m aotim bá, a m s îr it iu e i,dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/74984/1/... · prin câte-va...
TRANSCRIPT
M a o tiM B á , A M s î r i t i u e i , p Tiporta:
Braşov, piaţa maro Nr. 30.8omori nefrancafc* nu se
primesc. — Manuscript» nu retrimet,
INSERATE se primesc la Adml- nlttraţlune în Braşov şi la ur- matórele Birouri de anunoluri:
în Viena: M. lsüket, Eemrtch Schaiek. Rudolf Moste, A. Qppeiiks Nachiblger: Anton Oppeiik, J. Dannebcr, în Budapesta: A. V. ffoldbtrgerg, Kckxtein Bernat: în Bucuresci: Agence Havas, Suo- cursale de Roumanie; în Ham- barţ,: Karolyi & Ltebmann.
Preţul Inserţlunllor: o seriă garmond pe e coióná 6 or. si ŐOcr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială.
Reclame pe pagina a 3-a o seriă 10 cr, séu 30 bani.
Nr. 126.
;,6aieta‘‘ iese în Sí-саге di.A ta a m te pentru Austio-Ungarta:Pe ue an 12 fl., pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Dumineci 2 11. pe an.
Pentru România si străinătate:Pe un an 40 frânei, pe ş6se luni 20 fr., pe trei lunî 10 fr. . N-rii de Dumineci 8 franol. Se prenumără la tdte oficiele poijrtaie din Intru şi din atară
şi la dd. aolecteri.
iMiamentnl pentru Brawadministraţi unea, piaţa mare. Târgul Inului Nr. 30 etaglu I.: pe un an 10- fl.. pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul în casă: Pe un an 12 ti., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un esempiar o cr. v. a. gâu 15 bani. At&t abonamentele cât şi inserţiunile sunt
a se plăti înainte.
Braşov, Sâmbătă, 8 (20) Iunie 1896.
Banffy şi reforma electorală.Şedinţa de alaltăerî a camerei
ungare a iost o adeverată represen- taţiă de prestidigitator, în care r> Iul „făcătorului de minuni44 l’a jucat năsdrăvanul Banffy, ministrul-preşe- dinte unguresc.
Fiind-că tocmai acum se ţine în Budapesta congresul internaţional al Ziariştilor, Banffy a aflat bine-venită ocasiunea de-a se produce înaintea lor, încercând sé le ia vederea prin câte-va cifre tendenţiose făurite în ministeriul de interne, şi făcen- du-i astfel a crede, că în privinţa censului electoral popórele nemaghiare de sub stăpânirea ungurâscă, în special înse Românii, sunt fiii des- mi erdaţî ai patriei, bucurându-se de cele mai nepomenite favoruri, în timp ce Maghiarii, elementul dela putere, care are pânea şi cuţitul în mână, sunt cei mai apăsaţi şi neîn- dreptăţiţî.
Nu seim, déea şi câţi admiratori gură-cască îşi va fi găsit Banliy în aceöt cutezat debut, la tótá întâmplarea înse în arta prestidigita- turei el s’a arătat fórte caraghios. Las’, că şi tema, ce şi a ales, a fost cât se póte de nepotrivită, căci raporturile între naţionalităţile dela noi sunt ac)î mult mai bine cunoscute, decât sé se mai pótá lăsa cineva a fi înşelat în privinţa acésta; dér apoi a încerca sé areţi, că prin actuala lege electorală dela noi, Românii sunt cei mai tavorisaţi, cum a făcut Banffy la representaţia sa de alaltă- erí, acésta este mai mult decât cutezat, e o curată ceghiobiă.
S’a constatat de nenumerateori şi s’a recunoscut în atâtea şi atâtea rânduri chiar şi din partea Maghiarilor, că actuala lege electorală conţine în sine cele mai nedrepte dis- posiţiuni, ce au fost luate anume în favorul rassei maghiare şi în detri
mentul Românilor ardeleni, cărora li*s’a făcut, aşa cjicend, chiar imposibil de a se apropia de urnele electorale.
Cine nu scie acţî, că în Ardeal o parte a Maghiarilor se bucură de sufragiu universal sub cu vânt de „Maghiari nobili“, ori „Secui liberîw, er cealaltă parte, aflátóre pe la oraşe, se bucură de un cens de 3—6 ori mai mic, decât al Românilor, carî locuesc la sate? Şi ârăşi cine nu scie, că censul comunelor rurale din Transilvania este în realitate de 8—9 ori mai mare, decât al comunelor rurale din Ungaria?
Póta Banffy se tălmăcescă şi restalmácésca lucrurile cum îi place, dér e fapt constatat de atâtea-ori, că prin actuala lege electorală poporul român din Ardeal, care in marea lui majoritate este popor agricol şi constitue poporaţiunea dela ţâră, este lipsit în massă de cel mai constituţional drept cetăţenesc, de dreptul activ la alegere, deóre-ce lui ’i-se cere sé aibă o proprietate cel puţin de 8-orî mai mare pentru a pute fi alegétor, pe când in Ungaria ajunge sé aibă numai un pătrar de sesiune, ceea ce este egal cu 9 jugere.
Dér sé nu mai batem apa în piue. In t0tă c(iua se constată, că pe când în ţinuturile locuite de Români abia la 50—60 mii de locuitori se alege un deputat, pe a- tuncî în ţinuturile locuite de Secui tot la 5, mult 5 mii de locuitori se alege unul.
Acestea sunt adevăruri, despre cari în totă 4iua se póte convinge orî-cine voesce.
Este, în adevăr, mirare, că într’o cestiune atât de capitală, care formâză basa vieţei constituţionale, astăcji la noi atât de sdruncinate, un ministru-preşedinte vine se pă- ş0scă în faţa lumei cu o sfrantare atât de cutezată a adevărului.
O fóia unguréscá din Budapesta o spune curat, că scopul lui Banffy a fost, „de-a lămuri pe Ziariştii naţiunilor streine^, cari sunt adunaţi acum la congresul din Budapesta, şi de-a le arăta „care este adevărul în tóté acele aserţiuni, după carî în Ungaria naţionalităţile nu s’ar bucura de egală libertate şi îndreptăţire, ci ar fi asuprite
Va sé totul este o simplă încercare de-a seduce pressa şi prin ea opiniunea lumei streine.
Va fi mai avut înse Banffy şi scopul de-a pregăti terenul pentru o nouă nedreptăţire, ce are de gând s’o facă popóreior nemagrhiare şi în special Românilor prin reforma electorala, pe care a promis’o. Din cuvintele lui cel puţin putem înţelege atât, că reforma se va face numai şi numai în favorul Maghiarilor, cu neîndrep- tăţirea póte încă şi mai vătămăt0re a Românilor.
Mai adăugând la acestea şi împrejurarea, că Banffy şi-a făcut enun- ciaţiunile sale între aprobările deputaţilor de tóté nuanţele, conclu- siunea, ce trebue s’o tragem este, că nici cel mai optimist dintre noi nu póte spera, că Ungurii ar fi în stare sé întreprindă de bună voiă vre-un pas pentru de-a uşura într’o privinţă séu alta situaţiunea nedréptá şi asupritóre, de care au parte acjî popórele nemaghiare de sub stăpânirea lor.
CRONICA POLITICA.— 7 (19) Iunie.
In raportai comisiunei delegaţiim^i
ungare asupra bugetului ministerului de esterne pentru 1897, raport subscris de
preşedintele Coloman Tisza, şi de rapor
torul Max Falie, se dic despre România următorele: „Un ecou simpatic au produs
în sînul comisiunei aoele deolaraţiunî, pe
cari le-a făout d-l ministru de esterne ou
privire la statele mai mici balcanice. O in-
fluinţă binefăcătore a avut tonul cald, în
oare a vorbit d-l ministru despre România,
şi mai ales despre regele şi guvernul ei.
