mintele posibile, acuşi să apară aci, acuşi acolo urmărindă, firesce că totă aceea-şî ţ intă, adecă a amăgi în cursă pre criminalistă. F ă r ă de o forte mare cunoscinţă de omeni şi fără de o anumită cunoscinţă a feluriteloră profesiuni detectivulă nu póté să o scotă la cale. Ajutoriulă Iu! póté adecă să fie pretu­tindenea de lipsă. Cu ună cuvîntă se ré­cére la chemarea acesta o anumită mesura de inteliginţă, o astută îndemânare, precum şi unu curajă corporală şi morală.

Problema principală a poliţie! secrete din New-York fără îndoelă este aceea, ca să împedece crimele. Spre scopulă acesta suntă sistematică păzite prin detectivi mai alesă magazinele celea mari de vîn^are ale ora­şului, cari suntă forte tare cercetate, şi pr in acesta să scutesce nu numai marfa neguţă-toriloră, ci şi pungile cumperătoriloră. Dacă cercetezi sara tea t ru lă , atunci nu arareori zăresci la Intrarea principală pre ună b ă r -

Pag. 138 U N I R E A Nr. 18

prin urmare periculóse din punctă de vedere atâtu religiosă câtă şi naţională.

înainte de tóte ni-se pare ună lucru delà sine înţelesă, ca şcolele acestea comune să porte ună singură caracteră confesională, şi anume saă caracteră greco-catolică saă •caracteră greco-orien-tală, căcî şcole cu dóue caractere con­fesionale nu admite legea, şi afară de aceea dacă amă da şcoleloră înfiinţate cu puteri unite dóue caractere confe­sionale, prin acésta le-amă supune la dóue auctorităţî bisericesci egale în putere; ceea ce ar puté produce con­flicte, ca ori unde poruncescă doî domni.

Totă dificultatea este însă, că în care casă să porte şcolele acestea ca­racteră greco-catolică, şi în care casă caracteră greco-orientală?

Dacă nici greco-catolicii, nici greco-orientaliî nu aă nici edificiă scolastică, nici fonda internă, pre care să se edi­fice şcola, atuncî după părerea nostră ar trebui ca Româniî de ambele con­fesiuni să contribuescă după proporţiunea loru numerică şi starea loră materială totă, ce este de lipsă pentru înfiinţarea uneî şcole comune şi înzestrarea ei cu tóte recuisitele scolastice prescrise, şi apoi acésta şcolă să porte caracterulă comunei bisericesci, care este în maio-ritate. î n casulă acesta, dacă minori­tatea ar deveni maioritate, caracterulă şcolei încă s'ar schimba, dar şcola co­mună nu va puté deveni proprietatea esclusivă a uneî singure confesiuni, de­câtă în casulă, cândă ceealaltă confe­siune ar fi dispărută cu totulă din respectiva comună politică. Din acesta principia delà sine urmeză, că de es. totă la 10 ani să se constate numerulă credincioşiloră delà ambele biserice, ca să se vecjă, că în ce proporţiune se află unii faţă cu alţii. Docenţele delà o ast-felă de şcolă va trebui să fie tot-deuna de religiunea maîorităţiî, care imprimă şcolei caracterulă seă confe­sională, căci ar fi o anomalie, ca ună ună înveţătoră, — punemă casulă, —

bată bine îmbrăcată, care esamineză fugitivă pre cei ce întră acolo, ca şi cândă ar cerca pre vre-ună cunoscută. Etă că elă deja şi face semnă unul noă sosită: carele chiar atuncî voia să-şî scotă biletă, îî grăesce vre-o câteva cuvinte după care acesta erăşî pără-sesce teatrulă. Şi óre aceluia ce să-î fie? Prin acésta scurtă întrevorbire şî-a perdută aşa de iute voea pentru ascultarea represen-taţieî, saă e ceva în a e r ă ?

Domnulă acela, ce a stată la întrare, n'a fostă altuia decâtă ună detectivă ală poliţiei secrete, şi noă-sositulă, cu care pu­ţină s'a fostă întreţinută, n'a fostă altuia decâtă ună pungaşă, care după espiarea pe­depsei sale părăsise New-Yorkulă pentru mai mulţî anî şi astădî s'a rentorsă erăşî în firma sperare, că poliţia nu-lă maî cu­nósce. Dar slabă socotelă! Pentru-că în quart irulă generală ală politiştiloră secreţi a t î rnă de păreţi fotografiile acestora cavaleri industriali pedepsiţi, câtă detectivulă dilnică îşî póté împrospăta memoria referitoră la acelea personaj uri marcante.

Ast-felă dară s'a şi putută întîmpla, că elă a recunoscută pre pungaşulă, ce bie-tulă numaî adî a fostă sosită, şi spre fericirea visitătoriloră neprecauţî numai decâtă l'a şi spedată de acolo. Să cercetămă într 'o altă s a r ă următore acela-şi teatru ală oraşului New-York, şi ne vomă uimi vëdênda pre

de religiunea greco-catolică să fie even­tuală supusă cercetării disciplinare şi jude­cată de ună foră gr. orientală, şi viceversa.

Dacă una dintre comunele biseri­cesci are şcolă proprie corespundetóre legiloră, atunci ea să admită în şcola sa şi pre pruncii celeîalalte comune bisericesci, fără a pretinde ceva reboni-ficare a speseloră avute cu înfiinţarea şcoleî, însă cu obligămîntulă, ca ceea­laltă comună bisericescă să contribuescă în proporţiune dreptă totă, ce se recere pentru dotarea docenteluî conformă legiî şi susţinerea şcoleî în stare bună. Şcola acésta să porte tot-deuna caracterulă comunei bisericesci, care a înfiinţat'o, şi acésta ca o recompensă pentru spe­sele cele mari, ce le-a avută acésta comună cu procurarea locului de şcolă şi ridicarea edificiului scolastică. Aci observămă, că cu privire la caracterulă şcoleî în casulă acesta nu póté fi ho-tărîtore maioritatea, ci chiar şi minori­tatea pote imprima şcoleî comune ca­racterulă seă, dacă ea a înfiinţată acésta şcolă. Maî departe observămă, că dacă vre-o comună bisericescă ar fi obligată, să rebonifice celeîalalte comune biseri­cesci în proporţiune dreptă spesele avute cu înfiinţarea şcoleî, atuncî comuna bi­sericescă obligată la acésta se espune pericululuï de a se perde cu totulă, căcî poporenii eî ar' trece la ceealaltă confesiune cu scopulă de a se mântui de sarcina amintită.

Şcola comună după părerea nostră va trebui să stea tot-deuna sub jurisdic-ţiunea bisericescă, a cărei caracteră îlă portă, şi prin urmare şi senatulă eî scolastică va trebui să fie compusă din membrii uneî singure confesiuni, căcî îndată ce o şcolă ar stă sub conducerea unuî senată scolastică compusă din membri de diferite confesiuni, ea ar înceta a maî fi confesională şi ar întră în categoria şcoleloră comunale.

Cu tóte acestea se potă afla căî şi mijlóce, ca şi interesele confesiunii, care n'ar avé dreptă de dispunere asupra

acela-şî detectivă, cum se întreţine cu doî pungaşî iscusiţi şi bunî cunoscuţi aï sëï. Elă îî chemă la sine, vorbesce încetişoră cu eî, după care ceî doî nu părăsescă teatrulă, ci mai vîrtosă aă liberă întrare — spre a fura ? Nu, căcî acésta nu le este ier ta tă , din causă că şî-aă dată cuvîntulă de onóre detectivului, că pentru acea sară nil voră visita busunarele omeniloră! Dar pentru ce i-a lăsată totuşi să între? Pentru că a aflată, că aă sosită vre-o câţî-va inşî din Anglia din ceî eu de­getele lungî, pre carî numaî colegiî loră de acolo îî cunoscă, nu şi poliţia de acolo. Pre acestea paseri străine lasă, ca să-î vigileze în teatru, ceî doi pungaşi din New-York, carî cu atâta mai vîrtosă şi maî cu dragă o facă acésta, fiindă-că aă o mânie şi ciudă ascunsă -asupra soţiloră loră englezi de acesta resortă, cari aă năvălită în revirulă loră de vînată. Ast-felă dară detectivulă în acesta casă se folosesce de ună hoţă, ca să potă prinde altuia. — Şi încă cu succesă!

într 'o a treia sară îlă vedemă pre acela-şi detectivă şedendă liniştită între privitori şi ascultândă representaţia. Ore adî să nu aîbă voe de a-şî vedé de meseria sa poli-ţistică? în decursulă pauseî se îndeletnicesce — asemenea sublocotenenţiloră celoră fără de griji — căutândă cu privirea sa omeniî de pre galerie, din loge şi din celealalte părţi ale saleî de representaţie. Privirea luî de-

şcoleî comune, să fie scutite şi validitate conformă dreptăţii şi ecuităţii.

Aşa de es. cuota, ce are să se dea pentru şcola comună din partea comunei bisericesci, a cărei caracteră confesională nu-lă portă şcola aceea, ar trebui să se incasseze de représen­tants bisericescă a acestei comune, şi nu de représentants bisericescă a co­munei bisericesci, care dispune asupra şcolei, căcî dacă nu s'ar observa acesta principia, poporenii uneî biserice ar fi supuşi jurisdicţiuniî alteî biserice străine.

Şcola susţinută cu puteri unite va trebui să-şî aîbă raţiunile saă socotelile sale proprii despre tóte venitele şi spe­sele sale anuale, şi ună esemplară din aceste raţiuni ar fi consultă să se co­munice şi cu comuna bisericescă, care contribue la susţinerea şcoleî fără a avé asupra şcoleî dreptă de dispunere.

Parochiî ambeloră confesiuni să aîbă dreptulă şi datorinţa de a propune religiunea la pruncii de confesiunea loră proprie şi de a visita şcola, de câte ori le va placé, ca să se convingă, óre nu se propună doctrine contrare re­ligiuniî loră proprii..

La esamene să-şî potă trimite fiesce care confesiune comisarulă seă , care să raporteze respectivei auctorităţî bi­sericesci despre progresulă făcută la şcola susţinută cu puteri unite.

