luminiț rîpeanu - ccdph.ro · pdf filedefinitivare și titularizare ... proba practică...

Ghid pentru pregătirea examenelor de

definitivare și titularizare

în învățământ la

disciplina informatică

2016

Lica Daniela Elena

Lincan Iulia Monica

Nastase Luminita Gabriela

Pascu Olivia Catalina

Patrascu Dorelia

Popa Mirela Luminita

Vasai-Pasarica Cristian

Lica Daniela Elena

Lincan Iulia Monica

Nastase Luminita Gabriela

Pascu Olivia Catalina

Patrascu Dorelia

Popa Mirela Luminita

Vasai-Pasarica Cristian

Luminița RÎPEANU (coordonator)

Andreescu Irene Georgiana

Dicu Loredana Cristina

Dragomirescu Cristina Laurenția

Drăghici Simona

Duță Dora Laura

Georgescu Alice Camelia

Greceanu Daciana Mihaela

Ionescu Daniela

Lica Daniela Elena

Lincan Iulia Monica

Mircea Liliana

Năstase Luminița Gabriela

Pascu Olivia Cătălina

Pătrașcu Dorelia

Popa Mirela Luminița

Văsîi-Păsărică Cristian

coordonator Rîpeanu Luminița

Andreescu Irene Georgiana

Dicu Loredana Cristina

Dragomirescu Cristina Laurenția

Drăghici Simona

Duță Dora Laura

Georgescu Alice Camelia

Greceanu Daciana Mihaela

Ionescu Daniela

Lica Daniela Elena

Lincan Iulia Monica

Mircea Liliana

Năstase Luminița Gabriela

Pascu Olivia Cătălina

Pătrașcu Dorelia

Popa Mirela Luminița

Văsîi-Păsărică Cristian

Ghid pentru pregătirea

examenelor de definitivare și titularizare

în învățământ la

disciplina informatică

Ghid pentru pregătirea examenelor de definitivare și titularizare în învățământ la disciplina informatică

2

Autori: Inspector Școlar Luminița RÎPEANU (coordonator) – Inspectoratul Școlar Județean

Prahova Irene Georgiana ANDREESCU – Colegiul Economic ”Virgil Madgearu”, Municipiul Ploiești

Loredana Cristina DICU – Colegiul Național ”Mihai Viteazul”, Municipiul Ploiești

Cristina Laurenția DRAGOMIRESCU – Colegiul Național ”Mihai Viteazul”, Municipiul

Ploiești

Simona DRĂGHICI – Colegiul Tehnic ”Toma Socolescu”, Municipiul Ploiești

Dora Laura DUȚĂ – Colegiul ”Spiru Haret”, Municipiul Ploiești

Alice Camelia GEORGESCU – Colegiul Național ”Mihai Viteazul”, Municipiul Ploiești

Daciana Mihaela GRECEANU – Liceul tehnologic ”Ludovic Mrazek”, Municipiul Ploiești

Daniela IONESCU – Colegiul Național ”Jean Monnet”, Municipiul Ploiești

Daniela Elena LICA – Colegiul Național ”Ion Luca Caragiale”, Municipiul Ploiești

Iulia Monica LINCAN – Colegiul Național ”Mihai Viteazul”, Municipiul Ploiești

Liliana MIRCEA – Colegiul Național ”Ion Luca Caragiale”, Municipiul Ploiești

Luminița Gabriela NĂSTASE – Colegiul Național ”Nichita Stănescu”, Municipiul Ploiești

Olivia Cătălina PASCU – Colegiul Național ”Nichita Stănescu”, Municipiul Ploiești

Dorelia PĂTRAȘCU – Colegiul Tehnic ”Lazăr Edeleanu”, Municipiul Ploiești

Mirela Luminița POPA – Colegiul ”Spiru Haret”, Municipiul Ploiești

Cristian VĂSÎI-PĂSĂRICĂ – Colegiul Tehnic ”Elie Radu”, Municipiul Ploiești

Publicație oferită exclusiv în format digital, gratuit

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Ghid pentru pregătirea examenelor de definitivare și titularizare în învățământ la disciplina informatică

Luminița Rîpeanu, Irene Georgiana Andreescu, Loredana Cristina Dicu, Cristina Laurenția Dragomirescu, …. – Ploiești: Editura Casei Corpului Didactic Prahova, 2016 ISBN 978-606-8752-35-8


3

Cuprins Prefață ..............................................................................................................................................................5 Concurs pentru ocuparea posturilor didactice / catedrelor declarate vacante / rezervate în unităţile

din învăţământul preuniversitar Prahova .........................................................................................................7 Proba practică la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ........................................ 8

Proba practică la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Varianta 1_2012

...................................................................................................................................................... 8

Proba practică la INFORMATICĂ ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Varianta 2_2012

.................................................................................................................................................... 10


.................................................................................................................................................... 12


.................................................................................................................................................... 14


.................................................................................................................................................... 17


.................................................................................................................................................... 18


.................................................................................................................................................... 20

Proba practică la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Model 1_2016 22

Proba practică la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Model 2_2016 . 24 Indicații și sugestii de rezolvare – Proba practică la ...................................................................... 26

INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI .................................................................. 26

Varianta 1_2012 ....................................................................................................................... 26

Varianta 2_2012 ....................................................................................................................... 33 Varianta 1_2013 ....................................................................................................................... 40

Varianta 2_2013 ....................................................................................................................... 45 Varianta 1_2014 ....................................................................................................................... 53 Varianta 2_2014 ....................................................................................................................... 61

Varianta 1_2015 ....................................................................................................................... 68 Varianta 2_2015 ....................................................................................................................... 80

Model varianta 1_2016 ............................................................................................................ 91 Model varianta 2_2016 .......................................................................................................... 100

Proba scrisă la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ........................................................109

Proba scrisă la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Varianta 3_2015

.................................................................................................................................................. 109 Subiect ................................................................................................................................. 109

Barem de evaluare și notare .............................................................................................. 112 Indicații și sugestii de rezolvare ........................................................................................ 114

Proba scrisă la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Model 1_2016 ... 120 Subiect ................................................................................................................................. 120 Barem de evaluare și notare .............................................................................................. 122

Indicații și sugestii de rezolvare ........................................................................................ 124 Proba scrisă la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Model 2_2016 ... 130

Subiect ................................................................................................................................. 130 Barem de evaluare și notare .............................................................................................. 132


Subiect ................................................................................................................................. 137



4

Proba scrisă la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Model 4_2016 ... 147

Subiect ................................................................................................................................. 147 Barem de evaluare și notare .............................................................................................. 149 Indicații și sugestii de rezolvare ........................................................................................ 151

Examenul Național de Definitivare în învățământ .......................................................................................157 Proba scrisă la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ........................................ 158


.................................................................................................................................................. 158 Subiect ................................................................................................................................. 158 Barem de evaluare și notare .............................................................................................. 160 Indicații și sugestii de rezolvare ........................................................................................ 162

Proba scrisă la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Model 1_2016 ... 184 Subiect ................................................................................................................................. 184


Proba scrisă la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Model 2_2016 ... 195 Subiect ................................................................................................................................. 195 Barem de evaluare și notare .............................................................................................. 197





Indicații și sugestii de rezolvare ........................................................................................ 223 Anexe ...........................................................................................................................................................229

1. P R O G R A M A pentru examenul național de definitivare în învățământ disciplina de examen: Informatică si Tehnologia Informaţiei si a Comunicaţiilor _ OMECS 5558_2015 ..................................................................................................................................229


5

Prefață

Prezenta lucrare conţine rezolvările subiectelor date la examenele de

definitivare/titularizare în învățământ și modele de subiecte, cu barem și indicații de rezolvare,

adresându-se tuturor absolvenților de învățământ superior care au dreptul să participe la

Concursul pentru definitivare/ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate

în învățământul preuniversitar, în conformitate cu Metodologia privind mișcarea personalului

didactic din învățământul preuniversitar și Centralizatorul privind disciplinele de învățământ,

domeniile și specializările, precum și cu probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului

didactic din învățământul preuniversitar, în vigoare.

Lumea muncii s-a schimbat dramatic și va continua în acest sens. Pentru societate, individ

și piaţa muncii, aceste schimbări aduc noi oportunităţi și de asemenea provocări. În Europa,

importanța învățării pe durata vieții a fost accentuată: pentru a continua sa fim competitivi și să

menţinem gradul de angajare a forţei de muncă, avem nevoie să echipăm indivizii cu aptitudini

actualizate și relevante și să-i ajutam să-și dezvolte capacitatea de a face față acestei societăţi

informatizate.

Din punct de vedere social, civilizaţia a început o etapă nouă a dezvoltării sale,

transformându-se, datorită sistemelor de prelucrare a informaţiei, în societate informaţională.

Informatica este un suport puternic pentru abordări interdisciplinare, existând multiple

aplicații informatice folosite în studiul altor discipline. Informatica este una dintre materiile la care,

în mod tradițional, România este printre țările de top în Europa și în lume.

Ca și finalități, disciplina Informatică, contribuie la dezvoltarea gândirii logice și la formarea

unei gândiri algoritmice, a capacității de sistematizare, a lucrului în echipă. În domeniul Tehnologiei

Informaţiei şi a Comunicaţiilor avem ca finalități formarea deprinderilor practice de utilizare a

calculatorului pentru acumularea, păstrarea şi prelucrarea digitală a informaţiei și formarea

deprinderilor practice de utilizare a reţelelor şi de comunicare folosind reţelele de calculatoare şi a

serviciilor de reţea.

Informatica este un domeniu de cunoaștere vast, cu o dinamică aparte. Dezvoltarea

deprinderilor moderne de utilizator, adică pregătirea elevilor astfel încât să poată beneficia de

lumea calculatoarelor, respectiv să poată folosi posibilitățile asigurate de cultura informatică,

trebuie să stea în atenția profesorului de informatică, prin creativitatea, rigurozitatea şi competenţa

cu care acesta îşi construieşte demersul didactic.

Pentru realizarea acestui rol, profesorul de informatică trebuie să demonstreze o serie de

abilităţi şi competenţe pe plan profesional (al specialităţii), pe plan didactic şi social. Evaluarea

competenţelor unui candidat care doreşte să devină cadru didactic necesită urmărirea

interdependenţei acestor competenţe.

Societatea contemporană are așteptări ridicate de la profesori. Aceștia trebuie să fie experți

în disciplina de specialitate, ceea ce implică un nivel ridicat de calificare academică și actualizarea

continuă a cunoștințelor. În plus, profesorii trebuie să aibă competență pedagogică în vederea

formării unor capacități umane de înalt nivel, care să includă motivație pentru învățare, creativitate

și cooperare.

Educatorul contemporan trebuie să fie, deopotrivă, un depozitar și transmițător de

cunoștințe, dar și un modelator de suflete și rațiuni. Trecerea de la acumulare stearpă la eficiență

devine o cale a competenței bazată pe vechea realitate că educația se realizează cu și pentru

oameni.

Rolul cadrului didactic nu se rezumă la simpla transmitere a cunoștințelor, intervențiile sale

în cadrul lecțiilor având ca scop și organizarea mediului educativ, îndrumarea activității elevilor,

coordonarea utilizării resurselor disponibile, evaluarea și înregistrarea rezultatelor învățării.


6

Prin concursul de definitivare/ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din

învăţământul preuniversitar se vizează selectarea acelor candidaţi care, pe lângă o foarte bună

pregătire teoretică de specialitate, demonstrează şi abilităţi de construire a unui demers didactic

creativ, diferenţiat, adaptat specificului diferitelor forme de învăţământ, profiluri şi specializări.

În contextul contemporan, unui cadru didactic i se propune permanent redimensionarea

relației dintre achizițiile dobândite pe parcursul formării inițiale şi competențele generale şi

specifice solicitate de pragmatica procesului de învățământ.

Programa de concurs pentru definitivare în învățământ/ocuparea posturilor de profesor

pentru învățământul preuniversitar este concepută şi elaborată în acord cu prevederile

curriculumului programelor de formare inițială ofertate de instituțiile de învățământ specializate,

precum şi cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplinele

Informatică și Tehnologia Informației și a Comunicațiilor și cu programele pentru evaluările și

examenele naționale.

Programa pentru concursul național de definitivare/titularizare în învățământ vizează

evaluarea gradului de cunoaştere a conținuturilor ştiințifice fundamentale din domeniile amintite

mai sus, a tendințelor în evoluția disciplinelor, precum şi a capacității de aplicare a acestora în

proiectarea, derularea şi evaluarea activităților didactice, în acord cu paradigmele actuale ale

studierii acestor discipline

Coordonatorul colectivului redacțional și cadrele didactice care au contribuit la realizarea

acestei lucrări, își exprimă speranța că efortul și demersul lor le vor fi de folos atât cadrelor

didactice începătoare, cât și celor cu o mare experiență, dar și elevilor sau studenților care ar dori

să urmeze o carieră didactică.

Multă baftă!

Coordonatorul colectivului redacțional


7

Concurs pentru ocuparea posturilor didactice / catedrelor declarate vacante / rezervate în unităţile din învăţământul preuniversitar Prahova

Programa pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/

rezervate în învăţământul preuniversitar permite, prin structura sa, evaluarea competenţelor

candidaţilor din perspectiva cunoaşterii, aplicării creative a conţinuturilor ştiinţifice şi a utilizării

adecvate a noţiunilor de didactică a informaticii.

Proba de concurs vizează valorificarea şi corelarea achizițiilor din domeniul informaticii, al

pedagogiei cu cele din didactica specialității, competențele şi conținuturile din programă fiind

proiectate într-o viziune curriculară dinamică, sistemică, integratoare.

Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepției didactice și modalitățile concrete

prin care profesorul pune elevii în situații de învățare eficiente pentru a conduce la formarea

capacităților și competențelor prevăzute în programele școlare. Această orientare este cu atât mai

necesară acum, când flexibilitatea programelor școlare și existența manualelor alternative solicită

din partea profesorului efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului

claselor de elevi cu care lucrează.

Competenţele cadrului didactic de specialitate:

cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor;

aplicarea adecvată a principiilor specifice didacticii disciplinelor informatice;

aplicarea cunoştinţelor de metodica predării disciplinelor informatice;

utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;

capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor

didactice la conţinuturi;

capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi

multidisciplinar;

capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;

capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă/ specificului

dezvoltării intelectuale a colectivului de elevi;

capacitatea de a construi un climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu

scopul creşterii eficienţei rezultatelor activităţilor didactice.

Structura variantei de subiecte pentru concursul de ocupare a posturilor

didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în unităţile de învăţământ preuniversitar, din anul

2015, cuprinde trei părţi, fiecare valorând 30 puncte.

Subiectul I apreciază pregătirea ştiinţifică de specialitate, fiind structurat în două părți care

verifică achizițiile candidaților în domeniul Informaticii și Tehnologiei Informației și a Comunicațiilor.

Subiectul al II-lea constă rezolvarea unor probleme care solicită pregătire de specialitate

precum şi capacitate de sinteză şi prelucrare a cunoştinţelor de specialitate.

Subiectul al III-lea apreciază capacitatea de proiectare didactică a candidatului, solicitând

acestuia atât asocierea activităţilor de învăţare, metode, mijloace şi forma de organizare a

activităţii didactice pentru realizarea competenţelor specifice, cât şi forme de evaluare a realizării

competenţei specifice (itemi diferiţi şi alte forme de evaluare).

Proba scrisă, pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate

vacante/rezervate în unităţile de învăţământ preuniversitar din 2015, este mult mai elocventă în

ceea ce priveşte aprecierea pregătirii candidaţilor care optează pentru ocuparea unui post de

profesor de informatică/TIC și se apropie mai mult, ca structură și concepție, de variantele de teste

pentru definitivat.


8

Proba practică la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI


Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 1 punct din oficiu.

Timp de lucru: 60 de minute.

Toate documentele se vor salva în folder-ul titularizare, creat de fiecare candidat pe discul D:\.

SUBIECTUL I 3 PUNCTE Fie un vector ce conține maxim 100 de numere întregi. Să se realizeze un program, în

limbajul Pascal/C/C++, în care se va determina rearanjarea elementelor vectorului astfel încât toate valorile nule să se afle la sfârșitul vectorului. Pentru rearanjare se va folosi un subprogram cu doi parametri: V vectorul și n numărul de elemente din vector iar afișarea se va efectua în fișierul vector.txt, toate elementele vectorului pe o singură linie.

ExempluDacă se citesc de la tastatură:

n = 6 și vectorul = (12, 0, 0, -3, -8, 0)

SUBIECTUL II 2 PUNCTE Folosind Fox/Oracle să se creeze tabela REZULTATE cu structura: elev, clasa,

med_generala și să se introducă cel puțin 8 articole (un articol - un elev). Câmpul clasa conține un cod de la 1 la 9. Sunt mai mulți elevi într-o clasă și toți au nume diferite.

Cerințe: a. Să se afișeze media generală pe fiecare clasă; b. Sa se afișeze conținutul tabelei în ordine descrescătoare a mediilor, iar dacă mai mulți

elevi au aceeași medie, atunci aceștia vor fi afișați alfabetic. SUBIECTULIII 2 PUNCTE 1. Introduceți într-un fișier salvat cu numele dumneavoastră denumirea şi versiunea

sistemului de operare instalat pe calculatorul pe care susţineţi examenul. 2. Deschideți, apoi, fereastra aplicației Windows Explorer. În fereastra aplicației afișați

conținutul directorului rădăcină al hard-discului. Dezvoltați dosarul Windows. Ordonați conținutul alfabetic după tipul fișierelor.

3. Selectați blocul de fișiere executabile (tipul Aplication). 4. Cu ajutorul comenzii Captură Ecran (Print Screen) capturaţi imaginea ecranului

dumneavoastră care arată căutarea făcută şi introduceţi-o în a doua pagină a fişierului de la punctul 1.

SUBIECTULIV 1 PUNCT 1. În aplicația Excel să se creeze următorul tabel cu titlul Achiziții consumabile pe

trimestrul I.

Consumabile Ianuarie Februarie Martie Total Creioane 70 80 52 202 Dosare 15 50 23 88

Cheltuiala medie lunară 122,75

Carioci 40 25 16 81 Hârtie 30 50 40 120 Total 155 205 131 491

2.Să se calculeze, cu ajutorul formulelor, totalul pe consumabile și totalul pe luni. 3.Să se aplice o funcție pentru ”Cheltuiala medie lunară”, însemnând valorile pe fundal gri. 4.Să se creeze un grafic pe baza datelor din tabel iar în legendă se figureze lunile

trimestrului. 5.Să se insereze o linie nouă între penultima și ultima linie și o coloană nouă între

penultima și ultima coloană.

Se va scrie în fișierul vector.txt 12 -3 -8 0 0 0


9

6.Să se adauge un antet în care să se introducă numele dumneavoastră centrat, data examinării şi ora aliniate la stânga.

SUBIECTUL V 1 PUNCT 1. Căutați pe Internet site-urile a trei universități din țară precum și site-urile a trei

universități din Anglia. Scrieți adresele acestor site-uri într-un fișier Word și salvați fișierul cu numele internet.doc.

2. Alegeți site-ul uneia din universitățile din țară și notați în fișierul creat la punctul 1 care sunt facultățile/departamentele din cadrul acestei universități.

3. Imprimaţi un exemplar a paginii găsite la punctul 2 într-un fişier sub denumirea de universitate.prn.


10

Proba practică la INFORMATICĂ ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Varianta 2_2012




SUBIECTUL I 3 PUNCTE Fişierul numere.in conţine pe prima linie un număr natural n şi pe a doua linie n numere

naturale, separate prin câte un spaţiu. Să se realizeze un program Pascal/C/C++ care să rezolve următoarele cerinţe: a) să se calculeze numărul de cifre din care sunt alcătuite numerele palindrom din şir; b) să se ordoneze crescător numerele de 3 cifre din şir, celelalte valori rămânând pe

poziţiile iniţiale. Rezultatele se vor scrie pe ecran, pe câte o linie. Exemplu:

numere.in 6 23 545 2 468 1221 109

Pe ecran se afişează: 8 23 109 2 468 1221 545

Explicaţie: a) Numerele palindrom sunt cele care citite de la stânga la dreapta şi de la dreapta la stânga reprezintă aceeaşi valoare. Şirul dat are 3 numere palindrom: 545, 2 şi 1221. Numărul de cifre din care sunt alcătuite numerele este 8 (3+1+4).

SUBIECTUL II 2 PUNCTE Se consideră tabela FILME cu structura: nume_film, actor_princ, categorie, regizor. Cerinţe: a) folosind un SGBD, să se creeze tabela şi să se introducă 8 înregistrări; b) afişaţi numărul de filme care fac parte din categoria documentar; c) afişaţi filmele ordonate alfabetic după regizor; filmele aceluiaşi regizor se vor afişa, de

asemenea, în ordine alfabetică SUBIECTUL III 2 PUNCTE 1. În folderul titularizare, creați folderul PROBA căruia îi asociați o pictogramă sub formă

de glob pământesc și copiați în acesta cel mai mare şi cel mai mic fişier aflat în folderul My Documents.

2. Capturaţi imaginea ecranului care arată conţinutul folderului creat şi salvaţi imaginea cu numele minmax.jpg în folderul titilarizare de pe desktop.

3. Creaţi în folderul titularizare un fişier text cu numele proba.txt în care scrieţi numele dumneavoastră complet şi numele şcolii în care susţineţi proba practică.

SUBIECTUL IV 1 PUNCT Folosind editorul de texte Microsoft Word, să se creeze documentul cu numele proba.doc

în care se vor rezolva următoarele cerinţe: 1. Să se scrie titlul artistic Proba practică, centrat pe pagină, cu majuscule. 2. Să se realizeze un tabel cu următoarea structură, centrat pe pagină:

Nume concurent Proba 1 Proba 2

Total 15p 15p 25p 20p

3.Să se introducă în tabel 5 rânduri cu date. 4. Să se completeze coloana Total cu ajutorul funcţiei Word. 5. Să se ordoneze crescător după punctajul total, folosind opţiunea de sortare.


11

SUBIECTUL V 1 PUNCT Scrieţi la sfârşitul fişierului proba.txt creat la Subiectul III răspunsul corect pentru

următoarele cerinţe: 1. Ce semnificaţie are termenul FTP? 2. Enumeraţi 3 browsere web. 3. Descrieţi succint termenul motor de căutare şi daţi exemplu de două astfel de produse.


12





SUBIECTULI 3 PUNCTE Fie un șir cu maxim 100 de numere de cel mult 9 cifre fiecare. Scrieți un program, în

limbajul Pascal/C++, care să calculeze pentru fiecare număr din șirul dat, suma tuturor cifrelor divizibile cu o valoare dată k. Rezultatele se afișează în fișierul suma.out, pe aceeași linie, separate printr-un spațiu. Pe a doua linie a fișierului se va scrie numărul de numere care au cel puțin o cifră divizibilă cu k.

ExempluDacă se citesc de la tastatură: n = 5, sirul = (1326, 127, 602, 85,912345678 și k=3 SUBIECTUL II 2 PUNCTE Să se creeze o tabelă cu structura: Nume_medic, Nume_pacient, Diagnostic,

Data_consultului, şi să se introducă cel puţin 5 articole. Un articol reprezintă un consult dintr-o policlinică (un consult - un articol).

Cerințe: a) Să se afișeze conținutul tabelei create. b) Să se afișeze numărul de pacienți din ziua curentă. c) Să se afișeze conținutul tabelei, în ordinea alfabetică a medicilor, iar pacienţii

aceluiaşi medic, în ordine descrescătoare. SUBIECTUL III 2 PUNCTE 1. Număraţi câte fişiere cu extensia .doc există în directorul My documents (incluzând

fişierele din subdirectoare). 2. Sortaţi ascendent toate fişierele din directorul My documents după dimensiune. 3. Copiaţi în directorul personal, creat, fişierele cel mai mare şi cel mai mic din

directorul My documents. 4. Cu ajutorul comenzii Print Screen (Imprimare/Captură Ecran) capturaţi imaginea

ecranului care să arate conţinutul directorului personal şi introduceţi-o în pagina a doua a unui fişier numit lucru.

5. SUBIECTUL IV 1 PUNCT Se creează tabelul examen cu următoarea structură (la cele două probe se pot înregistra

numai note între 1 şi 10):

NUME CANDIDAT

PROBA1 PROBA2 MEDIE PROMOVAT

Cerinţe: 1. Completarea tabelului cu datele pentru 5 candidaţi, fără coloanele MEDIE şi

PROMOVAT. 2. Notele de 10 vor fi puse în evidenţă cu albastru. 3. Ordonarea alfabetică a candidaţilor după MEDIE în mod descrescător. 4. Completarea coloanei PROMOVAT, cu Da sau Nu după cum candidaţii au obţinut note

de trecere la ambele probe sau nu au obţinut. 5. Crearea unei diagrame a concursului.

Se va scrie în fișierul suma.out 9 0 6 0 18 3


13

SUBIECTUL V 1 PUNCT 1. Accesaţi un motor de căutare pe web şi căutaţi informaţii despre Constantin

Brâncuşi. 2. Realizaţi un fişier cu numele brancusi, de un format adecvat, în care salvaţi primul

link găsit la punctul 1, iar la sfârşitul fişierului imaginea unei opere realizate de sculptor. 3. Imprimaţi documentul creat la punctul 2 într-un fişier sub denumirea brancusi.prn.


14





SUBIECTUL I 3 PUNCTE În fișierul text numere.in se află pe prima linie n (n≤1000), iar pe a doua linie n numere

naturale, separate între ele prin câte un spațiu. Scrieți un program, în limbajul Pascal/C++, care să afișeze pe prima linie în fișierul numere.out, separate printr-un spațiu, toate numerele prime din tablou, dacă există, iar în caz contrar se va afișa mesajul ”NU EXISTA NUMERE PRIME”. Pe a doua linie a fișierului se va afișa cel mai mare număr par de pe poziții impare.

Exemplunumere.in 5 13 127 602 810535 23

numere.out 13 127 23 602

SUBIECTUL II 2 PUNCTE Să se creeze o tabelă cu structura: Elev, Clasa, Med_generala şi să se introducă 5 articole (un articol- un elev; câmpul Clasa conţine un cod de la 1 la 9. Sunt mai mulţi elevi într-o clasă şi toţi au nume diferite).

Cerințe: a) Să se afişeze elevii cu cea mai mare medie din şcoală. b) Să se afișeze conținutul tabelei, în ordine descrescătoare a mediilor c) Numărul de elevi cu media mai mică decât 8. SUBIECTUL III 2 PUNCTE 1. Număraţi câte fişiere cu extensia .doc există în directorul My documents (incluzând

fişierele din subdirectoare). 2. Sortaţi ascendent toate fişierele din directorul My documents după dimensiune. 3. Copiaţi în directorul personal, creat, fişierele cel mai mare şi cel mai mic din directorul

My documents. 4. Cu ajutorul comenzii Print Screen (Imprimare/Captură Ecran) capturaţi imaginea

ecranului care să arate conţinutul directorului personal şi introduceţi-o în pagina a doua a unui fişier numit lucru.

SUBIECTUL IV 1 PUNCT Realizaţi o prezentare cu tema examen de titularizare. Prezentarea trebuie să răspundă

următoarelor cerinţe: 1. Primul diapozitiv trebuie să conţină numai titlu. Selectaţi un format potrivit pentru acest

tip de diapozitiv. 2. Introduceţi numele şcolii de susţinere a examenului de titularizare. 3. Adăugaţi ca background o imagine sugestivă. 4. Adăugaţi un nou diapozitiv cu titlul “Examene”. Introduceţi subiectele la care susţineţi

proba practică folosind o listă de marcatori şi apoi inseraţi o imagine sugestivă. 5. Aplicaţi un efect de animaţie pentru imaginea din ultimul diapozitiv. Previzualizaţi efectul

de animaţie. 6. Adaugaţi comentarii diapozitivelor din prezentare. SUBIECTUL V 1 PUNCT 1. Accesaţi un motor de căutare pe web şi căutaţi informaţii despre Castelul Bran. 2. Realizaţi un fişier cu numele castel, de un format adecvat, în care salvaţi un link găsit la

punctul 1, iar la sfârşitul fişierului o imagine a castelului, precum și link-ul de unde a fost preluată imaginea.

3. Imprimaţi documentul creat la punctul 2 într-un fişier sub denumirea castel.prn.


15





SUBIECTUL I 3 PUNCTE Fie o matrice de n linii şi m coloane ce conţine numere naturale. Să se realizeze un

program în care, folosind subprograme, se vor determina şi se vor scrie în fişierul palindr.out, elementele palindrom de pe fiecare linie (pe o linie a fişierului se vor scrie numerele palindrom de pe o linie a matricei separate prin spațiu sau 0 în cazul în care nu există astfel de valori pe linia respectivă).

Exemplu: Dacă se citesc de la tastatură : n=3 şi m=4 şi matricea: 24 28 24 26 55 65 75 575 33 23 13 93

Se va scrie în fişierul palindr.out: 0 (Pe linia 1 nu e nici un element de tip palindrom) 55 575 33

SUBIECTUL II 2 PUNCTE Să se creeze o tabelă cu structura: Produs, Pret_unit, Cantitate, Necesar şi să se

introducă 8 articole (un articol-un produs dintr-un depozit; Cantitate = numărul de produse de acel fel din depozit; Necesar = cantitatea necesară în depozit, din acel produs; fiecare produs apare exact o dată în tabelă).

Cerinţe: a. Să se afişeze numele produselor pentru care cantitatea existentă este mai mică decât

stocul necesar. Pentru fiecare dintre aceste produse se va afişa ce cantitate trebuie adăugată pentru a se realiza o cantitate egală cu acel stoc_ necesar;

b. Să se afişeze produsele ce au cantitate mai mare cu cel puțin 20% decât stoc_necesar, în ordinea produselor;

c. Să se afişeze o situaţie centralizatoare sub forma unui raport, care să conţină toate materialele ale căror cantitate este mai mică decât stocul existent:

Situaţia stocurilor deficitare:

Nr. crt. Produs Cantitate Stoc necesar

Total cantitate deficitară……………………………………… xxxxxxxxx SUBIECTUL III 2 PUNCTE 1. Construiţi un folder numit Sub3 în folderul titularizare în care deschideţi un document în

NotePad numit „memoria.txt”. În acest document notaţi care sunt unităţile de măsură pentru capacitatea memoriei precum și două transformări pentru acestea.

2. Capturaţi imaginea ecranului care arată conţinutul folderului creat şi salvaţi imaginea cu numele mem.jpg în folderul Sub3.

3. Creaţi în folderul Sub3 un fişier text cu numele sub3.txt în care copiați pe prima linie calea unui shortcut de pe desktop, iar pe a doua linie introduceți numele celui mai mare fișier aflat în directorul Windows.

SUBIECTUL IV 1 PUNCT 1. Să se creeze tabelul elevi cu următoarea structură:

Nume şi prenume elev

Clasa

Număr corigenţe

Media generală

Situaţia şcolară

30 ch 5 ch 1 n 5,2 n 8 ch= {"PROMOVAT", "CORIGENT", "REPETENT"}

Să se realizeze următoarele prelucrări:


16

1. Completarea tabelului cu date pentru 6 elevi, mai puţin coloana Situaţia şcolară (media generală este un număr cuprins între 1 şi 10, iar dacă un elev este corigent la cel puţin o materie atunci media sa generală este 0)

2. Completarea automată a coloanei Situaţia şcolară astfel: a. dacă un elev nu are nici o corigenţă atunci el este PROMOVAT, iar culoarea fontului

este verde; b. dacă un elev are cel mult două corigenţe atunci el este CORIGENT, iar culoarea

fontului este albastră; c. dacă un elev are cel puţin trei corigenţe atunci el este REPETENT, iar culoarea

fontului este roşie. 3. Afişarea elevilor dintr-o anumită clasă, sortaţi descrescător după media lor generală. 4. Calcularea numărului total de elevi promovaţi, corigenţi şi respectiv repetenţi. 5. Determinarea celei mai mari medii generale. SUBIECTUL V 1 PUNCT Într-un fișier cu numele internet.txt creat în folder-ul titularizare, introduceți răspunsurile la

următoarele întrebări: 1. În adresa de e-mail [email protected] ce reprezintă “constantin”?

a. Protocolul de transfer b. Partea de nume domeniu care indică tipul organizaţiei c. Numele calculatorului “gazdă” (Host name) d. Numele contului utilizatorului (Account name).

2. Care dintre următoarele ar putea conduce la posibilitatea unei fraude la cumpărarea unor produse de pe Internet?

a. Introducerea numelui străzii, oraşului şi codului poştal într-un formular electronic b. Introducerea detaliilor cărţii de credit într-un formular electronic c. Utilizarea unui coş electronic pentru a selecta produsele cumpărate d. Introducerea tipului de produse cumpărate într-un formular electronic

3. Descrieţi pe scurt semnificaţia acronimelor: WAN şi LAN.


17

Instrucţiuni Dacă aveţi un text sau o imagine care doriţi să apară

pe fiecare pagină a documentului nu trebuie să

repetaţi redactarea acestuia manual.

Puteţi apela funcţia Header and Footer din meniul

View. După alegerea acestei opţiuni va apărea bara

de instrumente de lucru pentru antete şi subsoluri.

În aceste zone veţi scrie informaţiile necesare o

singură dată.





SUBIECTUL I 3 PUNCTE Fişierul tablou.in conţine pe prima linie un număr natural n, iar pe următoarele n linii câte n

numere naturale, separate prin câte un spaţiu, reprezentând elementele unui tablou pătratic. Să se realizeze un program Pascal/C/C++ care să rezolve următoarele cerinţe: a) să se determine elementul maxim de pe coloana k și elementul minim de deasupra

diagonalei secundare. b) să se determine cel mai mare divizor comun al elementelor aflate pe diagonala

principală; Rezultatele se vor afișa în fișierul tablou.out. Exemplu:

tablou.in 3 24 3 5 45 12 46 8 12 28

pentru k=3 tablou.out 46 3 4

SUBIECTUL II 2 PUNCTE Să se creeze o tabelă cu structura: Elev, Clasa, Med_generala şi să se introducă 8

articole (un articol- un elev; câmpul Clasa conţine un cod de la 1 la 9. sunt mai mulţi elevi într-o clasa şi toţi au nume diferite). Cerinţe:

a. să se afişeze media generală a elevilor din tabelă; b. să se afişeze numărul de elevi pe fiecare clasa; c. să se realizeze un raport care să conţină numele tuturor elevilor, grupaţi pe clase. SUBIECTUL III 2 PUNCTE 1. Construiţi un folder numit Exam în D:\ în care deschideţi un document în NotePad numit

„memoria.txt”. În acest document notaţi care sunt unităţile de măsură pentru capacitatea memoriei precum și două transformări pentru acestea.

2. Capturaţi imaginea ecranului care arată conţinutul folderului creat şi salvaţi imaginea cu numele mem.jpg în folderul titularizare.

3. Creaţi în folderul titularizare un fişier text cu numele proba.txt în care scrieţi numele dumneavoastră complet şi câte fișiere de tip .exe conține directorul Windows.

SUBIECTUL IV 1 PUNCT 1. Să se introducă paragrafele din caseta

dată. 2. În dreptul fiecărui paragraf să se adauge

diverşi marcatori. 3. Să se adauge un chenar întregii pagini. 4.Să se insereze la sfârşitul documentului o

imagine într-un chenar cu colţurile rotunjite şi umbrit. 5. În zona de antet a paginii să se introducă

denumirea, adresa şi telefonul școlii – în stânga, iar în dreapta să se insereze data curentă.

SUBIECTUL V 1 PUNCT 1. Accesaţi un motor de căutare şi efectuaţi o căutare utilizând cuvântul agate. 2. Selectaţi orice pagină Web care dă informaţii despre agate rezultată din căutarea

efectuată şi salvaţi pagina în format text agate.txt într-un fişier cu numele dumneavoastră. 3. Imprimaţi un exemplar doar a primei pagini găsite anterior care dă informaţii despre

agate la o imprimantă disponibilă sau imprimaţi într-un fişier sub denumirea de agate.prn.


18





SUBIECTUL I 3 PUNCTE Fişierul numere.in conţine pe prima linie un număr natural n şi pe a doua linie un șir de

numere naturale, separate prin câte un spaţiu. Să se realizeze un program Pascal/C/C++ care să rezolve următoarele cerinţe: a) să se aranjeze numere aflate pe cea de-a doua linie într-o matrice pătratică de

dimensiune nxn; dacă matricea nu este completă aceasta va fi completată cu valoarea 0. Să se afișeze matricea obținută. (1p)

b) să se calculeze câte numere din cele nxn sunt numere perfecte; (1p) c) să se afișeze câte numerele prime se află deasupra diagonalei principale. (1p) Exemplu:

numere.in 3 2 6 5 45 22 17 8 28

Pe ecran se afişează: 2 6 5 45 22 17 8 28 0 2 2

SUBIECTUL II 2 PUNCTE a. Să se afişeze numărul claselor din tabelă; (0.5p) b. Să se afişeze clasele in ordine descrescătoare a numărului de promovați; (1p) c. Să se realizeze un raport care să conţină numele tuturor elevilor nepromovați, grupaţi pe

clase. (0.5p) SUBIECTUL III 2 PUNCTE 1. Stabiliți în meniul Start un număr de 5 aplicații dintre cele mai recent afișate. Salvați

captura de ecran care să dovedească rezolvarea cerinței în fișierul afisate.jpg. (0.5p) 2. Realizaţi o captură de imagine pe care o salvați cu numele bara.bmp prin care să

demonstrați că ați eliminat din bara de activități a sistemului de operare, pictogramele pentru volum și rețea. (0.5p)

3. În cazul în care se primește un avertisment conform căruia memoria virtuală este insuficientă trebuie să mărim dimensiunea minimă a fișierului de paginare. Realizați o captură de imagine pe care o salvați cu numele memorie_virtuală.bmp, a ferestrei din care se poate realiza această modificare. (1p)

SUBIECTUL IV 1 PUNCT 1. Cu ajutorul programelor Paint şi Word realizaţi fişierul ciupercute.png din imaginea

alăturată, singura diferenţă fiind aceea că în loc de patru ciupercuţe trebuie să aveţi șase, iar pălăriile lor să aibă culori diferite. (0.2p)

2. Să se introducă paragrafele din caseta de mai jos, începând cu pagina 2. Fiecare frază va fi introdusă pe o pagină nouă. (0.2p)

3. Numerotați paginile cu valorile C, D,... la sfârșitul paginii cu forma Cerc, dreapta. (0.2p)

4. Să se adauge un chenar întregii pagini. (0.2p) 5. În zona de antet a paginii să se scrie numele

dumneavoastră și adresa– în stânga, iar în dreapta să se insereze data curentă. (0.2p)


19

Ajutor Prima dată când utilizați caracteristica Ajutor în programele Microsoft Office, fereastra de

Ajutor online apare pe ecran având o poziție și o dimensiune implicită. Aveți posibilitatea să modificați felul cum se afișează fereastra Ajutor. După aceea, când veți deschide iar fereastra Ajutor, setările efectuate se vor menține.