Comisiunea e departe de acolo, ca sé în
chidă oebii dinaintea unor aparinţe nefavo
rabile, cari şi acum se índatinézá а-se ivi
din timp în timp pe teritor român; însă
noi suntem cetăţeni şi representanţl ai
unui stat constituţional, şi cunósoem fórte
bine marginile, pănă unde póte merge un
guvern în restrîngerea dreptului liberei manifestări, şi nu se póte nega, că guvernul
român în timpul mai nou a mers păDă la aeele margini, decâte-orl i-s’a oferit oca-
siune pentru acésta. Mai mult nu pretin
dem dela el, pănă atunci, pănă oând inci
dentele de dincolo de graniţele nóstre nu
vor lua astfel de dimensiuni, încât sé apară
ameninţătore pentru pacea nostră internă; căci în oaşul din urmă asemeni inoidente
chiar şi din punotul de vedere al dreptului
internaţional, absolut nu vor mai puté fi to
lerate.*
Din Belgrad se anunţă, că principele
Nichita al Montenegrului este aşteptat
acolo cu mult dor şi multe speranţe. Se
spune, că Regele Serbiei, prinoipele Bul
gariei şi prinoipele Muntenegrului, imitând
pe marile puteri din centrul Europei, vor
sé încheie o nouă triplă alianţa a statelor balcanioe. Tratările în privinţa acésta se
urmâză ou mare activitate între regele
Alexandru şi principii Bulgariei şi Mun
tenegrului. In luna viitóre aoeştl trei mo-
narohl vor avó o întrevedere la Sofia, ou
care ocasie — ф0в-зе — 80 va pune basa alianţei Slavilor din BaloanI. Judecând
după limbagiul pressei sérbo-bulgare, acéstű
alianţă ar avé de reálisát idealuri naţio
nale faţă de Macedonia, Adrianupol, Do-
brogea şi Bosnia-Herţegovina.*
Abdulach-paşa a oomunicat poporului
cretan o iradeă a Sultanului invitând pe deputaţii insulei sé vie sé ţină şedinţe la
Canea. Iradea фее, oă Sultanul e gata
sé ia în oonsideraţiă reelamaţiunile legale
FOILETONUL „(*AZ. TRANS.U
Primăvara şi pasările.De Comill Flamarion.
In mânia luiVoltaire, care ne-a învi
nuit planeta, că se înverte cu nedibâcie, trebue să mărturisesc, oă urmarea una după
alta a anutimpurilor oferă o deosebită bu-
ouriă amicilor naturei.
Natura păment^scă aşa precum este,
nu-i tocmai neplăcută, şi deşteptarea pri
măverii ne în vită în fiă care an. se uităm
pe un moment lumea prisobitore a civili-
saţiunei omenescl şi să gustăm nouă viaţă
din isvorul vivificător al naturii.
Reîntorcerea pasărilor în ţera nostră
este una dintre apariţiunile cele mai inte
resante, ce ne pot încătuşa atenţiunea.
Mult timp strămutarea pasărilor primăvara
şi tomna, a fost un secret neesplicabil îna
intea 6menilor. A fost nevoie de nespus
de îndelungată cercetare şi în primul loo
de deschiderea comunicaţiei în cele mai
depărtate ţări, oa să ne orientăm, cum sun
tem orientaţi a4l în acostă cestiune.Câte povesti n’au sburat până atunci
din gură ’n gură despre miraculosa dispa-
riţie a pasărilor de-odată cu apropierea
iernei. Credeau, că păsările în tótá tómna se prefac în alte animale, ori că se refu
giază în găuri şi acolo amurţite îşi dorm
somnul iernii, ca liliecii. Despre drăguţele rândunele se susţinea adecă, că se aruncă
in mlaştină şi se prefac în amfibii murdare;
drept dovadă la aoésta se provooau la pes
cari, cari prindeau printre pescl şi astfel de
animale, ér când ele se încălcţiau în oasă,
prefăcendu-se ârăşl în rândunele, sburau.
Şi aceste absurde poveşti aflau credăment
aşa de mare, încât o íóiá seriósá din Paris
făcea amintire de ele cu câţî-va ani îna
inte, ca despre un lucru de tot nou.
Din aserţiunile nenumăraţilor oălătorl
şi esploratorl însă, soim a4l cu siguranţă absolută, oă pe când noi ne astrîngem
iérna pe lângă foc, pe atunci rândunica se încăl^esce vesel în ra4ele pórelui din oazele africane, Rândunelele şi celelalte pasări
călătore urmeză sórelui şi astfel se refu
giază dinaintea frigului şi feţii triste a
iernii.O, dâeă omul ar ave aripi şi s’ar
mulţămi ou puţinul, cu care se mulţămescaceste paseri fericite, câţi nu li-ar urma
esempiul!
Pasările europene — înţelegend subacâstă
numire pe tóté acele, cari trăeso în partea nostră de păment — se împart în 500
specii. Dintr’acest număr abia 30—40 specii
rămân statornice îutr’un loo. Celelalte oâ-
lătoreso mei mult séu mai puţin spre
m0<}ă-4i, unele din ele merg pănă unde frigul îşi pune graniţa, altele sb0ră în ţinu
turile mai moderate ale Europei meridio
nale, séu în cele ale Afrioei fierbinţi.
Capabilitatea şi uşurinţa de sburat a
pasărei, e íntr’adevér fără păreohe. Rân
dunica comună de casă sboră în jurul nos
tru cu iuţâla săgeţii aşa, încât abia sun
tem în stare sé-i urmărim forma. Ciocârlia
cântând vesel, urcă înălţime de un chilo-
metru în aer şi dispare dinaintea ochilor,
urmându-şl cântecul cu glas mare. Porum- belul-postalion sbórá în timp de 1 0ră 20
—30 mii uri. Despre şoimului regelui fran-
ces Henrio I I stă scris, oă slobozit în
Fontainebleau, a doua ^i a f°st prins pe insula Malta.
Buffon susţine, că vederea pasérilor răpitore ou sbor înalt e de doué4eoI de
ori mai viuă, decât a omului, ér simţibili- t&tea li-e infinită. Acésta o arată fineţa în
treg ei construcţii, mai ales simţibilitatea
esteriórá e estraordinar desvoltată. Penele
lor pe câte un trunchiu au nenumérate bărbicele şi acestea ârăşl o mare mulţime
de fulgi fini şi uşori, cari sunt tot aţâţi hydrometri şi eleotrometri aşa, încât pa-
sérea este aşa cjicend o preparaţiă viie meteorologică.
Influinţa stării şi mişcării aerului o
simţim mai mult séu mai puţin toţi: vén- tul de résárit e próspet şi uşor, oel de
mâtjă- i e usoat oald, cel de apus umed şi
rece, ér cel de mé4á-nópte reoe şi uscat.
Ineé cât de fin póte fi simţul paserilor în
privinţa acesta. Şi cea mai neînsemnată
sohimbare de temperatură o simt îndată:
acesta e barometrul lor. Ele simt şi oel
mai neînsemnat vént, că dinootro vine: acésta e busola lor. Aşa-d0ră portă cu ele un întreg observatoriu.
Deşi înaintea nostră e fórte întunecat limbagiul şi modul cum animalele îşi co-
munioă ideile, totuşi ele hotărît posed aoeste însuşiri.
Glasul strigător al pasărilor şi cântecul lpr schimbăcios ,— ale căror nuanţe
noi nici pe departe nu le cunósoem — do- vedesoe acesta în deajuns. Paznioul pus a
veghia până când ceilalţi dorm, la totă în-
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 126— 1896,
ale adunării, dâoă vor fi îu concordanţă,
cu drepturile de suzeranitate ale imperiu
lui otoman. Invită pe insurgenţi să depue armele în vederea unei amuestii grabnice şi
declară afară de acésta că armata turoâsoă
nu va lua ofensiva deoât în oas de turbu-
rărî. — Comitetul central cretan din Atena
a adresat telegrafic guvernelor puterilor mari un apel călduros cerând intervenţiu-
nea Europei creştine în favórea femeilor şi a copiilor oretenî, din care mii sunt ex
puşi la lipsurile cele mai mari, după celi s’au prădat şi incendiat casele. O copie
a acestui apei s’a comunicat guvernului
elenio şi comitetul cretan îi cere ajutorul
séu în favórea unei opere, ce are ua ca
racter pur filantropic. Se asigură că guver
nul elin ar fi dispus să răspun4ă în mod
favorabil la apelul comitetului cretan.