Pre calea acésta credemă noï, că s'ar puté împedecă înfiinţarea de şcole comunale ^ n e c o n f e s i o n a l e în maî multe comune politice românescî, şi în acela-şî timpă s'ar înfiinţa nisce şcole bune românescî fără de a se im­pune sarcini prea grele poporului nostru. Insă fiindă-că ast-felă de lucruri se potă face numaî în urma uneî coînţelegerî deplină stabilite între auctorităţile su­preme a respectiveloră biserice, dorimă, ca tóte cele desfăşurate de noï să fie considerate numaî ca nisce opiniunî nepretensive, purcese din intenţiunea cu­rată de a salvă, ce se maî póté salvă în aceste timpuri grele.

odată se opresce asupra unuî domnă bine îmbrăcată, care-î atrage asupra sa atenţiunea. Detectivulă cunósce în persona acestui domnă bine îmbrăcată pre ună hoţă de rangulă primă. Acela domnă elegantă chiar atuncî şopti ceva în urechea vecinulă seă, după care amîndoï fixeză forte o loge, în care se află doî domnî şi dóue dame, îmbrăcaţi toţî în vesminte forte elegante şi proveduţî cu inele şi alte juvăericale preţiose. Prea uşoră se póté conchide despre aceşti domni, că nu suntă din New-York, ci verosimilă aă veni tă aci din statele sudice.

La finea actului amîndoï însoţitorii da-meloră aă părăsită logea sa. Acela domnă elegantă de pre galerie încă şi-a părăs i tă locuia. Detectivulă, care maî înainte cu ajutorulă unora ochelari şi a unora mus-teţe false s'a fostă prefăcută, s'a dusă în restauraţi unea teatrului, unde a aflată p re ceï doî domnî aleşî bendă nisce vină. î n acela-şî momentă vine asupra loră — domnulă acela bine îmbrăcată, care şî-a fostă părăsi tă locuia de pre galerie, şi întrebă lângă ami-cabile plecăciuni pre unulă din ceî doi domnî cam ast-felă: „Cum vë merge Dvóstre, die lohnson ? Bine aţî sosită în New-York ! Cândă plecaţi cătră New-Orleans ?"

„Regretă forte," replică agrăi tulă, „eă nu suută dlă lohnson şi nicî nu am onórea de a te cunósce."

Nr. 18 U N I R E A Pag. 139

Codificarea dreptului matrimonialii. — De una timpă íncóce In foile semioficióse aflămă nisce scirî scurte despre şedinţele unei anchete conchemate de cătră ministrulă de justiţie pentru a pregăti proiectulă de lege privitoră la reforma dreptului matri­monială. Despre pertractările anchetei nu aă s t răbătută până acum în publică, decâtă numai forte puţină. î n фіеіе trecute diarulă „Budapesti Hir lap" a publicată ună comu­nicată mal detaiată despre şedinţele anchetei. Acesta comunicată va fi bine, să-lă cunoscă şi cetitorii noştri.

După înformaţiunile foii numite mi­nistrulă Szilágyi a însărcinată cu pregătirea proiecteloră referitóre la codificarea dreptului familiară pre trei jurişti . Dintre aceştia şî-a terminată lucrarea unulă, anume György Elek, care a compusă proiectulă privitoră la d r e p ­t u l ă m a t r i m o n i a l ă . Acesta proiectă formeză oblectulă de discusiuné ală şedinţe-loră anchetei ministeriale.

în înţelesulă acestuî proiectă căsătoria se declara ună actă cu totulă civilú şi prin urmare se consideră întru tóte de o c ă s ă ­t o r i e c i v i l ă . Legea nu va avé în vedere individi de confesiuni deosebite, ci numai cetăţeni de al statului ungară ; dreptă aceea tóte disposiţiunile legii voră fi în aceea-şl mesura valabile şi obligătore pentru toţi ce­tăţenii statului. Din acesta principia pro­iectulă trage şi consecinţele logice, anume că tóte certele, ce s'ar ivi în afacerile ma­trimoniale, voră avé a fi pertractate şi ju­decate numai înaintea tribunaleloră civile. Judecătoriile bisericesci voră înceta de a mal avé ingerinţă în afacerile matrimoniale. Pro­iectulă prevede şi divorţulă şi se pune în privinţa acésta pre terenulă dreptului ma­trimonială usitată la protestanţi.

Privitoră la forma, după care voră fi a se închia căsătoriile, proiectulă se încercă a ţine contă de sentimentele religiöse ale poporaţiunii, şi de aceea dispune, ca închi-area căsătoriiloră să se întîmple înaintea preoţiloră respectivi. Preoţii voră avé deci să figureze ca martori autentici şi publici, delegaţi din partea statului pentru a asista la închiarea şi la înmatricularea căsătorii-

„ Atunci vë ceră scusele mele de mii de ori," replică celă dintâiă, „dar să-mi per­miteţi a vë spune, că sëmënatï până într 'ună firă de peră cu domnulă Iohnson, cu carele acum îsă doi ani la invitarea domnului Ro­bert Bulwer am făcută împreună o escursie la Boston."

„Ce spuneţi Dvostră, la Invitarea dlui Robert Bulwer a-ţi făcută escursia? Acela este cumnatulă meă."

„Şi totă odată unulă din ceï mal buni prietini ai mei," replică cu de grabă înşelă-toriulă.

După acésta urmară apoi recomandările împrumutate. Toţi eraă veseli din causă, că prin o întîmplare aşa de norocosă s'aă pu­tu tă face cunoscuţi, — şi lucru firescă — domnulă Detroit, căci în astă sară aşa se numia mişelulă, a petrecută pre aceşti domni aleşi — pre fraţii Steffenson — Iu logea loră, unde mare bucurie aă simţită demnele putendă află în acesta noă cunos­cută pre amiculă domnului Bulwer, fratele uneia din acelea dóue dómne.

Detectivulă, carele a fostă asistată în imediată apropiere la ţesetura acestei înşe­lătorii petrecute în restaurantă, lucru firescă, că acum erăşi se aflá la locuia sëu în teatru. De acum înainte însă nu s'a mal interesată mai multă de representaţie, ci de aceea, că

loră. Pentru casulă, cândă vre-ună preotă a r refusa să asiste la închiarea căsătoriei, proiectulă concede închiarea căsătoriei în-'aintea auctorităţii civile.

Aceste suntă disposiţiunile proiectului de lege referitoră la codificarea dreptului matrimonială, dacă informaţiunile diarului „Budapesti Hir lap" corespundă adevëruluï.

Nu este intenţiunea nostră a ne ocupă acum de cestiunea acésta momentosă. Aştep-tămă, să aflămă ceva sigură despre reforma plănuita. Dacă s'ar adeveri însă împărtă­şirile de mai susă, e certă, că conflictulă între biserică şi s tată va isbucni. Pentru-că bi­serica catolică nu va concede nici odată, ca să se întroducă divorţulă pentru catolici, şi ca auctorităţile civile să judece în căuşele matrimoniale. Matrimoniulă e ună contractă, dara şi ună sacramentă, şi nu se pote de­spărţi caracterulă sacramentală de celă de contractă. Eră biserica nu pote să concéda la nici o întîmplare, ca statuia civilu să se amestece în administrarea sacramenteloră.

Revistă bisericescă. D i n P a t r i e .

Primatele Vaszary s'a rentorsă dela Roma şi a ajunsă în Strigonă. în tre­cerea sa prin Viena a fostă primită în audienţă şi de cătră Maiestatea Sa. îm­prejurarea acésta firesce că a dată ansă la cele mal variate comentări din presă. Atâta pare sigură, că primatele a con­ferită cu Pontificele despre cestiunea ma-triculeloră şi încă în urma însărcinării primite dela guvernă. Resultatulă per-tractăriloră nu e cunoscută, şi ori ce s'ar scrie prin foi, e de a se primi cu cea mal mare réserva, de-óre ce nici Papa nicï primatele şi nici regele nu voră co­munica foiloră pertractările de acésta natură. Sigură însă e, că Roma în ce-stiuni dogmatice nu va ceda, orî câtă de condescendentă se îndatineză a fi în afaceri de acelea, carï nu atingă prin-cipiulă.

ce se petrece în acea loge. Chiară şi cei din loge n 'aă mai avută grije de comedianţi, căci îşi petreceau acolo de minune bine. Glu­mele curgeaă ca plóea, căci atâta domnii câtă şi dómnele eraă totă r îsă; „maître de plaisir" se părea a fi pretinsulă domnă De­troit. Prin manierele sale celea fine elă de­veni centrulă acestei micuţe, dar vesele so­cietăţi. Deodată scóse elă ună inelă din degetă, îlă cumpăni cu mâna şi istorisi ceva, ce detectivulă ce-i dreptă nu pută să audă. dară din faţa şi gesticulaţiunile galantului înşelătoria dă cu socotéla, că a vorbită de inelă. în minutulă următoriă celă mal bă­t rână domnă Steffenson asemenea îşi scóse din degetă ună preţiosă inelă cu brilante. Convorbirea trecu mal la una mal la alta. Damele arătaă o mare veselie, şi cândă la finea actului domnii la pausă voiră erăşi să plece în spre restauraţiune, damele zimbindă îi ameninţară cu ventariulă ; dară domnii totuşi plecară la restauraţiune. Pretinsulă domnă Detroit se complimentă amicabilă, cândă pă­răsi logea, întocmai ca şi ună vechia prietină, şi detectivulă observă cum se cade, că înşe-lătoriulă avea în degetulă seă inelulâ cu brilantele celea strălucitore.

în restauraţiune de astă dată plăti contulă domnulă Detroit. Fraţii Steffenson se lăsară a se aplica binişoră la beutură. Mi­şelulă griji de o bună întreţinere, şi acum

F r â n c i a .

Guvernulă francesă continuă pre calea apucată în persecutarea bisericel catolice şi a clerului. De curêndu a oprită salarulă episcopului de M e n de , fiindă-că acesta într'o pastorală adresată credincioşiloră sëï ï-a făcută atenţi ia datorinţa, ce o aă, de a nu concurge cu votulă loră la alegerea unora candidaţi, carï suntă inimicii bisericel. Catolicii francesl firesce că se voră îngriji, ca episcopulă de Mende să nu sufere lipsă pentru confiscarea salarului. Acum însă aă maî urmată încă o mulţime de epi-scopî, între carï ceï din Avignon, Nimes, Montpellier, Valence, Viviers şi Autun, carï asemenea celui din Mende aă de­clarată, că este ună pecată de mórte a colabora chiar şi indirectă la alegerea de bărbaţi ostili bisericei. Enciclicele acestea le îndreptă episcopii acum din in­cidentală alegeriloră, ce se facă pentru consiliile provinciale, delà a cărora reu­şită atîrnă de comună şi succesulă ale­geriloră pentru parlamentă, ce se voră face încă în anulă acesta. De aci vine nervositatea guvernului. Numaî câtă şi-canările continue potă să ostenescă şi pre catolici, şi nu ar fi mirare, dacă — după cum anunţa „Pol. Corr." din Viena — şi Papa s'ar vedé silită a condamna în publică politica ostilă a guvernului francesă.