Fiecare program din Microsoft Office are o fereastră de Ajutor separată. Aceasta înseamnă că atunci când deschideți fereastra Ajutor dintr-un program, cum ar fi Microsoft Office Word, iar apoi vă deplasați la alt program, cum ar fi Microsoft Office Outlook și deschideți Ajutorul, vedeți două ferestre separate de Ajutor. Microsoft Office menține setări unice pentru fiecare dintre aceste ferestre de Ajutor.

SUBIECTUL V 1 PUNCT 1. Accesaţi un motor de căutare şi efectuaţi o căutare utilizând cuvintele pietre

semiprețioase. (0.2p) 2. Selectaţi orice pagină Web care dă informaţii despre pietrele semiprețioase rezultată

din căutarea efectuată şi salvaţi pagina în format text pietre.txt. (0.3p) 3. Realizați fișierul caracteristici.html în care să existe un tabel cu următoarele trei

coloane: Denumire piatră, Formulă chimică și Culoare. Completați tabelul cu 3 înregistrări. Adăugați un titlu pentru acest document utilizând tag-ul <H3>. (0.5p)


20





SUBIECTUL I 3 PUNCTE Fişierul numere.in conţine pe prima linie două numere naturale n și m, iar pe a doua linie

un șir de numere naturale, separate prin câte un spaţiu. Să se realizeze un program Pascal/C/C++ care să rezolve următoarele cerinţe: a) să se aranjeze numere aflate pe cea de-a doua linie într-o matrice pătratică de

dimensiune nxn; dacă matricea nu este completă aceasta va fi completată cu valoarea 0. Să se afișeze matricea obținută. (1p)

b) să se calculeze câte numere nenule din cele nxn au suma cifrelor divizibilă cu m; (1p) c) să se afișeze numerele palindrom aflate pe diagonala secundară, pe aceeași linie,

separate printr-un spațiu. (1p) Exemplu:

numere.in 3 2 2 6 505 45 23 17 22 28

Pe ecran se afişează: 2 6 505 45 23 17 22 28 0 6 505 22

SUBIECTUL II 2 PUNCTE Să se creeze o tabelă cu structura: Nr_bilete, Oras, Tara, Pret_bilet, Cumparator şi să se

introducă cel puţin 8 articole. Nu sunt oraşe care să apară de mai multe ori. Cerinţe: a. Să se calculeze suma realizată în urma vânzării tuturor biletelor înregistrate în tabelă; (0.5p) b. Să se afişeze numărul de bilete vândute cu destinaţia un anumit oraş X; (0.5p) c. Să se realizeze un raport care să conţină numele țărilor și numărul total al biletelor

vândute pentru ţara respectivă. (1p) SUBIECTUL III 2 PUNCTE 1. Adăugați pe Desktop gagetul Slide Show, care să afișeze imagini

din folderul Imagini (inclusiv subfoldere), fiecare imagine fiind afișată 10 secunde, cu o tranziție între imagini sub formă de spirală. Realizați o captură de ecran sugestivă pentru rezolvarea acestei cerințe și salvați-o cu numele SO2.png. (0.5p)

2. Adăugați pe bara de activități o legătură Desktop care să permită afișarea sub formă de listă, a folderelor și fișierelor aflate pe Desktop. Realizați o captură de ecran sugestivă pentru rezolvarea acestei cerințe și salvați-o cu numele SO3.png (0.5p)

3. Realizaţi o captură de imagine pe care o salvaţi cu numele cota.bmp prin care să demonstraţi că se poate modifica cota alocată din spaţiul de pe unitatea de hard disc D prin limitarea spațiului la 5 GO fără a seta și nivelul de avertizare. Observație: după realizarea capturii apăsați butonul Revocare pentru a nu aduce modificări computerului. (1p)

. SUBIECTUL IV 1 PUNCT Creați în folder-ul titularizare o prezentare Microsoft PowerPoint temperaturi.ppt. 1. Completați în primul diapozitiv titlul: Temperaturi medii anuale, iar ca subtitlu Cercetare. (0.2p) 2. Adăugați un diapozitiv de tip Titlu și conținut care să conțină titlul: Temperatura în

România, iar la conținut:

România are o climă temperat continentală de tranziție, specifică pentru Europa centrală, cu patru anotimpuri distincte, primăvară, vară, toamnă și iarnă.


21

Formatați textul din diapozitivul al doilea, astfel încât numele fiecărui anotimp să fie evidențiat printr-o culoare distinctă. (0.2p)

3. Adăugați al treilea diapozitiv de tip Titlu și două conținuturi. Ca titlu adăugați România în imagini, iar la conținut două imagini din anotimpuri diferite. (0.2p)

4. Adăugați al patrulea diapozitiv de tip Conținut, inserați o diagramă care să conțină datele din tabelul alăturat.

(0.2p) 5. Adăugați un design potrivit prezentării. Adăugați un efect

de tranziție tuturor diapozitivelor astfel încât tranziția să se facă automat după 3 secunde. Salvați și închideți aplicația. (0.2p)

SUBIECTUL V 1 PUNCT 1. Deschideți fișierul colegiu.html și adăugați un fundalul verde și un titlu de pagină –

numele colegiului. (0.2p) 2. Inserați în tabelul din fișierul colegiu.html o linie nouă și completați cu datele

corespunzătoare unei firme: (0.4p)

Firme partenere

Nr Denumire firmă Adresa

1. Construct SRL Str. Zambilelor nr.3

2. Dinamic-Construct S.A. Str. Narciselor nr.7/bis A

3. Inserați sigla Colegiului “Spiru Haret” (aflată pe site-ul colegiului), iar în cazul în care

browser-ul nu afișează imaginea, în locul acesteia se va afișa textul “Colegiul Spiru Haret”. (0.4p)

Staţia meteorologică

Temperatura medie anuală

(° C)

Băile Herculane 10,4

Parâng -3,3

Păltiniş 4,5


22

Proba practică la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Model 1_2016




SUBIECTUL I 3 PUNCTE Fişierul text nr.txt conţine pe o singură linie, separate prin câte un singur spaţiu, cel mult 100

de numere întregi, fiecare număr având cel mult 4 cifre. Scrieţi un program Pascal/C/C++ care să rezolve următoarele cerințe:

a) citeşte numerele din fişierul nr.txt şi afişează pe ecran, separate prin câte un spaţiu, în ordine crescătoare, toate numerele naturale distincte de cel mult două cifre din fişier. Dacă nu există astfel de numere se va afişa pe ecran mesajul NU EXISTA. (1.5p)

b) Să se afișeze, pentru cel mai mare număr natural din fișier, oglinditul format doar din cifrele impare. (1.5p)

Exemplu: nr.txt

-3 -10 0 452 7 -5 7 1254 125 51 -800 92 6 3798

Pe ecran se afişează: 0 6 7 51 92 973

SUBIECTUL II 2 PUNCTE Se consideră tabela CARTI cu structura: Titlu, Autor, Editura, Pret . Cerinţe:

a) Să se creeze tabela, să se introducă minim 5 articole și să se afișeze cărțile din tabelă. (0.50p)

b) Să se calculeze numărul de cărți pentru fiecare editură; (0.75p) c) Să se afișeze cărţile în ordine alfabetică pe edituri, autori şi titluri. (0.75p)

SUBIECTUL III 2 PUNCTE 1. Deschideţi folderul titularizare. Utilizaţi funcţia de căutare pentru a găsi toate fişierele cu

extensia .doc din directorul My documents şi introduceţi numărul de fişiere găsite într-un fişier personal, creat cu numele dumneavoastră în folderul titularizare. (0.50p)

2. Sortaţi descrescător fişierele din directorul My documents după dimensiune. (0.50p) 3. Cu ajutorul comenzii Print Screen (Tipărire/Captură Ecran) capturaţi imaginea ferestrei

cu titlul My documents, care afişează conţinutul directorului My documents, în urma rezolvării punctului 2 şi introduceţi-o în pagina a doua a fişierului nou creat. (0.50p)

4. Să se aleagă un interval de 2 minute de inactivitate înainte ca monitorul să treacă în regimul cu consum redus de energie. Capturați imaginea ferestrei și introduceţi-o în pagina a treia a fişierului creat. (0.50p)

SUBIECTUL IV 1 PUNCT Creați în folderul titularizare un registru Microsoft

Excel teze.xls. Completați în foaia de calcul Date, datele din coloanele A, B și D ale tabelului alăturat.

1. Datele din celulele C6:C10 se vor alege dintr-

o listă care conține disciplinele de profil la care se

poate susține teza: Fizică, Chimie, Biologie. Alegeți

disciplina pentru fiecare elev în parte. (0.20p)

2. Adăugați bordură exterioară îngroșată, de

culoare verde Stabiliți o culoare de umplere portocaliu pentru celulele D6:D10. (0.20p)

3. Inserați o diagramă care să conțină notele la teză. (0.20p)

4. Aplicați o regulă de formatare condiționată pentru celulele cu media cea mai mare. (0.20p)

5. Uniți celulele A3:D3 și introduceți în celula astfel obținută titlul ″Statistică teze″. Formatați

titlul astfel: font Lucida Console, dimensiune 15, îngroșat, verde. Salvați și închideți aplicația.

(0.20p)


23

SUBIECTUL V 1 PUNCT 1. Accesaţi un motor de căutare şi efectuaţi o căutare utilizând cuvintele fructe de padure. (0.25p) 2. Selectaţi orice pagină Web care dă informaţii despre fructe de padure rezultată din

căutarea efectuată şi salvaţi pagina în format text fructe.txt. (0.25p) 3. Schimbați orientarea paginii Web care dă informații despre fructe de padure în tip vedere

(landscape). (0.25p) 4. Imprimați un exemplar, doar a primei pagini găsite anterior la punctul 2, într-un fișier cu

denumirea fructe.prn, în folderul titularizare. (0.25p)


24

Proba practică la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Model 2_2016




SUBIECTUL I 3 PUNCTE Fişierul text matrice.in conţine pe prima linie un număr natural n (2≤n≤50), și pe

următoarele n linii câte n numere naturale, separate prin câte un spațiu, reprezentând elementele unei matrice pătratice de dimensiune n.

Scrieţi un program Pascal/C/C++ care să rezolve următoarele cerințe: a) Citeşte matricea din fişierul matrice.in şi afişează în fișierul matrice.out elementele

situate sub diagonala principală, scrise pe aceeași linie, separate printr-un spațiu. (1.5p) b) Determină și afișează pe a doua linie a fișierului matrice.out, valoarea celui mai mare

număr din matrice și descompunerea lui în factori primi, în formatul precizat mai jos. (1.5p) Exemplu:

matrice.in 4 40 55 8 904 9 25 350 89 30 60 7 768 15 2 3 4

matrice.out 9 30 60 15 2 3 904: 2^3 113^1

SUBIECTUL II 2 PUNCTE Se consideră tabela ELEVI cu structura: Nume, Clasa, Medie, Absente . Cerinţe: a) Să se creeze tabela, să se introducă minim 5 articole și să se afișeze cărțile din tabelă

(nu există doi elevi cu acelaţi nume); (0.50p) b) Să se afișeze, pentru fiecare clasă în parte, elevii în ordine descrescătoare a mediilor;

dacă sunt mai mulți elevi cu aceeași medie, se afișează în ordine alfabetică; (0.75p) c) Să se determine numărul de elevi și numărul de absențe pentru fiecare clasă în parte (0.75p) SUBIECTUL III 2 PUNCTE 1. Deschideţi folderul Titularizare, iar în acesta creați fișierul setari.txt. Folosind opţiunile

din Help căutaţi informaţii despre windows experience index. Copiați informații în fișierul setari.txt. (0.50p)

2. Formatați textul din fișierul setari.txt, astfel încât fiecare rând să fie vizibil în fereastra aplicației Notepad, indiferent de lățimea acesteia. Inserați automat data și ora pe primul rând al fișierului setari.txt. (0.50p)

3. Modificați culoarea bordurilor ferestrelor, a meniului butonului Start și a barei de activități. (0.50p)

4. Puneți în evidență cu ajutorul Print Screen fereastra în care puteți stabili blocarea barei de activități (taskbar). Salvați în folderul Titularizare fișierul imagine.png care cuprinde captura de ecran. (0.50p)

SUBIECTUL IV 1 PUNCT 1. Să se creeze un document atestat.doc pe Desktop apoi să se editeze următorul tabel

(completat cu cel puțin 5 rânduri), centrat în pagină: (0.20p)

Nume și prenume candidat

Subiectul I

Subiectul II

Subiectul III

Subiectul IV

Subiectul V

Oficiu Nota proba

practică 3 pct. 2 pct. 2 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct.

2. Bordura tabelului va avea culoare verde, lățime 2¼ pct. iar în interior, liniile vor avea culoarea portocaliu, lățime ¾pct. (0.20p)

3. Să se calculeze nota la examen folosind funcția Word. (0.20p) 4. Să se ordoneze descrescător datele din tabel după câmpul Nota proba practică. (0.20p) 5. Să se adauge un titlu artistic (Borderou examen), aliniat la centru, cu majuscule, de

dimensiune 17. (0.20p)


25

SUBIECTUL V 1 PUNCT 1. Deschideţi o aplicaţie electronică de e-mail; introduceţi un nume în câmpul pentru

semnătura digitală. (0.25p) 2. Compuneți un nou e-mail. Introduceţi un text în câmpul Subject şi ataşaţi un fişier. (0.25p) 3. Transmiteţi mesajul folosind funcţia carbon copy (Cc) şi sortaţi mesajele din Sent Items

după date, în ordine descrescătoare. (0.25p) 4. Deschideţi primul mesaj din folderul Sent Items. Retransmiteţi mesajul (forward) către o

listă de distribuție numită probapractica în care să includeți cel puțin trei persoane care susțin proba practică. (0.25p)


26

Indicații și sugestii de rezolvare – Proba practică la

INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

Proba practică la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI – Indicații și sugestii de

rezolvare

Varianta 1_2012

Subiectul I #include<iostream>

#include<fstream>

using namespace std;

ofstream fout("vector.txt");

int v[100], n;

void citire_vector(int v[100], int &n)

{

int i;

cout<<"n=";cin>>n;

for (i=1; i<=n; i++)

{

cout<<"v["<<i<<"]=";

cin>>v[i];

}

}

void afisare_vector(int v[100], int n)

{

for(int i=1; i<=n;i++)

fout<<v[i]<<' ';

}

void rearanjare(int v[100], int n)

{

int i,j,nr=0;

i=1;

while (i<=n-nr)

{

if (v[i]==0)

{

for(j=i+1;j<=n-nr;j++)

v[j-1]=v[j];

v[n-nr]=0;

nr++;

}

else

i++;

}

}

int main()

{

citire_vector(v,n);

rearanjare(v,n);

afisare_vector(v,n);

return 0;}


27

Subiectul II Rezolvare Oracle (SQL)

Pentru folosirea aplicației Oracle Application Express ne conectăm cu ajutorul unui browser, la una dintre următoarele adrese: https://apex.oracle.com (server Oracle online) sau http://127.0.0.1:8080/ (dacă există server-ul Oracle instalat pe calculator). Pentru a rula următoarele comenzi SQL se apelează SQL Workshop → SQL Commands →se introduc comenzile pe rând → Run Creare tabelă: CREATE TABLE rezultate VARCHAR2(50) PRIMARY KEY, clasa VARCHAR2(1) CONSTRAINT clasa_ck2 CHECK (clasa IN ('1','2','3', '4','5','6','7','8','9')) , med_generala NUMBER(5,2) NOT NULL) Inserarea date: INSERT INTO rezultate (elev, clasa, med_generala) VALUES ('Ionescu Ion', '1', 6.90); (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: SELECT * FROM rezultate;

1 SELECT clasa, AVG(med_generala) AS "Medie generala pe clasa" FROM rezultate GROUP BY clasa

2 SELECT * FROM rezultate ORDER BY med_generala DESC, elev ASC

Rezolvare MySql (SQL)

v1) Pentru a folosii aplicația phpmyadmin ne conectăm cu ajutorul unui browser la adresa: http://localhost/phpmyadmin/ (dacă există server XAMPP/MAMP/WAMP/ LAMP instalat pe calculator). v2) Folosim una dintre aplicațiile: MySQL Workbench sau HeidiSQL în cazul în care avem instalat doar server MySql fără server Apache. Pentru a rula următoarele comenzile SQL voi exemplifica doar pentru v1: se apelează SQL Commands →se introduc comenzile pe rând → Run Creare bază de date: CREATE DATABASE EXAMEN; Selectează baza de date: USE examen; Creare tabelă: CREATE TABLE rezultate (elev varchar(50) PRIMARY KEY, clasa ENUM('1','2','3','4','5','6','7','8','9'), med_generala float NOT NULL ) ; Inserarea date: INSERT INTO rezultate (elev, clasa, med_generala) VALUES ('Ionescu Ion', '1', 6.90); (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: SELECT * FROM rezultate;

1 SELECT clasa, AVG(med_generala) AS 'Medie generala clasa' FROM rezultate GROUP BY clasa


Rezolvare FoxPro (SQL)

Se deschide aplicația Microsoft FoxPro. Pentru a rula următoarele comenzi SQL se apelează Window → Command Window (ctrl+F2) →se introduc comenzile pe rând → Enter Creare bază de date: CREATE DATABASE EXAMEN Selectează baza de date: OPEN DATABASE EXAMEN Creare tabelă: CREATE TABLE rezultate (elev char(50) PRIMARY KEY, clasa CHAR(1)

https://apex.oracle.com/

http://127.0.0.1:8080/

http://localhost/phpmyadmin/


28

CHECK (inlist ('1','2','3','4','5','6','7','8','9')), med_generala number(5,2) NOT NULL) Inserarea date: INSERT INTO rezultate (elev, clasa, med_generala) VALUES ('Ionescu Ion', '1', 6.90) (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: SELECT * FROM rezultate

1 SELECT clasa, AVG(med_generala) FROM rezultate GROUP BY clasa


Rezolvare FoxPro (interfață + programare)

Se deschide aplicația Microsoft FoxPro. Creare tabelă: se apelează File → New → Table → New file → Nume tabel

(rezultate) → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, index unic →

Ok Inserarea date: append Afișare date: browse

1 USE rezultate (rez_2_1_v1_2012.prg) INDEX on clasa TAG tclasa GO top DO WHILE NOT EOF() c=clasa s=0 n=0 DO WHILE clasa=c s=s+med_generala n=n+1 skip ENDDO ?c,s/n ENDDO

2 USE rezultate (rez_2_1_v1_2012.prg) SORT TO temp ON med_generala/d, elev/a USE temp ?'Tabela sortata este' list

Rezolvare Access (interfață, design/ Wizard)

Se deschide aplicația Microsoft Access. Creare bază de date: se apelează File → New → Blank database → Nume bază de date → Create Creare tabelă: se apelează Create → Table Design → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, cheie primară, nume tabelă → Save


29

Inserarea date: se apelează Home → View → se introduc înregistrările Afișare date: Home → View

1 Se apelează Create → Query Design → se adaugă câmpurile necesare →

Next → ∑Totals → se stabilește Group By pentru câmpul clasă si Avg pentru câmpul med_generală → Save

2 v1) Raport: Se apelează Create → Report Wizard → se adaugă câmpurile necesare din tabela rezultate → Next → nu se stbilește nici un criteriu de sortare → Next → Next → Finish → Save

v2) Interogare: Se apelează Create → Query Design → se adaugă câmpurile necesare → se stabilește Descending pentru câmpul med_generală si Ascending pentru câmpul clasă → Save


30

Rezolvare Access (SQL)

Se deschide aplicația Microsoft Access. Creare bază de date: se apelează File → New → Blank database → Nume bază de date → Create

Creare tabelă: se apelează Create → Query Design → Sql View → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, cheie primară, nume tabelă: CREATE TABLE rezultate (elev varchar(50) PRIMARY KEY, clasa varchar(1) NOT NULL, med_generala float NOT NULL ) → Run

Inserarea date: se apelează Create → Query Design → Sql View → INSERT INTO rezultate (elev, clasa, med_generala) VALUES ('Ionescu Ion', '1', 6.90) → Run (se inserează numărul cerut de înregistrări)

Afișare date: se apelează Create → Query Design→ Sql View → se introduce comanda: SELECT rezultate.elev, rezultate.clasa, rezultate.med_generala FROM rezultate; → Run

1 SELECT clasa, AVG(med_generala) FROM rezultate GROUP BY clasa


Subiectul III

1 Denumirea şi versiunea sistemului de operare instalat pe calculator se pot afla dacă accesăm Control Panel – System.

2

Ordonarea conţinutului unui folder/director/dosar se poate face după: nume, data modificării, tip, dimensiune, autor, data la care a fost creat obiectul din conţinut şi altele. Pentru a selecta un anumit criteriu pentru ordonarea conţinutului, acesta se selectează (clic cu mouse-ul) din antetul ferestrei Windows Explorer / File Explorer. Rezultatul ordonării alfabetice (Crescător/Ascending) după tipul fișierelor este exemplificat alăturat:

4 Captura de ecran se realizează folosind tasta Print Screen. O copie care conţine imaginea ecranului este salvată în memoria Clipboard, de unde poate fi lipită în documente sau în planşa aplicaţiei Paint.


31

Subiectul IV 1 Se deschide aplicația Microsoft Office Excel și se realizează tabelul cerut.

Pentru a calcula totalul pe fiecare lună, în celula B6 se insereză funcția SUM: Se copiază apoi formula și pentru celelalte două luni. Se calculează, în mod analog, totalul pe fiecare consumabil.

3

Se calculează Cheltuiala medie lunară cu formula =AVERAGE(E2:E5).

4

Se selectează datele pe care le dorim reprezentate grafic și se alege fila Inserare → Diagrame. Se alege tipul de diagramă dorit.

5

Pentru a insera o linie nouă se selectează numărul liniei ce se va afla sub linia adăugată și se apelează Pornire → Celule →Inserare → Inserare celule. Pentru a insera o coloană nouă se selectează litera coloanei ce se va afla după coloana adăugată și se apelează Pornire → Celule →Inserare → Inserare celule.

6 Inserare → Text → Antet și subsol. Se introduce numele candidatului la centru, iar în stânga, data și ora curente, din grupul Elemente antet și subsol.


32

Subiectul IV

Subiectul V

1 Căutarea informațiilor pe Internet se face utilizând un browser (aplicație pentru navigarea pe internet) și accesând un motor de căutare.

3 Pentru a imprima o pagină web se execută clic dreapta în pagină și se selectează opțiunea Print/Imprimare. În fereastra de dialog care se deschide se bifează opțiunea Imprimare în fișier.

În situația în care opțiunea nu este activă, aplicația (browserul) trebuie deschisă cu drepturi de administrator, astfel: clic drepta pe iconița aplicației, apoi se selectează Run as administrator / Executare ca administrator. După ce se apasă butonul Print/Imprimare este solicitat numele fișierului, extensia implicită fiind prn.


33


rezolvare Varianta 2_2012

Subiectul I #include <iostream>

#include<fstream>


ifstream fin("numere.in");

int v[100], n;


{

int i;

fin>>n;

for (i=1; i<=n; i++)

fin>>v[i];

}


{


cout<<v[i]<<' ';

cout<<'\n';

}

int oglindit(int x)

{

int og=0;

while (x!=0)

{

og=og*10+x%10;

x=x/10;

}

return og;

}

int nr_cif(int x)

{

int nr=0;

while (x!=0)

{

nr++;

x=x/10;

}

return nr;

}

int pct_a(int v[100], int n)

{

int sol=0;

for(int i=1; i<=n; i++)

if(v[i]==oglindit(v[i]))

sol=sol+nr_cif(v[i]);

return sol;

}

void pct_b(int v[100], int n)

{

int i,j,aux;

for(i=1; i<=n-1; i++)


34

Subiectul I if(v[i]>=100 && v[i]<=999)

for(j=i+1; j<=n; j++)

if(v[j]>=100 && v[j]<=999)

if(v[i]>v[j])

{

aux=v[i];

v[i]=v[j];

v[j]=aux;

}

}

int main()

{

citire_vector(v,n);


cout<<pct_a(v,n)<<'\n';

pct_b(v,n);


return 0;

}

Subiectul II

Rezolvare Oracle (SQL)

1 Pentru folosirea aplicației Oracle Application Express ne conectăm cu ajutorul unui browser, la una dintre următoarele adrese: https://apex.oracle.com (server Oracle online) sau http://127.0.0.1:8080/ (dacă există server-ul Oracle instalat pe calculator). Pentru a rula următoarele comenzi SQL se apelează SQL Workshop → SQL Commands →se introduc comenzile pe rând → Run Creare tabelă: CREATE TABLE filme (nume_film varchar2(50), actor_princ varchar2(30) NOT NULL, categorie varchar2(50), regizor varchar2(30) NOT NULL ) Inserarea date: INSERT INTO filme (nume_film, actor_princ, categorie, regizor) VALUES ('Pe aripile vantului ', 'Clark Gable', 'Drama', 'Victor Fleming'); (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: SELECT * FROM rezultate;

2 SELECT categorie, COUNT(nume_film) AS "Numar filme" FROM filme WHERE UPPER(categorie)=UPPER(' documentar ') GROUP BY categorie

3 SELECT * FROM filme ORDER BY regizor ASC, nume_film ASC


1 v1) Pentru a folosii aplicația phpmyadmin ne conectăm cu ajutorul unui browser la adresa: http://localhost/phpmyadmin/ (dacă există server XAMPP/MAMP/WAMP/ LAMP instalat pe calculator). v2) Folosim una dintre aplicațiile: MySQL Workbench sau HeidiSQL (în cazul în care avem instalat doar server MySql fără server Apache). Pentru a rula următoarele comenzile SQL voi exemplifica doar pentru v1: se apelează SQL Commands →se introduc comenzile pe rând → Run Creare bază de date: CREATE DATABASE EXAMEN; Selectează baza de date: USE examen; Creare tabelă: CREATE TABLE filme (nume_film varchar(50), actor_princ varchar(30) NOT NULL, categorie varchar(50), regizor varchar(30) NOT NULL ) ;


http://127.0.0.1:8080/



35

Subiectul II

Inserarea date: INSERT INTO filme (nume_film, actor_princ, categorie, regizor) VALUES ('Pe aripile vantului ', 'Clark Gable', 'Drama', 'Victor Fleming'); (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: SELECT * FROM rezultate;

2 SELECT categorie, COUNT(nume_film) AS "Numar filme" FROM filme WHERE UPPER(categorie)=UPPER(' documentar') GROUP BY categorie



1 Se deschide aplicația Microsoft FoxPro. Pentru a rula următoarele comenzi SQL se apelează Window → Command Window (ctrl+F2) →se introduc comenzile pe rând → Enter Creare bază de date: CREATE DATABASE EXAMEN Selectează baza de date: OPEN DATABASE EXAMEN Creare tabelă: CREATE TABLE filme (nume_film char(50), actor_princ char(30) , categorie char(50), regizor char(30) ) Inserarea date: INSERT INTO filme (nume_film, actor_princ, categorie, regizor) VALUES ('Pe aripile vantului ', 'Clark Gable', 'Drama', 'Victor Fleming') (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: SELECT * FROM rezultate

2 SELECT categorie, COUNT(nume_film) FROM filme WHERE UPPER(categorie)=UPPER('documentar') GROUP BY categorie



1 Se deschide aplicația Microsoft FoxPro. Creare tabelă: se apelează File → New → Table → New file → Nume tabel (rezultate) → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, index unic

→ Ok

Inserarea date: append Afișare date: browse

2 USE filme COUNT TO x FOR uPPER(categorie)=UPPER('documentar') ?'documentar ',x

3 USE filme SORT TO temp ON regizor /a, nume_film /a USE temp


36

Subiectul II

?'Tabela sortata este' list


1 Se deschide aplicația Microsoft Access. Creare bază de date: se apelează File → New → Blank database → Nume bază de date → Create Creare tabelă: se apelează Create → Table Design → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea → Save


Next → ∑Totals → se stabilește Group By pentru câmpul categorie si Count pentru câmpul regizor → Save

3 v1) Raport: Se apelează Create → Report Wizard → se adaugă câmpurile

necesare din tabela rezultate → Next → nu se stbilește nici un criteriu de sortare → Next → Next → Finish → Save

v2) Interogare: Se apelează Create → Query Design → se adaugă câmpurile necesare → se stabilește Ascending pentru câmpul regizor respectiv nume_film → Save


37

Subiectul II


1 Se deschide aplicația Microsoft Access. Creare bază de date: se apelează File → New → Blank database → Nume bază de date → Create Creare tabelă: se apelează Create → Query Design → Sql View → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, cheie primară, nume tabelă: CREATE TABLE filme (nume_film char(50), actor_princ char(30) , categorie char(50), regizor char(30)) → Run Inserarea date: se apelează Create → Query Design → Sql View → INSERT INTO filme (nume_film, actor_princ, categorie, regizor) VALUES ('Pe aripile vantului ', 'Clark Gable', 'Drama', 'Victor Fleming') → Run (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: se apelează Create → Query Design→ Sql View → se introduce comanda: SELECT rezultate.elev, rezultate.clasa, rezultate.med_generala FROM rezultate; → Run

2 Create → Query Design→ Sql View v1) SELECT categorie, COUNT(nume_film) FROM filme WHERE UPPER(categorie)=UPPER('documentar') GROUP BY categorie v2) SELECT Count(filme.nume_film) AS ["Numar documentare"] FROM filme GROUP BY filme.categorie HAVING ((filme.categorie)= "documentar");

3 Create → Query Design→ Sql View SELECT * FROM filme ORDER BY regizor ASC, nume_film ASC

Subiectul III

1

Pentru a modifica pictograma unui folder se pot urma paşii: clic dreapta pe folder, opţiunea Proprietăţi / Properties, tabul Particularizare / Customize, opţiunea Modificare pictogramă / Change Icon.

Pentru a selecta fişierele în funcţie de dimensiune, se scrie în fereastra de căutare


38

Subiectul III

criteriulsize/dimensiune urmat de caracterul “două puncte” şi se selectează opţiunea dorită.


3

O modalitate de a crea un fişier text este următoarea: clic dreapta pe suprafaţa albă în folderul de lucru, opţiunea Nou/New, Document text/ Text Document.

Subiectul IV

1

Se deschide aplicația Microsoft Office Word. Inserare → Text → Word Art și se alege stilul WordArt dorit pentru introducerea textului cerut. Se aliniază caseta selectată la centru din fila Pornire → Paragraf → La centru.

2

Se inserează un tabel cu 6 coloane și 3 rânduri: Inserare → Tabele. Se deschide fereastra Inserare tabel unde se precizează numărul de linii și cel de coloane. Se selectează celulele care trebuie îmbinate, clic dreapta, Îmbinare celule.

Nume concurent Proba 1

3 Se introduc cele 5 rânduri cu date în tabel.

4

Comanda Formulă se găsește în Instrumente tabel, pe fila Aspect, în grupul Date. Ne poziționăm în celula unde dorim efectuarea calculului și contruim formula:

PPRROOBBĂĂ

PPRRAACCTTIICCĂĂ


39

Subiectul IV

5

Se selectează datele din coloana Total. Se apelează Instrumente tabel, fila Aspect, grupul

Date, butonul Sortare. Se deschide fereastra de dialog:

6

În final, se obține tabelul:

Nume concurent Proba 1 Proba 2

Total 15p 15p 25p 20p

Radu Ioana 11 11 20 18 60

Ion Mihai 10 12 22 20 64

Popescu Luiza 13 14 22 18 67

Croitoru Ștefan 14 14 24 18 70

Tătaru Mihaela 15 15 25 20 75

Subiectul V

1 FTP = File Transfer Protocol - un protocol standard de reţea folosit pentru transferul de fişiere între client şi server într-o reţea de calculatoare

2 Internet Explorer, Google Chrome, Mozilla, Opera

3

motor de căutare = aplicaţie utilizată pentru căutarea pe internet a paginilor web, după criterii specificate: un cuvânt, o combinaţie de cuvinte, o imagine, şi altele. Rezultatul căutării este o listă de adrese la care se găsesc pagini web care corespund criteriilor specificate. Exemple: Google, Yahoo, Altavista


40


rezolvare

Varianta 1_2013


#include<fstream>


ofstream fout("suma.out");

int v[100], n, k;


{

int i;

cout<<"n="; cin>>n;

for (i=1; i<=n; i++)

{

cout<<"v["<<i<<"]=";

cin>>v[i];

}

}


{


cout<<v[i]<<' ';

cout<<'\n';

}

int suma_cif(int x)

{

int s=0;

while (x!=0)

{

if (x%10%k==0)

s=s+x%10;

x=x/10;

}

return s;

}

void afisare_rez(int v[100], int n)

{

int nr=0;

for (int i=1; i<=n; i++)

{

fout<<suma_cif(v[i])<<' ';

if (suma_cif(v[i])!=0)

nr++;

}

fout<<'\n'<<nr;

}

int main()

{

citire_vector(v,n);


cout<<"k=";cin>>k;

afisare_rez(v,n);

return 0;

}


41

Subiectul II


a Pentru folosirea aplicației Oracle Application Express ne conectăm cu ajutorul unui browser, la una dintre următoarele adrese: https://apex.oracle.com (server Oracle online) sau http://127.0.0.1:8080/ (dacă există server-ul Oracle instalat pe calculator). Pentru a rula următoarele comenzi SQL se apelează SQL Workshop → SQL Commands →se introduc comenzile pe rând → Run Creare tabelă: CREATE TABLE consultatii (nume_medic varchar2(50), nume_pacient varchar2(50), diagnostic varchar2(250), data_consultului date, PRIMARY KEY (nume_medic, nume_pacient, data_consultului) ENABLE); Creare cheie primară se poate adauga ulterior folosind comanda: ALTER TABLE consultatii ADD PRIMARY KEY (nume_medic, nume_pacient, data_consultului); Inserarea date: INSERT INTO consultatii (nume_medic, nume_pacient, diagnostic, data_consultului) VALUES ('Florescu Ion', 'Ionescu Florin', 'Bronsita', '06-24-2016'); (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: SELECT * FROM consultatii;

b SELECT data_consultului, COUNT(nume_pacient) AS "Numar pacienti ziua curenta" FROM consultatii WHERE to_char(data_consultului,'YYY MM DD')=to_char(SYSDATE,'YYY MM DD') GROUP BY data_consultului

c SELECT * FROM consultatii ORDER BY nume_medic ASC, nume_pacient DESC


a v1) Pentru a folosii aplicația phpmyadmin ne conectăm cu ajutorul unui browser la adresa: http://localhost/phpmyadmin/ (dacă există server XAMPP/MAMP/WAMP/ LAMP instalat pe calculator). v2) Folosim una dintre aplicațiile: MySQL Workbench sau HeidiSQL în cazul în care avem instalat doar server MySql fără server Apache. Creare bază de date: CREATE DATABASE EXAMEN; Selectează baza de date: USE examen; Creare tabelă fară cheie primară: CREATE TABLE consultatii (nume_medic varchar(50), nume_pacient varchar(50), diagnostic varchar(250), data_consultului date, PRIMARY KEY (nume_medic, nume_pacient, data_consultului) ); Creare cheie primară se poate adauga ulterior folosind comanda: ALTER TABLE consultatii ADD PRIMARY KEY (nume_medic, nume_pacient, data_consultului); Inserarea date: INSERT INTO consultatii (nume_medic, nume_pacient, diagnostic, data_consultului) VALUES ('Florescu Ion', 'Ionescu Florin', 'Bronsita', '2016-05-24'); (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: SELECT * FROM consultatii;

b SELECT data_consultului, COUNT(nume_pacient) AS "Numar pacienti ziua curenta" FROM consultatii WHERE data_consultului=DATE(NOW()) GROUP BY data_consultului



Se deschide aplicația Microsoft FoxPro. Pentru a rula următoarele comenzi SQL se apelează Window → Command Window (ctrl+F2) →se introduc comenzile pe rând → Enter


http://127.0.0.1:8080/



42

Creare bază de date: CREATE DATABASE EXAMEN Selectează baza de date: OPEN DATABASE EXAMEN Creare tabelă: CREATE TABLE consultatii (nume_medic char(50), nume_pacient char(50), diagnostic char(250), data_consultului date ) Inserarea date: INSERT INTO consultatii (nume_medic, nume_pacient, diagnostic, data_consultului) VALUES ('Florescu Ion', 'Ionescu Florin', 'Bronsita', DATE()) (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: SELECT * FROM consultatii

b SELECT data_consultului, COUNT(nume_pacient) FROM consultatii WHERE data_consultului=DATE() GROUP BY data_consultului



a Se deschide aplicația Microsoft FoxPro. Creare tabelă: se apelează File → New → Table → New file → Nume tabel (rezultate) → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, index unic

→ Ok


b USE consultatii COUNT TO x FOR data_consultului=DATE() ?DATE(),' consultatii ->', x

c USE consultatii SORT TO temp ON nume_medic /a, nume_pacient /d USE temp ?'Tabela sortata este' list


a Se deschide aplicația Microsoft Access. Creare bază de date: se apelează File → New → Blank database → Nume bază de date → Create Creare tabelă: se apelează Create → Table Design → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, cheia primară → Save

b Se apelează Create → Query Design → se adaugă câmpurile necesare →

Next → ∑Totals → se stabilește Group By pentru câmpul data_consultului si Count pentru câmpul data_consultului → Save


43

c v1) Raport: Se apelează Create → Report Wizard → se adaugă câmpurile

necesare din tabela rezultate → Next → nu se stbilește nici un criteriu de sortare → Next → Next → Finish → Save v2) Interogare: Se apelează Create → Query Design → se adaugă câmpurile necesare → se stabilește Ascending pentru câmpul regizor respectiv nume_film → Save


a Se deschide aplicația Microsoft Access. Creare bază de date: se apelează File → New → Blank database → Nume bază de date → Create Creare tabelă: se apelează Create → Query Design → Sql View → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, cheie primară, nume tabelă: CREATE TABLE consultatii (nume_medic char(50), nume_pacient char(50), diagnostic char(250), data_consultului date, PRIMARY KEY (nume_medic, nume_pacient, data_consultului)); → Run Inserarea date: se apelează Create → Query Design → Sql View → INSERT INTO consultatii (nume_medic, nume_pacient, diagnostic, data_consultului)VALUES ('Florescu Ion', 'Ionescu Florin', 'Bronsita', DATE()); → Run (se inserează numărul cerut de înregistrări)

b Create → Query Design→ Sql View v1) SELECT data_consultului, COUNT(nume_pacient) FROM consultatii WHERE data_consultului=DATE() GROUP BY data_consultului v2) SELECT data_consultului, Count(data_consultului) AS "Numar pacienti ziua curenta" FROM consultatii GROUP BY data_consultului HAVING data_consultului=Date();

c Create → Query Design→ Sql View SELECT * FROM consultatii ORDER BY nume_medic ASC, nume_pacient DESC

Subiectul III

1

Pentru a număra câte fişiere cu extensia .doc există într-un folder se scrie în fereastra de căutare *.doc, cu semnificaţia “orice fişier cu extensia doc”

şi se înregistrează numărul afişat în bara de stare a ferestrei.