Din dieta ungară.Enunciaţiunile lui Banffy asupra censului.
In şedinţa dela 17 Iunie, continuau -
du-se desbaterea pe paragraf! a proiectu
lui de lege privitor la jurisdicţiunea Cu
riei, deputatul Fr. Sima propuse, oa în
locul §-lui 148 să se pună un nou para
graf, prin care să i-se recunoscă dreptul de alegStor fiă cărui cetăţân, care plătesce
o dare de pământ de 5 fl.
Br. Desider Banffy, ministrul-pre-
şedinte: De astă-dată desbatem asupra
proiectului de lege privitor 1» dreptul de
jurisdicţiune faţă ou alegerile de deputaţi
dietali. Tot oe nu se ţine strîus de acéstá
cestiune s’a omis, ori decă totuşi s’a in
trodus icl-colo câte ceva în acest proiect,
s’a făcut acésta numai în interesul regulă-
rei şi lămurirei unor cestiuni anumite, cari
stau în strinsă legătură co cestiunea, juris-
dicţiunei...
Guvernul încă este de părere, că ces-
tiunea censului mai curând séu mai târ4iu
trebue regulată, trebue regulată însă ou
ocasiunea modifioărei legei electorale.. Da,
sunt de părere, oă şi acestă cestiune tre
bue regulată; sunt de părere, că mai cu
rând séu mai târziu va trebui sé se intro
ducă cens unitar, dér la totă întâmplarea
cens, căoi eu în total nu sunt de părerea, accentuată aici de d-1 deputat Sima, că
ar fi de ajuns să scie ci ne-va sorie şi oeti,
pentru oa într’un timp oa cel de a4i să
potă oăpăta în Ungaria drept electoral
(Aprobări în drépta.)
Este în adevăr luoru neîndoios, că
în privinţa censului, disproporţiunile sunt
peste măsură mari; căci pe când d. es. în
comitatul Baci-Bodrog minimul dărei după un pătrar de sesiune este 32 fl. 83 cr., pe
atunci d. es. în oomitatul Vas minimul este19 fl. şi câţi-va erucerî, în comitatul Ves-
tâmplarea scie să-şi dea sâmă, când peri
colul se spropie.
Este mare întrebare, cum trec pase
rile peste marea Mediterană. Cea mai mare depărtare, care desparte uscatul Africei de
Europa — dela Marsilia pănă la Algir —
este cam de 650 chilometri. Déoá rându
nica face pe oră 300, ciocârlia 240 şi porumbel ul-postalion 100—120 chilometri, a-
tuncl la prepeliţa mai domolă putem com-
puta 64 chim., adecă şi acésta sboră îotr’o nópte peste ocean, dimpreună cu celelalte
paseri mai slab-sburătore.
Nu trebue însă să uităm, că sunt şi puncte intermediare, unde pasările călătore
pot odihni; astfel în apus, la strímtórea
Gibraltar, marea e lată numai de 15 chim.,
mai sunt apoi insulele Baleare, Corsica şi
Sardinia, Sicilia, care abia la 150 chim* cad departe de Tunis; apoi insula Malta,
ne mai amintind multe alte insule, cari se îmbie pribegilor atmosferei, ca tot atâtea
locuri de odihnă.
Din tóté acestea se póte vedé, cât de
m«ritos ar fi a studia fundamental pribe-
girea pasărilor, apoi că în genere instictul şi inteligenţa animalelor este încă o mare
şi amăgitore problemă pentru amicii na
túréi.
prim 29 fl. 29 cr. şi aşa mai departe. In
ţinuturile maghiare, mai ales în „ Alföldu
şij accentuez, mai ales în ţinuturile locuite de Maghiari, este mai mare censul, pe când
din contră, m comitatele locuite parte de
Slovaci, parte de Ruteni şi mai ales în Ardeal, respective în ţinuturile locuite de Ro
mâni, censul est?, cu mult mai mic (sic!) aşa, că d. es. în comitatul Sălagiu, unde basa
censului este 6 jugăre, până la atâta se
scob0ră censul, încât după o dare de 11
cr. omul are drept de alegere. In comita
tul Maramureşului 17, în Abauj-Torna 1 fl.
20 or., în Lipto 35 cr. etc. (S’au4im!
S’au4im !) Da, recunoştem, că starea
acésta nu mai e de suferit şi oă ea trebue
regulată. Dér, cum am 4is, nu aflăm nece
sar, ba nici posibil, ca cestiunea censului
s'o resolvam de-odată ou acéstá lege. (Apro
bări în drepta.)
Dér, on. cameră, déoá a venit vorba
despre asta, am aflat necesar să spun aces
tea, deórece mai ales din partea Românilor,
şi în România se face o agitaţiune íórte
mare pentru a dovedi, că în Ungaria, din
causa censului, li-se fao nedreptăţi naţio
nalităţilor, despoindu-le de drepturile ad
ministrative. Acestă afirmare este în mo
dul oel mai hotărît greşită şi neadevărată.
(Aşa este! îu stânga.) Din contră: pot afirma pe basa datelor oficióse cu totul
pusitive (??), oe le am la mână, că în Un
garia din oausa mărimei censului mai mulţi
aunt lipsiţi de dreptul electoral în ţinutu
rile locuite de Maghiari. (Adevărat! Aşa
este! în drépta. Strigări în stânga estremă:
destul de rău!). In Ardeal, unde dreptul de alegător se soootesce după un anumit
minim al venitului cura1', iu urma corege- rei catastrului de pământ, în considerarea
acestui venit curat de 69 fl. 99 cr., censul
e de 6 fl. 9 cr.
Şi pe când în Ardeal, va să 4'oă *n ţinuturile iocuite de Români, cineva póte
ave dreptul de alegător după 6 fl. 99 cr.,
pe atunci în comitatul Betel-Bodrog censul
merge pănă ia 32 fl., în Baranya 22 fl.,
Borsod 22 fl., în Cianad 24 fl., în Cion-
grad 16 fl., în comitatul Strigoniului 31 fl.,
în al Albei 25 fl.. în Győr 28 fl., în
Comorn 14 fl., în comit. Vestei 20 fl., Somogy 19 fl., Vas 19 şi Vewprim 21 fl ,
de unde urmâză, că toomai ţinuturile locuite
de Maghiari sunt în privinţa censului în
situaţiune mai nefavorabilă.
Aşa-d0ră, cum am dis, de-o schimbare
este în adevăr lipsă, guvernul simte lipsa
schimbărei şi se ocupă cu cestiunea acésta.
Intru cât îi va fi cu putinţă, acest guvern
se va ooupa, — nu 4*° 4'^0le proxime, nici în săptămânile, ori lunile cele mai
apropiate, dér cât de curând, — şi cu mo
dificarea articulului de lege X X X III din 1874, atunci va fi locul de-a ne ocupa şi
cu aoestă cestiune şi de-a introduce, după putinţă, oens unitar. Cu ooasiunea acésta
nu aflu nici potrivită, nici posibilă o ast
fel de modificare. Am aflat înse necesar a-le
spune acestea, nu atât pentru a polemisa
ou d-1 deputat Fr Sima, ci pentru ca sé
combat aserţiunile cu totul false, neîntemeiate şi neindreptdţite, colportate de agitatorii na
ţionalităţilor. (Vii apobări în drepta.)
Mai urmară câte-va observări din
partea iui Ugrón, Polónyi şi Madarász, cari
urgitară modificarea legei electorale şi,
după o replică a lui Banffy, Sima îşi re
trase propunerea şi §-1 se primi neschimbat.