G r e c i a .

Noulă archiepiscopă latină-catolică de Atena este numită în persona fostului episcopă de Naxos, Mgr. Zqffinos. La mórtea fostului archiepiscopă se spera, că guvernulă grecescă va ajunge la o înţelegere cu Vaticanulă în causa recu-nóscerii oficióse a archiepiscopuluï latină din Atena. Se vede însă, că guvernulă grecescă are acum alte grijî. Şi aşa cestiunea rëmâne neresolvată. Noulă ar­chiepiscopă va avé inspecţiunea preste tóte instituţiunile bisericei catolice din Grecia; guvernulă îlă va şi sprijini în.

trebuia „să se golescă pocalele", căci s e începea actulă ultimă. Ceva cam vinoşi s e întorseră în loge — domnulă Detroit, lucru firescă, că nu, căci şî-a fostă făcută de lucru pre la buffet, dară numai decâtă avea să urmeze şi elă. La începută privirile erau desă aţintite spre uşa logei, căcî intrarea domnului Detroit pre acolo avea să fie. După aceea se ui tară din uşa logei pre ambită , însă domnulă Detroit totă nu maî sosi încă. Una din dame eră forte îngrijată, însă celă maî betrână domnă Steffenson lua în nume de reă, că voescă a socoti pre amiculă cum­natului seă de ună înşelătoria. — P r e lângă tóte acestea cei ce aă presupusă aşa ceva, nicï nu s'aă înşelată în presupunerea loră, căci domnulă Detroit a fostă luat'o la sănă-tósa ducendă cu sine şi inelulă celă preţiosă, pre carele l'a fostă cumpărată domnulă Stef­fenson numai erî cu suma de 1500 dolari.

Detectivulă a observată cu acurateţa tóte îutimplările acestea şi grăbi acum în-derăptă în spre restauraţiune, unde chiar atunci întrară cu de grabă amîndoî domnii Steffenson întrebândă pre ospetariă, că óre domnulă Detroit nu cumva a fostă acolo? Lucru firescă, că zadarnică a fostă ori ce îut rebare .

„Lucrulă naibeî! óre n'amă cetită noi destule despre aceşti mişel?" dise unulă d ia domnii Steffenson.

Pag. 140 U N I R E A Nr. 18

activitatea acesta, f&ră ca pentru aceea în modu o f i c i o s ü să-lă recunoscă. E însă probabilu, că nicî recunóscerea acesta oficiosă nu va puté întârdia multü.

Revistă politică. A f a c e r i i n t e r n e .

Parlamentulă ungară a începută des-baterile sale de după feriî cu pertractarea budgetului ministrului de interne. S'a vorbită multă. Oraşulă I b a ş f a l e ă a avută onórea a formă obîectulă unei dis-cusiuni îndelungate şi amenunţite, dar discusiunea acesta nu a prea adusă glorie multă pre capulă Armeniloră din acela oraşă. S'aă constatată neregularităţi enorme în administraţia averii orăşenesci. — Discusiunile aceste de interesă locală aă avută ca urmare şi scene din cele mai turbulente. Preşedintele a denegată dreptulă de a vorbi la trei deputaţi.

- Din causa acesta oposiţiile aă provocată scandală. Chiar şi îmbrăcămintea pre­şedintelui camerei a ajunsă a fi obiectă de discusiune. Oposiţia a pretinsă adecă delà preşedinte, ca să se presinte în sca-unulă presidială numai în vesminte negre. Cu ună cuvîntă parlamentulă nostru e ocupată cu totă seriositatea de binele comună.

Ministrulă preşedinte Szápáry a pre­sentată parlamentului proiectulă pentru p r e l u n g i r e a i n d e m n i t ă ţ i i p r e d ó u e l u n i , asemenea ună proiectă despre s c u t i r e a c e l o r ă a p l i c a ţ i l a i n ­d u s t r i e ş i l a f a b r i c i î n p o t r i v a n e n o r o c i r i l o r ă . Ministrulă Szilágyi a rugată casa, ca într'una din dilele proxime să alegă o comisiune specială pentru pertractarea proiectului de lege despre Judicatura Curiei în căuşele elec­torale.

R e g u l a r e a v a l u t e i ş i s e s i u n e a d e l e g a ţ i u n i l o r u .

„Pol. Corr." anunţă, că proiectele privitóre la regularea valutei voră fi pre-

„Şi totuşi ne-amă băgată în cursă," re­plică celalaltă.

„Era forte bine, dacă urmăriamă numaî decâtă pre mişelă, după cum erá de părere muierea mea."

„Totuşî n'ar fi folosită nimica, s'a ştersă, şi pace bună!"

Iritaţi forte tare se întorseră amîndoi domnii Steffenson în loge la muierile loră, cari de multă şî-aă fostă luată privirile delà scenă, văerându-se în totă chipulă, câtă de scumpă aă plătită timpulă, ce l 'aă petrecută în sara aceea în teatru ! Detectivulă n'a cu­tezată a se înfăţişa respectiviloră domnî, cari aă dată de pagubă, căcî se temea, să nu fie socotită dreptă ună agentă ală ho­ţului, ci se puse cu totă de-adinsulă la lucru, ca paserea, ce î-a scăpată, să o prinajă, şi încă în aceea-şî nópte. Dar unde?

După dóue óre delà acesta întîmplare a bătută cineva la uşa chiliei, unde durmia hoţulă, carele în realitate se chema Lewis. Dar zadarnică a fostă ciocănirea în uşe, căcî respunsă n'a urmată.

Baterea în uşe s'a repeţi tă.

„Cine-î afară?" întrebă într 'una târdiă o vóce somnorosă.

„Pentru Dumnedeă, die Lewis, te-aï culcată, te rogă scusă-me. Aci dedesubtă a cădută ună omă josă la pămentă ameţită, eă tocmai aşi voi să alergă după ună medică,

sentate parlamenteloră din Budapesta şi Viena în decursulă lunei Maia, şi că gu­vernele dorescă, ca aceste proiecte s ă . ajungă la putere de lege încă în sesiunea acesta parlamentară. Dacă deci dintr'o causă saă alta desbaterea proiecteloră referitóre la regularea valutei ar suferi întârdiarè, atuncî guvernele suntă decise a prelungi sesiunea parlamentară şi a amână sesiunea delegaţiuniloră până la tomna.

I ta l ia .

Crisa ministerială e terminată. Afară de ministrulă de finanţe Colombo, a cărui dimisiune a fostă primită, toţi miniştrii vechi şî-aă păstrată portofoliile. Resor-tulă finanţeloră în modă provisoră s'a încredinţată ministrului Luzzatti. Foile, chiar şi cele amice guvernului, întîmpină resolvirea crisei cu criticele celea mai vii. Ele dică, că crisa nu e resolvată defi­nitivă, şi că dilele guvernului di Rudini suntă numërate. Guvernulă însă crede, că va puté învinge dificultăţile finanţiare şi că îî va succede a restabili ecuilibriulă finanţiară. Spre acesta scopă se inten-ţioneză reduceri în budgetulă tuturora portofoliiloră,. chiară şi în] ală celui de răsboiă. Guvernulă voesce anume să re­ducă spesele, ce Ie are ţera în Africa. Pre calea acesta se spereză o cruţare de 15 milióne. Alte 15 milióne se spereză din dări indirecte, precum din monopo-lulă de aprinjóre şcl. Reulă însă e acolo, că deficitulă după părerea comună ajunge la 45 milióne, şi că calculii dlui di Rudini suntă prea optimişti. Aşa în realitate Italia se află îutr'o crisă înfri­coşată, care neaperată are să se termine cu ună b a n c r o t ă d e s t a t ă . Nu-î încătrăă: „Cine mancă din Papa, more."

D a n e m a r c a . in dilele trecute s'aă terminată ale­

gerile pentru Folkething-ulă danesă. Par-tidulă conservatoră guvernamentală s'a urcată delà 25 la 31 voturi. Stînga

te rogă forte a rëmâné Dta lângă elă, până ce voia sosi cu mediculă."

în momentulă următoriă Lewis a des­chisă uşa, şi detectivulă î-a ţinută revolvë-rulă înaintea capului provocându-lă, că ime­diată să predea inelulă celă preţiosă, ce-lă furase delà domnulu Steffenson şi carele frumosă strălucia în degetulă lui.

Negarea şi jurămintele false acum odată nu maî ajutaă nimica.

„Eă tóte le-am vedută cu ochii meî proprii, celea ce s'au petrecută în loge. Şi apoî în restauraţiune më aflam la spatele Dtale," replică detectivulă hotărî tă. „Dacă nu-mî predaî imediată inelulă, atuncî flueră ofi-cialiloră meî, cari më aşteptă josă la porta caseî. "

în diua următore, detctivulă a avută mare necasă, până ce a aflată pre păgubiţii co­mercianţi, pentru că aveaă locuinţă în t r 'una hotelă privată. Maï mare nëcasu a avută, până ce a obţinută permisiunea de a vorbi cu eî. Aceşti omenî într 'atâta s'aă spăriată de întîmplarea din sara precedentă, câtă so-cotiaă de suspectă pre orî ce străină, ce se apropia la o convorbire cu eî. Câtă de ui­miţi nu eraă însă după aceea, cândă detecti­vulă le-a aretată inelulă şi la cererea loră le-a descrisă totă procedura sa până în celea mal mici amënunte! Cu toţii s'aă juruită solemnă, că păţania acesta o voră privi ca o bună lecţiune pentru viitoriă.