44

Subiectul III

2

Sortarea fişierelor dintr-un folder în funcţie de dimensiune se realizează selectând în fereastra de căutare câmpul Dimensiune/Size, ca în exemplul alăturat.

3

Cel mai mic fişier dintr-un folder este primul pe care îl obţinem în fereastra de căutare în urma operaţiei de sortare crescătoare în funcţie de dimensiune. Cel mai mare fişier dintr-un folder este primul pe care îl obţinem în fereastra de căutare în urma operaţiei de sortare descrescătoare în funcţie de dimensiune.


Subiectul IV

1 Se deschide aplicația Microsoft Office Excel și se realizează tabelul cerut. Se completează tabelul pentru cinci candidați.

2

Se selectează coloanele cu notele la cele două probe. Din meniul Pornire →Stiluri → Formate condiționate se alege Regulă nouă de formatare. Se deschide fereastra cu același nume, unde se fac formatările conform cerinței problemei.


45

Subiectul IV

3 Se completează câmpul medie (=AVERAGE(B2:C2) în celula D2), se copiază formula în celelalte câmpuri, iar apoi se ordonează (Pornire →Editare →Sortare și filtrare).

4 Se completează coloana PROMOVAT cu ajutorul funcției IF. (=IF(>=5;"Da";"Nu") în celula E2, după care formula se copiază.

5

Inserare → Diagrame și alegem tipul de diagramă dorit. Se completează seriile de date necesare.

Subiectul V

1 În pagina motorului de căutare se introduce textul Constantin Brâncuşi. Exemple de motoare de căutare: Google, Yahoo, Bing, Altavista.

2 Informaţiile solicitate vor fi salvate într-un document Wordpad sau document Word. În fişierele text se poate insera text, dar nu se poate insera imagine, deci nu este recomandat să folosim pentru rezolvare aceastăă variantă.

3

Pentru a imprima în fişier, în fereastra operaţiei de Imprimare/Print se bifează opţiunea Imprimare în fişier, apoi se apasă butonul Imprimare/Print. În fereastra de dialog care se deschide în urma acestei operaţii se va introduce numele fişierului, care are implicit extensia .prn.


rezolvare

Varianta 2_2013


#include<fstream>


ifstream fin("numere.in");

ofstream fout("numere.out");

int v[100], n, k;


{

int i;

fin>>n;


46

Subiectul I for (i=1; i<=n; i++)

fin>>v[i];

}


{


cout<<v[i]<<' ';

cout<<'\n';

}

int prim(int x)

{

int d=2;

while(d<=x/2 && x%d!=0) d++;

if (x>1 && d>x/2) return 1;

else return 0;

}

void afisare_rez(int v[100], int n)

{

int ok=0;


if (prim(v[i])==1)

{

fout<<v[i]<<' ';

ok=1;

}

fout<<'\n';

if (ok==0)

fout<<"NU EXISTA NUMERE PRIME"<<'\n';

}

int maxim(int v[100], int n)

{

int max=-32000;


if (i%2==1 && v[i]>max)

max=v[i];

return max;

}

int main()

{

citire_vector(v,n);


afisare_rez(v,n);

fout<<maxim(v,n);

return 0;

}

Subiectul II Rezolvare Oracle (SQL)

Creare tabelă: CREATE TABLE elevi (elev VARCHAR2(50) PRIMARY KEY, clasa VARCHAR2(1) CONSTRAINT clasa_ck2 CHECK (clasa IN ('1','2','3','4','5','6','7','8','9')) , med_generala NUMBER(5,2) NOT NULL);

Inserarea date: INSERT INTO elevi (elev, clasa, med_generala) VALUES ('Ionescu Ion', '1', 6.90); (se inserează numărul cerut de înregistrări)

Afișare date:


47

Subiectul II SELECT * FROM rezultate;

1 SELECT elev, med_generala FROM elevi WHERE med_generala = (SELECT MAX(med_generala) FROM elevi)

2 SELECT COUNT(med_generala) AS "Numar elevi medie<8" FROM elevi WHERE med_generala<8



Creare bază de date: CREATE DATABASE EXAMEN;

Selectează baza de date: USE examen;

Creare tabelă: CREATE TABLE elevi (elev varchar(50) PRIMARY KEY, clasa ENUM('1','2','3','4','5','6','7','8','9'), med_generala float);


Afișare date: SELECT * FROM elevi;

1 SELECT elev, med_generala FROM elevi WHERE med_generala = (SELECT MAX(med_generala) FROM elevi)

2 SELECT * FROM elevi ORDER BY med_generala DESC

3 SELECT COUNT(med_generala) AS "Numar elevi medie<8" FROM elevi WHERE med_generala<8


Se deschide aplicația Microsoft FoxPro, se apelează Window → Command Window (ctrl+F2) →se introduc comenzile pe rând → Enter Creare bază de date:

CREATE DATABASE EXAMEN Selectează baza de date:

OPEN DATABASE EXAMEN Creare tabelă:

CREATE TABLE elevi (elev CHAR(50) PRIMARY KEY, clasa CHAR(1) CHECK (inlist ('1','2','3','4','5','6','7','8','9')), med_gen NUMBER(5,2))

Inserarea date: INSERT INTO elevi (elev, clasa, med_gen) VALUES ('Ionescu Ion', '1', 6.90) (se inserează numărul cerut de înregistrări)

Afișare date: SELECT * FROM rezultate

1 SELECT elev, med_gen FROM elevi WHERE med_gen = (SELECT MAX(med_gen) FROM elevi)

2 SELECT * FROM elevi ORDER BY med_gen DESC

3 SELECT COUNT(med_gen)FROM elevi WHERE med_gen<8


Se deschide aplicația Microsoft FoxPro. Creare tabelă: se apelează File → New → Table → New file → Nume tabel

(rezultate) → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, index unic → Ok

Inserarea date:

append


48

Subiectul II Afișare date:

browse

1 USE elevi CALCULATE MAX(MED_GEN) TO X LIST FOR MED_GEN=X

2 USE elevi SORT TO temp ON med_gen/d USE temp ?'Tabela sortata este' list

3 USE elevi CALCULATE count(MED_GEN) TO X FOR MED_GEN<8 ?X


Se deschide aplicația Microsoft Access. Creare bază de date: se apelează File → New → Blank database → Nume bază de date → Create Creare tabelă: se apelează Create → Table Design → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, cheie primară, nume tabelă, validare text → Save


1 Se apelează Create → Query Design → se adaugă câmpurile necesare → Next → ∑Totals → se stabilește Group By, Avg, Where → Save

2 Raport: Se apelează Create → Report Wizard → se adaugă câmpurile



49

Subiectul II 3 Se apelează Create → Query Design → se adaugă câmpurile necesare →

Next → ∑Totals → se stabilește Group By, Avg, Where → Save


Se deschide aplicația Microsoft Access. Creare bază de date: se apelează File → New → Blank database → Nume bază de date → Create Creare tabelă: se apelează Create → Query Design → Sql View → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, cheie primară, nume tabelă → Run Inserarea date: se apelează Create → Query Design → Sql View →

INSERT INTO elevi (elev, clasa, med_generala) VALUES ('Ionescu Ion', '1', 6.90)

→ Run (se inserează numărul cerut de înregistrări)

1 Create → Query Design→ Sql View → se adauga interogarea → Save → Run

SELECT elev, med_generala FROM elevi WHERE med_generala = (SELECT MAX(med_generala) FROM elevi)

2 Create → Query Design→ Sql View → se adauga interogarea → Save → Run SELECT * FROM elevi ORDER BY med_generala DESC

3 Create → Query Design→ Sql View → se adauga interogarea → Save → Run

SELECT COUNT(med_generala) AS "Numar elevi medie<8" FROM elevi WHERE med_generala<8

Subiectul III




50

Subiectul II

2 Sortarea fişierelor dintr-un folder în funcţie de dimensiune se realizează selectând în fereastra de căutare câmpul Dimensiune/Size, ca în exemplul alăturat.

3 Cel mai mic fişier dintr-un folder este primul pe care îl obţinem în fereastra de căutare în urma operaţiei de sortare crescătoare în funcţie de dimensiune. Cel mai mare fişier dintr-un folder este primul pe care îl obţinem în fereastra de căutare în urma operaţiei de sortare descrescătoare în funcţie de dimensiune.


Subiectul IV

1 Se deschide aplicația Microsoft Office PowerPoint și se salvează documentul cu numele cerut. Pentru a alege tipul de diapozitiv Doar titlu, se execută clic în meniul Pornire →Diapozitive → Aspect diapozitiv.

2 Se introduce numele școlii unde se susține examenul.

3

Din meniul Proiectare → Fundal → Stiluri fundal se deschide fereastra de dialog Format fundal. Se alege Umplere → Umplere cu imagine sau textură, iar cu ajutorul butonului Fișier se alege o imagine de fundal.

4

Introducem un diapozitiv nou: Pornire → Diapozitive → Diapozitiv nou. Se completează titlul, apoi lista cu subiectele la care se susține proba practică. Se selectează aceste subiecte și se alege tipul de marcatori dorit: Pornire → Paragraf → Marcatori. Se inserează imaginea cerută: Inserare →Ilustrații → Imagine sau clic pe butonul corespunzător inserării unei imagini:

5 Se selectează imaginea și se deschide fereastra Animație particularizată unde se alege


51

Subiectul IV

tipul de animație dorit (Animații → Animație particularizată).

6

Pentru a introduce un comentariu se alege un element al unui diapozitiv și se execută clic pe fila Revizuire → Comentarii → Comentariu nou. Apare o casetă unde se introduce comentariul dorit.

Subiectul V

1

2 New Document Microsoft Word


52

3 File → Print → Print to file


53


rezolvare

Varianta 1_2014


#include<fstream>


int a[50][60],n,m;

ofstream fout("palindr.out");

void citire_matr(int a[50][60], int &n, int &m)

{

int i,j;

cout<<"n=";cin>>n;

cout<<"m=";cin>>m;

for(i=1;i<=n;i++)

for(j=1;j<=m;j++)

{

cout<<"a["<<i<<"]["<<j<<"]=";

cin>>a[i][j];

}

}

void afisare_matr(int a[50][60], int n, int m)

{

int i,j;

for(i=1;i<=n;i++)

{

for(j=1;j<=m;j++)

cout<<a[i][j]<<' ';

cout<<'\n';

}

cout<<'\n';

}

int oglindit(int x)

{

int og=0;

while (x!=0)

{

og=og*10+x%10;

x=x/10;

}

return og;

}

void afisare_palindrom(int a[50][60], int n, int m)

{

int i,j;

for(i=1;i<=n;i++)

{

int ok=0;

for(j=1;j<=m;j++)

if(oglindit(a[i][j])==a[i][j])

{

fout<<a[i][j]<<' ';

ok=1;

}

if(ok==0)


54

Subiectul I fout<<0<<'\n';

else

fout<<'\n';

}

}

int main()

{

citire_matr(a,n,m);

afisare_matr(a,n,m);

afisare_palindrom(a,n,m);

return 0;

}

Subiectul II


Pentru folosirea aplicației Oracle Application Express ne conectăm cu ajutorul unui browser, la una dintre următoarele adrese: https://apex.oracle.com (server Oracle online) sau http://127.0.0.1:8080/ (dacă există server-ul Oracle instalat pe calculator). Pentru a rula următoarele comenzi SQL se apelează SQL Workshop → SQL Commands →se introduc comenzile pe rând → Run Creare tabelă: CREATE TABLE depozit (produs varchar2(50) PRIMARY KEY, pret_unit NUMBER(10,2), cantitate NUMBER(10), necesar NUMBER(10)); Inserarea date: INSERT INTO depozit (produs, pret_unit, cantitate, necesar) VALUES („Pila electica‟, 10, 100, 200); (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: SELECT * FROM depozit;

a SELECT produs, necesar-cantitate FROM depozit WHERE cantitate<necesar

b SELECT produs, necesar, cantitate FROM depozit WHERE cantitate*1.2>=necesar order BY produs

c DELETE FROM depozit WHERE cantitate=0

d UPDATE depozit SET cantitate=cantitate*1.1


v1) Pentru a folosii aplicația phpmyadmin ne conectăm cu ajutorul unui browser la adresa: http://localhost/phpmyadmin/ (dacă există server XAMPP/MAMP/WAMP/ LAMP instalat pe calculator). v2) Folosim una dintre aplicațiile: MySQL Workbench sau HeidiSQL în cazul în care avem instalat doar server MySql fără server Apache. Pentru a rula următoarele comenzile SQL voi exemplifica doar pentru v1: se apelează SQL Commands →se introduc comenzile pe rând → Run Creare bază de date: CREATE DATABASE EXAMEN; Selectează baza de date: USE examen; Creare tabelă: CREATE TABLE depozit (produs varchar(50) PRIMARY KEY, pret_unit float, cantitate int(10), necesar int(10)) Inserarea date: INSERT INTO depozit (produs, pret_unit, cantitate, necesar) VALUES („Pila electica‟, 100, 100, 200), ('y',20, 100, 50); (se inserează numărul cerut de înregistrări)


http://127.0.0.1:8080/



55

Subiectul II

Afișare date: SELECT * FROM depozit;






a Se deschide aplicația Microsoft FoxPro. Pentru a rula următoarele comenzi SQL se apelează Window → Command Window (ctrl+F2) →se introduc comenzile pe rând → Enter Creare bază de date: CREATE DATABASE EXAMEN Selectează baza de date: OPEN DATABASE EXAMEN Creare tabelă: CREATE TABLE depozit (produs char(50) PRIMARY KEY, pret_unit NUMBER(10,2), cantitate NUMBER(10), necesar NUMBER(10)) Inserarea date: INSERT INTO depozit (produs, pret_unit, cantitate, necesar) VALUES („Pila electica‟, 10, 100, 200); (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: SELECT * FROM depozit






Se deschide aplicația Microsoft FoxPro. Creare tabelă: se apelează File → New → Table → New file → Nume tabel (rezultate)→ se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, index unic → Ok Inserarea date:

append Afișare date: browse

a USE depozit GO top DO WHILE NOT EOF() IF cantitate<necesar ? produs, necesar-cantitate ENDIF skip ENDDO

b USE depozit INDEX on produs TAG tprodus


56

Subiectul II

GO top DO WHILE NOT EOF() IF cantitate*1.2>=necesar ? produs, necesar, cantitate ENDIF skip ENDDO

c DELETE ALL FOR cantitate=0

d REPLACE ALL cantitate WITH cantitate*1.1




a Se apelează Create → Query Design → se adaugă câmpurile necesare → Next → se stabilește fomula de calcul → Save


Next → Save

c Se apelează Create → Query Design → se stabilește tipul de interogare

→ se adaugă câmpurile necesare , criteriul de ștergere → Save


57

Subiectul II

d Se apelează Create → Query Design → se stabilește tipul de interogare

→ se adaugă câmpurile necesare , criteriul de modificare → Save


a Se deschide aplicația Microsoft Access. Creare bază de date: se apelează File → New → Blank database → Nume bază de date → Create Creare tabelă: se apelează Create → Query Design → Sql View → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, cheie primară, nume tabelă: CREATE TABLE depozit (produs char(50) PRIMARY KEY, pret_unit int, cantitate int, necesar int); → Run Inserarea date: se apelează Create → Query Design → Sql View → INSERT INTO depozit (produs, pret_unit, cantitate, necesar) VALUES ('Pila', 10, 100, 200) → Run (se inserează numărul cerut de înregistrări)

a Se apelează Create → Query Design→ Sql View → se introduce comanda → Run SELECT produs, necesar-cantitate FROM depozit WHERE cantitate<necesar

b Se apelează Create → Query Design→ Sql View → se introduce comanda → Run SELECT produs, necesar, cantitate FROM depozit WHERE cantitate*1.2>=necesar order BY produs

c Se apelează Create → Query Design→ Sql View → se introduce comanda → Run DELETE FROM depozit WHERE cantitate=0

d Se apelează Create → Query Design→ Sql View → se introduce comanda: → Run UPDATE depozit SET cantitate=cantitate*1.1


58

Subiectul III

1

Un posibil conţinut pentru fişierul memoria.txt poate fi următorul:

3

Pentru a obţine calea unui shortcut se pot parcurge următorii paşi: - selectăm shortcut-ul (clic pe shortcut) - deschidem Proprietăţi pe butonul clic dreapta - calea este specificată în caseta Target:

Cel mai mare fişier aflat în directorul Windows se poate determina astfel: - în directorul Windows selectăm ordonare după (Sort by) dimensiune (Size) descrescător (Descending) şi astfel obţinem ordonarea descrescătoare după dimensiune a fişierelor din directorul selectat - primul fişier afişat este cel căutat


59

Subiectul III

Conţinutul fişierului sub3.txt pentru rezolvarea cerinţei este următorul:

Subiectul IV

1 Se deschide aplicația Microsoft Office Excel. Se realizează tabelul conform cerinței și se completează cu cel puțin 6 înregistrări.

2

În celula E2 se introduce formula: =IF(C2=0;"PROMOVAT";IF(C2>=3;"REPETENT";"CORIGENT")) pentru a completa automat câmpul Situația școlară. Se copiază formula pentru toate înregistrările. De asemenea, se formatează corespunzător cerinței, culoarea fontului din meniul Pornire → Stiluri → Formate condiționate → Evidențiere reguli celule.

3 Se sortează coloana D (Media generală) și se realizează un filtru pe coloana B (Clasa). Se selectează elevii unei singure clase.


60

Subiectul IV

4

Se realizează numărarea elevilor promovați cu ajutorul funcției COUNTIF:

În mod analog se numără elevii corigenți și cei repetenți, rezultând tabelul:

5 Determinarea celei mai mari medii se face cu ajutorul funcției MAX. Pentru exemplul de mai sus avem: =MAX(D2:D11)

Subiectul V

1 Numele contului utilizatorului (Account name)

2 Introducerea detaliilor cărţii de credit într-un formular electronic

3

WAN – Wide Area Network (WAN desemnează tipul de rețele de transport de date care acoperă zone geografice mari și foarte mari, de exemplu de la un oraș la altul, de la o țară la alta, de la un continent la altul) LAN – Local Area Network (Un LAN este o rețea care acoperă o zonă geografică restrânsă, cum ar fi la domiciliu, birou, sau o clădire)


61


rezolvare

Varianta 2_2014


#include<fstream>


int a[50][50],n,k;

ifstream fin("tablou.in");

ofstream gout("tablou.out");

void citire_matr(int a[50][50], int &n)

{

int i,j;

fin>>n;

for(i=1;i<=n;i++)

for(j=1;j<=n;j++)

fin>>a[i][j];

}

void afisare_matr(int a[50][50], int n)

{

int i,j;

for(i=1;i<=n;i++)

{

for(j=1;j<=n;j++)

cout<<a[i][j]<<' ';

cout<<'\n';

}

cout<<'\n';

}

int maxim_col(int a[50][50], int n, int k)

{

int max=-32000;

for (int i=1;i<=n;i++)

if(max<a[i][k])

max=a[i][k];

return max;

}

int minim_deasupra_ds(int a[50][50], int n)

{

int i,j,min=32000;

for (i=1;i<=n-1;i++)

for(j=1;j<n+1-i;j++)

if(min>a[i][j])

min=a[i][j];

return min;

}

int cmmdc(int x, int y)

{

while (x!=y)

if(x>y)

x=x-y;

else

y=y-x;

return x;

}


62

Subiectul I int cmmdc_dp(int a[50][50], int n)

{

int x;

x=a[1][1];

for (int i=2;i<=n;i++)

x=cmmdc(x,a[i][i]);

return x;

}

int main()

{

citire_matr(a,n);

afisare_matr(a,n);

cout<<"k=";cin>>k;

gout<<maxim_col(a,n,k)<<' ';

gout<<minim_deasupra_ds(a,n)<<'\n';

gout<<cmmdc_dp(a,n);

return 0;

}

Subiectul II

Rezolvare

Oracle

(SQL)

Pentru folosirea aplicației Oracle Application Express ne conectăm cu ajutorul unui browser, la una dintre următoarele adrese: https://apex.oracle.com (server Oracle online) sau http://127.0.0.1:8080/ (dacă există server-ul Oracle instalat pe calculator). Pentru a rula următoarele comenzi SQL se apelează SQL Workshop → SQL Commands →se introduc comenzile pe rând → Run Creare tabelă:

CREATE TABLE elevi (elev VARCHAR2(50) PRIMARY KEY, clasa VARCHAR2(1) CONSTRAINT clasa_ck1 CHECK (clasa IN ('1','2','3', '4','5','6','7','8','9')) , med_generala NUMBER(5,2))


Afișare date: SELECT elev, med_generala FROM elevi;

1 SELECT clasa, COUNT(elev) AS "Numar de elevi pe clasa" FROM elevi GROUP BY clasa;

2 SELECT * FROM elevi ORDER BY clasa ASC, elev ASC

Rezolvare

MySql

(SQL)

a v1) Pentru a folosii aplicația phpmyadmin ne conectăm cu ajutorul unui browser la adresa: http://localhost/phpmyadmin/ (dacă există server XAMPP/MAMP/WAMP/ LAMP instalat pe calculator). v2) Folosim una dintre aplicațiile: MySQL Workbench sau HeidiSQL în cazul în care avem instalat doar server MySql fără server Apache. Pentru a rula următoarele comenzile SQL voi exemplifica doar pentru v1: se apelează SQL Commands →se introduc comenzile pe rând → Run Creare bază de date:

CREATE DATABASE EXAMEN; Selectează baza de date:

USE examen; Creare tabelă:

CREATE TABLE elevi (elev varchar(50) PRIMARY KEY, clasa ENUM('1','2','3','4','5','6','7','8','9'), med_generala float NOT NULL ) ;


http://127.0.0.1:8080/



63

Subiectul II


Afișare date: SELECT elev, med_generala FROM elevi;

b SELECT clasa, COUNT(elev) AS 'Numar de elevi pe clasa' FROM elevi GROUP BY clasa

c SELECT * FROM elevi ORDER BY clasa ASC, elev ASC

Rezolvare

FoxPro

(SQL)

a Se deschide aplicația Microsoft FoxPro. Pentru a rula următoarele comenzi SQL se apelează Window → Command Window (ctrl+F2) →se introduc comenzile pe rând → Enter Creare bază de date:



CREATE TABLE elevi (elev char(50) PRIMARY KEY, clasa CHAR(1) CHECK (inlist ('1','2','3','4','5','6','7','8','9')), med_generala number(5,2) NOT NULL)

Inserarea date:

INSERT INTO elevi (elev, clasa, med_generala) VALUES ('Ionescu Ion', '1', 6.90) (se inserează numărul cerut de înregistrări)

Afișare date: SELECT elev, med_generala FROM elevi

b SELECT clasa, COUNT(elev) FROM elevi GROUP BY clasa

c SELECT * FROM elevi ORDER BY clasa ASC, elev ASC

Rezolvare

FoxPro

(interfață +

programare)


→ Ok Inserarea date:

append Afișare date:

browse

b USE elevi INDEX on clasa TAG tclasa GO top DO WHILE NOT EOF() c=clasa n=0 DO WHILE clasa=c n=n+1 skip ENDDO ?c,n ENDDO

c USE elevi SORT TO temp ON clasa/a, elev/a


64

Subiectul II

USE temp ?'Tabela sortata este' list

Rezolvare

Access

(interfață,

design/

Wizard)




Next → ∑Totals → se stabilește Group By pentru câmpul clasă si Count pentru câmpul Elev → Save

2 Interogare: Se apelează Create → Query Design → se adaugă câmpurile

necesare → se stabilește Ascending pentru clasă si Ascending pentru câmpul elev → Save

Rezolvare

Access

Se deschide aplicația Microsoft Access. Creare bază de date: se apelează File → New → Blank database → Nume bază de date → Create


65

Subiectul II

(SQL) Creare tabelă: se apelează Create → Query Design → Sql View → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, cheie primară, nume tabelă:

CREATE TABLE elevi (elev varchar(50) PRIMARY KEY, clasa varchar(1) NOT NULL, med_generala float)

→ Run Inserarea date: se apelează Create → Query Design → Sql View →

INSERT INTO rezultate (elev, clasa, med_generala) VALUES ('Ionescu Ion', '1', 6.90)

→ Run (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: se apelează Create → Query Design→ Sql View → se introduce comanda: SELECT elev, med_generala FROM elevi → Run

1 Se apelează Create → Query Design→ Sql View → se introduce comanda: → Run

SELECT clasa, COUNT(elev) AS [Numar de elevi pe clasa] FROM elevi GROUP BY clasa

2 Se apelează Create → Query Design→ Sql View → se introduce comanda → Run

SELECT * FROM elevi ORDER BY clasa ASC, elev ASC

Subiectul III

3

Pentru a număra câte fişiere cu extensia .exe există într-un folder se scrie în fereastra de căutare *.exe, cu semnificaţia “orice fişier cu extensia exe”


Subiectul IV

1

Se introduce textul: ”Dacă aveţi un text sau o imagine care doriţi să apară pe fiecare pagină a documentului nu trebuie să repetaţi redactarea acestuia manual. Puteţi apela funcţia Header and Footer din meniul View. După alegerea acestei opţiuni va apărea bara de instrumente de lucru pentru antete şi subsoluri. În aceste zone veţi scrie informaţiile necesare o singură dată.”

2 Se apelează meniul Aspect pagină →Fundal pagină → Borduri de pagină și se alege

chenarul dorit.

3 Se apelează meniul Inserare → Ilustrații → Imagine și se deschide fereastra Inserare

imagine. În această fereastră ne alegem imaginea pe care dorim să o inserăm. Apoi


66

Subiectul IV

selectăm imaginea și realizăm chenarul cerut: Instrumente imagine → Stiluri imagini →Formă imagine și se selectează forma unui dreptunghi cu colțurile rotunjite. Din meniul : Instrumente imagine → Stiluri imagini → Efecte imagine, se alege efectul de Umbră.

4

Pentru a introduce antetul unei pagini: Inserare → Antet și subsol → Antet și se alege tipul de antet dorit. Pentru a insera data curentă se alege Instrumente antet și subsol → Inserare → Dată și oră și se deschide fereastra de dialog Data și ora. Se alege formatul de dată dorit.

Subiectul V

1

În fereastra aplicaţiei de navigare pe internet (browser) se accesează un motor de căutare, de exemplu Google, Yahoo sau Bing.

Se introduce cuvântul agate ca şi criteriu de căutare.

2

Pentru a putea salva o pagină web în format text aceasta trebuie deschisă folosind browser-ul Internet Explorer. Apoi se poate urma calea: Settings -> File -> Save as…


67

Subiectul V

iar în fereastra de dialog care se deschide se scrie numele fişierului şi se selectează ca tip Text File.

3

Se poate utiliza opţiunea Print/Imprimare disponibilă pe clic dreapta într-o zonă albă a paginii web. Pentru imprimare în fişier se bifează opţiunea Print to file/Imprimare în fişier. În situaţia în care această opţiune nu este accesibilă se va deschide browser-ul cu clic dreapta - Run as administrator/Executare ca administrator.


68


rezolvare

Varianta 1_2015

Subiectul I

#include <iostream>

#include <fstream>

int a[50][50], n;


void constr_matr(int a[50][50], int &n)

{

int i,j,x;

ifstream f("numere.in");

f>>n;

i=1; j=1;

while(f>>x)

{

a[i][j]=x;

if(j!=n) j++;

else {i++; j=1;}

}

f.close();

}


{

int i,j;

for(i=1;i<=n;i++)

{

for(j=1;j<=n;j++)

cout<<a[i][j]<<' ';

cout<<'\n';

}

cout<<'\n';

}

int nr_perfect(int x)

{

//un numar este perfect daca este egal cu suma divizorilor mai

mici decat el

int d=2,s=1;

while (d<=x/2)

{

if (x%d==0) s=s+d;

d++;

}

return (s==x && x>1) ;

}

int contor_nr_perfecte(int a[50][50], int n)

{

int i,j,nr=0;

for(i=1;i<=n;i++)

for(j=1;j<=n;j++)

if(nr_perfect(a[i][j])==1)

{

nr++;

cout<< a[i][j]<<' '; //afisam de control numarul

perfect


69

Subiectul I

}

return nr;

}

int nr_prim(int x)

{

//un numar este prim daca nu are divizori proprii

int d=2;

while(d<=x/2 && x%d!=0) d++;

if(x>1 && d>x/2) return 1;

else return 0;

}

int contor_nr_prime(int a[50][50], int n)

{

int i,j,nr=0;

for(i=1;i<=n-1;i++)

for(j=i+1;j<=n;j++)

if(nr_prim(a[i][j])==1)

{

cout<< a[i][j]<<' '; //afisam de control numarul prim

nr++;

}

return nr;

}

int main()

{

constr_matr(a,n);

afisare_matr(a,n);

cout<<contor_nr_perfecte(a,n)<<'\n';

cout<<contor_nr_prime(a,n)<<'\n';

return 0;

}

Subiectul II

Rezolvare

Oracle

(SQL)


CREATE TABLE situatie (elev varchar(50) PRIMARY KEY, clasa VARCHAR2(1) CONSTRAINT clasa_ck3 CHECK (clasa IN ('1','2','3', '4','5','6','7','8','9')), promovat VARCHAR2(2) CONSTRAINT clasa_ck4 CHECK (promovat IN ('DA','NU')) ) ;

Inserarea date: INSERT INTO situatie (elev, clasa, promovat ) VALUES ('Ionescu Ion', '1', 'DA'); (se inserează numărul cerut de înregistrări)

a SELECT DISTINCT clasa FROM situatie

b SELECT CLASA, COUNT(ELEV) as "NR_ELEV" FROM situatie WHERE promovat='DA' GROUP BY CLASA ORDER BY "NR_ELEV" desc

c SELECT * FROM situatie WHERE promovat='NU' ORDER BY COUNT(ELEV) ASC, elev ASC

Rezolvare v1) Pentru a folosii aplicația phpmyadmin ne conectăm cu ajutorul unui browser la adresa: http://localhost/phpmyadmin/ (dacă există server


http://127.0.0.1:8080/



70

Subiectul II

MySql

(SQL)

XAMPP/MAMP/WAMP/ LAMP instalat pe calculator). v2) Folosim una dintre aplicațiile: MySQL Workbench sau HeidiSQL în cazul în care avem instalat doar server MySql fără server Apache. Pentru a rula următoarele comenzile SQL voi exemplifica doar pentru v1: se apelează SQL Commands →se introduc comenzile pe rând → Run Creare bază de date:



CREATE TABLE situatie (elev varchar(50) PRIMARY KEY, clasa ENUM('1','2','3','4','5','6','7','8','9'), promovat ENUM('DA','NU') NOT NULL ) ;

Inserarea date: INSERT INTO situatie (elev, clasa, promovat ) VALUES ('Ionescu Ion', '1', 'DA'), ('Florescu', '1', 'NU'); (se inserează numărul cerut de înregistrări)

a SELECT DISTINCT clasa FROM situatie

b SELECT CLASA, COUNT(ELEV) as 'NR_ELEV' FROM situatie WHERE promovat='DA' GROUP BY CLASA ORDER BY NR_ELEV desc

c SELECT * FROM situatie WHERE promovat='NU' ORDER BY clasa ASC, elev ASC

Rezolvare

Access

Se deschide aplicația Microsoft Access. Creare bază de date: se apelează File → New → Blank database → Nume bază de date → Create Creare tabelă: se apelează Create → Table Design → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, cheie primară, nume tabelă, restictii continut câmpuri → Save


a Se apelează Create → Query Design → Sql View → se introduce interogarea: SELECT DISTINCT clasa FROM situatie → Run


71

Subiectul II

b v1) Se apelează Create → Query Design → se adaugă câmpurile necesare → Next → ∑Totals → se stabilește Group By pentru câmpul clasă, Count pentru câmpul elev, Where pentru câmpul → Save

v2) Se apelează Create → Query Design → Sql View → se introduce interogarea: SELECT CLASA, COUNT(ELEV) as "NR_ELEV" FROM situatie WHERE promovat='DA' GROUP BY CLASA ORDER BY "NR_ELEV" desc → Run

c v1) Se apelează Create → Query Design → se adaugă câmpurile necesare → Next → → se stabilește criteriul de filtrare + ordinea → Save

V2) Se apelează Create → Query Design → Sql View → se introduce interogarea: SELECT * FROM situatie WHERE promovat='NU' ORDER BY clasa ASC, elev ASC → Run

Subiectul III

1 Descrierea procedeului conform site-ului microsoft.com, pentru sistemul de operare Windows7: Deschideți Proprietățile pentru Bara de activități și meniul Start, făcând clic pe butonul Start

, pe Panou de control, pe Aspect și personalizare, apoi pe Bara de activități și meniul Start. Faceți clic pe fila Meniu Start, apoi pe Particularizare. În caseta de dialog Particularizare meniu Start, în caseta Număr programe recente afișate, introduceți numărul de programe de afișat în meniul Start, apoi faceți clic pe OK, apoi faceți clic pe OK din nou. Captura de ecran se face utilizând tasta Print Screen şi apoi Lipire/Paste în planşa aplicaţiei Paint.

2 Control panel -> Bara de activităţi / Taskbar -> Particularizare / Customize


72

Subiectul III

Pentru a elimina o pictogramă selectăm opţiunea Ascundere/Hide din dreptul acesteia. Captura de ecran care demonstrează realizarea cerinţei ar putea fi aceasta, salvată în fişierul bara.bmp:

3 Control panel -> System -> Setari sistem complexe / Advanced system settings


73

Subiectul III

Performanţă / Performance -> Setări / Settings -> Complex / Advanced -> Memorie virtuală / Virtual memory

Rezolvarea cerinţei poate fi fişierul bmp cu următorul conţinut:


74

Subiectul III


75

Subiectul IV

1

Se realizează o cipercuță cu ajutorul programului Paint și se copiază în Word.

Se multiplică ciupercuța de 6 ori și se colorează diferit pălăriile.

Se copiază cele 6 ciupercuțe.

Se apelează meniul Inserare->WordArt-> Stil WordArt3 și se tastează textul “Ciupercuțe”.

Se umple forma cu roșu: Instrumente WordArt->Umplere formă.

Se procedează analog pentru textul “vesele”.

Se grupează elementele imaginii. Pentru a realiza acest lucru se face clic cu butonul din dreapta pe fiecare imagine pe care doriți să o grupați, apoi, în meniul de comenzi rapide, se indică spre Încadrare text. Se face clic pe Pătrat sau pe orice altă opțiune, în afară de În linie

Ciupercuțe


76

Subiectul IV

cu textul. Se inserează o pânză de desen. În fila Inserare, în grupul Ilustrații, se face clic pe Forme, apoi pe Pânză de desen nouă. Se decupează și se lipesc imaginile dorite în pânza de desen. Se selectează imaginile dorite. Se face clic în fila Format (care se află sub Instrumente imagine), în grupul Aranjare,

clic pe Grupare . Se glisează imaginile grupate în afara pânzei de desen. Se selectează pânza de desen și se apasă DELETE.

2 Se introduce primul paragraf, apoi se face clic pe Inserare, în grupul Pagini, Sfârși de pagină, pentru a putea introduce al doilea paragraf pe pagină nouă.

3

Se apelează meniul Inserare, grupul Antet și subsol, Număr de pagină și se selectează poziția și forma cerute.

Se deschide apoi fereastra Format număr de pagină și se modifică formatul numărului și valoarea de pornire.

Ciuperc

uțe


77

Subiectul IV

4

Se apelează meniul Aspect pagină, grupul Fundal pagină și se face clic pe Borduri de pagină. Se alege bordura dorită.

5

În zona de antet a paginii să se scrie numele dumneavoastră și adresa – în stânga, iar în dreapta să se insereze data curentă. Se apelează meniul Inserare, grupul Antet și subsol, clic pe Antet și se alege formatul dorit. Se tastează în stânga numele, iar în dreapta se inserează data: Inserare -> Text -> Dată și oră.


78

Subiectul IV

Subiectul V

1 Exemple de motoare de căutare: Google, Yahoo, Bing

2

Folosind browserul Internet Explorer puteţi salva pagina dorită în format text accesând: Tools->File->Save as

şi alegând ca opţiune de salvare Text File.