MagMarisarea numelor în Ungaria.Numai înainte cu câte-va cjile
apăruse în Budapesta un op întitulat Schimbări de nume în secolul nostru“, în care se citeză tóté acele nume, cari între anii 1600 şi 1893 s’au maghiârisat, cu concesiune ministerială. ţ>iarul german ,,Allgemeine Zeitung“ din München se ocupă cu acest op într’un articul mai lung, care articul, cu tóté că conţine mai multe incorectităţi, totuşi este demn de-a fi cunoscut. Etă ce secjice în a- mintitul articul:
Să ne îndreptăm atenţiunea asupra
conţinutului acestui op, şi vom da de un
fapt, cu care nu ne întâlnim într'alt stat cult.
înţelegem schimbarea în masse a numelor de familiă cu concesiunea autorităţilor. Ca
şuri singuratice de schimbări de nume, ce
e drept, se află şi în alte” ţări, dér acestea
sunt numai escepţiuni, séu sunt provocate
de motive estraordinare, aşa d. e. în urma
unei adoptări séu în urma unui fapt criminal şi nemernio, prin care se profanâză
onórea şi numele celorlalţi membri nevinovaţi ai unei familii. Dér chi»r şi în
ast-fel de caşuri se permite schimbarea
numelor numai cu mare reservă, deórece
schimbarea acésta este împreunată cu o
mulţime de schimbări ale raporturilor in
time familiare, ale competinţelor de drept,
ale oestiunilor privitóre la identitatea per-
sónei oto., cari uşor pot ave ca urmare mari conturbări, inoorectităţi, pretensiuni
nejuste şi chiar şi înşelătorii. Numele de
familiă mai departe nu este numai pro
prietatea singuraticului seu purtător, ci
este proprietatea legală a întregei familii
de care se ţine şi din oare îşi trage ori
ginea respectivul individ. Cel-ce il depune
séu îl sohimbă, acela se lipsesce de o parte
a fiinţei sale, dér el păgubesc© totodată şi
familia sa, deórece îi subtrage un membru
séu un număr de mai mulţi membri ; o
denéqâ, şi prin aoésta îşi despreţuiesce carnea
şi sângele propriu ; desonorézá ve părinţi, îm-
pingându-i delà sine cu nepietate séu de-
honestându-le amintirea.
Afară *de acésta parte privată, mai
are schimbarea de nume de regulă şi altă
însămnătate publică şi politică. Familia
formézá basa societătii. (naţiunei, şi a sfa
tului. Prin ruperea dela o familiă urruézá
ca consecinţă şi ruperea dela o rassă seu
dela un popor, la care aparţine familia ;
şi mai departe dela naţiunea séu naţiona
litatea, care represintă pe acést& rassă séu pe acest popor ca individualitate politică.
Şi ast-fel schimbarea de nume însâmnă
totodată şi trecerea la o altă comunitate naţională séu politică. Pe basa diferitelor
concepte, ruperea acésta dela naţiunea sa
şi alipirea de altă naţiune, séu să ínfierézá
ca renegare mârşavă, séu se preamăresce ca „virtute şi abnegaţiune patriotică44.
Schimbarea de nume şi de naţiune
din motive politice se face forte des în
Ungaria, şi ea se favorisésâ ş> se promovém
pe diferite căi şi in diferite moduri.
Iutr’o térà poliglotă, cum e Ungaria, pro
cesul de despărţire şi de amalgamisare a
esistat de secoli între rassele şi popórele
ooloouitóre. Maghiarii, după cum dovedesce
istoria şi limba lor, deja la imigrarea lor în Ungaria de astă4i, au fost un amestec
de poporă fino-ugrice şi slave. Aci apoi a continuat absorbirea şi contopirea altor
elemente slave, germane, ohazare, pece-
nege, cumane etc., cari însă tóté au lăsat
în poporul maghiar urme din firea şi fiinţa
lor. Capabilitatea elementului maghiar de a absorbe, este una dintre căuşele princi
pale ale esistenţei şi îmulţirei sale, cari,
atât în timpul mai vechiű cât şi în cel
mai nou, s’au sevârşit mai puţin prin îmul-
ţire naturală, decât prin continuă 'amal
gamare.Dér şi celelate poporă din Ungaria
au influinţat mult una asupra celeilalte.
Pe calea acésta s’a amestecat cu încetul
sânge german, slav, şi român, cu sânge ma
ghiar; séu Slovacii din Nordul Ungariei
au absorbit Saşi şi Germani din Zips, Ma
ghiari şi Ruteni; seu Românii dm Ardeal
au cucerit elemente săsescl şi maghiare ; séu
în fine Şvabii din Bănat au supt din când
în când indivi4l români şi sârbi. O astfel de luptă „en miniature44 decurge! de secol*
între popórele Ungariei, dér lupta a fost
„paclnicăw, şi nimeni nu se simţea ofensat
séu păgubit în naţionalitatea sa, deórece
procesul era natural. Numai patima, egois
mul şi pofta de domniă a ómenilor a sgu- duit de o jumătate de secol íncóce, cu pu
terea, mersul liniştit al lucrurilor, şi prin
aoésta a potenţat în mod artificial deoj: arte
cérta nenorocită şi neînţelegerea între na
ţionalităţi, ér dealtăparte procesul de desna- ţionalisare.
Istoria internă a Ungariei ne trată
că la procesul de desnaţionalisare elementul
german a dovedit cea mai puţină capabilitate
de risistenţă. ^Renegarea nicăirl nu înflo-
resce aşa de tare ea la Germanii din Un
garia. Despre acésta ne oferă osie mai
eclatante dovedi opul despre oare vorbim.
Germanii maghiarisaţî, precum şi alţi renegaţi, sunt apoi prim-representanţii şi propa
gatorii şovinismului intolerant, apostolii de
căpeteniă ai maghiarismului absotbitor. Adevăratul Maghiar se distinge de regulă prin
toleranţă şi bunăvoinţă (!!) faţă cu alte naţionalităţi, şi cil mult compătimesce pe stră
inul, care n’a avut fericirea de а-se nasce Ma
ghiar (!!) Bărbaţii serioşi maghiari totdéuna
au condamnat şi au combătut (??) şovinis
mul şi furia de-a maghiarisa.
Autorul anonim al opului despre care
scriem, vede în maghiarisarea numelor
triumful propăşitor al egoismului naţional
maghiar, în fine tre4it, şi se bucură de
amorţirea şi decadenţa elementelor nemaghiare din {érá; laudă guvernul ungar, care şi-a
dat totă nisuinţa de-a trecui, nutri şi pro
paga acest spirit naţional, prin mai multe imjlóce de asimilare, dintre cari oel mai
puternic este schimbarea numelor. Şi e lu
cru natural; oăoi un domn „Trachenfels
să fiă el cât de învăţat, nici odată nu
póte ajunge aşa uşor la acea influinţă şi
popularitate, la care ajunge décá Ы schim
bă numele în vSziklayu. Răposatul ministru ungar Gábriel Baross se codi odată
de-\ subscrie protocolul unei anchete, diceud : „Iu Viena totdéuna îmi scriu cu
t'aiâ numele sub nume germane, aci acasă
msă uuii»ai t..u greţă...u
Cu ce fel de oohi privesc aderenţii
tendinţei de maghiarisare schimbările de
nume, se póte vedé din următorele cuvinte
ale anonimului: „Ce se ţine de schimbarea de nume, merită cea mai mare stimă în
întregă ţâra acele persóne, cari posed pu
terea morală, de-a realisa schimbarea în ei înşişiu. Altfel deci acela să se bucure de
stima cea mai mare, care îşi denégá tată,
mamă, familiă şi naţiune, se alătură li un
popor síréin şi devine adese-ori cel mai în
verşunat duşman al naţiunei din care s’a născut!