(Va urmá.)

moderată asemenea a câştigată 5 voturi, avendă acum 43 membri. Radicalii aă perdută cu totulă 11 cercuri electorale. Se vede deci, că politica guvernului şi a stîngeî moderate în totalitate a întîm-pinată aprobarea ţerei. Cu acesta însă nu se pote privi încă de resolvită con-flictulă dintre rege şi guvernă şi dintre parlamentă. Guvernulă cere tot-deuna sume enorme pentru scopuri militare şi mai alesă pentru întărirea Copenhagei. Parlamentulă denegă constantă cererea guvernului, şi aşa acum de vre-o câţiva ani guvernulă daneză guverneză ţera cu budgetă, ce şi-lă voteză însu-şî. Câtă voră puté să ţină stările aceste anor­male şi ilegale, nu se scie, dară la totă întîmplarea conflictulă va trebui să se aplaneze câtă mai în grabă.

Corespondinţe. Sibiu, 12 Aprile 1892.

Multă Onorate Domnule Redac toru l

Daţi-mî voe, să Vë raporteză în cele următore despre decurgerea sinodului proto-popescă de primăvară ală tractulul Sibiului ţinută aci la 7 Apriliă st. n. a. c , carele a fostă unulă din cele mal bine cercetate, fiindă presenţî 30 de preoţî, cum şi despre ce-stiunile maî importante, cu cari s'aă ocupată membrii sinodului cu acea ocasiune, şi carî nu voră fi fără de interesă pentru cetitorii va­lorosului şi preţiosului nostru organă „Unirea".

Observă, că în diua numită s'aă ţ inută 2 şedinţe. în prima şedinţă după invocarea Spiritului Sântă s'aă ţinută eserciţiî spirituale prin preoţii A l e s i ă S t a i c u cooperatoră în Ludoşulă mare, cu motto: „Şi de va fi rugăciunea ta curată şi adeverată, Dumnedeă o va ascultă," — şi V a l e r i a S t o i a n ă administratorii parochială în Ghişasa de susă, cu motto: „Fără de mine nu puteţi face nimica." Ambele teme aă fostă desvoltate frumosă şi lucrate cu diliginţă, ér din partea preoţiloră presenţî aă fostă ascultate cu inte­resulă şi pietatea recerută de sântele cuvinte puse în fruntea loră. După terminarea eser-ciţiiloră spirituale membriî sinodului, ale-gendu-şî de confesarî pre betrânulă parochă din Orlată Petru Bradă şi pre parochulă din Hamba Ananie Decei, s'aă mărturisită cu toţii. De disertanţî pentru sinodulă de primă­vară ală anuluî viitoră aă fostă aleşi preoţii Valeria Floriană din Racoviţa şi Iosifă Moga din Şelcăă.

în a Il-a şedinţă, după ce din noă s 'aă îndatorată preoţii tractualï a face rapórte în regulă despre starea şcoleloră, despre fre-cuentarea acelora, despre propunerea ob-îecteloră prescrise de înveţămîntă, despre purtarea docenţiloră, despre progresă, cum şi despre provederea şcoleloră cu cărţile şi recuisitele de lipsă, după ce s'aă îndatorată din noă preoţii a îngriji, ca să ţină regulată cursurile şcolei de repetiţiune, a catéchisa în aceste timpuri perverse tinerimea în Du­mineci şi serbătorî şi a propune cu totă zelulă doctrina Religiunii în orele prescrise, — li-s'a legată şi cu acesta ocasiune de sufletă, ca luminândă poporulă în ceea ce pri­vesce criticele împrejurări actuale a şcoleloră nóstre, să-lă însufleţescă şi determine la nóue jertfe pentru conservarea caracterului confe­sională ală şcoleloră nóstre desvoltândă totă activitatea posibilă pentru a se urcá sala-

Nr. 18 U N I R E A Pag. 141 re le înveţătorescî până la minimulü de 300 fl. şi premergêndu înşi-şi preoţii cu esemplu in acésta privinţă.

Presidiulu face îmbucurătorea împărtă­şire, că statutele reuniunii înveţătoriloru gr. cat. din comitatulu Sibiului aşternute in anulü tre­cută la locuia competentă au obţinutu încuviin­ţ a r ea înaltului Ministeră de culte şi instrucţiune publică, şi că în luna lui Iuniă învăţătorii voră fi conchemaţi la adunarea generală con­st i tuantă, — apoi atrage atenţiunea fraţiloră preoţi, ca şi dînşiî în calitate de directori scolastici să participe la acea adunare, căci numita reuniune totă numai progresulă învë-ţămîntuluî poporală îlă a re în vedere. Ce va fi, se va vede la timpulă seă, la totă casulă însă preoţii tractuall suntă datori a da totă sprijinulă loră morală şi materială acestei reuniuni, participândă la adunările el şi făcendu-se membri fundatori şi .ajutători, căci numaîj unindu-şl puterile toţi factorii chemaţi la crescerea tinerei generaţiuni, se pete aştepta, ca acésta reuniune să aducă fructe îmbucurătore.

Din raportulă cassarulul şi bibliote­carului Nicolaă Togană s'a constatată, că biblioteca tractuală a numărată la finea anului 1891 170 volume, cărţi şi broşure de di­versă cuprinsă, ér fondulă bibliotecel la finea aceluia-ş! ană a avută ună stată activă de 312 fl. 43 cr. bani elocaţî la institutulă „Al­b ina" ; apoi din raportulă aceluia-şî cassară s'a constatată, că fondulă scolastică tractuală întemeiată în anulă trecută prin liberalitatea preaonoratulul şefă tractuală Ioană V. Rusu la finea anului 1891 a avută ună stată ac­tivă de 580 fl. 71 cr. Raţiunile fonduriloru respective aă fostă revëdute din partea unei comisiunî şi aflate în ordinea cuvenită, ér cassaruluî i-s'a dată absolutoră pentru ge ­stiunea anului trecută.

Din raportulă oficiului protopopescă despre mişcarea poporului s'a constatată, că în decursulă anului 1891 s'aă întîmplată 662 casurî de nascere, şi anume: 367 de genă bărbătescu, ér 295 de genă femeescă; s 'aă încuiată 154 căsătorii şi s'aă întîmplată 458 caşuri de morte, prin urmare maî multe caşuri de nascere cu 204 — o dovadă de­stulă de îmbucurătore despre puterea de vieţă a elementului românescă gr. cat. din acesta protopopiată.

Ună membru ală sinodului a făcută propunerea de a se constata în faţa şedinţei, că întru câtă s'aă dusă In deplinire con­clusele sinodeloră anteriore a) cu privire la înfiinţarea de reuniuni de femeî pentru în-frumseţarea bisericeloră, b) cu privire la colecta cruceriuluî, şi c) cu privire la abo­narea organului nostru bisericescă-politică „Unirea". După eruărî făcute s'a constatată, că pre lângă tóte sforţările abia s'aă putută înfiinţa până acum în 5 parochil reuniuni de femei pentru infrumseţarea bisericeloră şi nici acele nu aă încă statute în regu lă ; că co­lecta cruceruluî în puţine parochil s'a putută efectul din causa, că trebuinţele şi lipsele locale pretutindenea suntă a tâ ta de mari, câ tă pentru scopuri maî generale numai cu mari greutăţ i se póté face ceva, — şi că partea cea mal mare a preoţiloră din trac-tulă Sibiului aboneză şi cetescă „Unirea", Ia ce înşi-şî s 'aă fostă îndatorată în anulă t re­cută prin conclusulă sinodală aprobată din par tea Preaveneratulul Consistoră. Altcum preoţimea tractuală a fostă din nou ladato-

ra tă a desvoltá totu zelulă recerută pentru punerea în praxă a concluseloră susă-amintite.

Primiţi, M. O. Die Redactoră, espre-siunea deosebitei stime, ce Vă păstreză

Ală DVostre devotată

* - y .

Rugare. Cu bucurie aducemă la cunoscinţa on.

publică cetitoriă, că în dilele acestea a ie­şită de sub ţipară şi partea I I a opului „Epistole cătră unu preotu tineră". Rugămă deci respectuosă pre toţi aceï on. Domni, cari primindă liste de prenumăraţiune nu ni-le-aă reînapoiată până acum, să binevo-escă a grăbi cu retrimiterea loră , pentru ca să le putemă pune la dispuseţiune acesta opă precâtă de interesantă, pre atâta de practică şi instructivă pentru fiesce care păstoria sufletescă. Eră acel on. Domnî, în mâna cărora nu a ajunsă vre-o listă de prenumăraţiune, şi ar dori, ca să albă acesta opu, să şi-lă aboneze adresându-se directă la societatea „Inocenţiă M. Claînă". Opulă conţine 20 de cóle de ţipară şi constă 1 fl. 50 cr., pentru teologi 1 fl.

Totă cu o cale rugămă încă odată pre acei ou. Domni, cari nu ne-aă esolvită încă nici până acum preţuia părţii I a „Episto-leloră", ca să îea în considerare spesele celea malte, ce le-a avută şi le are societatea nostră cu tipărirea, şi să grăbescă cu trimi­terea abonamentului.

Pentru societatea de lectură „Inocenţiă M. Claină a teologiloră din Blaşiă"

Teodoră Vándorú, Ioană Ţucu, preş. soc. secret, soc.

N o u t ă ţ i . t

Denumiri. Dlă Dr. Ştefanu Romana, fostă practicantă la judecătoria cercuală din Aradă, este numită vicenotară la tribunalulă din Lugoşu. — Dlă Alesandru Ânceanu, fostă notariă la tribunalulă din Sibiu, este dispusă în aceea-şî calitate la judecătoria cercuală din Gherla.

Esamenulu de cualifloaţiune cu do­cenţii delà şcolele poporale gr. cat. din Ar­chidiecesă de Alba-Iulia şi Făgăraşă la insti-tutulu preparandială din Blaşiu se voră ţine în 13 şi următorele dile ale lui îuniă a. c. — Cei ce doreseă a se supune la acesta esamenă, aă de a-şi înainta cererile loră la Preaveneratulă Ordinariată mitropolitană, con­formă §-luî 4 din Regulamentulă archidie-cesană pentru esamenele de cualificaţiune ddto 5 Martiă 1872 Nr. 207, până în 9 Iuniă a. c. — Cererile să se instrueze cu următorele documinte: 1. Estrasă matriculară de boteză; 2. Atestată oficiosă despre pur­tarea morală ; 3. Absolutoră preparandială; şi 4. Atestată despre praxa şi progresulă desvoltată pre terenulă instrucţiunii. — Delà Direcţiunea institutului preparandială gr. cat. Blaşiă, 27 Apriliă 1892. Georgia Munteanu, directoră preparandială.