3 O soluţie de rezolvare posibilă are codul HTML următor:


79

Subiectul V

Conţinutul fişierului caracterisitici.html este:


80


rezolvare

Varianta 2_2015


#include <fstream>

int a[50][50], n,m;


void constr_matr(int a[50][50], int &n)

{

int i,j,x;


f>>n; f>>m;

i=1; j=1;

while(f>>x)

{

a[i][j]=x;

if(j!=n) j++;

else {i++; j=1;}

}

f.close();

}


{

int i,j;

for(i=1;i<=n;i++)

{

for(j=1;j<=n;j++)

cout<<a[i][j]<<' ';

cout<<'\n';

}

cout<<'\n';

}

int oglindit(int x)

{

int og=0;

while (x!=0)

{

og=og*10+x%10;

x=x/10;

}

return og;

}

int suma_cif(int x)

{

int s=0;

while (x!=0)

{

s=s+x%10;

x=x/10;

}

return s;

}

int pct_b(int a[50][50], int n)


81

Subiectul I {

int i,j,nr=0;

for(i=1;i<=n;i++)

for(j=1;j<=n;j++)

if(a[i][j]!=0)

if(suma_cif(a[i][j])%m==0)

{

nr++;

cout<< a[i][j]<<' '; //afisam de control

numarul

}

return nr;

}

void pct_c(int a[50][50], int n)

{

int i;

for(i=1;i<=n;i++)

if(oglindit(a[i][n+1-i])==a[i][n+1-i])

cout<< a[i][n+1-i]<<' ';

}

int main()

{

constr_matr(a,n);

afisare_matr(a,n);

cout<<pct_b(a,n)<<'\n';

pct_c(a,n);

return 0;

}

Subiectul II



CREATE TABLE bilete (nr_bilete Number(3), oras varchar2(50) PRIMARY KEY, tara varchar2(50), pret_bilet Number(12,2), cumparator varchar2(50));

Inserarea date: INSERT INTO bilete (nr_bilete, oras, tara, pret_bilet, cumparator) VALUES (5, 'Ploiesti', 'Romania', 100, 'Grigore Florentim'); (se inserează numărul cerut de înregistrări)

Afișare date: SELECT * FROM bilete;

a SELECT SUM(pret_bilet*nr_bilete) AS "Suma vanzari" FROM bilete

b SELECT oras, nr_bilete FROM bilete WHERE oras='Ploiesti'

c SELECT tara, SUM(nr_bilete) AS "Numar bilete pe tara" FROM bilete GROUP BY tara ORDER by tara


v1) Pentru a folosii aplicația phpmyadmin ne conectăm cu ajutorul unui browser la adresa: http://localhost/phpmyadmin/ (dacă există server XAMPP/MAMP/WAMP/ LAMP instalat pe calculator).


http://127.0.0.1:8080/



82

Subiectul II

v2) Folosim una dintre aplicațiile: MySQL Workbench sau HeidiSQL în cazul în care avem instalat doar server MySql fără server Apache. Pentru a rula următoarele comenzile SQL voi exemplifica doar pentru v1: se apelează SQL Commands →se introduc comenzile pe rând → Run Creare bază de date:



CREATE TABLE bilete (nr_bilete int(3), oras varchar(50) PRIMARY KEY, tara varchar(50), pret_bilet float, cumparator varchar(50));

Inserarea date: INSERT INTO bilete (nr_bilete, oras, tara, pret_bilet, cumparator) VALUES (5, 'Ploiesti', 'Romania', 100, 'Grigore Florentim'); (se inserează numărul cerut de înregistrări)

Afișare date: SELECT * FROM bilete;

a SELECT SUM(pret_bilet*nr_bilete) AS "Suma vanzari" FROM bilete


c SELECT tara, SUM(nr_bilete) AS "Numar bilete pe tara" FROM bilete GROUP BY tara ORDER by tara


a Se deschide aplicația Microsoft FoxPro. Pentru a rula următoarele comenzi SQL se apelează Window → Command Window (ctrl+F2) →se introduc comenzile pe rând → Enter Creare bază de date:



CREATE TABLE bilete (nr_bilete Number(3), oras char(50) PRIMARY KEY, tara char(50), pret_bilet Number(12,2), cumparator char(50))

Inserarea date: INSERT INTO bilete (nr_bilete, oras, tara, pret_bilet, cumparator) VALUES (5, 'Ploiesti', 'Romania', 100, 'Grigore Florentim') (se inserează numărul cerut de înregistrări)

Afișare date: SELECT * FROM bilete

a SELECT SUM(pret_bilet*nr_bilete) FROM bilete


c SELECT tara, SUM(nr_bilete) FROM bilete GROUP BY tara ORDER by tara


Se deschide aplicația Microsoft FoxPro. Creare tabelă: se apelează File → New → Table → New file → Nume tabel (rezultate)→ se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, index unic → Ok Inserarea date:


83

Subiectul II

append

Afișare date: browse

a CALCULATE SUM(nr_bilete*pret_bilet) TO x ?x

b accept 'Nume oras' to x LOCATE FOR oras=x ?nr_bilete

c USE bilete INDEX on tara TAG ttara GO top DO WHILE NOT EOF() t=tara s=0 DO WHILE tara=t s=s+nr_bilete skip ENDDO ?t,s ENDDO




a Se apelează Create → Query Design → se adaugă câmpurile necesare → Next → ∑Totals → se stabilește fomula de calcul → Save


84

Subiectul II


Next → se stabilește criteriul oraș = Ploiești și câmpurile care se afișează → Save

c Se apelează Create → Query Design → se adaugă câmpurile necesare → Next → ∑Totals → se stabilește Group By pentru câmpul țară si SUM pentru câmpul nr_bilete → Save


a Se deschide aplicația Microsoft Access. Creare bază de date: se apelează File → New → Blank database → Nume bază de date → Create Creare tabelă: se apelează Create → Query Design → Sql View → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, cheie primară, nume tabelă:

CREATE TABLE bilete (nr_bilete int, oras varchar(50) PRIMARY KEY, tara varchar(50), pret_bilet float, cumparator varchar(50));

→ Run Inserarea date: se apelează Create → Query Design → Sql View →


85

Subiectul II

INSERT INTO bilete (nr_bilete, oras, tara, pret_bilet, cumparator) VALUES (5, 'Ploiesti', 'Romania', 100, 'Grigore Florentim');

→ Run (se inserează numărul cerut de înregistrări)

a Se apelează Create → Query Design→ Sql View → se introduce comanda → Run

SELECT SUM(pret_bilet*nr_bilete) AS "Suma vanzari" FROM bilete

b Se apelează Create → Query Design→ Sql View → se introduce comanda → Run

SELECT oras, nr_bilete FROM bilete WHERE oras='Ploiesti'

c Se apelează Create → Query Design→ Sql View → se introduce comanda: → Run

SELECT tara, SUM(nr_bilete) FROM bilete GROUP BY tara ORDER by tara

Subiectul III

1

Butonul Opţiuni al gadgetului Slide Show / Expunere diapozitive conduce la fereastra în care se permite modificarea timpului de afişare pentru o imagine şi a modului în care se realizează tranziţia între imagini.

Captura de ecran se realizează după modificarea parametrilor specificaţi în cerinţă şi se

salvează în Paint cu numele SO2 şi extensia png.

2

Clic dreapta pe bara de activităţi -> Toolbars -> Desktop

3 Se selectează discul D:\ şi se accesează cu clic dreapta opţiunea Proprietăţi/Properties.

Se selectează tabul Quota - Show Quota Settings.


86

Subiectul III

Se activează opţiunea pentru managementul cotei şi apoi se fac setările cerute în enunţ.

Captura de ecran se salvează în fişierul cota.bmp, iar fereastra setărilor pentru cotă se

închide fără a se aplica modificările efectuate. Aceste modificări pot afecta performanţele calculatorului.

Subiectul IV

1

Se deschide aplicația PowerPoint, se salvează documentul și se completează titlul și subtitlul.


87

Subiectul IV

2

Se adaugă un diapozitiv de tip Titlu și conținut: Pornire → Grupul Diapozitive → Diapozitiv nou și se alege aspectul diapozitivului conform cerinței. Se completează titlul și conținutul cerute. Numele celor patru anotimpuri se colorează diferit: Font →Culori temă.

3 Se adăugă al treilea diapozitiv de tipul Titlu și două conținuturi și se completează conform

cerinței.


88

Subiectul IV

4

Se inserează al patrulea diapozitiv. Pentru a adăuga o diagramă diapozitivului, se face clic

pe pictograma ce ne permite realizarea unei diagrame sau din meniul Inserare → Ilustrații → clic pe Diagramă. În caseta de dialog Inserare diagramă, se face clic pe tipul de diagramă dorit, apoi pe OK. Se deschide Office Excel 2007 într-o fereastră scindată și se afișează date eșantion într-o foaie de lucru. Se actualizează foaia de lucru conform tabelului cerut, iar diagrama din PowerPoint se actualizează automat cu noile date.


89

Subiectul IV

5

Pentru realizarea unui design adecvat se poate alege o temă predefinită din meniul Proiectare. Tranzițiile între diapozitive sunt efectele de animație care au loc în vizualizarea Expunere diapozitive atunci când se realizează deplasarea de la un diapozitiv la altul în timpul prezentării. În meniul Animații, grupul Tranziție la acest diapozitiv se alege animația dorită, iar apoi se face clic pe butonul Se aplică tuturor. În meniul Expunere diapozitive → Configurare → Programarea repetițiilor deschide fereastra Repetiție:

În această fereastră, contorul care este declanșat la intrarea în fereastră contorizează

intervalul de timp cât va rămâne primul diapozitiv pe ecran; pentru a seta același timp

pentru toate diapozitivele se apelează meniul Animații, butonul Se aplică tuturor.


90

Subiectul IV

Subiectul V

1

<head> <title> Colegiul "Spiru Haret" Ploiesti </title> </head> <body bgcolor="green">

2

<tr> <td>3.</td> <td>ClassIT</td> <td>B-dul Bucuresti nr. 10</td> </tr>

3 <img src="http://www.spiruh.ro/images/banners/sigla-spiru.png" alt="Colegiul Spiru Haret">


91


rezolvare

Model varianta 1_2016

Subiectul I

#include <iostream>

#include<fstream>


ifstream fin("nr.txt");

int v[100];

int main()

{

int x,maxim=0,og=0, gasit=0, copie;

while(fin>>x)

{

if(x>=0 && x<=99)

v[x]=1;

if(maxim<x)

maxim=x;

}

//punctul a

for (int i=0;i<=99;i++)

if(v[i]==1)

{

cout<<i<<' ';

gasit=1;

}

if(gasit==0)

cout<<"NU EXISTA"<<'\n';

//punctul b

copie=maxim;

while (copie!=0)

{

if(copie%10%2==1)

og=og*10+copie%10;

copie=copie/10;

}

cout<<'\n'<<og;

return 0;

}

Subiectul II


a Pentru folosirea aplicației Oracle Application Express ne conectăm cu ajutorul unui browser, la una dintre următoarele adrese: https://apex.oracle.com (server Oracle online) sau http://127.0.0.1:8080/ (dacă există server-ul Oracle instalat pe calculator). Pentru a rula următoarele comenzi SQL se apelează SQL Workshop → SQL Commands →se introduc comenzile pe rând → Run Creare tabelă: CREATE TABLE carti (titlu varchar2(50), autor varchar2(50), editura varchar2(50), pret NuMBER(10,2), PRIMARY KEY (titlu, autor)) Inserarea date: INSERT INTO carti (titlu, autor, editura, pret) VALUES ('Ion', 'Liviu Rebreanu', 'Humanitas', 15); (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date:


http://127.0.0.1:8080/


92

Subiectul II

SELECT * FROM carti;

b SELECT editura, COUNT(titlu) AS "Numar carti" FROM carti GROUP BY editura

c SELECT * FROM rezultate ORDER BY med_generala DESC, elev ASC


a v1) Pentru a folosii aplicația phpmyadmin ne conectăm cu ajutorul unui browser la adresa: http://localhost/phpmyadmin/ (dacă există server XAMPP/MAMP/WAMP/ LAMP instalat pe calculator). v2) Folosim una dintre aplicațiile: MySQL Workbench sau HeidiSQL în cazul în care avem instalat doar server MySql fără server Apache. Pentru a rula următoarele comenzile SQL voi exemplifica doar pentru v1: se apelează SQL Commands →se introduc comenzile pe rând → Run Creare bază de date: CREATE DATABASE EXAMEN; Selectează baza de date: USE examen; Creare tabelă: CREATE TABLE carti (titlu varchar(50), autor varchar(50), editura varchar(50), pret float, PRIMARY KEY (titlu, autor)); Inserarea date: INSERT INTO carti (titlu, autor, editura, pret) VALUES ('Ion', 'Liviu Rebreanu', 'Humanitas', 15); (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: SELECT * FROM carti;

b SELECT editura, COUNT(titlu) AS 'Numar carti' FROM carti GROUP BY editura

c SELECT editura, autor, titlu FROM carti ORDER By editura ASC, autor ASC, titlu ASC


a Se deschide aplicația Microsoft FoxPro. Pentru a rula următoarele comenzi SQL se apelează Window → Command Window (ctrl+F2) →se introduc comenzile pe rând → Enter Creare bază de date: CREATE DATABASE EXAMEN Selectează baza de date: OPEN DATABASE EXAMEN Creare tabelă: CREATE TABLE carti (titlu char(50), autor char(50), editura char(50), pret NuMBER(10,2))) Inserarea date: INSERT INTO carti (titlu, autor, editura, pret) VALUES ('Ion', 'Liviu Rebreanu', 'Humanitas', 15) (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: SELECT * FROM carti

b SELECT editura, COUNT(titlu) FROM carti GROUP BY editura

c SELECT editura, autor, titlu FROM carti ORDER By editura ASC, autor ASC, titlu ASC


a Se deschide aplicația Microsoft FoxPro. Creare tabelă: se apelează File → New → Table → New file → Nume tabel (rezultate)→ se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, index unic → Ok Inserarea date:



93

Subiectul II

append Afișare date: browse

b USE carti INDEX on editura TAG teditura GO top DO WHILE NOT EOF() e=editura n=0 DO WHILE editura=e n=n+1 skip ENDDO ?e,n ENDDO

c USE carti SORT TO temp ON editura/a, autor/a, titlu/a USE temp ?'Tabela sortata este' list


a Se deschide aplicația Microsoft Access. Creare bază de date: se apelează File → New → Blank database → Nume bază de date → Create Creare tabelă: se apelează Create → Table Design → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, cheie primară, nume tabelă → Save


b Se apelează Create → Query Design → se adaugă câmpurile necesare → Next → ∑Totals → se stabilește Group By pentru câmpul editura si Count pentru câmpul titlu → Save


94

Subiectul II

c v1) Raport: Se apelează Create → Report Wizard → se adaugă câmpurile

necesare din tabela rezultate → Next → nu se stbilește nici un criteriile de sortare → Next → Next → Finish → Save

v2) Interogare: Se apelează Create → Query Design → se adaugă câmpurile necesare → se stabilește Descending pentru câmpul med_generală si Ascending pentru câmpul clasă → Save


a Se deschide aplicația Microsoft Access. Creare bază de date: se apelează File → New → Blank database → Nume bază de date → Create Creare tabelă: se apelează Create → Query Design → Sql View → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, cheie primară, nume tabelă: CREATE TABLE carti (titlu varchar(50), autor varchar(50), editura varchar(50), pret float, PRIMARY KEY (titlu, autor)); → Run Inserarea date: se apelează Create → Query Design → Sql View →


95

Subiectul II

INSERT INTO carti ( titlu, autor, editura, pret ) VALUES ('Ion', 'Liviu Rebreanu', 'Humanitas', 15); → Run (se inserează numărul cerut de înregistrări)

b Se apelează Create → Query Design→ Sql View → se introduce comanda → Run SELECT editura, COUNT(titlu) AS 'Numar carti' FROM carti GROUP BY editura

c Se apelează Create → Query Design→ Sql View → se introduce comanda: → Run SELECT editura, autor, titlu FROM carti ORDER By editura ASC, autor ASC, titlu ASC

Subiectul III

1



2

Sortarea descrescătoare a fişierelor dintr-un folder în funcţie de dimensiune se realizează selectând în fereastra de căutare câmpul Dimensiune/Size, ca în exemplul alăturat.

3 Captura de ecran se realizează folosind tasta Print Screen. O copie care conţine

imaginea ecranului este salvată în memoria Clipboard, de unde poate fi lipită în documente sau în planşa aplicaţiei Paint.

4 Opţiunile legate de setarea consumului de energie se găsesc în Control panel -> Power

Options.

Subiectul IV

1

Se deschide aplicația Microsoft Office Excel și se realizează tabelul cerut. Pentru a redenumi foaia de calcul, se executa clic dreapta pe Foaie 1 și se deschide următorul meniu :


96

Subiectul IV

După alegerea opțiunii Redenumire , se introduce numele Date.

2

Se tastează într-o coloană oarecare cele trei materii la care se poate susține teza. Selectați celulele C6 –C10( din coloana Teză la alegere) în care vom adăuga lista verticală. În fila Date, în grupul Instrumente date, faceți clic pe Validare date.

În caseta de dialog Validare date se face clic pe Setări. În caseta Se permite, se face clic pe Listă. În caseta Sursă se introduce referința către celulele ce conțin cele trei materii introduse anterior. Ne asigurăm că este bifată caseta de selectare listă verticală în celulă. Pentru a specifica dacă celula se poate lăsa necompletată se bifează sau debifează caseta de selectare Se ignoră celulele libere.

3 Pentru realizarea diagramei se apelează fila Inserare, grupul Diagrame și se alege tipul

de diagramă dorit.


97

Subiectul IV

4

Se selectează notele și se alege grupul Pornire → Stiluri → Formate condiționale → Reguli primii 10 →Peste medie.

5 Se selectează celulele A3-D3 și se alege meniul Pornire → Aliniere → Îmbinare și

centrare. Se introduce textul cerut și se formatează conform cerințelor.


98

Subiectul IV

Subiectul V

1 Exemple de motoare de căutare: Google, Yahoo, Bing

2

Folosind browserul Internet Explorer puteţi salva pagina dorită în format text astfel: Tools →File →Save as

şi alegând ca opţiune de salvare Text File


99

Subiectul V

3

File →Page Setup…

4

Tools →Print →se bifează opțiunea Print to file


100


rezolvare

Model varianta 2_2016

Subiectul I

#include<iostream>

#include<fstream>


int a[50][50],n;

ifstream fin("matrice.in");

ofstream fout("matrice.out");

void citire_matr(int a[50][50], int &n)

{

int i,j;

fin>>n;

for(i=1;i<=n;i++)

for(j=1;j<=n;j++)

fin>>a[i][j];

}


{

int i,j;

for(i=1;i<=n;i++)

{

for(j=1;j<=n;j++)

cout<<a[i][j]<<' ';

cout<<'\n';

}

cout<<'\n';

}

void pct_a(int a[50][50], int n)

{


for (int j=1; j<=i-1; j++)

fout<<a[i][j]<<' ';

fout<<'\n';

}

void desc_factori_primi(int x)

{

int d=2;

while (x!=1)

{

int fm=0;

while (x%d==0)

{

fm++;

x=x/d;

}

if (fm!=0)

fout<<d<<'^'<<fm<<' ';

d++;

}

}

int maxim(int a[50][50], int n)

{

int i,j,max=-32000;


101

Subiectul I


for (int j=1; j<=n; j++)

if(max<a[i][j])

max=a[i][j];

return max;

}

void pct_b()

{

fout<<maxim(a,n)<<':';

desc_factori_primi(maxim(a,n));

}

int main()

{

citire_matr(a,n);

afisare_matr(a,n);

pct_a(a,n);

pct_b();

return 0;

}

Subiectul II


a Pentru folosirea aplicației Oracle Application Express ne conectăm cu ajutorul unui browser, la una dintre următoarele adrese: https://apex.oracle.com (server Oracle online) sau http://127.0.0.1:8080/ (dacă există server-ul Oracle instalat pe calculator). Pentru a rula următoarele comenzi SQL se apelează SQL Workshop → SQL Commands →se introduc comenzile pe rând → Run Creare tabelă: CREATE TABLE elevi (nume varchar2(50) PRIMARY KEY, clasa varchar2(10), medie NUMBER(5,2), absente NUMBER(3) ) ; Inserarea date: INSERT INTO elevi (nume, clasa, medie, absente) VALUES ('Florica Goran', '12A', 7.5, 13); (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: SELECT * FROM elevi;

b SELECT * FROM elevi ORDER BY clasa ASC, medie DESC, nume ASC

c SELECT clasa, COUNT(nume) AS "Numar de elevi", SUM(absente) AS "Numar de absente" FROM elevi GROUP BY clasa


a v1) Pentru a folosii aplicația phpmyadmin ne conectăm cu ajutorul unui browser la adresa: http://localhost/phpmyadmin/ (dacă există server XAMPP/MAMP/WAMP/ LAMP instalat pe calculator). v2) Folosim una dintre aplicațiile: MySQL Workbench sau HeidiSQL în cazul în care avem instalat doar server MySql fără server Apache. Pentru a rula următoarele comenzile SQL voi exemplifica doar pentru v1: se apelează SQL Commands →se introduc comenzile pe rând → Run Creare bază de date: CREATE DATABASE EXAMEN; Selectează baza de date: USE examen; Creare tabelă: CREATE TABLE elevi (nume varchar(50) PRIMARY KEY, clasa varchar(10), medie float, absente int(3) ) ; Inserarea date:


http://127.0.0.1:8080/



102

Subiectul II

INSERT INTO elevi (nume, clasa, medie, absente) VALUES ('Florica Goran', '12A', 7.50, 12), ('Chiranu Florin', '12B', 8.55, 9); (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: SELECT * FROM elevi;


c SELECT clasa, COUNT(nume) AS "Numar de elevi", SUM(absente) AS "Numar de absente" FROM elevi GROUP BY clasa


a Se deschide aplicația Microsoft FoxPro. Pentru a rula următoarele comenzi SQL se apelează Window → Command Window (ctrl+F2) →se introduc comenzile pe rând → Enter Creare bază de date: CREATE DATABASE EXAMEN Selectează baza de date: OPEN DATABASE EXAMEN Creare tabelă: CREATE TABLE elevi (nume char(50) PRIMARY KEY, clasa char(10), medie NUMBER(5,2), absente NUMBER(3) ) Inserarea date: INSERT INTO elevi (nume, clasa, medie, absente) VALUES ('Florica Goran', '12A', 7.5, 13) (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: SELECT * FROM elevi


c SELECT clasa, COUNT(nume) , SUM(absente) FROM elevi GROUP BY clasa



→ Ok


b USE elevi SORT TO temp ON clasa /d, medie /d, nume /a USE temp ?'Tabela sortata este' list

c clear USE elevi2 INDEX on clasa TAG tclasa GO top DO WHILE NOT EOF() c=clasa s=0 n=0 DO WHILE clasa=c s=s+absente


103

Subiectul II

n=n+1 skip ENDDO ?c,s/n ENDDO


a Se deschide aplicația Microsoft Access. Creare bază de date: se apelează File → New → Blank database → Nume bază de date → Create Creare tabelă: se apelează Create → Table Design → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, cheie primară, nume tabelă → Save


c Se apelează Create → Query Design → se adaugă câmpurile necesare → Next → ∑Totals → se stabilește Group By pentru câmpul clasă si Avg pentru câmpul med_generală → Save

b v1) Raport: Se apelează Create → Report Wizard → se adaugă câmpurile


v2) Interogare: Se apelează Create → Query Design → se adaugă câmpurile necesare → se stabilește Ascending pentru câmpul clasa , Descending


104

Subiectul II

pentru câmpul medie si Ascending pentru câmpul nume → Save


a Se deschide aplicația Microsoft Access. Creare bază de date: se apelează File → New → Blank database → Nume bază de date → Create Creare tabelă: se apelează Create → Query Design → Sql View → se introduc câmpurile, tipurile de date, dimensiunea, cheie primară, nume tabelă: CREATE TABLE elevi (nume varchar(50) PRIMARY KEY, clasa varchar(10), medie float, absente int ) → Run Inserarea date: se apelează Create → Query Design → Sql View → INSERT INTO rezultate (elev, clasa, med_generala) VALUES ('Ionescu Ion', '1', 6.90) → Run (se inserează numărul cerut de înregistrări) Afișare date: se apelează Create → Query Design→ Sql View → se introduce comanda: SELECT * FROM elevi → Run

b Se apelează Create → Query Design→ Sql View → se introduce comanda: → Run SELECT * FROM elevi ORDER BY clasa ASC, medie DESC, nume ASC

c Se apelează Create → Query Design→ Sql View → se introduce comanda → Run SELECT clasa, COUNT(nume) AS "Numar de elevi", SUM(absente) AS "Numar de absente" FROM elevi GROUP BY clasa

Subiectul III

1

Se deschide folderul titularizare→ click dreapta New→Text Document → se introduce numele fișierului setari. În Help se caută informaţii despre windows experience index și se copiază informații în fișierul setari.txt

2

Format →WordWrap


105

Subiectul III

Edit →Time/Date

3

Start → Control Panel → Personalization → Window Color

4

Click dreapta pe bara de activități și se bifează Lock the taskbar

Print Screen, se deschide aplicația Paint → Ctrl+V → File → Save → imagine.png

Subiectul IV

1

Se deschide editorul de texte Microsoft Office Word și se realizează tabelul cerut: Inserare → Tabele → Tabel. Se deschide fereastra de dialog Inserare tabel și se alege un tabel cu 8 rânduri și 8 coloane.


Subiectul I

Subiectul II

Subiectul III

Subiectul IV

Subiectul V

Oficiu Nota proba

practică

3 pct. 2 pct. 2 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct.

2 Se selectează tabelul și se deschide fila Instrumente tabel, grupul Stiluri tabel, Borduri,


106

Subiectul IV

Borduri și umbrire. Se deschide fereastra Borduri și umbrire unde se realizează formatările cerute.


Subiectul I

Subiectul II

Subiectul III

Subiectul IV

Subiectul V

Oficiu Nota proba

practică

3 pct. 2 pct. 2 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct.

3

Pentru a calcula nota la examen ne poziționăm în celula unde vrem să obținem rezultatul și apelăm fila Instrumente tabel → Aspect → Date → Formulă.

4 Pentru a sorta datele conform cerinței ne poziționăm în tabel și apelăm fila Instrumente

tabel → Aspect → Date → Sortare.


107

Subiectul IV

5

Inserare → Text → WordArt și se alege stilul WordArt dorit. După introducerea textului, se apelează fila Instrumente WordArt, unde se aliniază titlul la mijlocul paginii.

Subiectul V

1

Mail Yahoo → Sign in Options →Mail Options → Signature→ Show a signature on all outgoing messages

Se introduce numele în câmpul respectiv, apoi Save

2 Compose → se completează câmpul Subject → se apasă Attach Files și se alege fișierul dorit


108

Subiectul V

3

Se completează câmpul carbon copy (Cc) și se trimite mesajul. Pentru sortarea mesajelor, după dată, în ordine crescătoare: Sent → Sort By Date →Ascending Order

4

Pentru a crea lista de distribuție probapractica: din partea dreaptă, sus, se alege Switch to the newest Yahoo Mail → Contacts → New List Se introduce numele listei și apoi Enter

Pentru a introduce persoanele în listă, se alege opțiunea All Contacts →se bifează adresa dorită (dacă persoana există în lista de contacte sau New Contact) →Assign to Lists


109

Proba scrisă la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI


Subiect

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 4 ore.

• Programele cerute vor fi scrise folosind unul dintre limbajele de programare Pascal,

C sau C++, la alegere. Identificatorii utilizați în programe trebuie să corespundă

semnificației asociate acestora, eventual în formă prescurtată.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Prezentaţi arborii binari după următorul plan de idei:

- definiţii, trei modalități de parcurgere;

- exemplificare prin două probleme rezolvate cu arbori binari, utilizând pentru reprezentarea

acestora alocarea statică, respectiv alocarea dinamică a memoriei (enunţ, implementare într-

un limbaj de programare, descriere a soluției). (15 puncte)

2. Prezentați serviciul rețelei Internet de navigare și documentare (WWW – World Wide Web)

după următorul plan de idei:

- noțiuni introductive (rețea, Internet, un protocol de transport în reţea);

- principiu/model de comunicare, un protocol şi o aplicaţie software specifice serviciului (noțiuni

generale);

- organizare a informației (pagină web, site web, portal);

- adresare și căutare a informației în spațiul WWW. (15 puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se numește șir mijlociu asociat unui șir de caractere format din litere mici ale alfabetului

englez un șir egal cu acesta, dacă el nu conține două vocale distincte aflate pe poziții consecutive

ale sale, sau un șir obținut din acesta prin inserarea între oricare două astfel de vocale, notate cu a

și b, a unei alte litere, notate cu m, cu proprietatea că în şirul literelor alfabetului englez, ordonat

lexicografic, numărul literelor aflate între a şi m este egal cu numărul literelor aflate între m şi b. Se

consideră vocale literele a, e, i, o, u.

Exemplu: șirul acegi este șir mijlociu asociat unor șiruri ca acei, aegi, aei sau acegi, șirul

iou este șirul mijlociu asociat șirului iu, iar șirul alee este șirul mijlociu asociat șirului alee.

Subprogramul mijlociu are doi parametri:

• s, prin care primește un șir de cel mult 100 de caractere, numai litere mici ale alfabetului

englez;

• sm, prin care furnizează șirul mijlociu asociat șirului primit prin parametrul s.

Scrieți un program Pascal/C/C++ care citește de la tastatură un text format din maximum 100

de caractere, în care cuvintele sunt formate din litere mici ale alfabetului englez și sunt separate

prin unul sau mai multe spații. Programul afișează pe ecran numărul perechilor formate din cuvinte

din text care au asociat același șir mijlociu, ca în exemplu. Programul cuprinde definiția completă a

subprogramului precizat mai sus, precum și apeluri utile ale acestuia.

Exemplu: dacă se citește textul acei extraterestri aegi aveau cu ei egi negri

si egi albi se afișează pe ecran 4 (pentru perechile acei-aegi, ei-egi, ei-egi, egi-

egi). (15 puncte)

2. Fișierul titu.in conține pe prima linie două numere naturale din intervalul [2,104], na și

nb, pe a doua linie un șir descrescător de na numere, iar pe a treia linie un șir crescător de nb

numere. Termenii celor două șiruri sunt numere naturale cu cel mult nouă cifre, iar numerele aflate

pe aceeași linie a fișierului sunt separate prin câte un spațiu.


110

Se cere să se afișeze pe ecran, separate prin câte un spațiu, în ordine strict crescătoare, toate

numerele impare distincte aflate fie doar în primul, fie doar în al doilea șir aflat în fișier. Dacă nu

există niciun astfel de număr, se afișează pe ecran mesajul nu exista. Utilizați un algoritm

eficient din punctul de vedere al timpului de executare.

Exemplu: dacă fișierul are conținutul alăturat, se afișează pe ecran numerele 7 5

1 3 7 9 9 7 5 4 3 3 2

1 2 2 5 8

Scrieți programul corespunzător și descrieți în limbaj natural metoda de rezolvare, justificând

eficiența acesteia. (15 puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră secvențele de mai jos, notate cu A şi B, extrase din programele şcolare de liceu

pentru disciplinele Informatică şi Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor: A:

Competenţe specifice Conţinuturi

3.1. Analizarea enunţului unei probleme şi stabilirea paşilor de rezolvare a problemei. 3.2. Reprezentarea algoritmilor în pseudocod. 3.3. Respectarea principiilor programării structurate în

procesul de elaborare a algoritmilor.

Algoritmi elementari. 1. Prelucrarea numerelor: […] •calculul unor expresii simple (sume,

produse etc.)

(Programe şcolare de INFORMATICĂ, OMECI nr. 5099/09.09.2009)

B:

Valori și atitudini

• Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor

• Exprimarea unui mod de gândire creativ, în structurarea şi rezolvarea sarcinilor de lucru

• Conştientizarea impactului social, economic şi moral al utilizării calculatorului

• Formarea obişnuinţelor de alegere corespunzătoare a aplicaţiilor în abordarea sarcinilor de lucru

• Manifestarea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în general

• Manifestarea disponibilităţii de a evalua/autoevalua activităţi practice

• Manifestarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate

• Formarea capacităţii de a utiliza instrumente informatice

• Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând mijloacele specifice unui sistem

informaţional

• Înţelegerea impactului tehnologiilor informatice în societate precum şi a conexiunilor dintre

tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor şi alte obiecte de studiu.

[…]


2.2. Operarea cu baze de date

• Proiectarea unei baze de date • Crearea unei tabele • Definirea unei chei primare • Stabilirea unui index • Modificarea proprietăţilor unui câmp • Introducerea de date în tabelă • Vizualizarea informaţiilor dintr-o tabelă • Modificarea datelor într-o tabelă • Adăugarea de înregistrări într-o bază de date • Ştergerea de înregistrări într-o bază de date

(Programe şcolare de TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR, OMECI nr.

5099/09.09.2009)

1. Pentru secvenţa A, prezentaţi aspecte ale activităţii didactice corespunzătoare, în care

utilizați exercițiul ca metodă didactică, având în vedere următoarele:

- precizarea a trei caracteristici ale metodei și a două tipuri de exerciții;


111

- exemplificarea utilizării metodei pentru formarea/dezvoltarea competenţelor specifice

indicate: precizarea a două activităţi de învăţare și a scenariului didactic pentru fiecare dintre

acestea, detaliind activitatea profesorului și activitatea elevilor, cu respectarea corectitudinii

științifice a informației de specialitate. (15 puncte)

2. Pentru secvenţa B exemplificați evaluarea în cadrul tematicii indicate prin intermediul

portofoliului, ca metodă complementară/alternativă de evaluare, precizând: scopul/obiectivele și

patru elemente componente ale portofoliului, precum și cinci criterii de evaluare globală/holistică a

acestuia, trei dintre ele vizând aprecierea calității produselor realizate și două dintre ele vizând

gradul de raportare atitudinală pe care elevul o are față de tema evaluată. (15 puncte)


112

Barem de evaluare și notare

• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor, în limita punctajului maxim corespunzător. • Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât

cele precizate explicit prin barem. • Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a

punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. 15 puncte

- definiții, conform cerinței 2p

- modalități de parcurgere, conform cerinței 3 x 1p = 3p

- enunț probleme, conform cerinței 2x 1p = 2p - implementare pentru problemele enunțate, conform cerinţei - (în cazul fiecărei probleme, pentru algoritm principial corect, dar care

conduce la o rezolvare parțială, se acordă numai câte 2p dintre cele 3p alocate)

2 x 3p = 6p

- descriere coerentă a soluției pentru problemele enunțate, conform cerinţei 2 x 1p = 2p 2. 15 puncte

- noțiuni introductive, conform cerinței 3x1p=3p - principiu/model de comunicare, conform cerinței 2p

- protocol specific serviciului, conform cerinței 2p

- aplicație software specifică serviciului, conform cerinței 2p - organizare a informației, conform cerinţei 3x1p=3p

- adresare, conform cerinței 1p

- căutare a informației, conform cerinței 2p SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. 15 puncte

- antet subprogram, conform cerinței 2p

- determinare în cadrul subprogramului a șirului mijlociu cerut (pentru algoritm principial corect, dar care conduce la o rezolvare parţială se acordă numai 2p)

3p

- furnizare a şirului cerut prin parametrul indicat 1p

- citire a datelor 1p - determinare a perechilor cerute pentru un cuvânt

(pentru algoritm principial corect, dar care conduce la o rezolvare parţială se acordă numai 3p)

5p

- apeluri corecte ale subprogramului indicat 1p

- numărare a tuturor perechilor cerute 1p - declarări de variabile, afișare date, corectitudine globală a programului şi

subprogramului 1p

2. 15 puncte

- operații cu fișiere (declarare, pregătire în vederea citirii, citire din fișier) 1p - determinare a numerelor cerute


6p

- utilizare a unui algoritm eficient 2p - afișare a datelor în ordinea cerută și tratare a cazului nu exista 1p - declarări de variabile, corectitudine globală a programului 1p

- descriere coerentă a metodei de rezolvare, conform cerinței 2p

- justificare a eficienței metodei, conform cerinței 2p


113


1. 15 puncte

- caracteristici ale metodei, conform cerinței 3 x 1p = 3p

- tipuri de exerciții, conform cerinței 2 x 1p = 2p - precizare a activitățior de învățare, adecvate exemplificării cerute 2 x 1p = 2p - detaliere a activității profesorului, conform cerinței 2 x 2p = 4p - detaliere a activității elevilor, conform cerinței 2 x 2p = 4p

2. 15 puncte - scop/obiective ale portofoliului, conform cerinței 1p - elemente componente ale portofoliului, conform cerinței 4 x 1p = 4p - criterii de evaluare vizând aprecierea calității produselor realizate, conform

cerinței 3 x 2p = 6p

- criterii de evaluare vizând gradul de raportare atitudinală, conform cerinței 2x2p=4p


114

Indicații și sugestii de rezolvare

SUBIECTUL al II-lea 1. Rezolvare

#include <iostream>

#include <string.h>

#include <stdlib.h>


char voc[]={'a','e','i','o','u'};

char s[100], q[300];

void mijlociu(char s1[50], char s2[100])

{

int i,j=0;

int n=strlen(s1);

for(i=0,j=0;i<n-1;i++)

{

s2[j++]=s1[i];

/* daca pe 2 pozitii consecutive se afla vocale atunci in sirul s2

se va introduce si caracterul corespunzator dintre aceste vocale*/

if (strchr(voc,s1[i]))

if (strchr(voc,s1[i+1]))

{int c=min(s1[i],s1[i+1])+abs(s1[i]-s1[i+1])/2;

s2[j++]=c;}

}

s2[j++]=s1[n-1];

s2[j]='\0';}

int main()

{

int nr=0;

cin.get(s,100);

char *p;

char s1[100];

/*se extrage fiecare cuvant si se determina prin apelul functiei

mijlociu, sirul mijlociu asociat acestuia. In variabila q se retin

sirurile mijlocii asociate cuvintelor gasite */

p=strtok(s," ");

while (p!=NULL)

{

mijlociu(p,s1);

// daca sirul a mai fost asociat altui cuvant atunci se

contorizeaza perechile

if (strstr(q,s1))nr++;

else

{strcat(q," ");

strcat(q,s1);

}

p=strtok(NULL," ");

}

cout<<nr;

return 0;

}


115

2. Rezolvare #include <fstream>

#include <iostream>


ifstream f("titu.in");

int na,nb,ok, a[1001], b[1001];

int main()

{

int i,j;

f>>na>>nb;

//sirul descrescator se inverseaza la citire

for(i=na-1;i>=0;i--)f>>a[i];

// se elimina valorile care se repeta

i=0;

while (i<na-1)

{

if (a[i]==a[i+1])

{ for(j=i;j<na;++j)a[j]=a[j+1];

na--;i--;

}

i++;}

// citirea sirului crescator

for(i=0;i<nb;++i)f>>b[i];

// se elimina valorile care se repeta

i=0;

while (i<nb-1)

{

if (b[i]==b[i+1])

{

for(j=i;j<nb;++j)b[j]=b[j+1];

nb--;i--;

} i++;}

// printr-un algoritm asemanator interclasarii se afiseaza

valorile cerute

// variabila ok marcheaza procesul de afisare

i=j=0;

while (i<na && j<nb)

{

if (a[i]<b[j])

{

if (a[i]%2){ok=1; cout<<a[i]<<" ";}

i++;}

else

if (b[j]<a[i])

{

if (b[j]%2) {ok=1; cout<<b[j]<<" ";}

j++;}

else i++,j++;}

for(;i<na;++i) if (a[i]%2){ok=1; cout<<a[i]<<" ";}

for(;j<nb;++j) if (b[j]%2){ok=1; cout<<b[j]<<" ";}

if(ok==0)cout<<"Nu exista";

return 0;

}


116

Descriere soluţie: Algoritmul foloseşte ideea algoritmului interclasării pentru a determina valorile cerute. Şirul descrescător va fi inversat la citire. După citirea şirurilor se elimină elementele care se repetă.