După-ce accentuéza apoi autorul articulului din „Álig. Ztg., că tóté cele c[ise se refer numai la Nemaghiari, deore-ce Maghiarii ţin forte mult la aceea, ca ei se nu se desna- ţionaliseze — arată cum susţin Maghiarii pe conaţionalii lor din străinătate, şi mai ales din Austria şi România, pănă când, décá alte popore îşî sprijinesc pe conaţionalii lor din Ungaria, atunci Maghiarii îndată strigă, că se face „atentat contra statului maghiar“ séu că »un stat strein se amestecă în cestiunile interne ale Ungariei14 etc. Mai departe spune cum renegaţii, dintre car! Jidanii forméza 60°/0, adoptézá mai bucuros nume istorice séu nume sociale mai marcante ca: Andrási, Batori, Bethlen, Hunyadi, Rákóczi etc., şi cum majoritatea celor maghiarisaţî este recrutată din classa funcţionarilor dependenţi şi din a comercianţilor. Apoi în- cheiă astfel:
Că un astfel de op, ca „Scliimbarea nu
melor în seooiul nostru44 a fost posibil se
apară, după părerea nostră nici-decum nu-i
servesce spre onórea Ungariei „liberale1*; ou atât mai puţin onorabilă este tendinţa,
care se manifestă şi se propagă în el. Ma
ghiarisarea în masse a numelor de familiă
sub auspiciile autorităţilor, formézá ua
punct negru în istoria modernă a Unga
riei ; ea servesce ca dovadă despre şovinis
mul setos de persecuţii, despre desconsiderarea
şi despreţuirea oH-cărei alte naţiuni. Cu ast
fel de procederî nici-odată nu se va ajunge la
o pace cu diferitele naţionalităţi; neliniştea,
neîncrederea şi lupta vor rémáné aci în perma
nenţă şi vor împedtca ori ce consolidare sáné•
tosâ şi durabilă a terci, orî-ce siguranţă pen•
tru viitorul ei.
S C Ă R IL E D1LEÎ.— 7 (19j Iunie.
Scandalisatorii se scandaliséza. Foile unguresc! scriu, că in Şomcuta-mare s’a
întâmplat Dumineca trecută un mare „soan-
Nr. 126—1896 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
&1K. Preotul gr. cat. a vestit în biserică
poporului, oă séra să ilumineze. (Din ce
eausă nu spun numitele foi). După amé(]í primarul încă a provocat pe Maghiar! să
ilumineze. P© la 8 óre s’aucji un mare sgo-
DOt spre biserioa gr. cat., de unde veniau
Bomânii cu faole şi cu musică conduşi de
idvooatul Dragoşiu44. Poporul striga *tră- iéscá împăratul14 şi câuta „Deştâptă-te Ro-
tuânetf. îndată se iviră gendarmi şi husari Oălări în urma „bandei sălbatioe11, ca la
t&s de nevoiâ s’o huiduóscá, In urma acósta
«Ivooaţii Nilvan şi Dragoşiu şi preotul gr.
ttt. au fost daţi judecăţii. Oă da ce şi
pentru ce foiie ungurescl tac înfundate. —
Din Elisabetopole se scrie de-asemenea
Burniţelor cliare, că două stóguri ungurescl
|q fost „infamate44. învăţătorul român Si-
işoreanu a fost arestat, bănuit, că el ar fi
ntorul moral ai „faptei44 dimpreună ou
irotopopul Câmpian, care încă e amenin-
at cu arestare — Batâ-i bruma milenari,
iá invenţioşi mai sunt!
Contra mileniului. Din Nyiregyhaza
i-se depeşăză lui „P. Ll.tt, oă în 16 c. s’a
Scut o arătare oficiosă la comitat despre
mele agitări contra mileniului. In arătare
№ spune, că mai ales preoţii rom. cat. şi
j, cat. din cercul Nagy-Kallo agită con- ra esposiţiei milenare şi reţin pe credin-
joşii lor de-a merge la Budapesta. Decă
îs va fi şi scésta o minciună încornu-
Ită?!—o—
„Nouă foia valahă14. Sub titlul acesta
(Kolozsvár44, fóia guvernamentală, publioă
rmâtorea telegramă, ce i-se trimite din
Ibi’u: „Elementele nemulţămite ale „co-
oitetului naţional44 valah, au de gând să
nfiinţeze un nou di ar de (ji, care ar urma
lirecţiâ contrară „Tribunei14. Spre scopul
pesta câţi-va dintre ei au umblat
in urmă în BucurescI, ca acolo să câştige
urnele necesare pentru editarea foii. Per-
r&eţările nu sunt încă finite, şi astfel nu
e póte sci, ce resultat va avé misiunea
ir acolo44 — O fi, o fi! Duhurile rele pe
tttlţl i-au dus în ispită şi póte că vom
jauge să vedem şi acest caraghioslîc.
Misiunea nnui Maghiar la Bucurescî.
’oile de dincolo spun, oă alaltăerl a sosit
I Bucurescî, mergând dela Budapesta,
rinţul de Odelscalchi, care a descins
r otelul Bristol. Se crede, că prinţul
láelscalohi a mers la BucurescI având de
ideplinit o misiune, cu care a fost însăr-
l'nat de guvernul unguresc. El a fost la
Raţiunea austro-ungară, unde a stat mai
line de trei óre.
Mare întrunire la Iaşi. Partidul con- irvator din România va ţină Duminecă
l Iaşi o mare întrunire. Din Bucuresol
or pleca dd. Lascar Oatargiu, Tache Io-
Bscu, G. Panu şi alţii.— o—
0 mare nenorocire s’a întâmplat alal-
ierî séra pe drumul de fier funioular, care
bulă între citadelă şi cheiul Dunărei la
adapesta. In oupeul, care uroa în sus, se
& singur secretarul de curte Trileszky. In
ipeul, care se scoboria în jos, vre-o 30 de
iriştî, cari fuseseră la serata, ce s’a dati palatul ministrului-preşedinte din Buda.
in causa greutăţii neegale, nu s’au pu-l aplioa opritorile, şi cele două cupee
iu isbit c’o uriaşă putere de păre-
i gărilor. Lui Prileszky i-s’au frânt Déndoué pioiórele. Intre greu răniţi
it: Dr. Rorovitz colaborator la „Daily ironiole*4, Valero, colaborator la „Secolou
ia Milan, Shibstadt Amandus, cjiarist din
Siristiania, Clerici şi Gustav Chicei cji&rist,
io Milan, şi alţii.—o—
Unde nu le trebue conducétorí de
ittricule ? Locuitorii comunei Soimuş din
Uitatul Heveş s’au îndreptat cu o ru
fe cătră comisiunea administrativă a co-
itatului ca să elibereze comuna de ma-
8 dări, ce trebue să le plătescă pentru
íduoétorii de matricule. Comisiunea ad- mistrativă a comitatului, după oum scrie
ik ungurescă „Alkotmány14,, în 15 1. c.
şi-a ţinut şedinţa ordinară lunară, în oare
s’a hotărît, că oererea Şoimuşenilor va fi aşternută ministrului de interne.
— o—
Lăcuste în România. Din Tulcea se vestesce, că cjilele acestea au că(}ut prin împrejurimile oraşului nisoe stoluri de lă
custe, cari ameninţă să se întindă şi în alte părţi ale ţării. Tote măsurile luate de
administraţie sunt apr6pe imposibile faţă cu teribilul flagel.
•—o—Catastrofă pe mare. Din Londra se
telegrafeză, că vaporul rDrummond Castleu
s’a ciocnit în drumul său dela oraşul Fok spre Plymouth c’un alt vapor. Dintre 250
persone, cari se aflau pe vaporul „Drum-
mond Castle44 numai 3 au putut fi mântuiţi, oeilalţî toţi şi-au aflat m6rtea în valu
rile mării.— o—
Interzicerea importului de rîmători Ministrul austriac de interne a dat ordin,
ca să se interzică importul de rîmătorl în
Austria din comitatele Agram, Belovar,
Criş, Poşega, Sirmiu şi Verocze din causa
epidemiei de porci, ce bântue în acele părţi.
Etate frumosă. In comuna Bătania
a murit alaltăerl un ţăran român, cu nu
mele Ilie Dej an, în etate de 102 ani. El
lasă după sine o avere de 28.000 fl.