Comisari ministeriali la esamenele de maturitate pre anulă acesta aă fostă numiţi din partea ministrului r. u. de culte pentru gimnasiulă românescă gr. cat. din Blaşiă Veress lgnácz, directorulă giranasiuluî de stată din Sibiă, eră pentru gimnasiulă românescă gr. or. din Braşovă Dr. AU Antal, profesoră la universitatea din Cluşiă.

Direotorü regesoü supremă preste fun-daţiunile publice în loculu lui Boncz Ferencz, care s'a retrasü, este numitü consilierulü mi­nisterială Tost Gyula.

Sinóde. în Dumineca Tome! s'aă des­chisă sinódele anuale in Sibiu, Aradă şi Ca­ransebeşu. Dintre obiectele desbateriloră aten­ţiunea deosebită a deputaţiloră a provocat'o proiectulă de lege referitoră la regularea sa-lareloră înveţătorescî, care ameninţă o mul­ţime de şcole confesionale greco-orientale. Mitropolitulă Mironă a accentuată în vorbirea sa de deschidere acesta periculă, constatândă situaţiunea grea, în care a ajunsă biserica română gr.-orientală, şi sguduirile, ce le su­

fere autonomia acestei biserice maî alesă pre terenulă şcolară.

Logodnă. în 18 a l . c , adecă a doua 4t de Pasel, şî-aă serbată logodna în Iclodulă-mare dlă Dr. Gavrilu Triponu, advocată în Bistriţa, cu domnişora Eugenia P. Papiriu, o fiică a M. O. D. protopopă Ioană P . Papiriü.

Inimicii oomasării. Diaruluî „Egyet­értés" i-se scrie, că in comuna Şaroşu din comitatulă Têrnaveï marî s'aă începută de 6 ani lucrările pentru comasare. Inginerulă erá aprópe gata cu lucrarea. Dară pre cându erá elă dusă din sată, unii omeni răutăcioşi aă pătrunsă în casa luî, şi tóte scriptele şi mapele de comasare muiându-le cu petroleă le-au arsă în cuptoriă. Casulă a produsă mare consternare, de-órece — se 4 ' c e — că s'ar fi spesată până acum la 24 de mii flo-renî cu comasarea. Se nasce întrebarea, că de unde se voră scote aceste spese, după ce făcătorii de reă până acum nu suntă cunoscuţi?

Mulţămită publică. Subscrisulü in nu­mele Senatului scolasticu şi ală poporului cre-dinciosă din comuna parochială gr. cat. Cu-rităă, prin acestea îmi esprimă cea mal plăcută mulţămită Institutului de credită şi economii „Silvania", şi în specială Veneratei Direcţiuni a acestui Institută, pentru mari-nimosulu ofertă propusă şi votatată în sumă de 50 fl.' V. a. pre sama şcolel gr. cat. noă edificânde în Curităulă Selagiulul. — D a t ă în Curităă la 20 Apriliă 1892. Petru Ostate, preotu rom. gr. cat.

Fiu IX francmasonă. Cetitorii noştri sciă, că nu de multă în parlamentulă francesă de pre tribuna presidială s'a afirmată, că şt Piă IX de f. a. ar fi fostă în tinereţa sa francmasonă. Noi atunci amu areta tă valórea aceleî afirmări. Acum şi francmasonii însi-sl aă declarată, că scirea aceea e falsă, şi că Piă IX n'a fostă francmasonă nici odată. De-claraţiunea acésta a făcut'o marele magristru ală francmasoneriei italiene, Adriano Lenimi , în răspunsulă său, ce Га dată în cestiunea acésta diaruluî „Secolo" din Milano.

Reuniunile de veterani din monarchie la 25 a 1. c. şi-au ţinută o adunare gene­rală în Viena, la care aă luată parte repre-sentanţiî aloră 317 reuniuni din ambele părţ i ale monarchie!.

Baronulù D. Banffy cetăţenă de onóre. Oraşulă Dejă a proclamată cetăţenă de onóre pre faimosulă comite supremă de odinioră a comitateloră Solnocă-Dobâca şi Bistriţa-Nă-săudă şi actuală preşedinte ală dietei ungu­resc!, Br. Bánffy.

Conspiraţiuni in Bulgaria. P recum anunţă „ Agence Balcanique", poliţia din Rus -ciucă a descoperită în casa unu! Armenă de acolo mai multe bombe umplute cu bucăţi de fieră şi materi! esplosive. Armenulă, la care s'aă aflată bombele, stă în legătură cu unii emigranţi bulgari. Ele eraă destinate pentru atentate contra vieţii principelui Fer ­dinand şi a ministriloră luî. Maî multe per-sóne suspecte aă fostă arestate.

Desvèlirea statueï lui Radetzky s'a făcută în Viena cu mare pompă Duminecă In 24 a 1. c. La desvëlire a fostă de faţă Ma­iestatea Sa Monarchulă şi toţi archiduciî, carî se aflau în Viena. Pre lângă aceea au luată parte la festivitate miniştrii, corpurile legiuitóre şi representanţii auctorităţiloru publice din capitală. Din Ungaria încă a ă fostü miniştri! Szápáry şi Iosipovich şi mal mult! membri de ai casei de susă precum şi vre-o 10 deputaţi dietali. De faţă eraă şi patru strănepoţi de al gloriosului generală Radetzky şi membrii familiei Wenckheim, care e înrudită cu familia Radetzky. După des­vëlire statua a fostă sânţită de cătră vica« riulă apostolică castrensü Dr. C. Belopotoczky, şi cu acésta statua a fostü dată în îngrijirea magistratului din Viena. Maiestatea Sa a privitu cu de-amënuntulu statua şi s'a arë ta tu îndestulitu cu esecutarea ei. Spesele de lipsă la ridicarea aceste! statue s'aă colectată din întregă monarchia prin ună comitetu, fa fruntea căruia a stată Alteţa Sa Archiducele Albrecht.

U N I R E A Nr. 18

SCIINTIFICÁ-LITERARÁ. 1

PARTE Unele defecte în educarea feteloru.

Cu -bucurie trebue să constatămu, că ia timpulû mai noù a recunoscuţii şi la noi lumea, că învăţarea şi cultivarea scolastică nu e unu monopolu alu fecioriloru, ci la acelea suntu îndreptăţite şi fetiţele. în urma acesteia vedemu înmulţindu-se şi la noi Românii şco­lele de fetiţe, ba avemă şi o şcolă civilă pentru fete în Sibiu, şi ce e maî multă, vomă n în plăcuta posiţie de a vedé deschidêndu-se în Blaşiu unu iternatu de fete. P re câtu de lăudabilă este nisuinţa părinţiloră de a da copileloru sale educarea şi cultura scolastică de lipsă, pre atâtu de seriöse trebue să fie îngrijirile, ce ne însufla direcţiunea greşită, in care se cultivă şi crescu copilele în cele mai multe institute moderne de educaţiune. Se propună bietelorü copile o mulţime de obiecte, cari abstragêndu dela aceea, că nu au nici o valóre pentru vieţa loru de mai târpiă, dară numai le paraliseză desvoltarea sănetosă, atâtu cea fisică câtu şi cea inte­lectuală.

Copilele în etatea aceea, cândă aă maî mare lipsă de mişcare pentru desvoltarea fisică şi câştigarea îndemânării, ce o reclamă vieţa loră de mai târdiu, suntă silite a pe­trece óre întregi pre banca şcoleî şi în aerulă coruptă din şcolă. Urmarea tristă a acestui metodă de cultivare pentru fete o aretă ună distinsă medică germană, care mai mulţi ani a fostă conducâtorulu unui institută supe-r ioră de iete. Elă pice: „Cultura şi edu­carea modernă a feteloru nu este basa unei generaţiuni mai sănetose, ci mai multă este stricarea generaţiunii viitóre. Dacă ar fi ier ta tă a vorbi în batjocură despre o afacere aşa de seriosă, cum este educarea feteloră, aşi puté chemá de mărturii o armată întregă de fete de o cultură superioră, cari ar ' servi de dovadă în contra aşa numitei culture su-perióre şi a propagatoriloră ei. î n armata acesta frontulă l'ar pute forma cele anemice cu astmă şi palpitări de inimă, numerulă cărora nu este mică. în aripa dreptă s'ar aşepa cele slutite şi diformate, strîmbe de spate şi cu nmerii ridicaţi. în aripa stingă s'ar posta cele tuberculose, cu gâlci şi cu cur­geri de urechi. E r ă réserva o ar forma cele hecticóse cu tusa loră şi cele histesice cu spasmi şi convulsiuni nervöse.

„Constituţia feteloră e cu multă mai de­bilă şi mai delicată ca a băeţiloră. Prin urmare este imprudentă a le constrînge la o şedere îndelungată, închise între păreţii şcplei.

„încă şi mai triste suntă urmările edu­cării moderne pentru desvoltarea intelectuală a feteloră şi pentru formarea caracterului loră morală. Până ce înveţă plantele, ce crescă în America, şi munţii cei mai înalţi ai Asiei, nu sciă sădi cépa, nici curaţi cartofii. Lucrurile domestice i-se pară prea ordinare copilei dela şcolă şi de aceea o şi disgustă. Ceea ce o distrage, e conversarea, dară nu cea seriosă, la care nu e dedată , ci cea despre lucruri neînsemnate şi despre pican­terii, cari îi mulţămescă curiositatea. Apli­carea spre plăceri, care e forte mare în t ineretă, escitată şi prin esemplulă altora, o facă pre copila dela şcolă, să încunjure ori ce ocupaţiune, ce recere o încordare mai înde­lungată a puteriloră fisice şi intelectuale. Şcola încă o uresce şi abia apucă, să scape de ea spre a întră în societate. După ce a eşită din şcolă, cunoscinţele teoretice, ce i-s'aă propusă acolo, le uită în curendă, eră eunoscinţe practice nu i-s'aă comunicată, şt aşa în faptă scie mai puţină decâtă una, care nu a vepută nici odată şcola, dară a crescută sub ochii unei mame înţelepte şi lucrătore. Altă defectă ală şcoleî moderne este, că nutresce prea multă vanitatea şi în­chipuirea în fete, şi li-se dă o crescere în spi-r i tu prea lumescă, precândă Introducerea loră în deprinderea vîrtuţiloră creştinesci, cari a r trebui să înfrumseţeze pre o femee cre­ştină, se negligă. Copilele ast-felă educate împlinescu numai cu recela eserciţii de pie­

tate, precândă cetindă la romane absurde ori privindă la scene teatrale petrecă cu plăcere maî multe óre neîntreruptă. Atarî fete cu grea voră deveni când-va soţii şi mame con-scie de sublima loru chemare.