Citirea elementelor se face în O(n), respectiv O(m). Parcurgerea pentru determinarea valorilor se face în maxim O(n+m).

SUBIECTUL al III-lea 1. EXERCIŢIUL Definiţie şi caracteristici Metoda exerciţiului poate fi definită ca fiind executarea repetată şi conştientă a unei acţiuni

în vederea însuşirii practice a unui model dat de acţiune sau a îmbunătăţirii unei performanţe. Această metodă are - în principiu - un caracter algoritmic care determină formarea

deprinderilor si consolidarea unor cunoştinţe. Ea foloseste aspectul teoretic al acţiunilor implicate în exerciţiu pentru sporirea capacităţii operatorii a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor si este un factor important in dezvoltarea operaţiilor mentale.

Puteţi preciza 2 tipuri de exerciţii folosind următoarea clasificare: Clasificarea exerciţiilor se poate realiza în funcţie de mai multe criterii: - după formă: exerciţii orale, exerciţii scrise, exerciţii practice; - după scopul şi complexitatea lor: exerciţii introductive (elevilor li se explică pentru prima

oară o activitate, pe care ei o aplică în paralel cu explicaţiile profesorului), exerciţii de însuşire sau consolidare a modelului dat (exerciţii de bază), exerciţii de legare a cunoştinţelor şi deprinderilor mai vechi cu cele noi (exerciţii paralele), exerciţii de creaţie sau euristice – pe acestea elevul le efectuează după ce deprinderea deja a fost însuşită, iar prin intermediul lor încearcă să introducă în ”model” anumite elemente personale

- după numărul de participanţi la exerciţiu (individuale, de echipă, colective); - după gradul de intervenţie a cadrului didactic (dirijate, semidirijate, autodirijate,

combinate) Vă sugerăm 2 activităţi didactice care folosesc metoda exerciţiului: Scenariul didactic pentru activitatea 1 Disciplina: Informatică Clasa: a IX-a Unitatea de invăţare: Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor Tema activității: Calculul unor expresii simple Competenţe vizate:

Analizarea enunţului unei probleme şi stabilirea paşilor de rezolvare a problemei.

Reprezentarea algoritmilor în pseudocod.

Respectarea principiilor programării structurate în procesul de elaborare a algoritmilor. Obiective operaţionale :

să analizeze corect etapele de rezolvare a unei probleme, respectând succesiunea logică a lor (durata 2-3 minute)

să analizeze şi să selecteze corect informațiile, să interpreteze le interpreteze urmărind şi consecințele erorilor care pot apare (durata 3-5 minute)

să calculeze expresii (durata 7-8 minute) Mijloace de învățare

Videoproiector

Tabla Metode didactice suplimentare

Algoritmizarea Forme de organizare

Activitate frontală Durata: 10-15 minute


117

Desfășurarea activității

Activitatea profesorului Răspunsul așteptat din

partea elevului Evaluare

Prezentarea exerciţiului: Să se scrie in pseudocod un algoritm care citește numărul natural n și determină suma S=1*2+2*3+3*4...+n*(n+1). Întrebarea 1) Spuneți-mi care sunt datele de intrare, respectiv ieşire care intervin in rezolvarea problemei. Întrebarea 2) Spuneți-mi care este forma generală a unui termen al sumei. Întrebarea 3) Puteţi estima cum creşte valoarea sumei comparativ cu creşterea valorii lui n? Cerinţa : Rezolvaţi problema

Identifică datele de intrare şi cele de ieşire Stabileşte relaţia necesară construirii sumei Discută aspecte legate de erorile de calcul provenite din definirea incorectă a tipului de dată asociat sumei Scrie pseudocodul algoritmului identificat

Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului Conversaţia de verificare Notarea

Scenariul didactic pentru activitatea 2 Disciplina: Informatică Clasa: a IX-a Unitatea de invăţare: Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor Tema activității: Calculul unor expresii simple Competenţe vizate:

Analizarea enunţului unei probleme şi stabilirea paşilor de rezolvare a problemei.

Reprezentarea algoritmilor în pseudocod.

Respectarea principiilor programării structurate în procesul de elaborare a algoritmilor. Obiective operaţionale :

să analizeze corect etapele de rezolvare a unei probleme, respectând succesiunea logică a lor (durata 2-3 minute)

să interpreteze, să analizeze şi să selecteze corect informațiile necesare pentru rezolvarea problemelor (durata 3-5 minute)

Mijloace de învățare

Videoproiector

Tabla Metode didactice suplimentare

Algoritmizarea Forme de organizare

Activitate frontală Durata: 5-8 minute Desfășurarea activității

Activitatea profesorului Răspunsul așteptat din

partea elevului Evaluare

Prezentarea exerciţiului: Ce se va afişa în urma executării secvenţei de mai jos ştiind că se citesc, în această ordine, numerele 528791 şi 6? x0; Citeşte n si k; Cât timp (n<>0) { Dacă (n%10<k) atunci xx*10+n%10 ; n [n/10];} Afişează x;

Identifică datele de intrare şi face corect asocierea acestora Operează corect procesul de execuţie a instrucţiunilor şi de aplicare a operatorilor din secvenţă

Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului Conversaţia de verificare


118

2. Portofoliul Portofoliul reprezintă “cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să-i

urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar).

Portofoliul, privit din prisma profesorului, este un atât un instrument de predare cât şi un instrument de evaluare, complex şi flexibil, care conţine şi structurează o colecţie de informaţii referitoare la prestaţia, performanţele, competenţele teoretice şi practice ale elevului sau grupului de elevi.

Privit din perspectiva elevului este un puternic suport în învăţare prin mobilizarea cognitivă, metacognitivă şi afectivă a elevului în procesul de elaborarea a portofoliului.

Portofoliul integrat în strategiile didactice este o modalitate de a-l ajută pe elev să dobândească capacităţi de autoevaluare şi autoreflecţie. De asemenea, colecţionând lucrări ce demonstrează perfecţionare în timp, elevii vor dobândi simţul că stăpânesc bine un obiect de studiu, capătă simţul progresului şi mai multă mândrie pentru calitatea muncii lor

În paralel, portofoliile sunt în avantajul cadrelor didactice, le ajută să înţeleagă mai bine elevii pentru a-şi reorganiza activitatea în clasă, adaptând-o la nevoile/necesităţile elevilor săi.

În acest context este evident că portofoliile pot servi mai multor scopuri în acelaşi timp: de predare/învăţare, dar şi de evaluare

Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii şi opţionale, selectate de elev şi/sau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive.

Teoretic, un portofoliu poate cuprinde: • lista conţinutului acestuia (sumarul); • lucrările, aplicaţiile informatice pe care le face elevul individual sau în grup; • rezumate, articole, referate; • fişe individuale de studiu; • reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează; Evaluarea portofoliului începe de obicei prin explicarea de către profesor, la începutul

perioadei, a obiectivelor învăţării în perioada pentru care se va primi nota. Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească îndeplinirea obiectivelor învăţării. Atunci când elevul îşi prezintă portofoliul, profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta, trecând în revistă lucrările anexate, analizând atitudinea lui fată de munca depusă, lăudându-l pentru lucrurile bune, şi ajutându-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie îmbunătăţite.

Tema portofoliului Identificaţi şi proiectaţi modelul unei baze de date (creati tabelele, relaţiile dintre acestea şi

funcţii-module de prelucrare corespunzătoare) pentru a rezolva o problemă de gestionare a informațiilor din comunitatea dumneavoastră. Scrieţi un eseu care să motiveze alegerea dumneavoastră.

Evaluarea portofoliului pentru tema indicată se poate face conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi într-un tabel de genul următor:

CRITERIILE PUNCTAJ

Atingerea obiectivelor - Proiectarea unei baze de date - Crearea unei tabele - Definirea unei chei primare - Stabilirea unui index - Modificarea proprietăţilor unui câmp - Introducerea de date în tabelă - Vizualizarea informaţiilor dintr-o tabelă - Modificarea datelor într-o tabelă - Adăugarea de înregistrări într-o bază de date - Ştergerea de înregistrări într-o bază de date

40

Realizarea obiectivelor în timp util şi respectând cronologia dată 10


119

CRITERIILE PUNCTAJ

Modelarea corectă şi conform cerinţelor date 20

Prezentarea portofoliului - Integritate, estetică, originalitate

15

Eseul 15

TOTAL 100


120

Proba scrisă la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Model 1_2016

Subiect







1. Prezentaţi metoda de programare Divide et Impera după următorul plan de idei:

- descriere; - exemplificare prin două probleme rezolvate (15 puncte)

2. Prezentați metode de căutarea a informaţiei pe Internet – motoare de căutare după următorul plan de idei:

- noțiuni introductive (rețea, Internet, un protocol de transport în reţea); - serviciul www (descriere generală); - două metode de căutare (criteriu, funcționare); - motoare de căutare (definiție, exemple).


1. Din fișierul text DATE.IN se citește un text format din cuvinte separate prin spații sau caractere de forma . , ; . Textul poate avea maximum 255 de caractere. Din fiecare cuvânt se vor elimina vocalele, apoi cuvintele se vor afișa în fișierul DATE.OUT, ordonate alfabetic. Programul va conține definițiile și apelurile următoarelor subprograme:

- subprogramul sterge cu un parametru c, prin care primește un șir de cel mult 20 de caractere din care șterge vocalele și furnizează șirul obținut tot prin parametrul c;

- subprogramul intersch cu doi parametri: a și b, prin care primeşte câte un șir cu maximum 20 de caractere fiecare. Subprogramul interschimbă volorile acestora.

- subprogramul ordonare cu doi parametri: s, prin care primeşte un vector de cuvinte cu maximum 100 de elemente, fiecare cuvânt cu cel mult 20 de caractere şi n, numărul de cuvinte din vector. Subprogramul va ordona alfabetic cuvintele din vector.

Exemplu: dacă fişierul DATE.IN conţine: mama ..,anei ,are ;,.multe mere,; dulci în fișierul DATE.OUT se va afişa: dlc mlt mm mr n r (15 puncte) 2. Fișierul NUMERE.IN conține 100000 de numere întregi separate prin spațiu. Determinați,

utilizând o metodă eficientă, numărul maxim de elemente dintr-o secvență cu minim un număr, care începe și se termină cu un număr prim. Pentru aceasta se va utiliza o funcție divizor ce primește ca parametru un număr întreg cu maxim 9 cifre și returnează suma celui mai mic și celui mai mare divizor propriu al numărului primit ca parametru. Descrieți metoda aleasă și precizați în ce constă eficiența timp și spațiu pentru această metodă.

Exemplu: Dacă fişierul NUMERE.IN are conţinutul urmator: 0 0 . . . 0 0 11 17 125 33 44 47 32 101 2 99 1 1 . . . 1 1 (0 de 900 ori) (1 de 99090 ori) se afişează: 9 (15 puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Se consideră secvențele de mai jos, notate cu A şi B, extrase din programele şcolare de

liceu pentru disciplinele Informatică şi Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor:


121

A:


2.3. Aplicarea mecanismului recursivităţii prin crearea unor subprograme recursive (definite de utilizator) 2.4. Compararea dintre implementarea recursivă şi cea iterativă a aceluiaşi algororitm 3.4. Descrierea metodei de rezolvare a unei probleme în termeni recursivi

Subprograme recursive. Mecanismul de realizare a recursivităţii

B: Valori și atitudini • Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor • Exprimarea unui mod de gândire creativ, în structurarea şi rezolvarea sarcinilor de lucru • Conştientizarea impactului social, economic şi moral al utilizării calculatorului • Formarea obişnuinţelor de alegere corespunzătoare a aplicaţiilor în abordarea sarcinilor

de lucru • Manifestarea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în general • Manifestarea disponibilităţii de a evalua/autoevalua activităţi practice • Manifestarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate • Formarea capacităţii de a utiliza instrumente informatice • Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând mijloacele specifice unui

sistem informaţional • Înţelegerea impactului tehnologiilor informatice în societate precum şi a conexiunilor

dintre tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor şi alte obiecte de studiu.

Competenţe specifice

Conţinuturi

1.5. Utilizarea unor tehnici şi procedee

de realizare de grafice şi diagrame

Diagrame şi grafice realizate cu ajutorul datelor dintr-un registru de calcul

Editarea şi modificarea unei diagrame sau a unui grafic

Schimbarea tipului diagramei

Mutarea/ copierea, ştergerea diagramelor sau a graficelor

(Programe şcolare de TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR, OMECI nr. 5099/09.09.2009)


utilizați învățarea prin descoperire ca metodă didactică, având în vedere următoarele: - precizarea a trei caracteristici ale metodei și a două tipuri de exerciții; - exemplificarea utilizării metodei pentru formarea/dezvoltarea competenţelor specifice

indicate: precizarea a două activităţi de învăţare și a scenariului didactic pentru fiecare dintre acestea, detaliind activitatea profesorului și activitatea elevilor, cu respectarea corectitudinii științifice a informației de specialitate. (15 puncte)


proiectului, ca metodă complementară/ alternativă de evaluare, precizând: scopul/ obiectivele și structura proiectului, două instrumente de evaluare a acestuia, unul vizând conținutul proiectului, iar celalalt vizând realizarea acestuia, precum și două avantaje și două dezavantaje ale utilizării metodei proiectului. (15 puncte)


122


• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor, în limita punctajului

maxim corespunzător. • Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât




1. 15 puncte

- descriere metodă, conform cerinței 2p - implementare metodă, conform cerinței 3p - enunț, probleme, conform cerinței 2x1p=2p - implementare pentru problemele enunțate, conform cerinței

(în cazul fiecărei problem, pentru algoritm principial correct, dar care conduce la o rezolvare parțială, se acordă numai câte 2p dintre cele 3p alocate)

2x3p=6p

- descriere coerentă a soluției pentru problemele enunțate, conform cerinţei 2 x 1p = 2p 2. 15 puncte

- noțiuni introductive, conform cerinței 3x1p=3p - serviciul www, descriere conform cerinței 2p - metode de căutare, conform cerinței 2x3p=6p - motoare de căutare, conform cerinței 4p

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) 1. 15 puncte

- antet subprograme, conform cerinței 3x1p=3p

- determinare vector de cuvinte 3p

- furnizare a şirului cerut prin parametrul indicat în subprogramul sterge 1p

- furnizare șiruri de caractere prin subprogramul intersch, conform cerinței 1p - furnizare vector de cuvinte cu subprogramul ordonare 1p

- apeluri corecte ale subprogramelor 3x1p=3p

- citire date 1p

- afișare rezultate, conform cerinței 1p

- declarări de variabile, corectitudine globală a programului şi subprogramelor

1p

2. 15 puncte

- antet, conform cerinței 0,5p - determinare a valorii indicate

(pentru algoritm principial corect, dar care conduce la o rezolvare parțială se acordă numai 2p)

3p

- returnare rezultat corect 0,5p - operații cu fișierul (declarare, deschidere pentru citire, citire) 1p

- determinare a numărului indicat (pentru algoritm principial corect, dar care conduce la o rezolvare parțială se acordă numai 2p)

4p

- apeluri corecte ale subprogramului indicat 1p - declarări, corectitudine globală, afișare a datelor 1p

- descriere coerentă a algoritmului utilizat 2p

- punctarea elementelor de eficiență timp și spațiu 2x1p=2p


123


1. 15 puncte

- caracteristici ale metodei, conform cerinței 3x1p=3p - tipuri de exerciții, conform cerinței 2x1p=2p - precizare a activitățior de învățare, adecvate exemplificării cerute 2x1p=2p - detaliere a activității profesorului, conform cerinței 2x2p=4p

- detaliere a activității elevilor, conform cerinței 2x2p=4p 2. 15 puncte

- scop/ obiective ale proiectului, conform cerinței 2p - structura proiectului 2p - instrument de evaluare ce vizează conținutul proiectului 4p - instrument de evaluare ce vizează realizarea proiectului 4p - avantajele/ dezavantajele folosirii metodei proiectului 3p


124


SUBIECTUL II

1. #include <fstream>

#include <cstring>


ifstream fin("date.in");

ofstream fout("date.out");

int i,j,n;

void sterge( char c[21])

{

char v[]="aeiouAEIOU";

i=0;

while(i<strlen(c))

{

if (strchr(v,c[i])!=0)

strcpy(c+i,c+i+1);

else i++;

}

}

void intersch(char a[21], char b[21])

{

char aux[21];

strcpy(aux,a);

strcpy(a,b);

strcpy(b,aux);

}

void ordonare(char s[100][21], int n)

{

for(i=1; i<n; i++)

for(j=i+1; j<=n; j++)

if(strcmp(s[i],s[j])>0)

intersch(s[i],s[j]);

}

int main()

{

char s[256],a[101][21],*p,sep[]=" .,;";

fin.getline(s,256);

p=strtok(s,sep);

while(p)

{

n++;

strcpy(a[n],p);

sterge(a[n]);

p=strtok(NULL,sep);

}

ordonare(a,n);

for(i=1; i<=n; i++)

fout<<a[i]<<" ";

return 0;}


125

2. #include <fstream>

#include <cmath>



ofstream g("numere.out");

int divizor(int n)

{

int i=2;

while(n%i!=0 && i<=sqrt(n)) i++;

if(i<sqrt(n)) return i+n/i;

if(i==sqrt(n)) return i;

return 0;

}

int n,p,q,nr,nrm,nrp;

int main()

{

while(f>>n)

{

nr++;

if(divizor(n)==0 && n>1)

{

if(p==0)

{

p=n;

nrp=nr;

}

q=n;

nrm=nr-nrp+1;

}

}

g<<nrm;

return 0;

}

Descrierea metodei: Se parcurge șirul de numere, reținând primul numr prim din fișier și

poziția acestuia. De fiecare dată când găsim un nou număr prim reținem acea valoare și numărul de elemente de la primul număr prim găsit și până la acesta. Metoda este eficientă din punct de vedere al spațiului de memorie deoarece elementele șirului nu sunt reținute, iar din punct de vedere al timpului de execuție deoarece numerele sunt verificate o singură dată, la citire.

SUBIECTUL al III-lea 1. Învățarea prin descoperire Caracteristici: - se bazează pe experiența directă și concretă;

- are rol formativ ;

- dezvoltă imaginația și gândirea creatoare;

- îmbină eforturile elevului cu îndrumările profesorului;

- se realizează prin munca personală independentă sau în echipă, prin documentare și

activități experimental-aplicative;


126

Exercițiul 1: Pornind de la un triunghi echilateral, divizați-l în patru parți egale ca în figura de mai jos,

apoi divizați cele trei triunghiuri marginale în același mod, continuând procesul. Ce observați?

Exercițiul 2: Pentru funcția de mai jos, folosiți stiva de apeluri a procesului ( fereastra call stack) și

precizați în ce mod se face revenirea din recursivitate.

#include <iostream>


void F(int x)

{

cout<<x;

if(x>=3)

F(x-2);

cout<<x-1;

}

int main()

{

F(5);

}

Activitatea 1: Revenirea din recursivitate (redescoperire dirijată) Scenariul activității Obiective opreraționale

să-și însușească corect modul de declarare și apelare a unei funcții recursive, folosind CodeBlocks, în timp de 5 minute ;

să-și însușească mecanismul recursivității și să identifice condiția de iesire din autoapeluri, cu ajutorul stivei interne, în timp de 5 minute ;

Mijloace de învățare

Videoproiector Metode didactice suplimentare

Problematizarea Forme de organizare

Activitate frontală

Activitatea profesorului Răspunsul așteptat al elevului

Se prezintă un exemplu de program în care se folosește tehnica recursivității.

Cerința 1


127


#include <iostream>


void f(int n)

{

if (n>0)

{

f(n/2);

cout<<n%2;

}

}

int main()

{

int n;

cin>>n;

if (n)

f(n);

else cout<<"0";

return 0;

}

Se va folosi o fișa de lucru de tipul știu/vreau să știu/am învățat. Cerința 1:După citirea programului, completați primele două coloane. Cerința 2: Folosiți fereastra call stack și urmăriți evoluția valorilor la apelul funcției f, apoi completați coloana a treia.

Știu -să declar funcții nerecursive -să apelez funcții nerecursive

Vreau să știu -cum se face apelul recursiv -cum se revine din recursivitate -care este condiția de oprire

Am învățat

Cerința 2

Știu

Vreau să știu

Am învățat

-la fiecare apel al unei funcţii, valorile parametrilor transmisi prin valoare se alocă pe stivă -lanțul de autoapleluri trebuie să fie stopat de o condiție de oprire -la revenirea din lanțul de autoapeluri, stiva se reface la starea ei dinaintea apelului, deci valorile parametrilor se vor restaura în ordinea inversă alocării lor pe stivă.

Evaluare

- observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului - conversatia de verificare

Activitatea 2: Formule recursive (descoperire analogică) Scenariul activității Obiective opreraționale

- să-și însușească mecanismul recursivității, pornind de la formule recursive, în timp de 5 minute

- să deducă avantaje și dezavantaje ale recursivității, pornind de la exemplul realizat, în timp de 5 minute

Mijloace de învățare - Tabla Metode didactice suplimentare

- Problematizarea Forme de organizare - Activitate frontală


128


Cere să se calculeze produsul a două numere a si b, fară folosirea înmulțirii directe. Intrebare: Ce formulă matematică se poate folosi ? Intrebare: Cum se implementează recursive ?

P= a+a+a+…+a= a+a+a+…+a +a de b ori de b-1 ori long P(int a, int b)

{

If (b==0) return 0;

else return a+ P(a, b-1);

}

Evaluare

- observarea sistematică a activităţii şi comportamentului

- conversatia de verificare

2. Proiectul Una dintre metodele de evaluare utilizată adesea în evaluarea elevilor este proiectul

tematic - metodă de evaluare, cu ajutorul căreia se creează situaţii complexe de învățare-evaluare, în scopul motivării elevilor să participe efectiv cu bagajele de cunoştinţe, deprinderi, abilităţi, reuşind astfel să obţină produse finale spre mulţumirea sufletească a tuturor: elevi, cadre didactice, părinţi. Metoda proiectului presupune o abordare transdisciplinară a unei teme stabilite în raport cu programele școlare în vigoare, adaptată colectivului de elevi.

Avantaje: - este, în acelaşi timp, o metodă eficientă de evaluare, dar şi o metodă de învăţare

interactivă; - plasează elevul într-o situaţie de cercetare autentică; - cultivă responsabilitatea pentru propria învăţare şi rezultatele acesteia; - asigură implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor propuse; - facilitează abordările de tip inter- şi transdisciplinar; - promovează interevaluarea/autoevaluarea şi interînvăţarea; - oferă posibilitatea aprecierii unor rezultate de diverse tipuri (cunoştinţe, capacităţi,

abilităţi); - permite exersarea şi evaluarea: capacităţii de a observa; capacităţii investigative;

capacităţii de analiză, sinteză, comparaţie, generalizare şi abstractizare; capacităţii de a utiliza tehnici specifice de muncă intelectuală; capacităţii de a utiliza, asocia, transfera diverse cunoştinţe; capacităţii argumentative; capacităţii de a realiza un produs etc.;

- asigură dezvoltarea competenţelor de relaţionare, a competenţelor de comunicare; - stimulează creativitatea; - facilitează dezvoltarea încrederii în propriile forţe etc.. Dezavantaje: - apariţia unor conflicte între elevi (în condiţiile elaborării în grup a proiectelor); - minimalizarea rolului profesorului; - necesitatea unui timp mai mare pentru dezvoltarea proiectului, timp în care elevii își pot

pierde concentrarea asupra ceea ce fac; - nerespectarea termenelor de finalizare a sarcinilor de către elevi; - obstacole din lumea reală apărute în dezvoltarea proiectelor; - necesitatea alocării unui timp special pentru organizare, desfășurare, evaluare etc. Scopul/ obiectivele proiectului reprezintă realizările finale ale proiectului, a țintelor

de dezvoltare a acestuia. Structura proiectului Este indicat ca profesorul să le recomande elevilor ca în realizarea proiectului să respecte

următoarea structură (adaptare după Stoica, 2001, 60-61): Pagina de titlu (include tema proiectului, numele autorului/ autorilor, şcoala, clasa, perioada

de realizare); - Cuprinsul (se precizează titlurile capitolelor şi subcapitolelor);


129

- Introducerea (se fac referiri la importanţa temei, cadrul conceptual şi metodologic); - Dezvoltarea elementelor de conţinut prezentate în cuprins; - Concluzii; - Bibliografie; - Anexe. Exemplificare Tema proiectului: Realizați o cercetare în domeniul economic, evidențiind evoluția cursului

valutar al EURO față de moneda națională, precum și față de $ (dolar american). Cercetarea se realizează plecând de la o instituție bancară la alegere. Fiecare dintre elementele cercetării va fi ilustrată prin crearea unui tip de diagramă, sugestivă pentru scopul în care a fost creată. Perioadele de studiu sunt: luna curentă, anul curent și ultimii 10 ani.

Grup țintă: elevii claselor a X-a Scopul proiectului: utilizarea de către elevi a diferitelor tipuri de diagrame Microsoft Excel și

adaptarea acestora la datele ce trebuie reprezentate Durată: 2 saptămâni (1 oră/ săptămână) Organizarea proiectului: vor participa elevii claselor a X-a, elevii fiecărei clase se vor împărți

în grupe de 5-6 elevi; fiecare grupă își va alege o instituție bancară; proiectele vor fi puse la dispoziția profesorului și membrilor grupelor utilizând Google Drive

Observație: Indiferent de instituția bancară aleasă, fiecare echipă va întocmi un material scris (prezentare Microsoft PowerPoint, broșură). Utilizarea cu precădere a unui tip de diagramă nu exclude utilizarea complementară a celorlalte tipuri. Toate grupele participă la activitățile de selecție și sinteză a materialelor precum și la diseminarea rezultatelor. GHID DE NOTARE CONȚINUT PROIECT

Criteriul Punctaj maxim

Punctaj acordat

Observații

1. Pagina de titlu (tema proiectului, numele autorului/ autorilor, şcoala, clasa, perioada de realizare)

5p

2. Cuprinsul proiectului 5p

3. Argument studiu (10-25 rânduri) 10p

4. Prezentarea evoluției cursului EURO în raport cu RON și $ - lunară, anuală, decenală

3 x 10p= 30p

5. Prezentarea unui exemplu de evoluție a costurilor unui credit de consum/ ipotecar

2 x 10p= 20p

6. Prezentarea a cel puțin două concluzii pentru fiecare perioadă în parte

2 x 10p= 20p

7. Bibliografia 5p

8. Anexe 5p

LISTĂ DE VERIFICARE COLABORARE PROIECT

Criteriul DA NU Nu

este cazul

Am participat activ la toate activităţile grupului.

Mi-am asumat rolul de lider într-un mod corespunzător când a fost necesar pentru a mă asigura că realizăm un site bun.

I-am ascultat atent pe ceilalţi membri ai grupului.

Am oferit grupului meu feed-back constructiv.

Am lucrat bine cu colegii de echipă.

Mi-am ajutat colegii de echipă când aceştia au avut nevoie de mine.

Mi-am făcut partea mea de muncă.

Am finalizat la timp sarcinile desemnate.

I-am tratat cu respect membrii grupului meu, chiar şi atunci când nu eram de acord cu ei.

Am încercat să fac din lucrul la proiect o experienţă plăcută pentru grupul meu.

Am păstrat o atitudine pozitivă faţă de proiect, chiar şi când au apărut provocări.


130


Subiect





semnificației asociate acestora, eventual în formă prescurtată. SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Prezentaţi ”subrogramele definite de utilizator” după următorul plan de idei: - declarare, definire şi apel subprograme; - mecanismul de transmitere a informațiilor prin parametri; variabile globale şi variabile

locale;

- exemplificare prin două exemple rezolvate cu funcții care returnează rezultatele în mod diferit (enunţ, implementare într-un limbaj de programare, descriere sumară a soluției). (15 puncte)

2. Prezentați limbajul HTML după următorul plan de idei: - noțiuni introductive (structura de bază a unui document html, editoare HTML); - introducerea textelor, a listelor, a tabelelor , hyperlink-uri(noțiuni generale);

- elementele <base>, <meta> si <script>. (15 puncte)


1. Se consideră două numere naturale, n şi b (n 100, b 10). Să se construiască un tablou unidimensional ale cărui elemente vor fi primele n numere naturale, care au proprietatea că în baza b se reprezintă numai cu cifre de 0 şi 1.

În cadrul programului, vor fi definite următoarele subprograme: - subprogramul Baza verifică dacă valoarea primită prin parametrul întreg x se reprezintă

într-o bază cunoscută doar prin cifre de 0 şi 1. Baza va fi primită prin intermediul unui parametru întreg b. Rezultatul funcţiei va fi de tip logic în varianta Pascal şi de tip întreg (0/1) pentru C/C++.

- subprogramul Det construieşte un vector cu n elemente. Acestea reprezintă primele n valori naturale care au proprietatea că într-o bază cunoscută sunt scrise numai cu cifre de 0 şi 1. Subprogramul Det are ca parametri vectorul V, numărul n şi baza b.

- subprogramul Scrie, care permite afişarea elementelor unui vector. Tabloul şi numărul de elemente ale acestuia sunt primite de subprogram prin intermediul a doi parametri.

Exemplu: Pentru n=7 şi b=3 tabloul va conţine valorile 0, 1, 3, 4, 9, 10, 12. (15 puncte) 2. Pe prima linie a fişierului text DATE.TXT se află două numere naturale nenule n şi m

(n,m3000), pe a doua linie un şir de n numere naturale, ordonate crescător, având fiecare cel mult 9 cifre, iar pe linia a treia un şir de m numere naturale, ordonate descrescător, având fiecare cel mult 9 cifre. Numerele sunt despărţite, în cadrul liniilor, prin câte un spaţiu.

a) Scrieţi programul C/C++ care citeşte numerele din fişier şi afişează, pe ecran, doar numerele pare din cele două şiruri, ordonate descrescător. Alegeţi o metodă de rezolvare eficientă ca timp de executare.

Exemplu: dacă fişierul DATE.TXT conţine 5 8 2 4 7 37 42 88 88 67 45 42 32 4 1 Pe ecran se va afişa 88 88 42 42 32 4 4 2 b)Descrieţi succint în limbaj natural metoda utilizată justificând eficienţa (15 puncte)


131


Se consideră secvențele de mai jos, notate cu A şi B, extrase din programele şcolare de

liceu pentru disciplinele Informatică şi Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor: A:


2.1.Descompunerea rezolvării unei probleme în paşi 2.2. Identificarea tipurilor de date necesare pentru rezolvarea unei probleme (de intrare, de ieşire, de manevră). 2.3.Descrierea coerentă a unei succesiuni de operaţii prin care se obţin din datele de intrare, datele de ieşire.

Etapele rezolvării problemelor. Exemple Noţiunea de algoritm. Caracteristici. Exemple. Date cu care lucrează algoritmii (constante, variabile, expresii). Operaţii asupra datelor (aritmetice, logice, relaţionale).

(Programe şcolare de INFORMATICĂ, OMECI nr. 5099/09.09.2009) B: Valori și atitudini - Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor - Exprimarea unui mod de gândire creativ, în structur area şi rezolvarea sarcinilor de lucru - Conştientizarea impactului social, economic şi moral al utilizării calculatorului - Formarea obişnuinţelor de alegere corespunzătoare a aplicaţiilor în abordarea sarcinilor

de lucru - Manifestarea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în general - Manifestarea disponibilităţii de a evalua/autoevalua activităţi practice - Manifestarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate - Formarea capacităţii de a utiliza instrumente informatice - Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând mijloacele specifice unu i

sistem informaţional - Înţelegerea impactului tehnologiilor informatice în societate precum şi a conexiunilor

dintre tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor şi alte obiecte de studiu. […]


3.4. Clasificarea şi folosirea modului de adresare în Internet

• Adresarea de Internet – adrese de pagini • Adrese de e-mail • Browsere (elemente generale de interfaţă şi utilizarea acestora)

Programe şcolare de TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR, OMECI nr. 5099/09.09.2009)


utilizați conversația ca metodă didactică, având în vedere următoarele: - precizarea a trei caracteristici ale metodei și a două tipuri de exerciții; - exemplificarea utilizării metodei pentru formarea/dezvoltarea competenţelor specifice


2. Pentru secvenţa B exemplificați evaluarea în cadrul tematicii indicate prin intermediul test

sumativ format din 4 itemi obiectivi, ca metodă complementară/alternativă de evaluare, precizând: scopul/obiectivele, pașii necesari în proiectarea testului și interpretarea rezultatelor. (15 puncte)


132




punctajului total obținut pentru lucrare. SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. 15 puncte - declarare, definire şi apel subprogram, conform cerintei 3x1p=3p - prezentare transfer valoare si referinta 2x2p=4p - enunț probleme, conform cerinței 2x1p=2p - implementare pentru problemele enunțate, conform cerinţei 2x2p=4p - descriere coerentă a soluției pentru problemele enunțate, conform cerinţei 2x1p=2p 2. 15 puncte

- noțiuni introductive (structura de bază a unui document html, editoare HTML) 2x2p=4p - introducerea textelor, a listelor, a tabelelor , hyperlink-uri 4x2p=8p - elementele <base>, <meta> si <script> 3x1p=3p


- antete subprograme, conform cerinței 3x1p=3p - conversia corectă a numărului x în baza b 1p - returnare rezultat al funcției Baza conform cerinței 1p - furnizarea tablou prin subprogramul Det cu cel puțin un element, conform cerinței 1p - furnizare tablou prin subprogramul Det, conform cerinței 1p - afișare tablou prin subprogramul Scrie, conform cerinței 1p - apeluri corecte ale suprogramelor 3x1p=3p - declarări de variabile (simple + tablou) 2x1p=2p - citire date 1p - corectitudine globală a programului şi subprogramelor 1p

2. 15 puncte - operații cu fișiere (declarare, pregătire în vederea citirii, citire din fișier) 1p - determinare a numerelor cerute 6p (pentru algoritm principial corect, dar care conduce la o rezolvare parţială se acordă numai 3p) - utilizare a unui algoritm eficient 2p - afișare a datelor în ordinea cerută 1p - declarări de variabile, corectitudine globală a programului 1p - descriere coerentă a metodei de rezolvare, conform cerinței 2p - justificare a eficienței metodei, conform cerinței 2p


1. 15 puncte - caracteristici ale metodei, conform cerinței 3x1p=3p - tipuri de exerciții, conform cerinței 2x1p=2p - precizare a activitățior de învățare, adecvate exemplificării cerute 2x1p=2p - detaliere a activității profesorului, conform cerinței 2x2p=4p - detaliere a activității elevilor, conform cerinței 2x2p=4p 2. 15 puncte

- scop/obiective ale itemilor obiectivi, conform cerinței 3p - pașii realizării unui test secvențial, conform cerinței 4x1p=4p - realizarea baremul + matrice specificații 2x3p=6p - interpretarea testului 2p


133

Indicații și sugestii de rezolvare SUBIECTUL al II-lea

1.