Programa esamenelor dela şcolele medii şi superióre gr. or. române din Braşov dela
finea anului şcolastic 1895—96. In 13, 14 şi 15 Iuniu v. va fi esamenul oral de ma
turitate la şcola oomercială. In 17 şi 18
Iunie v. va fi esamenul oral de maturitate
la gimnasiu. La esamenele de maturitate
nu pot lua parte şoolarii; pentru publicul
mare ele sunt desohise. Esamenele publice
de înoheiere : a) la gimnasiu, Vineri, în 21
Iunie v. dela órele 7%—8 clasa VII latina,
profesosul P. Budiu; 8—8l/2 cl. V II fisica,
prof. L. Nastasi; 8y2—9 cl. VI istoria, prof.
V. Goldiş; 9—9Y2 cl. VI elina, prof. P.
Budiu; 9ya—10 cl. V matematica, prof. P. Dima; 10—l iy 2 ol. V maghiara, Dr. I.
Bunea; 10y2—11 ol. IV religiunea, prof.
D. Făgărăşan; 11—131/2 cl. IV româna,
prof. Dr. Ios. Blaga; l i y 2—12 declama-
ţiune. Órele 2y2—3 cl. III latina, prof. V. Goldiş; 3—3y2 ol. I i i germâna, prof. Dr.
I. Bunea; 31/2—4 ol. II aritmetioa, Ip.
IlasievicI; 3—4y2 ol. II maghiara; prof.
D. Făgărăşan; 4y2—5 ol. I româna, prof.
I. Popea; 5—-5y2 ol. I geografia, prof. Pomp. Dan. b) La şc01a comercială şi reală,
Sâmbătă, în 22 Iunie v. Órele 71/2—8 ol.
II com., cunoscinţe de drept, prof. I. So-
oaciu; 8—8l/2 ol. II com., francesa, prof.
A. Vlaicu; 8y.2—9 ol. I com., principii
comerc., prof. I. C. Panţu; 9—dl/2 cl. I
oom., aritmetioa comerc., prof.I. O. Panţu;
9l/2 —10 cl. IV reală, româna, prof. I. B.
Boiu; 10 —10y2 cl. IV reală, chemi a, prof,
A. Vlaicu; 10y2—11 ol. III reală, germâna,
prof. I. B. Boiu; 11—11 y2 ol. I I I reală,
istoria, prof. Pomp. Dan. Őrele 2y2—3 cl.II reală, geometria, prof. Ios. Maxim;
3—3y2 ol. II reală, istoria naturală, prof. G. Chelariu; Bi/2—4 cl. I reală, geografia,
profj P. Dan ; 4-4% cl. I reală, aritme
tica, prof. G. Chelariu.
Nota . Esamenele (afară de cel de gimnastică) se ţin în sala festivă a gim- nasiului.
Tot Sâmbătă în 22 Iunie v. se va
ţinâ şi esamenul de gimnastică ou toţi şoolarii la 5 óre p. m. în sala de gimnas
tică. Sâmbătă, în 29 Iunie v. (cjiua sfin
ţilor apostoli Petru şi Pavel), după servi-
oiul divin, la care vor participa toţi şoo
larii, se va încheia în mod solemn anul
şcolastic 1895/96 distribuindu-se premiile
în sala oea mare a institutului. La încheierea anului şcol. fiă-care şcolar va primi
testimoniu şcol. şi un esemplar din programa şcolară. La esamenele acestea precum şi la festivitatea de încheiere a anului
şcolastio să în vită cu totă stima părinţii şcolarilor, amicii şi binevoitorii acestor
şcole.Braşov , în 5 Iunie v.
Direcţiunea.
Cronică din Paris.Paris, 16 Iunie.
Un anarchist. O grupă conpusă din
5 pers6ne discuta erl séra cătră 9 ore la
colţul stradelor Gérard şi Moulin — de
Près despre explosia bombei de pe Boule-
vardul Haussmann se comenta atentatul ca anarchist; fiă-care era indignat, când sosi
un individ oare se amesteca în conversaţie.— Eu strigă el, găsesa oă are dreptate.
N’ar trebui numai o bombă pusă dérâ 100
în fiă-oare 4*» pentru a terorisa pe acaparatori. Cine-va voi să-i facă observaţie
noului venit, că o bombă nu era un argu
ment, şi oă lovesce în general omenii, care
nu aveau de loc a face ou organisaţia so
cială. — Sunteţi toţi nisce laşi şi inbeciii,
strigă atunci necunoscutul, a-ţi merita să
fiţi sfărîmaţl în bucăţele, şi înoepù a face apologia propagandei prin fapt. Pe urmă
l’a rugat să tacă, séu se se retragă, el
strigă insă de mai multe-orl : „trăăscă anar-
ohia, morte burgezimii şi poliţiei. Toţi
veţt fi aruncaţi în aer mă însărcinez eu.
Lumea să îndesi din ce în ce mai
mult în aoest timp. Decă cineva mă va
atinge, oontinua eJ, îl voiü omorî ca pe
un oâne. Atâta a trebuit, pentru-ca mulţi
mea să se înfurieze. — La morte anar- chistul ! să aucj'a din tôte părţile, necunos
cutul fù numai decât încunjurat şi lupta
începù. Anarchistul fù imediat trântit la
pămănt, şi lovit ou mânile şi piciôrele. Nar
fi scăpat cu viâţa, décâ n’ar fi intervenit
Armant Lilmann stenograf la camera depu
taţilor. Ei parveni, nu fără greutate a asi
gura mulţimea, oă culpabilul aparţinea
iustiţiei.
Ajutat de câte-va persone sculâ pe necunoscut plin de sânge, şi coutusionat
forte grav. Anarchistul fù condus la oomi-
sariatul de poliţiă, unde i-se fàoù interoga
toriul. El declara magistratului, că se nu-
mesoe Alphonse Bargot, în verstă de 38
de ani, domiciliat pe strada Traversière,
însă a refusât a da alte esplicaţiunl.
— Am spus oea ce gândesc ! a răs
puns el magistratului. Refus de a răspunde întrebărilor poliţaiului.
Faţă ou atitudinea prisonierului comi
sarul nu a însistat mai mult, ci după ce a
fost legat la răni, l’a arestat.*
Dramă de familie. O curiôsà dramă
de familie s’a desfăşurat erl sără în
strada Mazarine. Un tînăr de 24 ani, anu
me Gaston de Fommersault, a tras ou re
volverul asupră tatălui seu. Glonţul a în-
trat în cap, de unde încă pănă aoum n’a
fost scos. Căuşele acestei tentative de
omor; snut din cele mai obscure. Rănitul
Joseph de Fommersault era în vârstă de 54
de ani şi antiquar de profesiuue. De câte
va lungi devenise de o estremă iritaţiune,
şi căuta necontenit cérta cu fiiul său, care
suferea • de o gravă laryngită. — Eri sérà
între 9 ore, pe când tînărul era culcat pe
patul său, tatăl lui întră în odae, avênd în
mână un sveşnio greu de aramă. Atitudi
nea şi ameninţările bătrânului, spsriară pe Gaston, care luând un revolver a tras foc
asupra tatălui său. Rănitul a fost transportat
la spitalul Charité.
Gaston de Fommersault după-ce a
fost întrebat de comisarul de poliţiă a fost dus la acelaşi spital luându-se în vedere
starea sănătăţii lui, şi însemnat ca să fiă la disposiţiunea justiţiei.
Un nou resboiu.Soiri din Calcuta anunţă, că consiliul
de miniştri din Nepal a ooiDunicat guver
nului lui Dalai-Lama din Lhassa o decla
raţie de răsboifl.Ambele state, regatul Nepal din Nor
dul Indiei britanice, Tibet, marele stat preo
ţesc din sud-vestul imperiului chine*, fac parte din ţerile cele mai puţin cunoscute.
Se soie însă, oă regatul Nepal e ou mult superior adversarului său în inteligenţă,
putere armată şi mijl6oe pecuniare, aşa că resultatul răsboiului nu va pute fi decât
defavorabil pentru Tibet şi va ave, pote, drept consecinţă desohiderea acestei ţări
mister’ose, în a cărei capitală, Lhasse, n’a
mai călcat de cinoi-cjecl de ani un European.