„Educarea modernă a feteloră pre lângă aceea, că e superficială, şi nu le pregătesce pentru chemarea loră viitóre, pre forte multe le nefericesce cu totulă. Ele dedate cu lumea ideală oii pasionate pentru anumite lucruri, cari le cunoscă din romanele frivole, după ce se mărită, vëpênda, că în vieţa casnică aşteptările loră nu se realiseză, suntă nemulţămite cu sortea şi amărescu şi vieţa bărbaţiloră sei. Dară şi din fetele, cari şi-aă însuşită o cultură umanistică superioră, cele mai multe suntă nefericite. Ele, superbe pre cultura loră, pătimescă de grandomanie, re­spingă mâna industriaşului muncitoră, a ne­guţătorului şi întreprinpëtoruluï şi aşteptă funcţionari înalţi, ofiţeri de rangă superioră şi proprietari mari, de cari însă suntă mai puţini, şi din cari o parte însemnată saă nu se căsătoresce nici odată, saă o face acesta numai târpiă. Ele suntă crescute spre a fi domne mari, şi dacă părinţii n 'aă cu ce le înzestra, ori natura nu le-a provepută cu graţii speciale, remână singuratice, cadă într 'ună fehl de melancolie şi-şi plângă pilele şi-şî blastemă sortea. încă mai de compă­timită le-ar fi sortea, cândă serăcindu-le ori murindu-le părinţii ar fi silite să se susţină cu lucrulă mâniloră, la care nu suntă dedate."

É ta unele din tristele urmări ale edu­cării greşite din timpulă nostru, în care şcola nu ţine samă de ajunsă de condiţiunea şi chemarea viitóre a feteloră. Celă ce a făcută aceste constatori, le-a făcută în deplină cu-noscinţă de causă. Să înveţămă din păţania altora şi să ne ferimă de aceste defecte.

Sërmana Dolores. Istorie Andalusiană de Fernan Caballero.

(Continuare.)

XII .

Esteban a fostă dusă la Sevilla şi t rasă în cercetare înaintea unui tribunală militară.

în decursulă cercetării susţinea cu totă liniştea şi hotărîrea, că-І nevinovată de crima, eu care-lă acusaă. Să susţină, că nici n'a fostă acolo, nu cuteza, şi ar fi fostă şi za­darnică, căci grădinariulu Donnei Braulia, care venise mai întâia la strigătele Rosei, îlă vëpuse şi-lă cunoscuse.

î lă mai acusară, că fundă de faţă în clipita, cândă s'a eomisă omorulă, a t rebuită să vadă şi să cunoscă pre criminalistă, ba a putută să fie chiar în conţelegere cu elă. Apoi pentru vinovăţia lui se mai aflară o mulţime demotiv e : depărtarea lui din Rota, îndată după ce ajunse acolo, frica, iritaţiunea, ce o dovedise în ospetăriile din San Lucar, unde intrase spre a aflá sciri despre omo­rulă dela Rota, şovăirea şi nesigurătatea în respunsur i , — tote mărturisiaă aşa de elo-cuentă în potriva lui, câtă judecătorii îlă osîndiră la morte.

Esteban ascultase sentinţa cu totă lini­ştea. Căci ori şi cum ţi-se pare cu multă mai uşoră pedépsa, ce o suferi jertfindu-te pentru altuia, decâtă ceea ce ai suferi-o fiindă îiisu-ţî vinovată de o crimă.

Chiar în momentulă însă, cândă pedep-situlă erá să fie recondusă din sală in prin-sóre , din mijloculă mulţimii păşesce în mijlocă ună omu tineră şi se apropie cu paşi siguri de judecători.

Paliditatea, ce erá întinsă preste faţa lui, nu se părea a fi urmarea surprinderii

momentane, ci se părea a fi colórea naturală a chipului acestuia, vieţa căruia totă e ră mortă, de nu dovedea cumva contrariulă fo-culă neliniştitoriă, ce lucia în ochi-î negrii.

„Omulă acesta e nevinovată!" pise e ^ cătră judecători cu tonă secă.

„De unde seiî acesta, şi cum poţi s'o dovedesci?"

„O sciă, fiindă-că cunoscă pre celă v i ' novată de omorulă acela."

„Cum se pó té?" „Forte uşoră!" „Şi aï să-lă descoperi nóue?" „Da!" „Ei bine, cine e ? " „Eu!" „Dta!" „Da, însu-mi." După aceste cuvinte urmă o pausă scurtă. „Frate," strigă Esteban, „ce-ai făcută?" „Ei bine, crede-ai dóra, că am să te

lasă să mori ?" replică celalaltă într 'ună tonă de reproşa. „M'aî crepută dóra destoinică de o ast-felă de laşitate? Sciă bine, că eă nici odată n'am fostă bună ; spiritulă reă e rá vecinică deşteptă în mine şi vecinică me în­demna, să facă reă. Aşa omă miserabilă însă încă nu suntă, câtă să lasă, ca ună nevinovată să sufere pentru ună criminalistă. De aceea am cercată mijlóce spre a te scăpa din prinsóre, n'am fostă însă norocosă, să ajungă la ună resultată bună, — şi nici nu-ï mi ra re : ună omă părăsită de Dumnepeă nu pote face nici odată ceva bună. Api erai să capi jertfa pentru mine, dar acesta nu se va întîmpla. „Celă ce scote sabie, de sabie va muri!" Fii sănetosă, mângăie pre părinţii noştri şi ïér ta-më!"

în urma acestei întorsături neaşteptate Esteban a fostă eliberată din prinsóre, eră Lorenzo închisă. Celă dintâiă erá însă ca trăsnită, elă sta locului, mută şi desperată. Dar atunci simţi, cum o mână puternică î lă apucă de braţu şi-lă trage de sine. Fă ră de a face cea mai mică oposiţie, elă se lasă a fi dusă de acea mână necunoscută, care îlu bagă într 'o casă, a cărei uşe a fostă închisă, îndată ce trecură preste pragulă eï.

„Curajă, curajă, amice! Bëtrâna „barbă-sură" te sfătuesce, ascultă-lă!" şi elă îi oferi o sticlă de vină.

Esteban îşi ridică pentru întâia oră ochii spre a privi la persona, ce-lă aduse până aci.

„Dvostră sunteţi!" esclamă elă mira tă , „şi încă cutezaţi . . ."

„în nefericire se cunósce prietinulă bună, " îi rëspunse străinulă, care nu erá altuia de­câtă vechiulă vecină, carabinierulă.

„Şi tu voiai să te laşi, să te uc idă?" începă şi Pepa, care grăbise în casă şi plan-gendă strîngea in braţele sale pre Es teban .

„Ce să fi făcută! Nu puteam să-mi tradeză pre propriulă meă frate."

„Acum ascultă-me! Ai să mergi în graba cea mai mare la portă, să te imbarci p re naea cea dintâiă, ce plecă, ca să ajungi câtă să pote de repede la San Lucar şi de acolo acasă."

„Me iertaţi , Sennor," replică Esteban, căruia li revenise energia, „me iertaţi, vohi merge la frate-meă."

(Va urma.)

Nr. 18 Ü N I R E A Pag. 143

Despre călindaru. (Fine.)

O altă eróre istorică, care este unu adevărată anacronismu, este aceea, în care cade scriitorulă nostru afirmându că Gregoriă XIII, deşi s'a mărginită, cu corecţiunea la anulă 2000, totuşi proeedândă cu calculil sei până la 4000, n'a găsită între călindarulă sëu şi timpulă astronomică fără numai dife-rinţa de o ф: lucru de care elă se şi miră multă. Ne mirămă însă şi noi, deşi pentru ună altă motivă, că pentru ce adecă acela Papă, care a bună samă că nu eră neghiobă, continuă calculil sëi până la anulă 4000 şi apoi totuşi şi-a oprită reforma la anulă 2000. Lucrulă stă ast-felă. Gregoriă XIII, saă mai bine astronomii şi matematicii lui, sta-bilindă regula pentru potrivirea anului civilă cu celă tropica în secolii viitori, sciaă prea bine, după cum referesce Claviă, unulă dintre dînşii, că mesura anului tropica nu eră cu­noscută într'ună modă desevârşită, şi deci adoptândă aceea, ce li-se păru mai apropiată de adeveră, admiseră ca posibilă, că după ună lungă periodă de ani equinocţiulă s'ar puté mută delà 21 Martiă. Unii astronomi de mai târdjă adoptândă o mesura mal mică, de 365 ф' еі 5 óre, 48 minute şi 51 secunde conduseră, că 4000 de ani Gregorianï voră întrece 4000 de ani tropic! cu 23 óre şi 20 minute. Dacă ar fi aşa, atunci după trecerea a 4000 de ani se va găsi o diferinţă de o ф, care nu că „nu va aduce vătămare ni-mënuï", cum face scriitorulă nostru să фса neghiobesce Gregoriă XIII, ci care se ' va puté şterge forte uşoră după modulă aretată de acesta Papă, suprimându-se adecă nnă bisextilă ma! multă.

Dar avemă motive puternice spre a ne îndoi de aşa ceva. Şi într'adeveră Leverrier, carele se uniă cu Lalande întru a atribui anului tropica aceea-şi valóre, după cum deja vedurămă, ca directoră ală observato­rului din Paris, compuse tablele sale astro­nomice pentru 4000 de anï, cari se bucură de o autoritate forte mare înaintea învă-ţaţiloră. Dintr'însele se deduce cu totă ri-górea pentru anulă tropica valórea de 365 фіе , 5 óre 40 minute, 21'345 secunde; cal-culândă acum după acésta valóre, vomă avé de resultată, că 4000 de ani tropic! întrecă 4000 de anï Gregorianï cu 10 óre şi 23 minute. Şi o asemenea întrecere totă la 4000 de anï, presupunendă anulă media tropica constantă, daă o înaintare de 25 óre, 57 minute şi 30 secunde totă la 10,000 de anï, aşa încâtă în locă de a su­primă ună bisextilă la fiesce care 4000 de anï, ar trebui să se adaugă din contră unulă la fiesce care 10,000 ani, spre a se manţine potrivirea anului civilă cu celă tropica. De aci conclude P. Escoffier, autorulă operei clasice Le calendrier perpetuei, publicată în 1880 cu table pascuale, cari ajungă până la anulă 6000, conclude, ф с е т а , că în starea actuală a sciinţei înţelepţesce nu se póté gândi nimeni la reformarea călindarului Gre­goriană.