#include <iostream>


int V[101], n, b;

int Baza(int x, int b){

while(x){

if(x%b>1) return 0;

x/=10;

}

return 1;

}

void Det(int A[101], int n, int b){

int x=0, nr=0;

while(nr < n){

if(Baza(x,b)) A[++nr]=x;

x++;

}

}

void Scrie(int A[101], int n){

for(int i=1; i<=n; i++) cout<<A[i]<<" ";

}

int main()

{

cin >> n >> b;

Det(V, n, b);

Scrie(V, n);

return 0;

}

2. #include <iostream>

#include <fstream>


int A[101], N, i, x, M, cN;

ifstream f("DATE.TXT");

int main()

{

f >> N >> M;

cN = N;

while(N){

f>>A[N];

N--;

}

i = 1;

f >> x;

M--;

while(M && i){

if(A[i]%2) i++;

else if(x%2){

f>>x;

M--;

}


134

else {

if(x>A[i]){

cout<<x<<" ";

f>>x;

M--;

}

else cout<<A[i++]<<" ";

}

}

for( ; M; M--){

f>>x;

if(x%2==0)cout<<x<<" ";

}

for( ; i<=cN; i++) {

if(A[i]%2==0)cout<<A[i]<<" ";

}

f.close();

return 0;

}

SUBIECTUL al III-lea

1. CONVERSAȚIA Succesiune de întrebări și răspunsuri

Activitate1: Identificarea pașilor care intervin în rezolvarea unei probleme Scenariul activității Obiective opreraționale - să foloseasca corect tehnici de colectare și prelucrare pentru reprezentarea informatiei

provenite din mediul inconjurator, în 5 minute ; - să prezinte corect ideile într-o succesiune logică de evenimente, în timp real ; - sa interpreteze, sa analizeze si sa selecteze corect informatiile necesare, analizand

consecintele erorilor care pot apare, în 5 minute. Mijloace de învățare

- Videoproiector - Prezentare ppt Metode didactice suplimentare - Problematizarea Forme de organizare

- Activitate frontală

Activitatea profesorului Răspunsul așteptat al elevului Evaluare

Prezentarea unei situații concrete proiectate sub forma unei imagini: Avem la dispoziție trei canistre numerotate cu numerele 1, 2 și 3. Canistra 1 și canistra 2 au capacitatea de 10 litri, iar canistra 3 de 5 litri. Canistrele 2 și 3 conțin câte 5 litri de apă. Considerăm operațiile: a) Golim canistra 3 în canistra 2; b) Golim canistra 2 în canistra 1. Întrebarea 1) Spuneți-mi care este

Dacă se efectuează întâi operația a) și apoi operația b) conținutul lor va fi: Canistra 1 conține 10 litri de apă; Canistra 2 este goală; Canistra 3 este goală; Dacă se efectuează întâi operația b) și apoi operația a) conținutul lor este: Canistra 1 conține 5 litri de apă; Canistra 2 conține 5 litri de apă; Canistra 3 este goală;

observarea sistematică a activităţii şi comportamentului


135


conținutul canistrelor după efectuarea, o singură dată, a celor două operații dacă nu există o ordine impusă a acestora.

Întrebarea 2) Spuneți-mi ce se întâmplat când am schimbat ordinea de efectuare a operațiilor

Nu s-a obținut același rezultat! Conversaţia de verificare

Activitatea 2: Interpretarea enunțului unei probleme, identificarea datelor de

intrare/ieșire Scenariul activității Să aplice corect (ce?) operațiile de creare și ordonare, (cum?) asupra noțiunii de coadă, (cât?)

în 5 minute Obiective opreraționale - să analizeze corect, toate etapele de realizare ale unei aplicatii/experiment/proces, în

succesiunea logică a lor, în 2-3 minute - sa interpreteze, sa analizeze si să selecteze corect informațiile necesare, analizând

consecințele erorilor care pot apare, în 5 minute Mijloace de învățare - Videoproiector - Prezentare ppt Metode didactice suplimentare

- Algoritmizarea Forme de organizare - Activitate frontală


Propune ca activitate prezentarea, orală, de către elev a unui experiment efectuat în laboratoarele de biologie, fizică sau chimie. Această prezentare are ca scop identificarea de către ceilalți elevi a următoarelor categorii de elemente: - obiectelor/substanțelor necesare derulării experimentului - rezultatele experimentului, modul de cuantificare/reprezentare al lui.

Elevul trebuie să exprime coerent, un experiment. Să formuleze corect întrebări prin care ceilalți colegi urmează să -identifice materiile prime/substanțele, aparatele care constituie datele de intrare ale experimentului. -identifice rezultatul experimentului sub forma unui proces, substanță, obiect, produs, etc.

descrierea şi explicarea interpretarea unui anumit rol;

2. EVALUAREA

Proiectarea si construirea unui test presupune parcurgerea următorilor pasi: - stabilirea competenţelor ce urmează să fie evaluate; - construirea unei matrici de specificaţie; - alegerea tipului de item si construirea itemilor; - asamblarea itemilor in teste si bareme de corectare și stabilirea timpului de desfășurare

al lui. Din analiza rezultatelor se obţin anumite informaţii referitoare la: - performanţele individuale ale elevilor; - caracteristicile itemilor; - anumite elemente favorizante sau deficitare ale instruirii (după rezultatele itemilor); - modalităţile de ameliorare ale instruirii etc.


136

TEST SUMATIV

1. Aţi folosit pentru cumpărarea unui cadou site-ul cu adresa URL https://asp.booksprint.org. Care

este partea din adresă care indică faptul că este un site securizat? (2 puncte)

a) asp

b) booksprint

c) org

d) https

2. Atunci când efectuați setările corespunzătoare pentru a reinițializa Internet Explorer, alegeţi care

elemente NU sunt şterse dacă este bifată opţiunea Ştergere setări personale. (2 puncte)

a) Istoricul browserului, fișierele Internet temporare, modulele cookie, datele de formular și

parolele stocate

b) Informațiile de certificate

c) Setările de cale pentru fișierele temporare Internet (cache)

d) Setările de browser Web implicit

e) Lista celor mai recente utilizări din Explorer

3. Următoarele două adrese URL sunt echivalente:

varianta A: http://www.edu.ro

varianta B: http://193.231.32.43

Se dorește identificarea variantei B, dacă se cunoaște varianta A, având la dispoziție un calculator cu acces la Internet cu sistemul de operare Windows. Care dintre următoarele comenzi introduse în promtul DOS poate fi folosită în acest scop? (2 puncte)

a) ping www.edu.ro

b) ipconfig www.edu.ro

c) tracert http://www.edu.ro

d) ping http://www.edu.ro

4. Care dintre următoarele șiruri de caractere pot fi adrese de e-mail valide? (2 puncte) a) http://mail.google.com

b) [email protected]

c) popescu<2>@yahoo.com

d) sebastian@[email protected]

e) [email protected]

BAREM DE CORECTARE

1 d) (2 puncte) 2 b)c)d) (2 puncte) 3a) (2 puncte) 4) b)e) (2 puncte) oficiu (2 puncte)

https://asp.booksprint.org/

http://www.edu.ro/

http://193.231.32.43/

http://www.edu.ro/

http://www.edu.ro/

http://www.edu.ro/

http://www.edu.ro/

http://mail.google.com/

mailto:[email protected]


mailto:sebastian@[email protected]



137


Subiect







1. Descrieţi unitatea de memorie după următoarea structură de idei: - unitatea de memorie în ansamblul arhitectural al sistemului de calcul - trei caracteristici ale dispozitivelor de memorare - dispozitive de memorie internă - suporturi de memorie externă (15

puncte) 2. Analizaţi metodele de parcurgere a grafurilor neorientate după următorul plan:

- trei definiţii preliminare - modalităţi de parcurgere (traversare) - descrierea unui algoritm de parcurgere - două aplicaţii ale algoritmilor de parcurgere (15

puncte)


1. Se consideră subprogramul elimin care are doi parametri: - n, prin intermediul căruia primeşte un număr natural de cel mult 9 cifre; - c, prin intermediul căruia primeşte o cifră.

Subprogramul va furniza tot prin intermediul parametrului n numărul obţinut din n prin eliminarea tuturor apariţiilor cifrei c. Dacă, după eliminare, numărul nu mai conţine nicio cifră sau conţine doar cifre 0, rezultatul returnat va fi 0.

a) Scrieţi doar antetul subprogramului elimin. b) Pe prima linie a fişierului text FIS.IN se găsesc, separate prin câte un spaţiu, mai multe

numere naturale de cel mult 9 cifre fiecare. Scrieţi programul C/C++ care citeşte numerele din acest fişier, utilizând apeluri ale subprogramului elimin elimină toate cifrele impare din fiecare dintre aceste numere şi apoi scrie în fişierul text FIS.OUT numerele astfel obţinute, separate prin câte un spaţiu. Dacă un număr din fişierul FIS.IN nu conţine nicio cifră pară nenulă, acesta nu va mai apărea deloc în fişierul de ieşire.

Exemplu: dacă fişierul FIS.IN conţine numerele 257 71 38 103 49127 0 95 80 15, atunci FIS.OUT va avea conţinutul: 2 8 42 80. (15 puncte)

2. a) Scrieţi în limbajul C/C++ doar antetul subprogramului cifre, care prin intermediul

parametrului nr primeşte un număr natural de cel mult 9 cifre şi furnizează prin intermediul parametrilor nc şi sc numărul de cifre şi respectiv suma cifrelor din scrierea lui nr.

b) Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (10≤n≤109) şi verifică, folosind apeluri utile ale subprogramului cifre, dacă în scrierea în baza 10 a lui n se găseşte cel puţin o cifră care să fie media aritmetică a celorlalte cifre din componenţa lui n. Programul afişează pe ecran mesajul DA în caz afirmativ şi mesajul NU în caz contrar.

Exemplu: pentru n=27989 programul va afişa mesajul DA, deoarece în scrierea lui n apare cifra 7 care este media aritmetică a celorlalte cifre din scrierea lui n: 7=(2+9+8+9)/4. Pentru n=7351 se va afişa mesajul NU. (15 puncte) SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră secvențele de mai jos, notate cu A şi B, extrase din programele şcolare de liceu

pentru disciplinele Informatică şi Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor:


138

A:


1.1. Analizarea unei probleme în scopul identificării datelor necesare şi alegerea modalităţilor adecvate de structurare a datelor care intervin într-o problemă 1.5. Transpunerea unei probleme din limbaj natural în limbaj de grafuri, folosind corect terminologia specifică

Terminologie şi proprietăţi (graf orientat şi neorientat, adiacenţă, incidenţă, grad; lanţ, lanţ elementar, drum, drum elementar, ciclu,ciclu elementar, circuit, circuit elementar; subgraf, graf parţial; conexitate, tare conexitate, arbore, arbore parţial, etc)

(Programe şcolare de INFORMATICĂ, OMECI nr. 5099/09.09.2009) B:

Valori și atitudini - Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor - Exprimarea unui mod de gândire creativ, în structurarea şi rezolvarea sarcinilor de lucru - Conştientizarea impactului social, economic şi moral al utilizării calculatorului Formarea

obişnuinţelor de alegere corespunzătoare a aplicaţiilor în abordarea sarcinilor de lucru - Manifestarea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în general - Manifestarea disponibilităţii de a evalua/autoevalua activităţi practice - Manifestarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate - Formarea capacităţii de a utiliza instrumente informatice - Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând mijloacele specifice unu i sistem

informaţional - Înţelegerea impactului tehnologiilor informatice în societate precum şi a conexiunilor dintre



1.1. Aplicarea operaţiilor elementare şi a conceptelor de bază ale aplicaţiei Excel 1.2. Utilizarea opţiunilor de formatare şi gestionare a datelor din foile de calcul 1.3. Utilizarea formulelor şi a funcţiilor 1.5. Utilizarea unor tehnici şi procedee de realizare de grafice şi diagrame

- Formatarea documentului: stabilirea dimensiunilor şi marginilor paginii, orientarea acesteia, adăugare antet şi subsol, introducere numere pagină, etc.

- Formatarea celulelor în conformitate cu tipul datelor ce le vor conţine

- Introducerea unei formule simple într-o celulă - Formule aritmetice şi logice pentru adunări, scăderi,

înmulţiri şi împărţiri - Completarea automată a unei serii de date (autofill) - Folosirea funcţiilor: min, max, count, sum, average - Funcţia if - Folosirea referinţei relative, absolută sau mixtă a unei

celule în formule sau funcţii - Diagrame şi grafice realizate cu ajutorul datelor din - registru de calcul


1. Pentru secvenţa A, prezentaţi aspecte ale activităţii didactice corespunzătoare, în care utilizați brainstormingul ca metodă didactică, având în vedere următoarele:

- descrierea metodei, enumerarea etapelor și prezentarea avantajelor; - prezentarea unui exemplu de activitate didactică (descriere, obiective operaționale,

strategie didactică, scenariu didactic). (10 puncte) 2. Pentru secvenţa B, exemplificați evaluarea în cadrul tematicii indicate prin intermediul

unui test de evaluare sumativă, format din itemi cu alegere multiplă, cu alegere duală (A/F), de tip pereche, de completare, eseu structurat și rezolvare de problemă (problema/probă practică). Precizați competențele și obiectivele vizate, elaborați matricea de specificații și baremul de corectare și notare (20 puncte)


139






- structura generală a unui sistem de calcul şi a legăturilor (dependenţelor) dintre acestea

5p

- unităţi de măsură pentru informaţie viteza de acces, tehnologia de realizare etc. (sunt suficiente 3 caracteristici distincte şi explicarea lor)

3p

- ROM/RAM , operaţională/cache/video, SIMM/DIMM, PC/DDR etc. (prima categorie este obligatorie şi doar una dintre următoarele împreună cu explicarea lor)

4p

- suporturi magnetice (hard disc, discheta), optice (disc optic), magneto-optice (disc compact) ş.a. (sunt obligatorii HD, FD şi CD şi caracteristicile lor esenţiale)

3p

2. 15 puncte - definiţii preliminare (graf, adiacenţă, parcurgere) 1p - modalităţi de parcurgere (BF/DF şi explicare) 6p - descrierea unui algoritm de parcurgere (pseudocod sau program) 6p - două aplicaţii (calcule specifice, conexitate, cicluri, înălţimea unui arbore

etc.) 2p


1. 15 puncte


- apeluri corecte ale suprogramelor 3p - declarări de variabile 3p - citire date 3p - verificare cerință 2p - corectitudine globală a programului şi subprogramului 1p

2. 15 puncte - antet subprogram, conform cerinței 3p - apeluri corecte ale suprogramelor 3p - declarări de variabile 3p - citire date 3p - verificare cerință 2p - corectitudine globală a programului şi subprogramului 1p


1. 10 puncte

- descrierea metodei 2p

- etapele metodei 2p - avantajele metodei 2p - exemplu de activitate didactică 4p

2. 20 puncte - precizarea competențelor vizate de evaluare 1p - precizarea obiectivelor vizate de evaluare 1p - construirea matricei de specificații 3p - redactarea testului în concordanță cu obiectivele de evaluare vizate 10 - elaborarea baremului de corectare și notare 5


140


Subiectul al II-lea

1.#include <iostream> #include <fstream>


ifstream f("BAC.IN");

ofstream g("BAC.OUT");

void elimin(int &n, int c)

{

int nr=0,p=1;

while (n)

{

if (n%10!=c)

{

nr=n%10*p+nr;

p=p*10;

}

n=n/10;

}

n=nr;

}

int main()

{

int x;

while (f>>x)

{

for (int i=1;i<=9;i=i+2)

elimin(x,i);

if (x!=0)

g<<x<<" ";

}

return 0;

}

2.#include <iostream>


void cifre(long nr, int &nc, int &sc)

{

nc=0,sc=0;

while (nr)

{

nc++;

sc=sc+nr%10;

nr=nr/10;

}

}

int main()

{

int n,a,b;

cout << "n=";

cin>>n;

cifre(n,a,b);


141

int ok=0;

while (n)

{

if ((b-n%10)%(a-1)==0)

if (n%10==(b-n%10)/(a-1))

{

ok=1;

break;

}

n=n/10;

}

if (ok)

cout<<"DA";

else

cout<<"NU";

return 0;

}

Subiectul al III-lea

1. Brainstormingul sau „furtuna de creiere” este o metodă care ajută crearea de noi idei și concepte ce rezultă din discuțiile între participanți. Numită și metoda „asaltului de idei” sau „cascada ideilor”, are drept scop emiterea unui număr cât mai mare de soluții, idei în vederea rezolvării unei probleme supusă dezbaterii.

Pentru ca brainstorming-ul să fie eficient criticile și inhibițiile trebuie date de-o parte, exprimarea participanților va fi liberă, fără a se îngrijora că vor fi respinși. După expunerea ideii, problemei sau conceptului, fiecare își va spune părerea, inclusiv idei comice sau inaplicabile.

Etapele unui brainstorming eficient consider că sunt:

deschiderea sesiunii de brainstorming când vor fi prezentate: scopul, regulile și tehnicile utilizate;

perioada de acomodare, în care participanții sunt stimulați să discute idei generale despre tema dată;

partea creativă în care participanții ar trebui să-și exprime ideile fără ocolișuri. La finalul acestei etape vor fi eliminate sugestiile prea îndrăznețe, mai puțin pertinente, se clarifică anumite idei și se va realiza o evaluare a sesiunii, precum și a contribuției fiecărui participant;

înainte de finalizarea activității, participanții își vor spune părerea și vor nota cele mai bune idei.

Pentru ca activitatea să fie una reușită, ar trebui să se țină cont de următoarele reguli: ideile nu sunt judecate; încurajați ideile exagerate, ieșite din tipar; la acest nivel căutați cantitate și nu calitate; notați-vă ideile enunțate, sugerați idei din idei și nu vă fie frică de exprimare.

Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple, dintre care menționez:

se pot obține rapid și ușor idei și soluții noi;

are o aplicabilitate largă, în multe domenii;

stimulează participarea activă a elevilor;

dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, încrederea în sine prin procesul evaluării amânate;

dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă. Exemplu de activitate didactică Clasa: a XI-a Descriere: Realizarea unui brainstorming electronic folosind Wallwisher, ca moment

pregătitor pentru lecția ”Graf neorientat, adiacență, incidență, grad al unui nod” Unitatea de învățare: Noțiuni teoretice – grafuri neorientate Obiective operaționale: OP1: Să identifice noțiunile specifice și terminologiile utilizate în teoria grafurilor

neorientate. OP2: Să exemplifice, pe baza unor probleme cunoscute, termenii legați de teoria grafurilor

neorientate.


142

Conținutul aferent: Graful neorientat Strategia didactică aplicată: Metode: conversația euristică, brainstormingul, munca în colaborare Mijloace didactice: calculatoare, Internet Forme de organizare a activității: individuală și frontală Tipuri de învățare: învățare prin cooperare și colaborare Scenariul didactic: Profesorul creează un avizier virtual folosind aplicația Wallwisher,

anunță link-ul acestuia și le cere elevilor să scrie pe avizierul electronic tot ceea ce le trece prin minte legat de grafurile neorientate. Profesorul va explica necesitatea studiului temei și regulile tehnicii.

Elevii sunt încurajați să-ți exprime spontan ideile care le vin în minte legate de grafurile neorientate, nimeni nu trebuie să critice ideea altuia, fiecare putând continua sau completa acea idee. Ordonarea ideilor emise va fi făcută la finalul lecției de profesor împreună cu elevii.

Utilizarea tehnicii brainstorming on-line ajută la eliminarea inhibițiilor interacțiunii, lipsind elementele ”trădătoare” de tonalitate și ritm pentru voce, de gestică.

2. Test de evaluare sumativă Disciplina: Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor (TIC) Clasa: a X-a Nr. de ore /săpt.: 1 Unitatea de învăţare: Aplicaţia software specializată pentru calcul tabelar, Excel Competenţe de evaluat: Aplicarea operaţiilor elementare şi conceptelor de bază ale aplicaţiei Excel Utilizarea opţiunilor de formatare şi gestionare a datelor din foile de calcul Utilizarea de formule şi funcţii Utilizarea tehnicilor şi procedeelor de realizare a graficelor şi diagramelor Obiectivele evaluării: - utilizarea operaţiilor de formatare la nivel de registru (decupare, copiere, lipire,

salvare, redenumire); - formatarea datelor din foaia de calcul la nivel de celulă, domeniu; - gestionarea datelor din foaia de calcul; - utilizarea formulelor şi funcţiilor într-o foaie de calcul; - realizarea graficelor şi a diagramelor.

Niveluri cognitive Conţinuturi

a-şi aminti a înţelege a aplica a analiza Total itemi

%

Operaţii de formatare la nivel de document

I.3 6p III.2.a,

b,c,d,k,l 25p

7

31p 35

Formatarea la nivel de celulă / domeniu

III.2.e 3p III.1.a 4p 2 7p

10

Gestionarea datelor II.2 3p II.1 4p III.2.g 2p III.2.j 4p

4

13p 20

Utilizarea formulelor şi funcţiilor

I.1 1p I.2 4p

III.2.f 1p III.2.h 15p

III.1.b 4p 5

25p 25

Realizarea graficelor şi diagramelor

III.2.i 10p III.1.c 4p 2

14p 10

Total itemi 2

9p 2 5p

13 64p

3 12p

20 90p

100

% 10 10 65 15 100


143

Numele şi prenumele: __________________________________ Data:__________ Clasa: _________

Test de evaluare Aplicaţia software specializată pentru calcul tabelar, Excel

Subiectul I (11p) 1) Completarea automată a unei serii de date aplicată pentru formula din celula C2

(=A2*B2) determină în celula C8 formula: a) A2*B2 b) A2*B8 c) A8*B2 d) A8*B8 Răspuns: ______________ 2) Stabiliţii valoarea de adevăr pentru fiecare enunţ, încercuind litera A, dacă apreciaţi că

enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. Transformaţi unul dintre enunţurile apreciate ca false astfel încât să fie adevărat.

A F Pentru a introduce formula de calcul C2*0,24 în celula D2, în bara de formule se scrie C2*,024.

A F Funcţia MIN aplicată grupului de celule D2:D10 determină calcularea celei mai mici valori din domeniul precizat.

A F Funcţia IF nu permite nivele de imbricare. Enunţ transformat: ______________________________________________________________________ 3) În coloana A sunt indicate pictograme specifice aplicaţiei de calcul tabelar MS Excel

2007, iar în coloana B descrierile acestora. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.

A B

1 2 3 4 5 6

a b c d e f g h i

inserare alte tipuri de diagrame inserare conţinut multimedia inserare diagramă cu structură radială inserare diagramă de tip bară inserare element decorativ inserare funcţie îmbinare şi centrare modificare de culoare font orientare text

Răspuns: 1 - 2 - 3 - 4 - 5 - 6 - Subiectul II (7p) 1) Completaţi spaţiile libere astfel încât afirmaţiile să fie adevărate. Sortarea datelor dintr-o foaie de calcul Excel se realizează cu opţiunea

______________________________ din meniul ____________________. Criteriile de sortare pot fi particularizate după ______________, în funcţie de caracteristicile grupului de celule selectat sau __________________________________________.


144

2) Enumeraţi trei caracteristici ale unui grup de celule în funcţie de care se poate realiza sortarea acestora.

____________________________, ______________________________, ____________________ _____. Subiectul III (12p) 1) Realizaţi un eseu structurat cu tema: „Tabele Excel vs tabele Word”. Se vor preciza

asemănări şi deosebiri între ele, văzând următoarele aspecte: a) formatare la nivel de tabel şi de celulă; b) introducerea formulelor;

c) realizarea de grafice şi diagrame. (12p)

Subiectul IV (60p)

Probă practică Deschideţi aplicaţia de calcul tabelar MS Excel şi rezolvaţi următoarele cerinţe: a) Introduceţi următoarele date într-o foaie de lucru Excel, lăsând libere celulele în care

este scris formula.

b) Salvaţi registrul cu numele test în folderul de lucru. c) Redenumiţi foaia de calcul cu numele vanzari. d) Rândurile 1 şi 2 (cu datele din antetul tabelului) se vor scrie centrat şi îngroşat. e) Pentru celulele E3:E7, H3:H7 şi J3:J7 modificaţi modul de afişare a datelor numerice,

astfel încât acestea să fie scrise cu 2 zecimale şi separator de mii. f) În celula C8 calculaţi cantitatea totală de pe trimestrul I. g) În celula L5 creaţi o referinţă absolută la celula C8. h) În celula L6 calculaţi suma celulelor E3:E7, dacă în celula C3 se află valoarea 100,

respectiv valoarea maximă din celulele E3:E7 dacă în celula C3 nu se află valoarea 100. i) Creaţi o diagramă coloană cu datele din celule B3:B7. Titlul diagramei va fi „Cantităţi

vândute în trimestrul I”. j) Sortaţi datele din tabel, alfabetic după Denumire produs. k) Inseraţi în antet numele vostru, centrat şi subliniat cu linie dublă albastră. l) Salvaţi fişierul şi închideţi aplicaţia. Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10p din oficiu. Nota finală se obţine prin împărţirea punctajului la 10. Timp de lucru: 50 de minute


145

Barem de corectare şi notare

Subiect Rezolvare Pct. Observaţii

I.

1. d 1p

2. F A F Pentru transformarea oricărui enunţ fals - Pentru a introduce formula de calcul C2*0,24 în celula D2, în bara de formule se scrie =C2*,024. - Funcţia IF permite nivele de imbricare. - Numărul maxim de argumente pentru funcţia MAX este 50.

4p 3p* 1p

*Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1p.

3. 1 – b) 2 – d) 3 – g) 4 – a) 5 – e) 6 – f)

6p

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

II

1) Sortare şi Filtrare Pornire coloană ordinea de selecţie

4p Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

2) valori, culoare celulă, culoare font, pictogramă celulă

3p

III 1) a) Asemănări: - organizarea tabelului este în coloane şi rânduri - permit formatare la nivel de caracter, text, celulă, grup de celule; - permit sortarea datelor după valoare Deosebiri: - în E tabelul are un număr mult mai mare de coloane şi rânduri - E permite realizarea sortării şi după culoare celulă, culoare font, pictogramă celulă b) Asemănări: - permit introducerea de formule şi funcţii - permit aplicarea unei formatări asupra rezultatelor de tip numeric Deosebiri: - W foloseşte 18 funcţii şi operatori; E pune la dispoziţie un număr mult mai mare de funcţii în cadrul formulelor de calcul - E realizează actualizarea automată a rezultatelor bazate pe formule; în W actualizarea se face după apăsare tastei F9 - E permite formatarea celulelor în funcţie de conţinut: text, numerice, dată calendaristică, logice. c) Asemănări: - permit realizarea de grafice şi diagrame - dispun de aceleaşi tipuri de diagrame

12p 4p*

4p*

4p*

*Se acordă punctajul maxim dacă sunt precizate cel puţin 2 asemănări şii cel puţin două deosebiri. Se acordă punctajul pentru oricare precizare corect aleasă.


146

Subiect Rezolvare Pct. Observaţii

Deosebiri: - din punct de vedere al uşurinţei de creare a unei diagrame, E este mai rapid - în E modificarea datelor utilizate la crearea diagramei conduce automat la actualizarea diagramei

2) a) pentru rezolvare corectă - respectare structură tabel - introducere date - îmbinare celule cap de tabel b) pentru rezolvare corectă c) pentru rezolvare corectă d) pentru rezolvare corectă - rând 1, rând 2, centrat, îngroşat* e) pentru rezolvare corectă - se seletează domeniile precizate - clic dreapta – Formatare celule - se selectează categoria Număr - se alege valoarea 2 pentru număr de zecimale - se bifează opţiunea Separator de mii f) pentru rezolvare corectă - se selectează celula C8 - în bara de formule se aplică funcţia =SUM(C3:C7) g) pentru rezolvare corectă - se selectează celula L5 - în bara de formule se aplică funcţia =$C$8*** h) pentru rezolvare corectă - inserare funcţie IF - condiţia C3=100 - selectare domeniu E3:E7 - aplicare SUM - aplicare MAX i) pentru rezolvare corectă - respectare tip diagramă - selectare serie de date - adăugare titlu j) pentru rezolvare corectă - sortarea tuturor datelor - respectarea criteriului de sortare k) pentru rezolvare corectă - inserare antet - inserare nume - formatare nume: centrat, subliniat, linie dublă albastră* l) pentru rezolvare corectă

60p 10p 5p 3p 2p 2p 2p 4p

3p**

1p

2p

15p 3p 3p 3p 3p 3p

10p 3p 5p 2p 4p 2p 2p 5p 1p 1p 3p

2p

* Se acordă câte 1p pentru fiecare aspect cerut. **Se acordă câte 1p pentru aplicarea corectă a formatării pentru fiecare domeniu. ***Se acordă câte 1p pentru fiecare referenţiere realizată corect.


147


Subiect







1. Prezentaţi metoda Backtracking după următorul plan de idei:

- prezentare generală; - oportunitatea utilizării metodei; - exemplificare prin două probleme de generare, rezolvate cu metoda Backtracking

(enunţ, descrierea soluției / modelarea problemei, implementare într-un limbaj de programare). (15 puncte)

2. Prezentați arhitectura generală a sistemelor de calcul după următorul plan de idei: - prezentare generală; - unitate centrală de prelucrare (CPU): componente, funcții; - unitatea de memorie internă: structură și funcții; - dispozitive periferice. (15 puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) 1. Se consideră subprogramul pal care primeşte prin parametrul s un șir de maxim 200 de

caractere şi returnează valoarea 1 dacă șirul este palindrom şi 0 în caz contrar. Un șir este palindrom dacă citit de la stânga la dreapta sau de la dreapta la stânga rămâne neschimbat. De exemplu lupul este șir palindrom.

Se consideră un text cu cel mult 200 de caractere (litere mici ale alfabetului englez și spații), în care cuvintele sunt separate prin câte un spațiu. Înaintea primului cuvânt si după ultimul cuvânt nu există spații. Scrieți un program care citește de la tastatură un text de tipul menționat mai sus și determină transformarea acestuia în memorie prin înlocuirea fiecărui cuvânt palindrom cu simbolul #. Se vor utiliza apeluri utile ale subprogramului pal. Programul afișează pe ecran textul obținut.

Exemplu: pentru textul Un cuc a gasit salas in dud se afisează Un # # gasit # in # (15 puncte) 2. Fișierul numere.txt conține numere naturale din intervalul [1,30000]: pe prima linie

numărul n, pe a doua linie un șir de n numere ordonate strict descrescător, iar pe a treia linie două numere, a și b (a ≤ b). Numerele de pe aceeași linie sunt separate prin câte un spațiu. Se cere să se afișeze pe ecran cel mai mic număr din șir care aparține intervalului [a,b]. Dacă nu există un astfel de număr, se afișează pe ecran mesajul NU EXISTA. Pentru determinarea numărului cerut se utilizează un algoritm eficient din punctul de vedere al timpului de executare.

Exemplu: dacă fișierul conține numerele 6 200 64 25 19 10 4 11 70 atunci pe ecran se afișează 19 Scrieți programul corespunzător algoritmului descris și descrieți în limbaj natural algoritmul

utilizat, justificând eficiența acestuia. (15 puncte)


148


Se consideră secvențele de mai jos, notate cu A şi B, extrase din programele şcolare de

liceu pentru disciplinele Informatică şi Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor: A:


3.1. Analizarea enunţului unei probleme şi stabilirea paşilor de rezolvare a problemei. 3.2. Reprezentarea algoritmilor în pseudocod. 3.3. Respectarea principiilor programării structurate în procesul de elaborare a algoritmilor.

Prelucrarea unor secvenţe de valori - determinare minim/maxim - verificarea unei proprietăţi (de exemplu, dacă

toate elementele din secvenţă sunt numere perfecte, etc.)

- calculul unor expresii în care intervin valori din secvenţă (de exemplu: numărarea elementelor pare/impare, etc)

(Programe şcolare de INFORMATICĂ, OMECI nr. 5099/09.09.2009) B: Valori și atitudini

- Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor - Exprimarea unui mod de gândire creativ, în structurarea şi rezolvarea sarcinilor de lucru - Conştientizarea impactului social, economic şi moral al utilizării calculatorului Formarea

obişnuinţelor de alegere corespunzătoare a aplicaţiilor în abordarea sarcinilor de lucru - Manifestarea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în general - Manifestarea disponibilităţii de a evalua/autoevalua activităţi practice - Manifestarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate - Formarea capacităţii de a utiliza instrumente informatice - Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând mijloacele specifice unu i sistem

informaţional - Înţelegerea impactului tehnologiilor informatice în societate precum şi a conexiunilor dintre



1.3. Utilizarea formulelor şi a funcţiilor în Excel

- Introducerea unei formule simple într-o celulă - Formule aritmetice şi logice pentru adunări, scăderi, - înmulţiri şi împărţiri - Completarea automată a unei serii de date (autofill) - Folosirea funcţiilor: min, max, count, sum, average - Funcţia if - Folosirea referinţei relative, absolută sau mixtă a - unei celule în formule sau funcţii


1. Pentru secvenţa A, prezentaţi aspecte ale activităţii didactice corespunzătoare, în care utilizați problematizarea ca metodă didactică, având în vedere următoarele:

- precizarea a trei caracteristici ale metodei și a două tipuri de probleme; - exemplificarea utilizării metodei pentru formarea/dezvoltarea competenţelor specifice



metodei brainstorming, ca metodă complementară/alternativă de evaluare, precizând trei reguli de bază ale metodei, două avantaje și două dezavantaje și realizați o aplicație practică care să conțină patru itemi de tip întrebare structurată în vederea evaluării competenţelor specifice enunțate în secvență. Pentru fiecare item precizaţi enunţul, precum şi răspunsul aşteptat, dacă acesta poate fi redactat pe foaia de examen, sau etapele necesare pentru obținerea răspunsului așteptat, în caz contrar. (15 puncte)


149






- prezentarea metodei 3p

- oportunitatea utilizării metodei 2p - enunț probleme, conform cerinței (de exemplu generare de permutări,

aranjamente, combinări, submulțimi) 2x1p=2p

- implementare pentru problemele enunțate, conform cerinţei - (în cazul fiecărei probleme, pentru algoritm principial corect, dar care

conduce la o rezolvare parțială, se acordă numai câte 2p dintre cele 3p alocate)

2x3p=6p

- descriere coerentă a soluției pentru problemele enunțate, conform cerinţei 2x1p=2p 2. 15 puncte

- prezentare generală, conform cerinței 3p - componente și funcții CPU (UCC și UAL) 2x2p=4p

- structură și funcții memoria internă (RAM și ROM) 2x2p=4p

- dispozitive periferice (de intrare, de ieșire, de intrare-ieșire, de memorie externă)

4x1p=4p


1. 15 puncte


- verificarea proprietății de șir palindrom în cadrul funcției (pentru algoritm principial corect, dar care conduce la o rezolvare parţială se acordă numai 2p)

3p

- furnizare corectă a rezultatului funcției 1p - citirea corectă a șirului 1p - transformarea în memorie a șirului conform cerinței


5p

- apeluri corecte ale subprogramului 1p - afișarea șirului modificat 1p - declarări de variabile, corectitudine globală a programului şi

subprogramului 1p

2. 15 puncte

- operații cu fișiere (declarare, pregătire în vederea citirii, citire din fișier) 1p

- determinare a numărului cerut Se acordă punctajul chiar dacă soluţia propusă nu prezintă elemente de eficienţă Se acordă câte 2p pentru fiecare proprietate a numărului cerut (mai mare sau egal cu a, mai mic sau egal cu b, minim)

6p

- utilizare a unui algoritm efficient O soluţie posibilă utilizează căutarea binară pentru determinarea numărului cerut)

2p

- afișare a numărului cerut și tratare a cazului NU EXISTA 1p - declarări de variabile, corectitudine globală a programului 1p - descriere coerentă a algoritmului

Se acordă punctajul chiar dacă algoritmul ales nu este eficient 2p

- justificare a unor elemente de eficienţă 2p


150

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) 1. 15 puncte

- caracteristici ale metodei, conform cerinței 3x1p=3p

- tipuri de probleme, conform cerinței 2x1p=2p - precizare a activitățior de învățare, adecvate exemplificării cerute 2x1p=2p - detaliere a activității profesorului, conform cerinței 2x2p=4p - detaliere a activității elevilor, conform cerinței 2x2p=4p

2. 15 puncte

- reguli de bază ale metodei, conform cerinței 3x1p=3p - avantaje și dezavantaje 2x2p=4p - enunț itemi de tip întrebare structurată, conform cerinței 4x1p=4p - răspuns itemi de tip întrebare structurată, conform cerinței 4x1p=4p


151


SUBIECTUL al II-lea


#include <cstring>


char s[201], s1[201], *p;

int pal (char s[201])

{

int i, k = strlen(s);

for (i=0; i < k/2; i++)

if (s[i] != s[k-1-i]) return 0;

return 1;}

int main()

{

cin.get(s,201);

p=strtok(s," ");

while (p)

{

if (pal(p)) strcat(s1,"#");

else strcat(s1,p);

strcat(s1," ");

p = strtok(NULL," "); }

cout << s1 << endl;

return 0;

}

2. #include<iostream>

#include<fstream>


int v[30001],n,p,u,m,a,b,i;

ifstream f("numere.txt");

int main()

{f>>n;

for (i = 1;i <= n; i++) f>>v[i];

f>>a>>b;

p = 1; u = n;

while ( p <= u)

{

m = (p+u) / 2;

if ( a <= v[m] ) p = m + 1;

else u = m - 1;

}

if (u >= 1 && v[u] <= b) cout<<v[u];

else cout<<"NU EXISTA";

f.close();

return 0;

}


152

- Deoarece numerele din șirul dat sunt ordonate strict decrescător se caută, folosind algoritmul de căutare binară, cel mai mic număr din șir care este mai mare sau egal cu a. Dacă este găsit un astfel de număr se verifică, în plus, dacă el este mai mic sau egal cu b. În caz afirmativ se afișează numărul găsit, altfel se afișează mesajul NU EXISTA.

- Algoritmul de determinare a numărului cerut este eficient din punct de vedere al timpului de executare, deoarece s-a utilizat algorimul de căutare binară care are complexitatea O(log n).

SUBIECTUL al III-lea 1. Problematizarea este o metoda didactica ce constă în punerea în fața elevului a unor

dificultăți create intenționat, prin depășirea cărora, prin efort propriu, elevul învață ceva nou. Cele trei tipuri de solicitări sunt:

- întrebare-problemă solicită de regulă formularea unui răspuns în domeniul tematic al cauzalității, “De ce... ?” Exemplu: “De ce este necesara inițializarea unei variabile în care determinăm maximul dintr-un șir de numere?” - problemă solicită de regulă găsirea unei soluții de rezolvare a unei situații noi, pornind de la elemente de cunoaștere și abilități deja stapânite, “Cum... ?” Exemplu: “Cum poate fi determinat minimul dintr-un șir de numere reale și numărul său de apariții?” - situație problemă solicită inclusiv identificarea mijloacelor pentru găsirea soluțiilor, care pot fi multiple, fiecare având asociate avantaje și dezavantaje, “Care sunt soluțiile pentru... ?” Exemplu: “Cum poate fi verificată o proprietate a unei secvențe, ca de exemplu dacă toate numerele din secvență sunt numere pare?”