Singurele ţări ou cari Tibetul are re- laţiuni, sunt provinciile chinese Kansn,
Setcîvan şi fegatul Nepal. Relaţiuuile aces
tea sunt insă numai superficiale şi se măr*
gineso la neoesităţile pur oomerciale; de-
altmintrelea ambele state se privesc cu ne- înoredere.
Deja de mai multe ori îndrăsnâla şi rapacitatea autorităţilor tibetane a provo
cat conflicte cu ţâra vecină, care după
aplanarea ultimului diferend câştiga drep
tul de a crea în capitala duşmană o mare
casă de comerciu pentru negustorii şi meşteşugarii săi. Aoăstă oasă, pusă sub pa4*
unui fel de jurisdicţii consulare din Lhassa,
a fost distrusă şi prădată acum, cu aproba
rea guvernului, de cătră Tibetanl, er pro
prietarii ei au fost maltrataţi şi ucişi.
O asemenea călcare a dreptului de
ospitalitate s’a mai produs în 1883, şi nu
mai intervenţia comună a guvernului en« gles şi a celui din Peking a împiedecat
pe Maharadşa din Nepal de-a întreprinde un résboiü contra Tibetului. Acum guver
nul chinez e prea ocupat cu propriile sale
afaceri pentru a se ocupa cu daraverile al
tora, pe lângă că residentul engles din
Khatmandu, capitala statului Nepal, nici
nu are puterea de a-se opune la planurile
acestui aşa c|is vasal al reginei Angliei.
Intr’adevăr, de când primul diplomat en
gles a pus piciorul la Khatmandu, guver*
nul indian nu şi-a putut consolida situaţia
în acăstă ţâră muntósá: nici aoum residen-
tulj care formâză împreună cu medioul le-
gâţiunii şi un ministru engles în serviciul
domnitorului, íntréga colonie europenă din
Nepal, nu $re voie să tróoá peste graniţa
trasă în jurul locuinţei sale, pici aoum nu
se póte amesteoa în afacerile Statului şi
trebue să sa márginéscá la supravegherea
exportului comercial în Indii.
In împrejurările acestea vom avé in
teresantul spectacol de a vedé mândrul
popor Ghorka, care formâză rassa predo
minantă în statul Nepal, eşind din reserva
de pănă acum şi íntreprincjénd un résboiü,
al oărui resultat va ave o influenţă deci
sivă asupra sórtei Asiei de mijloc.
învingerea Tibetului se póte prevede
aprópe ou siguranţă. După părerea tuturor
cunoscătorilor, afară de Afghani nu esistă
în Asia un popor mai răsboinic, deoât
aceşti Ghorka, pe oari nici trupele euro
penesc! ale companiei din India nu i-au pu
tut bate.
NECROLOG. Subscrişii cu inima frântă de durere facem cunoscut rudeniilor şi
cunoscuţilor, că iubita n6stră soţiă, mamă,
fiică, soră şi oumnată Carolina Cheţianu
măritată Graur astă4i la 8 ore diminât»
în anul al 37-lea al etăţei şi 18-lea al fericitei sale căsătorii şi-a dat sufletul în
mânile creatorului. Rămăşiţele pămentesol
Joi în 18 1. c. la 11 ore a. m. s’au aşa-
4at spre odihnă eternă în cimiterul gr.
cat. din loc. Sidriaşul-mare, 16 Iunie 1896.
Zacheifi Graur paroch gr. cat., ca soţ \
Victoria şi Aurelia, oa fiice; Simeon Che
ţianu paroch gr. cat., ca tată; Juliana, Augustin, Ambrosiu, Petru, Maria şi Si
meon Cheţianu, fraţi şi surori; Teodor MateiQ, Alesandru Mera, Virgina Pop, Cor
nelia Densuşianu, cumnaţi şi cumnate.
DIVERSE.Oraşul New-York. S’a adus aoum de
eurend o lege, oă dela 1 Ianuar 1898 la
oraşul New-York să se mai aneoseze şi urtnâ- t6re!e oraşe: Brooklye, Long, Island, City,
New-town, Flushing, Jamaica, Hempstead şi
o parte din State Island. Cu aceste oraşe la
olaltă New-Yorkul va ave ou 3 milidne
de locuitori mai mulţi, 1100 biserici şi 90 oficii poştale principale. Marele oraş New-
York va mai avea 37,000 de prăvălii, 130,000 case, parcuri în estensiune de 600 jugăre,
strade de 900 mile englese, 1100 mile oăi
ferate şi 350 şcole medii.
Proprietar: Dr. Aupel BRupeşiaiiii.Redactor responsabil Gregoriu SHaiox".
Pag 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 126— 1896.
Cursul la bursa din Viena. Renta de argint austr................... 101.45
Din 18 Iunie 1896. Renta de aur austr....................... 122.80
Beata ung. de aur 4% . . . . 122.70 Losuri din 860 144.75
Renta de cor6ne ung. 4°/0 • •' • 98.90 Acţii de ale Băncei austro-ungară. 967—
Impr. căii. fer. ung. în aur 472% • 124.- Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 378.—
Irapr. căii. ier. ung. în argint 4l/2% 101.— Aoţii de-ale Băncei austr. de credit. 348 80
Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 121.80 Э.БЗ1/*
Bonuri rurale ungare 4% • • • 96.90 Mărci imperiale germane . . . 58.80
Bonurî rurala croate-slavone. . . 96.75 London v is t a ............................ 119.90
Itnprum. ung. cu premii . . . . 150.25 Paris v ia t a ................................ 47.627,
Losuri pentru reg. Tisei şi Segedin. 138.— Rente de cor6ne austr. 4%* • • 101.15
Renta de hârtie austr. . . . . 101.45 44.55
Cursul pieţei Braşov.Din 19 Iunie 1896.
Bancnote rom. Camp. 9.46 Vend. 9.49
Argint român. Cump. 9.40 Vend. 9.46
Napoleon-d’ori Сишр. 9.49 Vend. 9.62
Galbeni Camp. 5.60 Vend. 5.65
Ruble rusesc! Cump. 126.50 Vend. —
Mărci germane Cump. 58.40 Vend. —
Lire turcesc! Cump. 10 60 Vend. — .—
Scris. fonc. Albina 6°/0 100.75 Vend. 101.75
Anunciuri(inserţiuni şi reclame)
Suntu a se adresa subscris! administratiuni. In caşul pu
blicării unui anunciu mai mul
de odată se face scădenten care cresce cu cât publicare! se face mai de muite-orl.
Admiaistr. «Gazeta Trans
Calitate su p e r io ră .
Chocolada Thiess k Seidels’afiă în tote magaziile de specerei cu preţurile fabricei, fia-care pachet şi
envelopă este prove ut cu firma n6stră.
• r l
В
oВД
N u tr ito r şi uşor de m is tu it.
M ersul trenurilorpe liniile orientale ale căii ferate de stat r. n. valabil din I M aiu 1896.
B u d a p e s t a — P r e d e a l
Trende
person.
10 —
8.B0 11.21 1.833.42 3.584 385 205.43
Tren
aceel.
8.05
2.154165.48
6.32 7.16
8.07
8.34
8.49 9.06
10.12 10.42 11.01 11 09
11.31
11.48
12.05 12.33 12.47 1.181.34 2.132.32 3 04
3.40 4,03
34j
7.087.157.438.18
9.079.B7
10.37Tr. prs.
'11.10 11.27 12 30 12.57 109 1 16
Trenă
mixt.
Trende
pers6n.]
Tren
accel.
6.10
Trjxpr.11.4011.55
1.001.02
i1.39
2 06!2 27
3 30
6 12
6.41 7.16
3.554.40
5.10
12 OU
8.00
1.222.193.32 3.515.136.14
7.32
8.218.40
9.091040 11.25 1149 11.59 12.29
12,55
1 BOI 2.08 2.27 3.11 3.313 46 4.084 45
5 27
6 12 7.50
837
9.079.40
8.05
5.45
У.02 U 33
1.48 2.06 3.03 3.45 4 06 4.53 5.32
6.24
6 59
2 00
9.15
11.1912.47
2.112.182.50 3.26
4.174.50
5 552.17 2 52 4 45
5 39 6.086 19 6.57 7.30
4.16
5.07! 10.25
5.14 5.59
6.291125
%!? p
o c-r
a Cjts e
CZ) P
S' m9> Ф
11.— 12.26
1 11
8 30
6 40 7.30 8.00
10.05Si na >
6.116.27
7.27 7.50
8.178.33
8.38
9 09
9.42 9.44! 9.59
10 22
10.51 11.12
12.26
12.58
1.151.34 2.092 19
3 01
3.31
pl.