Pentru ce însă acésta deosebire de opi-niunî între aţâţi astronomi, toţi forte renu­miţi? Pentru-că anulă tropica astronomică, adecă timpulă, în care sórele, împlinindu-şî cursulă seă, se rentórcela punctulă, în care se strătaie ecliptica cu equatorulă, nu este matematicaminte tot-deuna acela-şi, ci în fiesce care ană dă o diferinţă, deşi forte mică. Ca să aibă aşadar astronomii o regulă fixă, se silescă a găsi o medie, după care să ré­sulte ună ană tropica constantă, numită pentru aceea ană tropica media. Acesta medie însă n'ar puté fi pre deplină sigură, fără numai după observaţiunl exacte făcute într'o serie forte lungă de secol! ; de aceea se deosebescă între sine astronomii, atribuindă anului tropica valori diverse, cari nu potă fi decâtă mal multă ori maî puţină probabile.

Dar ceea ce este şi mai vrednică de admirată în călindarulă Gregoriană, este equaţiunea lunară, de care dlă M. nici nu amintesce, póté, cum amă фва, brevitatis causa. Pentru o dreptă celebrare a Pasciloră

conciliulă Niceană ordină nu numai ca să se îea regula delà equinocţiulă fixată la 21 Martiă, spre a cunósce întâia lună de pri­măvară, ci şi delà фиа a ХІѴ-а a aceleia-şî luni, trebuindă să cadă Pascile în Dumineca cea dintâiă după dînsa. Spre a cunósce acésta a ХІѴ-а ф s'a fostă adoptată ciclulă de nouëspredece anï ală lui Metone, numită Numërula de aură, celă mai exactă, ce se avea pre atunci, în care se presupunea, că terminându-se ciclulă, adecă după 19 ani, fasele lunare s'ar' rentórce a fi într'ună modă sensibilă în acelea-şî фіе, in cari aă cădutu la începutulă ciclului însă-şi. Dacă însă acésta a fostă aşa într'ună timpă óre care, nu putea să fie totă aşişderea în perpetuu; căci după 19 ani fasele lunare se rentorceaă, e dreptă, în aceea-şi di, dar anticipândă cu o oră şi 28 minute. Diu causa acestei an­ticipări urmă, că după 312 anï fasele ace­lea-şi se aflau mutate cu o ф ; ast-felă în­câtă Numërula de aură indica greşită novi-luniulă pascuală şi în consecinţă фиа a XlV-a a luneî. Să luămă ună esemplu din călin­darulă Iuliană, precum se află astădî. Nu­mërula aurea arată într'însulă diua XIV a luneï patru фіе mai târdiă : aşa încâtă adese-orî se întîmplă, de Pascile cadă, contrară ca­nonului Niceană, in Dumineca a dóua după adevërata ф XIV a luneï; cura este de es. în casulă, în care se celebrézà o sëptëmâna după cele ale călindarului Gregoriană.

Spre îndreptarea acestei erori privitóre la Numërula aurea, trebuia să se substitue ună altă ciclu, carele să arete în perpetuă adevăratele fase lunare. Dar, hic opus, hic labor! Eră de lipsă adecă de o minte uriaşă, de ună geniă adevărată, care se şi aretă, cândă se aştepta mal puţină. Antonia Lilio, ilustru medică şi literată din Calabria, înţe-legendă, că la Roma se tracta despre refor­marea catindaruluï, présenta Pontificelui ună manuscriptă, în care fratele seă Aloisiu, deja mortă în 1576, resolvise cu deplină succesă atâta de gréua problemă. Acesta înveţată ilustru, reţinendă Numërulu aurea pentru cunóscerea epactei fiesce cărui ană, cu în­dreptarea în casă de lipsă a efectului produsă de numita anticipaţiune, — a născocită pre lângă acela ciclulă epactelor# pentru indi­carea medie a adeverateloră fase lunare din fiesce care ф a luneï. Lucrarea lui s'a gă­sită apoi aşa de desăvârşită, îniâtă până la capetulă vecuriloră n'are lipsă de nicî o în­dreptare.

* * *

Amă înşirată tote aceste reflexiunî nu atâta pentru a lua în apërare meritóre că­lindarulă Gregoriană, câtă mai vîrtosă pentru a ne împlini marea datorinţă, ce o avemă de a-lă face totă mai cunoscută şi preţuită între Români. Pentru aceea trebue să mulţămimă dlui M., căci prin articululă seă ne-a dată oeasiune de a demonstra, că acela călendară este ună monumentă adevărată ală sciinţei şi tot-odată ală celei maî profunde venera-ţiuni cătră vechile tradiţiuni ale SS. Părinţi. E lă , împotriva tuturora atacuriloră unora adversari mişcaţi multă de prejudiţiuri reli­giöse, de cari adese-orî nu suntă consciî, — se înalţă gloriosă înaintea priviriloră pline de respectă ale adeveraţiloră înveţaţî, pre­cum şi ale tuturora naţiuniloră maî culte din lume, cari n'aă întârdiată de a-lă adoptă. Pentru-că deşi scopulă nemuritorului Ponti­fice Gregoriă XIII a fostă religiosă, totuşi opera sa a reuşită forte avantajiosă şi so­cietăţii civile.

Ne place aşadară a închiă cu mărtu­risirea lui Arago, fostă directoră ală obser­vatorului din Paris şi membru ală gruvernuluî provisoră delà 1848. Acesta astronomă ilustru, câtu-şl de puţină suspectă de părtinire cătră Biserică şi cătră Papi, în volumulă ală IV-lea ală Astronomiei sale poporale, n'are decâtă cuvinte de laudă pentru reforma Gregoriană, şi relevândă folósele preţiose, ce résulta din-tr'însa pentru societate, scrie : „Scopulă acestei reforme eră acela de a potrivi lungimea anului civilă cu cea a anului astronomică, aşa încâtă 4 ü e l e de una şi aceea-şî numire

să corespundă acelora-şî temperaturi, şi ca lucrările agriculturel să se potă regulă după datele luate din anulă civilă." Şi după ce a demonstrată, plecândă delà valórea medie a anului tropica, ce i-se părea a fi mai pro­babilă, că după ună periodă de 10,000 de ani în călindarulă Iuliană va fi intre anulă civilă şi astronomică o diferinţă de 77 dile şi 4 Zecimi, pre cândă în celă Gregoriană va fi numai de 2 ф іе şi 4 Zecimi, continuă : „Cu alte cuvinte după 10,000 de ani tem­peratura medie corëspunZëtore originii pe­riodului delà 21 Martiă se va observa la 18, adecă cu doue dile mai iute. Lucrările agrare, presupunendă acesta termină rigorosă, nu voră fi deslocate decâtă cu acésta mică cuantitate de două saă de trei ori 24 óre." în fine conclude cu aceste prea însemnate cuvinte: „Reforma Gregoriană satisface aşa­dară cu totă esactitatea necesară scopului, ce trebue să-lă aibă în vedere ori ce sistemă de intercalaţiune." V.

Bibliografie. înveţătonilu Munteanu împărtăşesce eco-

nomiloru cele maî de lipsă cunoscinţe despre legea veterinară şi bólele contagióse stându cu dînşiî la s/atu în lungile seri ale iernă. De Tormay Béla. — Sibiă. Tiparulă institutului tipografică, societate pre acţiî. 1891. — Bro­şura acésta, edată de „Reuniunea română de agricultură din comitatulă Sibiului", are de scopă a face cunoscute poporului rurală şi agricolă disposiţiunile legiî veterinare, semnele1

boleloră de vite şi modulă vindecării. E scrisă în stila poporală, în formă de dialoguri, la înţelesulă tuturora. Fără îndoelă reuni­unea a făcută ună serviţiă forte bună prin edarea acestei cărţi, şi ar fi de dorită, ca broşura să fie lăţită în cercuri câtă se póté de largi.

Diverse. Manifestulu de primăvara alu paseriloră.

Cu ocasiunea sânteloră serbătorî a învierii ţinendă paserile din ţara nostră prima adu­nare generală aă publicată următoriulă ma­nifestă :

Din teri străine şi depărtate rentor-cêndu-ne erăşi în vechea nostră patrie şi reocupându-ne locuinţele din păduri, câmpuri, moraştine şi ţennuriî apeloră, de noă ne pregătimă la o vieţă familiară pacinică şi fericită. Atâta pre noi înşi-ne, câtă şi pre fiii, ce ni-i va da bunulă DumneZeă, ne rë-comandămă puternicului patronajă ală óme-niloră şi nutrimă firma speranţă, că tineri şi bëtrânï, mici şi mari, voră avé milă de viétá nostră, nu ne voră vătema nici nu ne voră lipsi de scumpulă tesaură ală libertăţii. Cu deosebire îi rugămă, să ne cruţe cuibu­rile construite cu multă trudă şi ostenelă, să nu ne ïea óuele, să nu subtragă puii de sub îngrijirea nostră părinţescă şi să ne tracteze tot-deuna cu inimă bună şi pretinie,

în semnă de recompensă şi mulţămită noi prin săriturile nóstre voióse, prin sbu-răturî, prin fluerăturî, cântări şi ciripirî vomă procura amiciloră noştri petreceri plăcute; prin pustiirea vermiloră şi a insecteloră stri-căciose de pre pomî, arbori, tufişuri şi ver­deţuri şi de pre câmpuri şi animelele dome­stice, ce pască pre acestea, vomă contribui la starea ínfloritóre a păduriloră, câmpuriloră, grădiniloră şi livediloră şi Ia crescerea plă­cerii, ce o simte omulă contemplândă uni-versulă şi pompa, cu care l'a întocmită Dum­neZeă Creatorulă. — Dată în LiveZeni la 6 / i 7 Apriliă 1892. — Din încredinţarea adu­nării generale: Cocostêrgulu, Ciocârlia, Pri' vighitórea, Bîndunéua.