Caracteristici ale metodei Avantaje

- stimulează participarea la cunoaștere a elevilor prin efort propriu; - activează intens mecanismele cognitive ale elevilor, în special prin mecanismele disonanței cognitive;

- devin accesibile rezultate de învățare complexe, cum ar fi analiza, sinteza, evaluarea, gândirea divergența, creativitatea;

- stimulează motivația pentru învățare și dezvolta atitudini favorabile față de cadrele didactice;

- dezvoltă capacitatea de a recunoaște elemente cognitive noi în soluția la care s-a ajuns. Limite

- timpul variabil necesar aplicării metodei, timp impus de ritmul propriu de rezolvare al elevilor; - participarea elevilor este condiționată nemijlocit de motivația de învățare; - elevul trebuie sa aleagă dintr-un sistem de cunoștințe (uneori incomplete) doar pe acelea necesare rezolvării situației-problemă date; - elevul trebuie sa aplice cunoștințe asimilate anterior în condiții noi și să le completeze cu noi cunoștințe.

Cerințe de aplicare - existenţa unui fond de cunoștințe anterioare suficient pentru rezolvarea problemei; - problemele trebuie să fie adaptate la posibilitățile de rezolvare ale elevilor; - dozarea gradată a dificultăţilor; - alegerea celui mai potrivit moment de plasare a problemei în lecţie; - manifestarea unui interes real pentru rezolvarea problemei; - asigurarea unei relative omogenităţi a clasei, la nivelul superior.

Scenariul didactic pentru activitatea 1 Disciplina: Informatică Clasa: a IX-a Unitatea de invăţare: Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor Tema activității: Prelucrarea unor secvențe de valori Etapa din lecție: expunerea sistematica a noilor cunoștinte


153

Competenţe vizate: 3.1. Analizarea enunţului unei probleme şi stabilirea paşilor de rezolvare a problemei. 3.2. Reprezentarea algoritmilor în pseudocod. 3.3. Respectarea principiilor programării structurate în procesul de elaborare a algoritmilor. Obiective operaţionale : La sfârșitul activității elevii vor fi capabili să: - citească și să prelucreze un șir de n numere citite de la tastatură - determine minimul și maximul dintr-un șir de numere - verifice o proprietate a elementelor dintr-o secvență - calculeze expresii în care intervin valori dintr-o secvență Strategii didactice: Principii didactice: - principiul participării și învățării active - principiul asigurării progresului gradat al performanței - principiul conexiunii inverse Metoda de învățare - problematizarea Procedee de instruire: - explicația în etapa de comunicare - problematizarea prin crearea situațiilor problemă - învățarea prin descoperire și prin rezolvare de probleme - conversația de consolidare în etapa de fixare a noilor cunoștințe Forme de organizare: frontala și individuală Forme de dirijare a învățării: dirijată de profesor și independentă Resurse materiale: - tabla - calculatorul Metode de evaluare: - întrebari orale - set de aplicații - aprecieri verbale Durata: 10-15 minute Desfașurarea activității

Activitatea profesorului Activitatea elevului

Profesorul cere elevilor să răspundă la următoarele probleme / situații-problemă: - Cum se citește și se prelucrează un șir de n numere citite de la tastatură? citește n pentru i1, n execută citește x prelucrează x - Cum putem determina maximul dintr-un șir de n numere reale citite de la tastatură? citește n, x mx x pentru i2, n execută citește x dacă x > mx atunci mx x scrie mx - Cum se poate determina media aritmetică a numerelor strict pozitive dintr-un șir de n numere întregi citite de la tastatură s 0; k 0 citește n

Elevii răspund la întrebări apoi scriu rezolvările la tablă și pe caiete. Dacă timpul permite le implementează pe calculator în limbajul de programare studiat, altfel le rămâne implementarea ca temă pentru acasă.


154

pentru i1, n execută citește x dacă x > 0 atunci s s+x; k k+1 daca k>0 atunci scrie s / k altfel scrie “nu exista” - Cum se verifică dacă un șir de numere întregi conține doar numere pare? ok 1 //presupunem că șirul are toate numerele pare citește n pentru i1, n execută citește x dacă x % 2 ≠ 0 atunci ok 0 daca ok = 1 atunci scrie “DA” altfel scrie “NU”

Scenariul didactic pentru activitatea 2 Disciplina: Informatică Clasa: a IX-a Unitatea de invăţare: Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor Tema activității: Prelucrarea unor secvențe de valori Etapa din lecție: dirijarea învățării pentru obținerea performanței Competenţe vizate: 3.1. Analizarea enunţului unei probleme şi stabilirea paşilor de rezolvare a problemei. 3.2. Reprezentarea algoritmilor în pseudocod. 3.3. Respectarea principiilor programării structurate în procesul de elaborare a algoritmilor. Obiective operaţionale : La sfârșitul activității elevii vor fi capabili să: - citească și să prelucreze un șir de n numere citite de la tastatură - determine minimul dintr-un șir de n numere citite de la tastatură și numărul lui de

apariții - verifice o proprietate a elementelor dintr-o secvență Strategii didactice: Principii didactice: - principiul participării și învățării active - principiul asigurării progresului gradat al performanței - principiul conexiunii inverse Metoda de învățare - problematizarea Procedee de instruire: - problematizarea prin crearea situațiilor problemă - învățarea prin descoperire și prin rezolvare de probleme - conversația de consolidare în etapa de fixare a noilor cunoștințe Forme de organizare: frontală și individuală Forme de dirijare a învățării: dirijată de profesor și independentă Resurse materiale: - fișa de lucru - calculatorul Metode de evaluare: - verificarea și corectarea rezolvărilor pentru problemele propuse - aprecieri verbale - notare


155

Durata: 15-20 minute Desfășurarea activității


Profesorul împarte fişele de lucru şi cere elevilor să treacă la rezolvarea problemelor din ea.

Elevii rezolvă problemele propuse în pseudocod, pe caiete și în limbajul de programare studiat, pe calculator.

Fișa de lucru 1. Se citește de la tastatură un șir de n numere reale. Să se determine valoarea minimă din

șir și numărul ei de apariții. 2. Se citește de la tastatură un șir de n numere naturale. Să se verifice dacă șirul conține

numere perfecte. Se va afișa mesajul DA în caz afirmativ și mesajul NU în caz contrar. Un număr se numește perfect dacă este egal cu suma divizorilor săi, fără el însuși. Exemplu: 6 este număr perfect deoarece 6=1+2+3.

3. Se citește de la tastatură un șir de n numere naturale nenule. Să se afișeze pentru fiecare termen x din șirul citit cel mai mare termen din șirul lui Fibonacci care este mai mic sau egal cu x.

Exemplu: dacă n=5 iar șirul conține numerele 2, 19, 45, 10, 29 se vor afișa valorile: 2 13 34 8 21 2. Brainstorming-ul (asaltul de idei sau furtună în creier) este o metodă de rezolvare de

probleme / aplicaţii prin stimularea creativităţii. Tehnica brainstorming presupune consemnarea de către elevi pe hârtie sau în caietele lor a tuturor informaţiilor pe care le au despre un anumit subiect înainte de a avea la dispoziţie un material documentar despre el. În condiţiile unei activităţi de grup, brainstorming-ul este cea mai răspândită metodă de stimulare a creativităţii, căci, cu cât se emit mai multe idei asupra unui lucru, cu atât există mai multe şanse să se descopere idei valoroase.

Reguli de bază ale brainstorming-ului: - Grupul lucrează pentru cantitate (cu cât mai multe idei, cu atât mai bine) şi nu pentru

calitate; - Se încurajează și se noteză toate ideile, oricât de năstruşnice, irelevante sau hilare ar fi

ele; - Nici profesorul, nici ceilalţi membrii ai grupului nu vor face nici o apreciere în sens

negativ a vreunei idei; - Fructificarea ideilor emise de alţii apelând la ajustări succesive şi asociaţii libere; - Interzicerea oricărui tip de critică; - Stimularea imaginaţiei, a creativităţii; - Ascultarea şi respectarea ideilor, a părerilor celorlalţi; - După revederea şi evaluarea ideilor, ele se aranjează într-o oarecare ordine sau după o

structură dinainte stabilită, eventual grupând ideile similare.

Avantaje ale utilizării acestei metode: - Elevii sunt puşi în contact cu o avalanşă de idei într-un timp relativ scurt; - Se exersează comportamente adecvate de ascultare activă, comunicare relaxată,

intervenţie curajoasă, colaborare, respect reciproc; - Se exersează comportamente cognitive de analiză, comparare, decizie, argumentare şi

contraargumentare, valorizare; - Se creează un mediu propice creativităţii; Dezavantajele cele mai importante sunt legate de faptul că: - brainstorming-ul nu reprezintă decât o etapă, o ipostază a procesului de rezolvare de

probleme neînlocuind partea clasică de investigare; - aplicabilitatea limitată a unor soluţii; - diletantismul în conducerea sa poate declanşa o stare de disconfort psihic, plictiseală,

neimplicare. Pentru evaluarea elevilor se propune aplicație practică care urmează.


156

Să se creeze în Microsoft Excel tabelul de mai jos, prin care se evidenţiază vânzările de produse în cele două trimestre ale anului trecut. Să se formuleze și apoi să se rezolve patru cerințe prin care:

- se vor completa în mod corespunzător coloanele necompletate din tabel; (3p) - se va utiliza de două ori funcția sum asupra unor date din tabelul dat; (2p) - se va utiliza de două ori funcția average asupra unor date din tabelul dat; (2p) - se va utiliza funcția if pentru a compara rezultate obținute pe cele două trimestre (2p) Timp de lucru: 30 min Se acordă 1punct din oficiu.

O rezolvare posibilă este următoarea: 1. Să se completeze coloanele necompletate, cu formule, astfel: valoarea din TRIM I se

calculează ca produs între cantitatea şi preţul din acest semestru, valoarea din TRIM II este produsul dintre cantitatea şi preţul aferente acestui semestru, cantitatea de la TRIM I+TRIM II este suma cantităţilor din cele două semestre şi valoarea din TRIM I+TRIM II este suma valorilor din TRIM I şi TRIM II.

Răspuns: - se introduce în celula E3 formula =C3*D3, apoi se copiază în celulele E4:E7 - se introduce în celula H3 formula =F3*G3, apoi se copiază în celulele H4:H7 - se introduce în celula I3 formula =C3+F3, apoi se copiază în celulele I4:I7 - se introduce în celula J3 formula =E3+H3, apoi se copiază în celulele J4:J7 2. Calculaţi cantitatea şi valoarea totală de pe TRIM I şi II în celulele I8, respectiv J8. Răspuns: - se introduce în celula I8 formula =SUM(I3:I7) - se introduce în celula J8 formula =SUM(J3:J7) 3. Calculați prețul mediu la produse pe TRIM I în celula D8 și prețul mediu la produse pe

TRIM II în celula G8. Răspuns: - se introduce în celula D8 formula =AVERAGE(D3:D7) - se introduce în celula G8 formula =AVERAGE(G3:G7) 4. Introduceți o formulă în celula K10 prin care să fie afișat textul TRIM I, dacă prețul mediu

pe TRIM I este mai mare decât prețul mediu pe TRIM II și textul TRIM II în caz contrar. Răspuns: se introduce în celula K10 formula =IF(D8>G8;"TRIM I";"TRIM II")


157

Examenul Național de Definitivare în învățământ

Conform Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare,

examenul naţional de definitivare în învăţământ finalizează formarea inițială a celor care doresc

ocuparea funcțiilor didactice din învățământul preuniversitar. Titularizarea în sistemul naţional de

învăţământ este condiţionată de promovarea acestui examen.

Conform Standardului ocupaţional al profesorului de gimnaziu şi liceu, domeniile de

competenţă sunt:

- comunicare;

- curriculum;

- dezvoltare profesională;

- evaluare;

- formarea elevilor;

- relaţia şcoală–familie–

societate.

Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepției didactice și modalitățile concrete

prin care profesorul pune elevii în situații de învățare eficiente pentru a conduce la formarea

capacităților și competențelor prevăzute în programele școlare. Această orientare este cu atât mai

necesară, cu cât disciplina Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor face parte din trunchiul

comun al planului-cadru pentru liceu, iar la gimnaziu este prevăzută prin lege (Legea Educaţiei

Naţionale nr. 1/2011) introducerea acestei discipline în trunchiul comun. De asemenea, disciplina

informatică face parte din curriculumul diferenţiat al planului-cadru pentru liceu, specializările

matematică-informatică şi ştiinţe ale naturii.

Competențele cadrului didactic care susţine examenul de definitivare în învăţământ în

specializări din domeniile Informatică și Tehnologia Informaţiilor şi a Comunicaţiilor sunt:

- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor informatice de la toate nivelurile

şi specializările la care se studiază aceste discipline;

- aplicarea adecvată a principiilor specifice didacticii disciplinelor informatice;

- aplicarea cunoştinţelor de metodica predării disciplinelor informatice;

- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;

- proiectarea şi realizarea unor demersuri didactice interactive prin adecvarea

- strategiilor didactice la conţinuturi;

- proiectarea şi realizarea unor demersuri didactice intradisciplinare, interdisciplinare,

transdisciplinare;

- proiectarea şi realizarea evaluării competenţelor dobândite de elevi;

- elaborarea unor instrumente de evaluare care să permită autoreglarea procesului

didactic;

- adaptarea demersurilor didactice la particularităţile de vârstă/specificului dezvoltării

intelectuale a colectivului de elevi;

- realizarea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creşterii

eficienţei rezultatelor activităţilor didactice;

- integrarea mijloacelor didactice tradiţionale şi moderne în cadrul secvenţelor didactice;

- elaborarea unor oferte educaţionale pentru curriculumul la decizia şcolii/în dezvoltare

locală.


158

Proba scrisă la INFORMATICĂ şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI


Subiect







1. Prezentaţi moștenirea în cadrul programării orientate pe obiecte, după următorul plan de idei: - concept, componente moștenite și componente specifice ale unui obiect, domenii de

vizibilitate a componentelor unui obiect și comportamentul constructorilor și destructorilor în contextul moștenirii;

- exemplificare printr-o problema rezolvată cu programare orientată pe obiecte și moștenire (enunţ, implementare într-un limbaj de programare, descriere a soluției). (10 puncte)

2. Precizaţi două tipuri de memorie internă şi prezentați trei caracteristici pentru unul dintre acestea. (5 puncte)

3. Subprogramul divi are un singur parametru, n, prin care primeşte un număr natural din

intervalul [1,109]. Subprogramul returnează numărul divizorilor naturali ai lui n. Exemplu: pentru n=6, subprogramul returnează valoarea 4. Fişierul text def.in conţine un şir de cel mult 1000 de numere naturale din intervalul [1,109],

separate prin câte un spaţiu. Se cere să se determine cel mai mare număr prim din şir precum şi penultima poziţie pe care apare acest număr în șir. Valorile determinate se afişează pe ecran, separate printr-un spaţiu. Dacă în şir nu există nici un număr prim sau dacă cel mai mare număr prim din șir apare o singură dată, pe ecran se afişează mesajul nu exista.

Exemplu: dacă fişierul conţine numerele 21 11 30 3 21 3 11 12 5 11 3 30 se afișează pe ecran 11 7 Scrieți programul corespunzător cerinței, care să cuprindă definiția completă a

subprogramului precizat mai sus, precum și apeluri utile ale acestuia. Descrieți în limbaj natural algoritmul utilizat. (15 puncte)


Se consideră capitolele/conţinuturile de mai jos, notate cu A şi B, extrase din programele şcolare de liceu pentru disciplinele Informatică şi Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor:

A: Tablouri bidimensionale (în contextul Tipuri structurate de date); B: Paint (în contextul Accesorii ale sistemului de operare). 1. Pentru unul dintre capitolele/conținuturile A sau B (la alegere), prezentaţi aspecte ale

activităţii didactice corespunzătoare, în care utilizați descoperirea dirijată ca metodă didactică, având în vedere următoarele:

- precizarea a două particularități ale metodei didactice indicate din perspective utilizării acesteia în cadrul predării capitolului/conținutului ales;

- un exemplu de aplicare a acestei metode în cadrul unei secvenţe de instruire corespunzătoare capitolului/conţinutului ales, precizând unele elemente ale proiectării didactice: o activitate de învăţare, un mijloc de învăţământ/material didactic utilizat, o formă de organizare a activităţii și scenariul didactic pentru activitatea de învăţare menţionată, detaliind activitatea profesorului şi activitatea elevilor, cu respectarea corectitudinii științifice a informației de specialitate. (15 puncte)

2. Pe baza unuia dintre capitolele/conţinuturile A sau B (la alegere) elaboraţi un test alcătuit

din trei itemi, de tipuri diferite. Pentru fiecare item precizați enunțul și răspunsul așteptat, dacă acesta poate fi redactat pe foaia de examen, sau etapele necesare obținerii răspunsului așteptat, în caz contrar. (15 puncte)


159


Procesul de învățământ – analiză conceptuală și abordări interacționale între învățare-predare-evaluare. (30 de puncte)


160






- concept, conform cerinței 1p

- componente moștenite ale unui obiect 1p - componente specifice ale unui obiect 1p - domenii de vizibilitate a componentelor unui obiect, conform cerinței 1p - comportament al contructorilor, conform cerinței 1p - comportament al destructorilor, conform cerinței 1p - enunț problemă adecvat exemplificării indicate 1p - implementare pentru problemă enunțată

(pentru algoritm principial corect, dar care conduce la o rezolvare parțială se acordă numai 1p)

2p

- descriere coerentă a soluției pentru problema enunțată 1p 2. 5 puncte

- precizare a celor două tipuri de memorie internă 2x1p=2p

- prezentare caracteristici, conform cerinței 3x1p=3p 3. 15 puncte


- determinare în cadrul subprogramului a valorii indicate 2p - (pentru algoritm principial corect, dar care conduce la o rezolvare parţială

se acordă numai 1p) 2p

- returnare rezultat corect în cadrul subprogramului 1p

- operaţii cu fişierul (declarare, deschidere pentru citire, citire) 1p

- determinare a numărului prim cerut - (pentru algoritm principial corect, dar care conduce la o rezolvare parţială


- determinare a poziției cerute - (pentru algoritm principial corect, dar care conduce la o rezolvare parţială


- apeluri corecte ale subprogramului indicat 1p

- afișare a datelor și tratare a cazului Nu exista 1p

- declarări, corectitudine globală 1p

- descriere coerentă a algoritmului utilizat 2p


1. 15 puncte

- precizare particularități, conform cerinței 2x2p=4p

- precizare activitate de învățare adecvată exemplificării cerute 4p

- precizare mijloc de învăţământ/material didactic utilizat 1p

- precizare formă de organizare a activităţii 1p

- detaliere a activității profesorului, conform cerinței 2p

- detaliere a activității elevilor, conform cerinței 3p

2. 15 puncte

- enunțuri corecte din punct de vedere metodico – ştiinţific, conform cerinței 3x2p=6p

- răspunsuri așteptate/etape necesare obţinerii răspunsurilor aşteptate, conform cerinței 3x3p=9p


161


- procesul de învățământ: delimitări conceptuale 4p

- învățarea: delimitări conceptuale 4p

- predarea: definirea conceptului 4p

- evaluarea: delimitări conceptuale 4p

- argumentarea necesității interacțiunii între cele trei procese 3p

evidențierea specificității relației între: - învățare și predare 2p

- învățare și evaluare 2p

- predare și evaluare 2p

- coerența și originalitatea argumentării 5p


162


SUBIECTUL I 1. Conceptul de obiect Conform celebrei ecuații a lui Niklaus Wirth: algoritmi+structuri de date = programe Un program este format din două părți total separate: un ansamblu de funcții și un

ansamblu de date asupra cărora acționează funcțiile. Funcțiile sunt privite ca și cutii negre, fiecare având de rezolvat o anumita sarcină (de făcut anumite prelucrări). Această modalitate de programare se numește programare dirijată de prelucrări.

Inconvenientele programării dirijate de prelucrări sunt eliminate prin încapsularea datelor și a procedurilor care le manipulează într-o singură entitate numită obiect. Programatorul nu este obligat să cunoască reprezentarea fizică a datelor și procedurilor utilizate, motiv pentru care poate trata obiectul ca pe o cutie neagră cu un comportament bine precizat.

În acest context, programarea devine dirijată de date, și nu de prelucrările care trebuie realizate.

Obiectul este o instanțiere (o instanță) a clasei. În același program se pot folosi mai multe obiecte aparținând aceleași clase, sau unor clase diferite.

Fiecare obiect se caracterizează prin stare și comportament. Starea obiectului depinde de datele pe care acesta le conține, în timp ce comportamentul este dat de metodele (funcțiile) clasei respective.

Definiția unei clase și accesul la membri O clasă reprezintă un tip abstract de date, care încapsulează atât elementele de date

(datele membre) pentru care s-a adoptat un anumit mod de reprezentare, cât și operațiile asupra datelor (funcțiile membre, metode). Modul de acces la membrii tipului de date (în scopul protejării acestora) poate fi schimbat prin utilizarea modificatorilor de control ai accesului: public, private, protected.

Modul de definire a unei clase este similar celui de declarare a structurilor: class nume_clasa{modificator_control_acces: lista_membrilor; } lista_variabile; Clasa reprezintă un tip de date (definit de utilizator). Membrii unei clase sunt: - Datele membre - datele declarate în cadrul clasei; - Metodele – funcțiile membre, funcțiile declarate sau definite în cadrul clasei. Se admite

că în cadrul declarației de clasă să se specifice doar prototipurile funcțiilor membre (antet funcție;),definițiile putând fi făcute oriunde în fișier, sau în alt fișier. În cazul în care o metodă este definită în afara corpului clasei se utilizează în antetul definiției metodei respective operatorul :: , numit operator de rezoluție:

tip_valoare_intoarsa nume_clasa : : nume_metoda(lista parametri) {corp metoda;} Funcțiile (metodele) definite în interiorul clasei se numesc funcții inline. Pentru o astfel de

funcție orice apel este înlocuit prin codul ei. O funcție inline nu poate conține repetitive. Pentru membrii care apar în lista_membrilor se poate preciza un anumit mod de acces: Modificator_control_acces poate fi public, private sau protected. Dacă nu se specifică,

este considerat cel implicit (private). a) Modificatorul de acces public se utilizează pentru membrii care dorim să fie

neprotejați, ultimii doi modificatori asigurând protecția membrilor din domeniul de acțiune a lor. b) Membrii cu acces private pot fi accesați numai prin metodele clasei (sau prin funcțiile

prietene). c) Cei cu acces protected posedă caracteristicile celor privați, în plus, putând fi accesați și

din clasele derivate. Specificatorii modului de acces pot apărea în declararea clasei de mai multe ori, în orice

ordine. Domeniul unui modificator de acces ține din punctul în care apare modificatorul respectiv,

până la sfârșitul declarației clasei sau al întâlnirii altui modificator de acces.


163

Variabilele din lista_variabile sunt de tipul nume_tip și se numesc instanțe (obiecte) ale clasei.

Concluzie: Clasa este un tip abstract de date. Obiectele sunt instanțe ale clasei. Clasa extinde noțiunea de tip de dată înglobând atât datele necesare prelucrării cât și prelucrările propriu-zise.

Exemplul următor are un scop pur didactic. Vom defini o clasa foarte generală, clasa om, pe care în lecțiile următoare o vom specializa.

Exemplu: #include<iostream>

#include<string.h>

#include<conio.h>


class om

{public: //modificator de acces public

char nume[20],prenume[20],sex; //date membre

int varsta,an;

void afisare(); //metodă definită în afara corpului

clasei

int calcul() //metodă definită inline

{int ac=2015;

cout<<"anul nasterii lui "<<nume;

cin>>an;

return ac-an;

}

}; //închiderea corpulului clasei

void om::afisare() /*metoda afisare definită în afara clasei. Se

utilizează numele clasei și operatorul de

rezolutie*/

{cout<<endl<<endl<<"***************DATE

PERSONALE**************"<<endl<<endl;

cout<<"NUME: "<<nume<<endl;

cout<<"PRENUME: "<<prenume<<endl;

cout<<"SEXUL: "<<sex<<endl;

cout<<"VARSTA: "<<varsta<<" ani "<<endl;

cout<<endl<<"*******************************************"<<endl<<endl;

}

int main()

{om x; //x este un obiect, o instanță a clasei om

cout<<"numele ";

cin>>x.nume; //câmpurile de date sunt publice, și pot fi

accesate în afara clasei, în funcția main de ex.

cout<<"prenumele ";

cin>>x.prenume;

cout<<"sexul ";

cin>>x.sex;

x.varsta=x.calcul(); //metoda calcul este o medoda publică și se

poate accesa din afara clasei

x. afisare ();

return 0;}

Observati că: - datele membre (câmpurile) se accesează în afara clasei utilizând

nume_obiect.nume_câmp lucru cu care sunteți obișnuiți la prelucrările variabilelor de tip struct. - metodele se accesează în afara clasei în mod similar cu câmpurile de date: nume_obiect.nume_metoda - în interiorul clasei câmpurile se accesează ca atare, neavând sens să utilizam

nume_obiect.


164

Se observă cum se accesează câmpurile nume, prenume, varsta și sex în cadrul metodei afisare(), deci în interiorul clasei pentru că metoda afisare() este metodă a clasei. La fel și câmpurile nume și an din metoda calcul.

În următorul exemplu o parte dintre câmpuri și metode sunt private. Observați modul în care se accesează acestea (numai din interiorul clasei). Dacă o clasă ar avea numai date și metode private ar fi izolată de exterior.

#include<iostream>

#include<string.h>

#include<conio.h>


class om

{private: //câmpuri private ce nu vor putea fi referite din

programul principal ci doar

char nume[20],prenume[20],sex; //din cadrul unor metode

publice(din interiorul obiectului)

int varsta,an;

void afisare();

int calcul();

public: //câmpuri publice

void init(char num0[20],char prn0[20],char sex0); /*este o

metodă publică ce va putea fi apelată din

programul principal si va realiza comunicarea cu

exteriorul*/

};//închidere clasă

void om::init(char num0[20],char prn0[20],char sex0) //definiția

metodei init

{strcpy(nume,num0);

strcpy(prenume,prn0);

sex=sex0;

varsta=calcul();

afisare();

}

int om::calcul() //definiția metodei calcul

{int ac=2015;

cout<<"anul nașterii lui "<<nume;

cin>>an;

return ac-an;}

void om::afisare() //definiția metodei afisare

{cout<<endl<<"***************DATE

PERSONALE**************"<<endl<<endl;

cout<<"NUME: "<<nume<<endl;

cout<<"PRENUME: "<<prenume<<endl;

cout<<"SEXUL: "<<sex<<endl;

cout<<"VARSTA: "<<varsta<<" ani"<<endl;

cout<<endl<<"*******************************************"<<endl<<en

dl;

}

int main()

{om x;

char nm[20],pn[20],s;

cout<<"numele ";

//cin>>x.nume; ar genera eroarea om::nume is not accessible

cin>>nm;

cout<<"prenumele ";

cin>>pn;

cout<<"sexul ";

cin>>s;


165

x.init(nm,pn,s);

//x.afisare();ar genera eroarea om:: afisare() is not accessible

return 0;}

Așadar putem privi un obiect ca o capsulă:

în care datele și metodele publice realizează legătura cu exteriorul în timp ce cele private

rămân ascunse. Constructori și destructori Constructori - sunt metode speciale care folosesc la crearea și inițializarea instanțelor unei

clase. Programatorul poate defini un constructor. În absența altor definiții, clasei i se ataseazî în mod implicit un constructor. Un astfel de

constructor se numește constructor implicit. Constructorii impliciți nu au parametri Constructorii impliciți nu se generează în cazul în care clasa are atașat un alt constructor

(așadar constructorii impliciți sunt constructori fără parametri generați automat de limbaj dacă programatorul nu și-a definit unul).

Constructorii au același nume ca și clasa căreia îi aparțin. Constructorii sunt apelați de fiecare dată când se creează noi instanțe ale clasei. Exemplu: class complex

{public:

float x,y,m; //datele clasei

void afisare();//metodele clasei

float modul();};

float complex::modul()

{return sqrt(x*x+y*y);

}

void complex::afisare()

{cout<<x<<"+"<<y<<"*i";}

Clasa nu are definit un constructor prin urmare este generat în mod automat un constructor implicit care va permite declararea unor instanțe ale clasei astfel:

int main()

{complex q1; //constructorul implicit permite instanțierea

clasei complex

complex *q=new complex;

cout<<q1.x<<” „<<q1.y; //afișează valori reziduale

cout<<endl<<q->x<<” „<<q->y; //afișează valori reziduale

}

Programatorul își poate defini constructori proprii. Aceștia vor fi definiți ca niște funcții fără tip, fără a se trece în dreptul constructorului cuvântul cheie void. Constructorul va avea același nume ca și al clasei căreia îi aparține.

O clasă poate avea mai mulți constructori, care diferă între ei prin numărul și tipul parametrilor acestora. Acest lucru este posibil deoarece limbajul C++ permite supradefinirea funcțiilor (supraîncărcarea=overloading).


166

Supraîncărcarea (supradefinirea) reprezintă posibilitatea de a atribui unui nume mai multe semnificații, care sunt selectate în funcție de context. Practic, se pot defini funcții cu același nume, dar cu liste de parametri diferite, ca număr și/sau ca tipuri de parametri. În momentul apelului funcției, selectarea funcției adecvate se face în urma comparării tipurilor parametrilor efectivi cu tipurile parametrilor formali. De aceea, declararea unor funcții cu același nume și același set de parametri este ilegală și este semnalată ca eroare la compilare.

La întâlnirea declarării unui obiect, se apelează automat un constructor al clasei respective. La fiecare instanțiere a clasei se alocă memorie pentru datele membre. Deci pentru fiecare obiect declarat se alocă memorie pentru datele membre ale clasei. Funcțiile membru există într-un singur exemplar pentru toate instanțele clasei.

Ordinea în care sunt apelați constructorii corespunde ordinii declarării obiectelor. Proprietățile constructorilor: - Constructorii au același nume ca și numele clasei căreia îi aparțin; - Nu întorc nici o valoare (din corpul lor lipsește instrucțiunea return; în antetul

constructorilor nu se specifica niciodată - la tipul valorii returnate - cuvântul cheie void); - Constructorii unei clase nu pot primi ca parametri instanțe ale unei clase, ci doar pointeri

sau referințe la instanțele clasei respective; - Apelul constructorului se realizează la declararea unui obiect; - Adresa constructorilor nu este accesibila utilizatorului; - Constructorii nu pot fi metode virtuale; - În cazul în care o clasă nu are nici constructor declarat de către programator,

compilatorul generează un constructor implicit, fără nici un parametru, cu lista instrucțiunilor vidă. Dacă există un constructor, compilatorul nu mai generează constructorul implicit;

- Parametrii unui constructor nu pot fi de tipul definit de clasa al cărei membru este constructorul.

Exemple de constructori definiți de către programator: Exemplul 1 #include<math.h>

#include<iostream>

#include<conio.h>


class complex

{public:


void afisare();

float modul(); //metoda clasei

complex() //constructor fără parametri definit de către

programator

{cout<<endl<<"mesaj de la constructor"<<endl;}

};


{return sqrt(x*x+y*y);}

void complex:: afisare()

{cout<<x<<"+"<<y<<"*i";}

complex q;

int main()

{complex q1,q2;

return 0;

}

Testând programul anterior se va observa că se afișează pe ecran de trei ori mesajul: mesaj de la constructor, corespunzător fiecărei declarări a celor trei instanțe ale clasei complex.

Următorul exemplu conține în plus încă un constructor definit de către programator, constructor ce are un parametru.

Exemplul 2 #include<math.h>

#include<iostream>

#include<conio.h>


167


class complex

{public:


void afisare();


complex()


complex(float yy);

};

complex::complex(float xx)

{x=xx;

y=0;}




{cout<<endl<<x<<"+"<<y<<"*i";

cout<<endl;}

complex q;

int main()

{cout<<"Obiectul global q=";

q. afisare();

complex q1;

cout<<"Obiectul local q1, retine valori reziduale";

q1. afisare();

complex q2(6.7); //se apelează constructorul cu un parametru

q2. afisare();

return 0;}

Următorul exemplu permite prin intermediul mecanismului de supraîncărcare definirea unui constructor cu doi parametri:

Exemplul 3 #include<math.h>

#include<iostream>

#include<conio.h>


class complex

{public:


void afisare();


complex()


complex(float yy);

complex(float xx, float yy);

};

complex::complex(float xx)

{x=xx;

y=0;}

complex::complex(float xx, float yy)

{x=xx; y=yy;}




{cout<<endl<<x<<"+"<<y<<"*i";

cout<<endl;}

complex q;

int main()


168


q. afisare();

complex q1;

cout<<"Obiectul local q1, retine valori reziduale";

q1. afisare();

complex q2(6.7);

cout<<"q2=";

q2. afisare();

complex q3(1.2,1.3);

cout<<"q3=";

q3. afisare();

return 0;}

Ca orice altă funcție în limbajul C++, constructorii pot avea parametri impliciți, fiind numiți constructori cu parametri impliciți. Varianta constructorului cu parametri impliciți poate fi adoptată în toate cazurile în care constructorul nu necesită argumente. Dacă toți parametrii unui constructor sunt impliciți, apelul constructorului are forma unei simple declarații . Constructorii pot fi apelați și în mod explicit . În cazul în care dorim să instanțiem obiecte atât inițializate, cât și neinițializate se poate folosi un constructor implicit vid, care se va apela la instanțierea obiectelor neinițializate.

Exemplul 4: Pentru clasa complex s-a definit un constructor cu parametri impliciți; din acest motiv s-a putut face declarația "complex q;"

//varianta constructor cu parametri impliciți //permite declarare de instanțe de tip complex fără parametri, cu un parametru sau doi //foarte flexibil #include<math.h>

#include<iostream>

#include<conio.h>


class complex

{public:


void afisare();


complex(float xx=0, float yy=0)

{cout<<endl<<"mesaj de la constructorul cu parametri impliciti

"<<endl;

x=xx;

y=yy;}

};




{cout<<endl<<x<<"+"<<y<<"*i";

cout<<endl;}

complex q; //obiect neinițializat; apelul nu se face în mod

explicit

int main()


q. afisare();

complex q1; //obiect neinițializat; apelul nu se face în

mod explicit

cout<<"Obiectul local q1 ";

q1. afisare();

complex q2(6.7); //obiect inițializat.

cout<<"q2=";

q2. afisare();

complex q3(1.2,1.3); //obiect inițializat.

cout<<"q3=";


169

q3. afisare();

complex q4=complex(); //constructorul este apelat în mod explicit.

q4. afisare();

return 0;

}

La apelul explicit al constructorului: complex q4=complex() evaluarea expresiei complex() conduce la:

- Crearea unui obiect temporar de tip complex (obiect cu o adresă precisă, dar inaccesibil); - Apelul constructorului pentru acest obiect temporar; - Copierea acestui obiect temporar în q4. Constructori de copiere Dacă programatorul nu definește un constructor de copiere, compilatorul generează un

asemenea constructor, implicit. Pentru o clasă, se poate defini un constructor de copiere, care să permită copierea

obiectelor. Deoarece parametrii unui constructor nu pot fi de tipul definit de clasa al cărei membru este, ci o referință la acesta, constructorul de copiere pentru clasa nume_clasa, are, de obicei, prototipul:

nume_clasa (nume_clasa & ob); Parametrul transmis prin referință este obiectul a cărui copiere se realizează Exemplul 5 #include<math.h>

#include<iostream>

#include<conio.h>


class complex

{public:


void afisare();




"<<endl;

x=xx;

y=yy;}

complex(complex &ob) //constructor de copiere

{cout<<endl<<"operatie de copiere ";

x=ob.x;

y=ob.y;}

};




{cout<<endl<<x<<"+"<<y<<"*i";

cout<<endl;}

int main()

{complex q1(1.2,1.3);

cout<<"q1=";

q1. afisare();

complex q2=q1; //se apelează constructorul de copiere

cout<<"q2=";

q2.afisare();

complex q3=complex(q1); //se apelează constructorul de copiere

cout<<"q3=";

q3. afisare();

return 0;}


170

Destructori Destructorii sunt metode ale claselor care acționează în sens invers, complementar, față de

constructori. Constructorii sunt folosiți pentru alocarea memoriei, inițializarea datelor membru sau alte operații (cum ar fi, incrementarea unui contor pentru instanțele clasei). Constructorul este apelat în momentul declarării obiectelor.

Destructorul eliberează memoria alocată de constructori. Destructorul este apelat automat, la ieșirea din blocul în care este recunoscut acel obiect.

Proprietățile destructorilor - Destructorul are același nume ca și clasa a căror metodă este; - Numele destructorului este precedat de semnul ~; - Clasă are un singur destructor; - Destructorul nu are parametri și nu returnează nici o valoare (antetul nu conține cuvântul

cheie void, iar în corpul destructorului nu apare instrucțiunea return;); - Dacă programatorul nu a definit un destructor, compilatorul generează automat un

destructor pentru clasa respectivă; - Destructorii se apelează la încheierea timpului de viață a obiectelor, în ordine inversă

apelurilor constructorilor; - Obiectele dinamice nu se distrug automat, deoarece doar programatorul știe când nu

mai este necesar un astfel de obiect. Exemplu 6 #include<math.h>

#include<iostream>

#include<conio.h>


class complex

{public:


void afisare();




"<<endl;

x=xx;

y=yy;}

complex(complex &ob)

{cout<<endl<<"operatie de copiere ";

x=ob.x;

y=ob.y;}

~complex ()

{cout<<endl<<"am apelat destructorul pentru"<<endl;

//destructor

afisare();}

};




{cout<<endl<<x<<"+"<<y<<"*i";

cout<<endl;}

int main()

{complex q1(1.1,1.1);

cout<<"q1=";

q1. afisare();


cout<<"q2=";

q2. afisare();


cout<<"q3=";


171

q3. afisare();

return 0;

}

Moștenirea (engleză: inheritance) este proprietatea unei clase de a conține toate atributele (variabilele) și metodele superclasei sale. În consecință, trecerea de la clasă la subclasă se face prin adăugarea de atribute și/sau de metode. Acest mecanism mai este cunoscut sub numele de „derivare a claselor”.