Iso?
pl
Viena . . .
B u d a p e s t aSzobok P. Ladâny.
\ Oradea-mare
У
sos.pi.
sos.p'1.
У
S04. I
pl. I
Mezo Telegd Rev . . .Bratca . .
Ciucia . .В -Huiedin
Ghârbău .
Cluşiu . .
Apahida
Ghiriş . .Cucerdea .Uioara . . Vinţul de susAiud . .
Teiuş
Creciunel .Biaşiu . .Micăsasa .
Copşa-mică
Mediaş . . Elisabetopol Sighişora . Haşfalăa .
Homorod .
Agoştonfalva
Ap a ţa
9.30
У FeldioraSOS. 1 pl. } Braşov .
i Timiş .
P r e d e a lsos. Bucuresci
ROS.Л
1{pl-Isos.
plsos.
{ pl- Isos.
pl.sos.
Г pl. boş.
îPi.
Tren Trend Tren Tren Trenu
pers6n. m ixtă accel. accel. pers6n.
1.55 155 7.20 6.20
7.- 7,40 1.50 8.10
3 37 5.31 11.44 4.281.19 3.56 10.03 2.17
11.04 2.37 8.43 11.3210.44 8.00 2.31 8.38 11.1710.07 7 10* 2 01 8.11 10.429.30 6.13 1.34 7.46 10.089.10 5.38 9.50
8.32 6 49 12.52 7.08 9.197.54 4.59 12,20 6.39 *8.37
6.54 3.185.23
7.37
6 13 2 23 11.01 7.-
u> 5.24 10 45tr.pers.
~4Л?5 6.45
'5.02 4.03 6.27
Tr. expr, 3.37 9.23 2.55 5.12+Э ■+=> 3.06 8.49 2.25 4.33
h ci g- 2.49 2.08 4.27
Й D 2.418.23
2.00 4.20PQ W 2.17 1.38 3.59
3.36 1.55 8.06 1.17 3.383.18 1.29 7.59 12 57 .-.06
12.55 12.32 2.402.48 12.40 7 30 l i .59 2.26
12.01 7.09 11.28 1.54
2.15 11.41 6 56 11.10 1.352 12 11.14 6 54 11.05 1.01
10.55 6.41 10.48 12.451.40 10.21 6 20 10 18 12.16
1.06 9.42 5 53 9 43 11.3312.52 9.12 5.32 9.19 11.16
11.54 7.45 4 27 7.38 10.037.02 3.53 7.22 9.25
I U I 6.36 3.37 6.481 9.01
6.58 3 16 6 33 8.28
10.10 5.08 2.45 5.67 7.48
10 05 5.20 2.18! 9.089.39 4.14 142 5.20
Л 1 A8.28
9.12 3.32 1.124.14:
3.32 8.015 35 9.15 8.35 3.15
€* Si i г I s й — T и p d a
trenude
person.
trenu
m ixtă
7 33 11 - 7.53! 11.20
trenu
mixtă
5.-5-20
trenu.de
person,
10.2110.41 T Ghiriş
Turda
trenude
person
5.054.45
trenă
m ixtă
10.3010.10
trenă
m ixtă person
3.203.00
9.1Л8.52
€ o p ş a - » iic ă — § ib i i u — A v r ig i i — F ăgărasutrenu
de
person.
Trenmixt
trenăde
person.
trenă
m ixtă
trenă
m ixtă
2.20 4 45 11.55 7.10IPi. flopşa mica SO?’.
3.57 6.35 1.25 8.50 3 13i Ocna . .4.19 701 1.48 9.15 339; ■sos. \42îhiî n / p’.
4.34 2.05 t j pl. J 1 OII. ll • • 1 sos.
6.16 3.58 ! A Trig . .
8.42 6.35i ! v 1
sos. Făgăraş pb
9.348.11
7.447.29
6.02
3.28
Trenmixt
trenăde
person
3.05
1 27
12 57
6.25
5.07
4 40
trenii
12.35
11.
10.3(851
7,
i n i e r i a (P i 8 к i) — I I и n e d o г a
trenă
m ixtă
trenă
m ixtă
trenă
m ixtă
trenă
m ixtă
6.156.387.13
11.35 11.54 12 20
4.254.485.23
10.2810.4611.12
Simeria . Cern a. . Himedora
trenă
m ixtă
4.504.344.10
trenă
m ixtă
10.2510.059.38
trenă I trenii
m ixtă minţi
3.102.542.30
8.348.7.451
m и * t itrenă
m ixtă
trenă
m ixtă
trenă
m ixtă
trenă
m ixtă
trenu
mixtă
trenii
miîtt
8.35!
10 28j
4.55!
6.36
4 30;
5.491 I$
Braşov .
Zerneşti.
7.44
6.20
1.29
12.051
831
7
. ' V I u r e ş - J L i i d o #
Cucerdea — ©şorlteiu — l&eglt.-săsesc.
Trenă Trenă de
mixtu person.
Trenăde
person.
Trenăde
person
2.30 8.10 3.11 j 10.593 19 8.51 З.52! 11.404 12 9.37 4.37; 12.26
5.12 10.27 5.26! 1.14
5.40 10.42 5.361
7.14 12.16 7.li|
pl.
SOS.
pl.
sos.
Trenude
person.
Тгепйde
person.
Тгепйde
person.
,,,Trenu
mixta
Cucerdea . . SOS. Л 7.45 2.36 8.31 12.42Ludoşft. . 7.02 1.58 7.38 9.59Cipău . . . 6.28 1.19 6.55 11.01
/ Pl* 5.34 12.25 5.50 9.54Oşorheiu . • \ SOS. 9.20 5.04 9 35
Ilegh.-săs.. . pl. 7.54 3.30'j 8:05
4.-5 03
6 487 388 339 07
g 9.10 1.10.28
Î12 41 « 1.54 I 3.02
4.205.35
341 9.69; ş- 4 55
5 § aоб O
Mureş-Ludoş . . .Z a и .........................Ţagii-Budatelicii . . St. Mihaiu de câmpieL e o i t ţ a ......................
Ş.-M&ghiăruş .
6.465.49
7.216.24
<S
6 =
4.50 3 44 2.48 2.01 1.16
A r a «I -- T i M i w o r a
6.20 11.25 5. I ! ** ii Aradâ • • ж # ^ i Ю.4В 3.44 10.Ы7.08 12.15 6.14, ! :! Vinga • •
11 ; 9.42 3.0110.il
8.01 l.lOi 7.39! ;| Timişora • • • 1 ] 8.20 2.— 9.,1(12.47 12 27| 5.10 ^ || Segedin . . . . • • ^ ! 6 05 2.80 10 05 2.15
S i b i l и — C i s n ă d i e . S ig f i i i io r a - O d o r foeiu - secuesc.
trenii trenă j trenă ttenă trenă trenă trenă trenimix^ mixtă i,1 i mixtă m ixtă m ixtă m ixtă ! mixiu mişti
5.30 2.151 pl. Hibiiu . SOS.j 7.10 9.20) 3 22 11.08! Sighişora . . . 9.51 5.35.42 2.27IJ „ Selemberlv „ 6.57 9 07 3.54 11.48 Haşfaleu . . . 9.02 4.56.06 2.51 j| „ Cisnădie p!.| 6.36 8.41> ! 6.20 1.591 Odoriuvni-secuese. 7.15 3,-
N o t a : 6rele înserauate în stânga
însemneză drele de copte.
staţiunilor sunt a se ceti de sus îa jos, cele însemnate în drepta de jos în sus. — Nu oierii încuadraţi cu linii mai uegri
Tipografia A. Mureşianu, Brasov.
A