Noi încă recomândămă acesta manifestă specialei atenţiuni şi bunăvoinţe a cetitori' loru noştri.

Pag. 144 U N I R E A Nr. 18

Economie. Cumpërarea de viţă americană. Mi­

nistrulă de agricultură a cumpărată din Francia mlădiţele de viţă americană coman­date de proprietarii de vii dela noî. Viţele au fostu spedate din Montpellier încă în luna trecută, şi acum au şi sositu şi se voru distribui între cei ce le-au comandaţii.

Plantarea cu arbori a locurilorü pie-•Tige. Ministrulă de agricultură a provocată pre proprietarii din comitatele Árva, Tren-csén, Turócz, Zólyom, Liptó şi Szepes şi pre cei de lângă Tisa de süsü, ca pămenturile muntóse şi delóse ori pustiite de păduri să le vîndă statului, făcendu insinuarea spre scopulă acesta până la finea lui Iuliu a. c. La insinuare au să se alâture estrasu din cărţile funduare, descrierea scurtă şi schi­ţa rea reali tăţ i i , contribuţiunea şi spesele anuale împreunate cu susţinerea locului re­spectivă. Preţuia de cumpărare se plătesce numai după ce locuia liberă de ori ce sarcini va fi transcrisă pre erariă. Ministrulă voesce a planta cu păduri locurile cumpărate.

Denaturarea sării. E vorba, că se va pune în comerciă sare ieftină pentru vite, dară ca să nu potă servi şi spre nutrirea omeniloră, se va mesteca cu făină de rapiţă, prin ce capătă ună mirosă şi gustă de uleă, neplăcută omeniloră, dară forte plăcută viteloră.

Cultivarea vermiloru de metasă se lă-ţesce continuă şi în Ungaria. Acesta o are tă destulă de evidentă raportulă Inspectorului regnicolară pentru cultura vermiloră de me­tasă, din care raportă apare, că în 2268 de comune s'aă ocupată cu acesta ramă de in­dustrie 72,118 de familii şi aă produsă 1.108,446 kgr. de gogoşe, cari s'aă vîndută pentru snma de 1.082,078 fl. Dacă compa-rămă resultatulă anului trecută cu celă ală anului 1880, cândă numai 72 de comune se ocupaă cu cultura vermiloră de metasă, cftştigândă suma de 11.061 fl., vedemă, câtă de mari suntă progresele, ce s'aă făcută în ramulă acesta de economie. Publicămă acesta ca îndemnă preoţiloră şi înveţătoriloiă noştri, cari voră înaintarea materială a poporului.

Revista comercială a sèptèmâneï. Timpulă la începutulă sëptëmâneï a fostă

schimbăciosă, bătendă vîntulă şi plouândă. în pilele din urmă însă timpulă s'a schimbată spre bine, şi temperatura s'a ridicată. Se­mănăturile de tomna suntă frumóse şi des-voltate.

Tîrgulu de bucate din Budapesta a fostă puţină favorabilă, preţurile bucateloră aă scăpută. Grâu curata a sosită cam 7400 tóne, dară s'a oferită spre vîndare grâă din deposite. Circulaţiunea sëptëmânala s'a ur­cată la 85,000 măji m., şi s'a vîndută maja m. cu fl. 9.05—9.30. Secară s'a cumpărată mai multă pentru esportă. S'aă vîndută în decursulă sëptëmâueï cam 4000 măji m. cu fl. 8.40—8.75. Ovësu s'a oferită multă şi a fostă şi cercată, s'a vîndută preste 7000 măji m. cu fl. 5.40—5.90. Cucuruzii a trecută la 20,000 măji m. S'a plătită maja m. cu fl. 4.80—4.90, eră pre la staţiunile căiloră fe­rate cu fl. 4.47 V a — 4 . 5 5 . Sëmênta de cânepă s'a vîndută maja m. cu fl. 12.00—12.50, — de іпй cu 12.50—13.00, — de trifoiu cu fl. 65.00—70.00, — de luţernă cu fl. 42.00 —44.00, de măzeriche cu fl. 6.00—6.25, — de mohoru cu fl. 5.50—6.00.

Tîrgulu de rîmătorî dela Steinbruch. Din causa timpului schimbăciosă din săptă­mâna precedentă a fostă cam nefavorabilă, aă fostă duşi la tîrgă 7987 de rîmătorî. S'aă plătită pentru rîmătorî ungurescî aleşi, grei de 320—380 kg. 47 cr., bêtrânï grei preste 300 kg. 45 V a — 4 6 cr., marfă têrênésca 45 Va —47 Va cr., sêrbescï 44 V a — 4 7 cr. la kg. curată.

Bursa de Budapesta. Din 27 Apriliu st. n. 1892.

Renta de auru ung. 4°/ 0 109.75 « « hârtie « 5% 100.90

Imprumutulu căiloru ferate ung 119.75 Amortisarea detoriel căiloru ferate de Ostu

ung. (1-ma emisiune) 117.50 Amortisarea detoriel căiloru ferate de Ostu

ung. (2-a emisiune) 100.50 Bonuri rurale ung 94.—

« urbariale ung 100.— Obligaţiunile desp. regaliiloru 99.20 împrumuta cu premiu uug 146. — Leşuri pentru regnlnréa Tiseï 136.50 Renta de hârtie V/istriacă 95.25

« « argintu austriacă 94.60 « « auru austriacă 110.75

Loaurile austr. din 1860 141.60 € Vienel 157.—

Acţiunile banceî austro-ungare 995.— « < de credită ung 360.— « « € « austr 321-40

Obligaţiunile cu câştigu ale băncel ipot. ung. 120.--Scrisuri fonciare ale institut, de cred. şi eco­

nomii «Albina» 101.—• Galbeni Împărătesei 5.64 Napoleon-d'orî 9.48 Mărci 100 împ. germane 58.60 Londra 10 Livres sterling! 119.80

Preţuia mărfurilorn. Piaţa din Blaşhi: Grâu, hectlitr. fl. 6.—

până 6.25, — grâu mestecatu fl 4.50 până 5.50, secară fl. —.— până —.—, — ovésű fl. 2.50 până fl. 3.—, cucurudu fl. 3.25 până fl. —.—, alacu fl. —.— până fl. —.—, cartofi fl. 1.50 până fl. 2.—, — sëmênta de cânepă fl. 6.— până fl. —, fasolea fl. 4.50 pân* fl. —.—, — carnea de vită chilo 44 până 48 cr., carnea de viţelu 40 până — cr., carnea de porcu 40 până — cr., carnea de berbece — până — cr., — 16 oue cu 20 până — cr.

Editoru şi redactoră respunpătoră :

Dr. V a s i l i u H o s s u .

Publicare de licitaţie minuendă. Pentru ridicarea unui edificiă scolastică

alu comunei bisericesc! gr. cat. din Vadă se va ţine licitaţiune publică minuendă în piua de 5 Maia a. c. st. n. la 2 óre p. m. în co­muna Vadă (Comitatulă Făgăraşă) .

Preţuia strigării pentru h e r u l ă de zi-dărită şi lemnărită este de 1668 fl. 71 cr., eră măsărită şi ferărită de 456 fl. v. a.

Doritorii de a întreprinde acestea lu­crări suntă rugaţi a se présenta pre piua şi óra destinată la licitaţiune.

Oferte în scrisă provăpute cu 2 0 % va-diă încă se primescă până la începerea Ii-citaţiunii.

Planulă, preliminariulă de spese şi condiţiunile de întreprindere se potă vede în totă piua dela 8—12 óre a. m. şi dela 2—6 p. m. la oficiulă parochială din Vadă.

Vadă, 20 Apriliu 1892. Eforia şcoleî gr. cat. din Vadă.

(ii) î - i

Fundată în an. 1858. FRANCISCO WALSER

Liferantü de curte alu Alteţei Sale

împ. şi reg. Archi-ducele Iosifă

prüpiletarinlü primei fabrici шщаге de m a p e şi reenisite de pompieri, tnrnătorin de clopote şi metalîi

Budapesta, VII, strada Rottenbiller, Nr. 66 recomandă atenţiunei preaonoraţiloră domni preoţi

T U R N A T O R I A S A D E C L O P O T E în care se fabrică atâta grupuri І

câtă şi clopote singuratice: ' cu scaune de fleru patentate şi cu ; chivere (corne) scutite de frecare. Fabrica a liferată dela intemeiarea sa 1800 clopote mari de metalu, ; | într 'altele şi celă dela metropolía i diu Bucuresci în greutate de 8000 ; ',

kilograme. i

Se aflá umblatore scutite de mirosu, arangiamente pentru băi, ' conducte pentru apă si pumpe ;

(4) 1 6 - 5 2 pentru fântâni. " >

: Preliminare de spese şi Preţu-ccuranturi se trimită la cerere gratuită şi franco.

Distinsă în anulă 1885 la esposiţiunea regnicolară din Budapesta pentru lucru escelentù, progresă şi capacitate de concurinţă cu

diploma cea mare de onóre.

Cu deosebită stimă cuteză a încunoscinţa pre Veneratulu Cleru greco-catolicu,

că precum şi pană acum iaă asupra-mi gatirea de iconostase, amvóne, altare

şi alte obiecte de ale instruire! interne a bisericeloră, în ce privesce іпсгпШ de nrësariu şi de sculptorii, de colorare respective de шагшошагв şi de proyeflere en icône sfinte, dimpreună cu aşeijarea acelorü obiecte în faţa îocuioi, precum şi ГеИОѴаГеЗ de iCOllOStaSe cu preţurile cele maî ieftine.

Cu proieote colorate servesou cu plăcere. Iconostasele ridicate de mine în bisericele

greco-catolice au câştigată recunóscere deose­bită, si tote më îndreptăţescu la sperarea, că Veneratulu Cleru më va împărtăşi ocasional-minte de preţuita-î încredere. Silinţa mea së va îndrepta totu-deauna intr'acolo, cá şi de aci înainte se menţi i renumele celu bunu, care mi-lam câştigată până acum.

Prin tarifarii de zone dispftrendü depărtările, prin acesta capacitatea de concurinţă mi-sa mărită.

Bogându-më pentru preţuite comande suin Oradea-mare, 10 Ian. 1892

cu deosebită stimă Carolu Müller,

(5) 7—26 auritorù şi fabric, de reenis. biseric.

Tipografia Seminariuluí archidiecesanù.