De exemplu, clasa Barbat și clasa Femeie au ambele toate atributele clasei Om, dar fiecare din acestea are și atribute specifice.

În general, în programarea orientată pe obiecte, moștentirea poate fi simplă sau multiplă. În cazul moștenirii simple fiecare clasă are cel mult o superclasă. În cazul moștenirii multiple o clasă poate avea mai multe superclase.

OOP oferă posibilitatea refolosirii într-un program a unei clase pe care am mai utilizat-o într-un alt program, economisind astfel timp și efort de programare. Sunt situații în care o clasă folosește caracteristici ale unei clase existente, adăugând unul sau mai multe date membre sau funcții membre. În acest caz, C++ oferă posibilitatea de a crea noul obiect pe baza caracteristicilor obiectului existent. Atunci când o nouă clasă este creată pe baza uneia deja existente, noua clasă este o clasă derivată.

Avantajul acestui procedeu este că se poate prelua soft gata facut, care se dezvoltă. Persoana care dezvoltă softul nu trebuie să cunoască detaliile de implementare ale acestuia, ci doar documentația de utilizare.

Dacă avem clasele X1, X2,…Xn, putem construi clasa Xn+1 care are, pe lângă datele și metodele celor n clase enumerate, propriile date și metode. Clasele X1, X2,…Xn se numesc clase de bază, iar clasa Xn+1 – clasă derivată.

Declarația unei clase derivate: class NumeClasaDerivata: modificator_acces NumeClasaDeBaza {//date și metode specifice clasei derivate} Obiectele din clasa derivată vor avea acces atât la membrii din clasa de bază cât și la

membrii din clasa derivată. Observație: dacă și în clasa de bază și în clasa derivată doi membri (câmp de dată

sau metodă) se numesc la fel, în clasa derivată dacă se va dori să se faca referire la membrul din clasa de bază se va folosi operatorul de rezoluție precedat de numele clasei de bază, altfel referirea va fi în mod implicit la membrul din clasa curentă (clasa derivată).

class C1 //clasa de bază

{public:

tip1 camp1;

metoda1();

………………..

};

class C2: public C1 //clasa derivată

{public:

tip1 camp1;

metoda1();

…………………….

};

int main()

{C2 ob;

ob.camp1; //acceseaza campul din clasa C2

ob.C1::camp1; //acceseaza campul din clasa C1

ob.metoda1(); //acceseaza metoda din clasa C2

ob.C1::metoda1(); //acceseaza metoda din clasa C1

return 0;}

Exemplu: Fie clasa Persoană ce are ca date membre numele, prenumele și anul nașterii unei persoane. Vrem să creăm clasa Student care are, pe lângă datele persoanei, și facultatea, specializarea și anul la care studiază. Derivăm clasa Student din clasa Persoana.

#include<iostream>

#include<conio.h>


172


/*****************************************/

class persoana //clasa de bază

{public:

char nume[20], prenume[20];

int an;

void afisare()

{cout<<endl<<"datele persoanei "<<endl;

cout<<nume<<" "<<prenume<<endl;

cout<<"Are "<<2015-an<<" ani"<<endl;}

void citire()

{cout<<"numele ";

cin>>nume;

cout<<"prenumele ";

cin>>prenume;}

};

/**************************************************************/

class student: public persoana //clasa derivată

{public:

char fact[21],spec[21];

int an;

void citire()

{cout<<"facultatea ";

cin.get();

cin.get(fact,20);

cin.get();

cout<<"specializarea ";

cin.get(spec,20);

cin.get();}

void afisare()

{cout<<endl<<"datele studentului "<<endl;

cout<<"facultatea "<<fact<<endl;

cout<<"specializarea "<<spec<<endl;

cout<<"anul "<<an<<endl;}

};

int main()

{//clrscr();

persoana p1;

p1.citire();

cout<<"anul nasterii ";

cin>>p1.an;

p1.afisare();

student s1;

cout<<endl<<"citire date student: ";

s1.persoana::citire();

cout<<"anul nasterii ";

cin>>s1.persoana::an;

s1.citire();

cout<<"in ce an este studentul? ";

cin>>s1.an;

cout<<"datele din ambele clase "<<endl;

s1.persoana::afisare();

s1.afisare();

return 0;}

Observație: Atunci când se derivează o clasă din altă clasă, membrii privați ai clasei de bază sunt accesibili clasei derivate prin intermediul metodelor publice oferite de clasa de bază. Din


173

această cauză, o clasă derivată nu poate accesa direct un membru privat al clasei de bază prin utilizarea operatorului punct.

În ceea ce privește folosirea (compilarea și editarea de legături) clasei derivate în sensul programării, clasa de bază și cea derivată pot apare în același fișier sursă, sau pot fi declarate în fișiere diferite.

2. Memoria unui sistem de calcul reprezintă echipamentul destinat stocării datelor

codificate binar. Memoria internă are rolul de a păstra programele ăn curs de execuție. Se clasifică în două categorii: A. Memorie RAM B. Memorie ROM A. Memoria RAM (Random Access Memory) este o memorie în care se poate scrie și din

care se poate citi. La scoaterea de sub tensiune a sistemului, informațiile scrise aici se pierd. - păstrează programele sistemului de operare al utilizatorului, iar utilizatorul are acces la

aceasta. - este o memorie volatilă, ceea ce face ca informația conținută aici să se piarda la

decuplarea calculatorului de sub tensiune. - conține programele deschise la un moment dat. - prin construcţie, accesul la memorie se realizează la nivelul unui grup de biţi denumit

celulă sau locaţie de memorie. Fiecărei locaţii de memorie îi este asociată o adresă, care identifică în mod unic aceea locaţie. Numărul de biţi care se poate memora într-o locaţie de memorie reprezintă lungimea cuvântului de memorie.

- în practica, este memoria de lucru a PC-ului, aceasta este utila pentru prelucrarea tempoarara a datelor, dupa care este necesar ca acestea sa fie stocate (salvate) pe un suport ce nu depinde direct de alimentarea cu energie pentru a mentine informatia.

- în memoria RAM se incarca sistemul de operare si programele de aplicatie. Este o memorie cu viteza de acces foarte mare (actual 8-10 ns).

- este o memorie electronică ce operează la viteze foarte ridicate şi poate fi accesată direct de către microprocesor, zona de stocare în care ajung toate datele înainte de a putea fi procesate de catre acesta.

- pentru a nu fi sterse la oprirea calculatorului, informatiile din RAM pot fi salvate pe harddisk sau pe un alt support de memorare.

- adaugarea de memorie calculatorului imbunatateste performantele acestuia. Sistemul de operare, programele ce lucreaza, fisierele, ocupa fiecare din ele o parte din memorie.

Clasificarea memoriei RAM - În funcţie de utilitate se clasifică în: a) memoria RAM principală – este “masa de lucru” a calculatorului. Aici este adus orice

program lansat în execuţie şi informaţiile necesare execuţiei. b) memoria RAM CACHE – aici sunt aduse datele care sunt folosite frecvent şi

funcţionează ca un tampon între procesor şi memoria RAM principală. c) Memoria RAM VIDEO – aici sunt aduse datele care urmează a fi afişate pe ecran; d) Memoria tampon pentru imprimantă (printer buffer) – aici sunt aduse datele care

urmează a fi tipărite; e) CMOS (Complementary Metal–Oxide Semiconductor) – este o memorie specială care

este alimentată de o baterie, conţine configuraţia sistemului, data şi ora exactă (semiconductor complementar din oxid metalic).

B. Memoria ROM - conține informații necesare funcționării calculatorului, nu poate fi modificată, este

nevolatilă, poate fi doar citită; - este un chip conectat pe placa de bază si permite acces numai la citire; - este inscripţionat de către firma producătoare si este nevolatilă (nu dispare la închiderea

calculatorului). - instrucţiunile din memoria ROM efectuează următoarele operaţii: - verifică dispozitivele de intrare/ieşire; - verifică memoria RAM determinându-i dimensiunea;


174

- iniţiază încărcarea sistemului de operare în RAM. Memoriile de tip ROM se clasifică la în funcţie de modalitatea de scriere a datelor în PROM

şi EPROM. 1. memorii PROM (Programabile ROM), memorii ROM programabile, care permit o singură

rescriere de programe; 2. memorii EPROM (Programabile Electric PROM), care pot fi şterse şi reprogramate din

nou de mai multe ori, utilizând tehnici electronice speciale. Programele aflate în ROM sunt livrate odată cu calculatorul şi alcătuiesc aşa numitul

firmware. Calculatoarele din familia IBM – PC conţin şi o memorie CMOS (de tip RAM, alimentată în permanenţă de o baterie pentru a nu-şi pierde conţinutul informaţional. În această memorie se stochează informaţii referitoare la configuraţia hardware a sistemului electronic de calcul. Continutul memoriei se pastreaza chiar si atunci cind nu este alimentata cu energie. Memoria ROM este in general utilizata pentru a stoca BIOS-ul (Basic Input Output System) unui PC. In practica, o data cu evolutia PC-urilor acest timp de memorie a suferit o serie de modificari care au ca rezultat rescrierea/arderea "flash" de catre utilizator a BIOS-ului. Scopul, evident, este de a actualiza functiile BIOS-ului pentru adaptarea noilor cerinte si realizari hardware ,ori chiar pentru a repara unele imperfectiuni de functionare. Astfel ca in zilele noastre exista o multitudine de astfel de memorii ROM programabile (PROMProgamable Read Only Memory-, EPROM-Electricaly Eraseable Programmable Read Only Memory-, etc) prin diverse tehnici, mai mult sau mai putin avantajoase in functie de gradul de complexitate al operarii acestora.

Componenta ROM-BIOS. BIOS este prescurtarea de la Basic Input Output System. BIOS-ul, reprezinta un set de mini-programe si functii existente in ROM (Read Only Memory ). Se poate spune ca BIOS-ul reprezinta sistemul nervos al unui calculator. Bios-ul permite soft-ului accesul la partea hard a unui calcuator. Pentru ca se gaseste intre software si hardware se mai numeste si firmware. In BIOS se gasesc programele de pe nivelul cel mai scazut care permit efectuarea celor mai elementare functii.

Programul BIOS (Basic Imput - Output Sistem ). BIOS are funcţiile: - verifică funcţionarea componentelor la pornirea calculatorului - încarcă sistemul de operare. Componenta ROM-BIOS este livrata de catre firma producatoare a calculatorului in

memoria ROM a sistemului de calcul. Imediat ce se porneste sistemul intra in lucru o rutina a acestei componente.Ca regula generala, ROM-BIOS egalizeaza toate diferentele constructive ale sistemului de calcul fata de conventiile DOS;

BIOS-ul este un program de marime mica (< 2MB) fara de care computerul nu poate functiona, acesta reprezinta interfata intre componentele din sistem si sistemul de operare. Principiul fundamental de realizare a interfetei ROM-BIOS sete acela ca el ofera niste rutine de intrerupere prin care se realizeaza legatura cu toate perifericele legate la sistem.

Caracteristicile memoriei interne 1. Dimensiunea (capcitatea); 2. Timpul maxim de răspuns; 3. Ciclul de memorie sau viteza memoriei RAM 1. Dimensiunea (sau capacitatea). Capacitatea memoriei interne a unui calculator este

dimensiunea memoriei RAM si este o caracteristica de performanta a sistemului. Capacitatea memoriei interne se masoara in numarul de octeti pe care ii poate stoca. Numărul total de locaţii de memorie reprezintă capacitatea memoriei şi se exprimă de regulă în octeţi. Dimensiunea memoriei interne este în strânsă legătură cu microprocesorul folosit (în speţă cu limitările impuse de acesta). Cu cât aceasta este mai mare, cu atât performanţele calculatorului sunt mai bune. De memoria RAM depinde lungimea maxima a unui program care poate fi incarcat intr-o sesiune de lucru si executat de procesor.

- 1 KO=210 octeti - 1 MO=210 KO - 1GO=210MO - 1 TO=210 GO - 1PO=210TO (petaoctet) - 1 Ex=210 PO (exaoctet) Exemple de capacitati: 512 MO ram, 1024 MO ram, 2048 MO ram etc.


175

2. Timpul maxim de răspuns se referă la intervalul de timp care este necesar memoriei interne pentru a citi sau scrie date. Se mai numeste si timpul de acces reprezinta intervalul de timp care se scurge din momentul in care s-a emis o cerere de acces la 6 memorie pentru a se executa o operatie de citire sau scriere si pana in momentul in care a inceput sa se execute efectiv operatia respectiva. Se masoara in microsecunde sau monosecunde. Valoarea medie a acestui parametru este de 70 ns. Cu cât această valoare este mai mică, cu atât calculatorul este mai rapid Timpul de aces reprezinta intervalul de timp trecut de la solicitarea informatiei si pana la obtinerea ei. Timpul de acces al memoriei se mai poate define si ca fiind intervalul de timp dintre momentul furnizării adresei de către procesor şi momentul obţinerii informaţiei de la acea adresă din memorie.

3. Ciclul de memorie sau viteza memoriei RAM reprezinta intervalul de timp in care se realizeaza o operatie in memorie (citire sau scriere), respectiv timpul de acces la informaţie. Acesta se defineşte prin intervalul de timp scurs dintre momentul furnizării adresei de către procesor şi momentul obţinerii informaţiei. Timpul de acces la informaţie la memoriile noi este de ordinul nanosecundelor sau microsecundelor.

3. #include<iostream> #include<fstream>


ifstream f("def.in");

int divi(long n)

{int d,nr=2;

if (n==1) return 1;

for(d=2;d<=n/2;d++)

if(n%d==0) nr++;

return nr;

}

int main()

{long x,maxp=0,i=0,poz_a=0,poz=0;

while(f>>x)

{ i++;

if (divi(x)==2)

if (maxp<x)

{poz=i;

maxp=x;}

else

if (maxp==x)

{poz_a=poz;

poz=i;

}

}

if(poz_a!=0)

cout<<maxp<<" pe pozitia "<<poz_a;

else

cout<<" nu exista!";

return 0;

}

SUBIECTUL al II-lea A. Tablouri bidimensionale Unitatea de invatare: Tablouri bidimensionale Competențe generale Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor Competenţe specifice: La sfârşitul lecţiei elevul va fi capabil: - să identifice necesitatea structurării în tablouri bidimensionale - să prelucreze date structurate


176

Resurse: Pedagogice: - Metodica predării informaticii. Oficiale: - Programa şcolară Psihologice: - cunoştinţele dobândite de către elevi în lecția anterioară Strategii didactice: Metode și procedee: conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, problematizarea, lucru

cu fişa Mijloace de învăţământ: calculator, manual, fişe de lucru, aplicaţia Paint


Conversație euristică Se pornește de la noțiunile de: tablou de memorie, dimensiunea unui tablou, lungimea unui tablou, accesul componentelor dintr-un tablou unidimensional. 1. Ce ați reținut că este un tablou de memorie? 2. Ce implică fiecare dintre afirmațiile: internă, omogenă, statică, cu acces direct? 3. Ce reprezintă lungimea unui tablou de memorie? 4. Ce reprezintă dimensiunea unui tablou de memorie? 5. Cate categorii majore ati reținut că sunt întalnite? Precizați-le. 6. Despre ce tip de tablou de memorie am discutat anterior? 7. Cum ati reținut că se declară un vector? 8. Vă rog exemplificați modul de declarare al unui vector și modul de accesare al unei componente a vectorului. Problematizarea 9. Ce credeți ca ar putea fi un tablou de memorie bidimesional? 10. Cum credeți că am putea aranja dpdv matematic aceste date? Corect. Această formă de organizare a datelor o denumim în matematică (și prin extindere în informatică) matrice. Definitie

R1. Tabloul de memorie reprezintă o structură de date internă, omogenă, statică, cu acces direct, conține un număr fix de componente. R2. Internă- structura de date este creată in memoria internă Omogenă – structura conține un număr fix de componente Statică – spațiul de memorie rămâne alocat pe tot parcursul execuției programului. Acces direct – pentru accesarea unei componente a tabloului se precizează numele acestuia și indicele (poziția) componentei din tablou. R3. Lungimea unui tablou de memorie reprezintă numărul total de elemente din tablou. R4. Dimensiunea unui tablou de memorie reprezintă numărul indicilor utilizați la accesarea datelor. R5. Sunt 2 categorii majore: unidimensionale și bidimensionale. R6. Despre tabloul de memorie unidimensional (sau vector)? R7. Vectorul de declară conform sintaxei: tip_data nume_tablou[lungime_dim]; R8. int v[20];.//s-a declarat tabloul unidimensional v cu 20 de component intregi. v[3] – reprezintă component din v de pe poziția 3; aceasta reține ca valoare un număr întreg R9. Un tablou de memorie în care se utilizează 2 indici pentru accesul la datele din tablou. R10. Pe linii și coloane. R11. Dacă pornim de la sintaxa vectorului, presupun că în mod analog avem: tip_data nume_tablou[lungime_dim_1][lungime_dim_2];


177


O matrice este o colecţie de date de acelaşi tip, memorate într-o zonă de memorie continuă, reunite sub un nume comun, numele matricii. O matrice are două dimensiuni, numărul de linii şi numărul de coloane. Altfel spus, rămâne valabilă definiția tabloului de memorie cu precizarea ca tabloul bidimensional implică utilizarea a 2 indici pentru accesarea unei componente 11. Cu credeți că se va declara un astfel de tablou? Corect. Declararea unei variabile de tip matrice se realizează conform sintaxei. tip_data nume_tablou [lungimed1][lungimed2]; Exemplu: întreg a[20][25]; a

0 1 2 3 4

0 5 3 12 9 25

1 3 20 4 2 9

2 6 5 6 13 4

3 8 9 11 3 8

4 14 16 2 6 4

În mod analog cu vectorii, pentru a ne referi la un element al matricii putem specifica numele matricii din care face parte şi poziţia sa în matrice, prin număr liniei şi a coloanei sale. Indicii componentelor în C++ au valori de la 0 la lungime_dim-1. Exemplu. Primul element este a[0][0], al treilea element este a[0][2]. 13. Care credeți că este numărul total de elemente ale tabloului declarat mai sus. 14. Care este indicele maxim admis pentru fiecare dimensiune? 15. Cum credeți ca sunt memorate datele pentru acest tablou? În continuare vom discuta despre operațiile de citire/scriere a componentelor unei matrice. Explicația și demontrarea Prelucrări elementare de matrici în pseudocod Citirea unei matrici Obs. Pentru a citi o matrice înainte de toate trebuie să citim lungimile pe fiecare dimensiune ale matricii, în general notate cu n şi m, şi reprezintă numărul de linii şi de

R13. 20x25=500 de elemente numere întregi. R14. Pentru prima dimensiune indicele maxim admis este 19, iar pentru a doua dimensiune indicele maxim admis este 24. R15. Cum datele sunt memorate într-o zonă continuă de memorie, presupun ca sunt memorate una după alta elementele matricei pe linii.


178


coloane din matrice. Elementele unei matrici se citesc pe rând (pe linii) folosind două structuri pentru îmbricate (una în cealaltă). Deoarece la o linie i-cst sunt mai multe valori de preluat, atunci variază indicele de coloana j de la 1 la m. Citeşte n,m;

Pentru i=0 la n-1 execută

Pentru j=0, m-1 execută

Citeşte a[i][j];

Sfârşit_pentru;

Sfârşit_pentru;

Afişarea unei matrici Pentru a afişa elementele unei matrici se parcurge matricea (pe linii) și analog cu citirea se vor folosi 2 structuri pentru a se afişa fiecare element. Pentru i=0 la n-1 execută

Pentru j=0 la m-1 execută

scrie a[i][j];

Sfârşit_pentru;

Sfârşit_pentru;

Exemplu: Să se scrie un program care citeşte o matrice de la tastatură şi afişează elementele sale. program matrice1;

întreg i,j,n,a[20][20];

citeşte n,m;

pentru i=0 la n-1 execută

pentru j=0 la m-1 execută

citeşte a[i][j];

sfârşit_pentru;

sfârşit_pentru;



scrie a[i][j];

sfârşit_pentru

sfârşit_pentru;

sfârşit.

Suma elementelor unei matricii Pentru a calcula suma elementelor unei matricii parcurgem matricea şi într-o variabilă s adunăm pe rând fiecare element program matrice3;

întreg i, j, n, m, a[20][20], s;

citeşte n,m;



citeşte a[i][j];

sfârşit_pentru;

sfârșit_pentru;

s=0;



s=s+a[i][j];

sfârşit_pentru;


179

Activitatea profesorului Activitatea elevului sfârşit_pentru;

scrie s;

sfârşit.

B. PAINT Subiectul lecţiei: Aplicaţia Paint Tipul lecţiei: lecţie de structurare a cunoştinţelor Competențe generale - aplicarea proprietăţilor aplicaţiei Paint la desenarea obiectelor; Competențe specifice La sfârşitul lecţiei elevul va fi capabil: - să utilizeze corect terminologia şi instrumentele aplicaţiei Paint la desenarea diferitor obiecte fără ajutorul profesorului; - să utilizeze aplicaţia Paint pentru a crea, a modifica şi salva diferite fişiere cu desene; - să folosească comenzile de copiere, decupare, mutare şi efectele speciale ale aplicaţiei Paint, obiectivul va fi considerat atins dacă vor fi utilizate 7 comenzi din cele 9 propuse; Strategii didactice: Metode și procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, problematizarea, lucru cu fişa Mijloace de învăţământ: calculator, manual, fişe de lucru, aplicaţia Paint

Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii didactice

Salut elevii. Verific prezenţa elevilor

Elevii mă salută. Îmi răspund la întrebare. Elevii se pregătesc pentru lecţie.

Toţi aveţi disciplina care se numeşte Arta Plastică unde cu toţii desenaţi pe foi albe. Iată astăzi o să învăţăm să desenăm doar că la calculator. Desenul la calculator se efectuează mai repede ca pe o foaie simplă şi după ce terminăm îl scoatem la imprimantă dacă avem nevoie iar dacă nu îl păstrăm în calculator unde el nu se şifonează şi nu se poate întâmpla nimic cu el fără voia noastră. Aplicaţia cu care o să desenăm se numeşte ca şi tema noastră de astăzi “Aplicaţia Paint”

Elevii ascultă cu atenţie şi notează tema nouă în caiet.

Conversaţia

Crearea desenelor cu ajutorul aplicaţiei Paint presupune parcurgerea următoarelor etape: - Stabilirea dimensiunilor desenului; - Desenarea propriu-zisă; - Tipărirea desenului la imprimantă şi/sau salvarea lui pe un suport de memorie externă; Trecem la calculatoare şi de pe masa de lucru deschidem aplicaţia Paint. Pentru început să facem cunoştinţă cu fereastra aplicaţiei: Această fereastră conţine următoarele elemente: 1. Suprafaţa de desenare; 2. Instrumente de desenat; 3. Paleta de culori;

Elevii ascultă şi îşi iau notiţe.

Explicaţia

Demonstrarea


180


Ce prezintă instrumentele de desenat? Descriere - Utilizaţi instrumentul Selecţie, pentru a selecta părţi pătrate sau rectangulare din imagine. - Utilizaţi instrumentul Radieră, pentru a şterge porţiuni din imagine. - Utilizaţi instrumentul Umplere cu culoare, pentru a umple cu culoare o imagine întreagă sau o formă delimitată. - Utilizaţi Preluare culoare, pentru a seta culoarea de prim-plan sau de fundal curentă. - Utilizaţi instrumentul Lupă, pentru a mări o secţiune a unei imagini. - Utilizaţi instrumentul Creion, pentru a realiza desene cu linii sau curbe subţiri, libere. - Utilizaţi instrumentul Pensulă, pentru a picta linii şi curbe libere îngroşate sau subţiri. - Utilizaţi instrumentul Aerograf, pentru a realiza un efect aerografic în imagine. - Utilizaţi instrumentul Text, pentru a introduce text într-o imagine. din cadrul imaginii. - Utilizaţi instrumentul Linie, pentru a desena o linie dreaptă. - Utilizaţi instrumentul Curbă, pentru a desena o curbă uniformă. - Utilizaţi instrumentul Dreptunghi, pentru a desena forme dreptunghiulare. - Utilizaţi instrumentul Poligon, pentru a crea o formă cu oricâte laturi - Utilizaţi instrumentul Elipsă, pentru a crea elipse şi cercuri. - Utilizaţi instrumentul Dreptunghi rotunjit, pentru a desena forme dreptunghiulare cu laturi rotunjite. - Caseta de culori arată culorile de prim-plan şi de fundal curente.

Elevii testează fiecare instrument.


181


Fiecare lansăm aplicaţia Paint:Start->Programs->Accesories ->Paint Pentru consolidarea cunoştinţelor desenaţi un soare cu ajutorul aplicaţiei Paint.

Elevii lansează aplicaţia Elevii efectuează această însărcinare. Răspunsul aşteptat: (desen cu soare)

Problematizarea

Repartizez fiecăruia o fişă. Pe fişă este indicată o însărcinare cu mai multe cerinţe.(fişa se anexează Anexa1) Mă apropii de fiecare elev şi verific corectitudinea îndeplinirii însărcinării.

Elevii primesc fişa, o analizează. Elevii deschid aplicaţia şi încep să efectueze însărcinările.

Lucru cu fişa

Împreună cu elevii totalizez materialul şi le spun ce au făcut bine şi la ce trebuie să se mai antreneze.

Elevii ascultă şi spun ce le-a fost mai greu să efectueze.

Tema pentru acasă este: Ex.5 pag.70

Elevii vor nota tem a pentru acasă în caiet.

A. Tablouri bidimensionale

1) Itemi obiectivi Alegere duală Precizați valoarea de adevăr pentru următoarea propoziție: Accesul la componentele unei matrice se realizează cu ajutorul unui singur indice. Răspuns corect: Fals Pereche Puneți în corespondență termenii din coloana 1 cu definițiile din colana 2.

Coloana 1 Coloana 2

1. Vector 2. Dimensiune 3. Lungime 4. Matrice

a. Tablou de memorie cu 2 dimensiuni. b. Numărul de elemente din tablou c. Tablou în care se accesează elementele cu ajutorul unui indice d. Numărul de indici utilizați pentru accesarea datelor din tablou

Răspuns corect: 1-c; 2-d; 3-b; 4-a Alegere multiplă

Ce matrice se obţine după realizarea următoarei secvenţe, dacă pentru n se citeşte valoarea 3? a) 1 2 3 b) 1 2 3 c) 1 2 3 2 3 4 4 5 6 2 4 6 3 4 5 7 8 9 3 6 9

Răspuns corect: c 2) Itemi semiobiectivi Cu răspuns scurt de completare Știind că pentru matricea de mai jos indicii pentru linie, respectiv coloană, iau valori de la 0

la 9 precizați:

3153

0242

1360

5421

a

- valoarea componentei a[1][2] este …… - elementele de pe diagonala principală sunt ……… …………………………….

Răspuns corect:

for (i=1; i<=n; i++)

for (j=1; j<=n; j++)

a[i][j]=i*j%10 ;


182

- 3 - -1 6 2 -3 Întrebări structurate

Fie secvenţa: int s=0;

for (i=0; i<n-1; i++)

for(j=i+1;j<n;j++)

s+=a[i][j];

scrie s;

Precizați ce efect are secvența de mai sus specificând: - tipul tabloului utilizat în secvență - modalitatea de parcurgere a tabloului - instrucțiunile utilizate în secvență Răspuns corect: Secvența calculează suma elementelor de deasupra diagonalei principale a matricei

pătratice a. Tabloul a este bidimensional, astfel că pentru referirea unui element se utilizează 2 indici. Parcurgerea tabloului se realizează pe linii. Indicele i reprezintă indicele pentru linie, iar j reprezintă indicele de coloană.

3) Itemi subiectivi Rezolvare de probleme Elaborați algoritmul în pseudocod pentru determinarea celui mai mare element plasat pe

diagonala principală a unei matrice pătratice a cu n linii și n coloane. Elementele matricei fiind numere întregi.

Exemplu Pentru n=4 și matricea de mai jos, se va afișa valoarea 6:

3153

0242

1360

5421

a

Răspuns corect: întreg i,j,n,a[20][20], max;

citeşte n;

pentru i= 1 la n execută

pentru j=1 la n execută

citeşte a[i][j];

sfârşit_pentru;

sfârşit_pentru;

maxa[1][1];

pentru i=2 la n execută

dacă a[i][i]>max atunci

maxa[i][i];

sfârșit_dacă;

sfârşit_pentru;

scrie max

sfârşit.

B. Paint

1) Itemi obiectivi Alegere duală Precizați valoarea de adevăr pentru următoarea propoziție: Un fișier creat cu aplicația Paint are implicit extensia bmp. Răspuns corect: Adevărat Pereche

Puneți în corespondență termenii din imaginile din coloana 1 cu definițiile din colana 2.


183

Instrument Efect

a)

b)

c)

d)

e)

1 Selectează obiectul 2. Desenează o linie liberă 3. Umple un contur închis 4. Permite marirea imaginii de 2, 4, 6 ori 5. Permite desenarea unui poligon

Răspuns corect: a-3; b-1; c-2;d-5; e-4 Alegere multiplă Care este instrumentul care permite ștergerea în imagine?

a) b) c) d) Răspuns corect: c 2) Itemi semiobiectivi Cu răspuns scurt de completare Pentru lansarea aplicației Paint se parcurg pașii: ……………………………………………………………………….………………………… Răspuns corect: Start -> All Programs -> Accessories -> Paint


184


Subiect






SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. Prezentați listele liniare simplu înlănțuite după următorul plan de idei: - Definiție, declarare - Descriere trei operații specifice (de exemplu creare, inserare, ștergere, parcurgere,

căutare) - Exemplificare printr-o problemă rezolvată (enunț, implementare într-un limbaj de

programare studiat, descriere a soluției). (10 puncte) 2. Descrieți modul de funcționare a unui sistem de calcul, din perspectiva interacțiunii

componentelor acestuia: Unitate Centrală de Prelucrare, Memorie Externă, Unitate de Memorie, dispozitive periferice. (5 puncte)

3. Subprogramul maxi are exact doi parametri, a și b, prin care primeşte două numere

naturale nenule de maxim patru cifre. Subprogramul returnează cel mai mic multiplu comun al celor două numere date ca parametri. Exemplu: pentru a=6 și b=8, subprogramul returnează valoarea 24.

Fişierul text def.in conţine mai multe perechi de numere naturale nenule, câte o pereche de

numere pe fiecare rând, numerele unei perechi fiind separate prin câte un spaţiu. Se cere să se determine perechea de numere cu proprietatea ca valoarea celui mai mic multiplu comun este maximă. În cazul în care există mai multe perechi cu această proprietate, se afișează perechea pentru care diferența în valoare absolută a numerelor ce o compun este minimă. Valorile determinate se afişează pe ecran, separate printr-un spaţiu. Exemplu: dacă fişierul conţine perechile de numere 8 6, 3 21, 8 12 se afişează pe ecran 8 6 deoarece valorile pentru cel mai mic multiplu comun sunt 24, 21, 24 și |8-6|<|8-12|. Scrieţi programul corespunzător cerinţei, care să cuprindă definiția completă a subprogramului precizat mai sus, precum și apeluri utile ale acestuia. Descrieţi în limbaj natural algoritmul utilizat. (15 puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Se consideră capitolele/conţinuturile de mai jos, notate cu A şi B, extrase din programele

şcolare de liceu pentru disciplinele Informatică şi Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor: A: Parcurgerea grafurilor în lățime (în contextul Grafuri); B: Baze de date (în contextul Modelul conceptual al unei baze de date relaționale:

entităţi şi instanţe, atribute, identificator unic, relaţii între entităţi, normalizarea datelor). 1. Pentru unul dintre capitolele/conținuturile A sau B (la alegere), prezentaţi aspecte ale

activităţii didactice corespunzătoare, în care utilizați metoda exercițiului didactic ca metodă didactică, având în vedere următoarele:

- precizarea a două particularități ale metodei didactice indicate din perspectiva utilizării acesteia în cadrul predării capitolului/conținutului ales;

- un exemplu de aplicare a acestei metode în cadrul unei secvenţe de instruire corespunzătoare capitolului/conţinutului ales, precizând unele elemente ale proiectării didactice: o activitate de învăţare, un mijloc de învăţământ/material didactic utilizat, o formă de organizare a activităţii și scenariul didactic pentru activitatea de învăţare menţionată, detaliind activitatea profesorului şi activitatea elevilor, cu respectarea corectitudinii științifice a informației de specialitate. (15 puncte)


185

2. Pe baza unuia dintre capitolele/conţinuturile A sau B (la alegere) elaboraţi un test alcătuit din trei itemi, de tipuri diferite. Pentru fiecare item precizați enunțul și răspunsul așteptat, dacă acesta poate fi redactat pe foaia de examen, sau etapele necesare obținerii răspunsului așteptat, în caz contrar. (15 puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Mijloace de învăţământ – valorificarea software-ului educaţional intra-, inter- şi

transdisciplinar; utilizarea platformelor de e-learning ca resursă educaţională; valorificarea reţelei Internet ca resursă educaţională. (30 de puncte)


186






- definiție, conform cerinței 1p

- reprezentare listă liniară simplu înlănțuită 1p - declarare 1p - descrierea celor trei operații specifice 3x1p=3p - enunţ problemă adecvat exemplificării indicate 1p - implementare pentru problema enunțată, conform cerinței - (pentru algoritm principial corect, dar care conduce la o rezolvare

parţială se acordă numai 1p)

2p


- descrierea modului de funcționare a sistemului de calcul 2p - succesiune logică a fluxului datelor și instrucțiunilor programelor 3p

3. 15 puncte - antet subprogram, conform cerinței 1p - determinare în cadrul subprogramului a valorii indicate


2p

- returnare rezultat corect în cadrul subprogramului 1p - operaţii cu fişierul (declarare, deschidere pentru citire, citire) 1p - determinare a unei perechi de numere care are cel mai mic multiplu

comun de valoare maximă (pentru algoritm principial corect, dar care conduce la o rezolvare parţială se acordă numai 2p)

3p

- determinare a perechii de numere cerute, care în plus, are diferența minimă (pentru algoritm principial corect, dar care conduce la o rezolvare parţială se acordă numai 1p)

2p

- apeluri corecte ale subprogramului indicat 1p - afișare a datelor 1p - declarări, corectitudine globală 1p - descriere coerentă a algoritmului utilizat 1p - antet subprogram, conform cerinței 1p



- precizare activitate de învățare adecvată exemplificării cerute 4p - precizare mijloc de învăţământ/material didactic utilizat 1p - precizare formă de organizare a activităţii 1p - detaliere a activității profesorului, conform cerinței 2p - detaliere a activității elevilor, conform cerinței 3p

2. 15 puncte - enunțuri corecte din punct de vedere metodico – ştiinţific, conform cerinței 3x2p=6p

- răspunsuri așteptate/etape necesare obţinerii răspunsurilor aşteptate, conform cerinței

3x3p=9p


187

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) - mijloace de învățământ: definiție, clasificare 5p

- exemple și descriere utilitate pentru software educațional folosit în predare la disciplinele informatică și TIC

5p

- definirea termenilor intra-, inter- , transdisciplinar 5p - exemple și descriere utilitate pentru platforme de e-learning folosite în

predare-evaluare la disciplinele informatică și TIC 5p

- exemple și descriere resurse educaționale utile în activitatea didactică, localizate pe Internet

5p

- coerența și originalitatea argumentării 5p


188


SUBIECTUL I 1. Lista reprezintă un șir de elemente având același tip de dată. În cazul alocării dinamice,

fiecare element al listei reprezintă un nod. Pentru a putea înlănțui în mod corespunzător nodurile listei, acestea vor conține două părți: o parte de informație, care va memora efectiv valoarea elementelor din listă, și o parte de legătură către următorul nod al listei/pointer către nodul următor (adresa elementului următor). O listă în care legăturile între noduri sunt liniare și într-un singur sens se numește listă liniară simplu înlănțuită.

Pentru accesarea listei trebuie cunoscută adresa primului element (numită capul listei); elementele următoare sunt accesate parcurgând lista.

Lista simplu înlănțuită poate fi reprezentată grafic astfel:

Convenim să notăm cu prim – adresa primului nod.

Uneori, întâlnim aplicaţii care necesită şi folosirea adresei ultimului nod, notată cu ultim. Pentru a putea construi şi a folosi cât mai eficient o listă simplu înlănţuită este necesară o

variabilă de tip referinţă care să indice primul element din listă.

Declaraţiile necesare lucrului cu o listă simplu înlănţuită sunt: struct nod

{

tip info; // informația propriu-zisă

nod *următor; // informația de legătură

};

nod *prim,*ultim; // adresa primului, respectiv a

ultimului element din listă

Parcurgerea listei: Considerăm prim – variabilă ce conține adresa primului element din listă. O parcurgere înseamnă prelucrarea pe rând a tuturor elementelor listei, în ordinea în care

acestea apar în listă. Vom folosi o variabilă pointer c, care, inițial are valoarea prim, și va indica pe rând fiecare element al listei:

……………. c=prim;

while(c!=NULL)

{ //prelucreaza c->info;

c=c->urmator,

}

………………… La fiecare schimbare a valorii pointerului c, se va prelucra informaţia utilă din nodul indicat

de c.

Bineînţeles, lista nu trebuie să fie vidă.

Parcurgerea unei liste simplu înlănţuite se face secvenţial, într-un singur sens, de la primul către ultimul nod.

În cadrul operațiilor specifice întâlnim si ștergerea unui element al listei. Putem șterge un nod de la începutul listei, de la sfârșitul ei sau din interior. Pentru a șterge

un nod, se reține acesta într-o variabilă auxiliară, se șterg legăturile dintre el și listă apoi se eliberează spațiul de memorie ocupat de variabila auxiliară (adică de nodul care trebuie șters).

De exemplu, dacă dorim ștergerea unui nod de informație dată din cadrul listei, vom

recurge la următorul subprogram: void sterge (nod *&prim, nod*&ultim, int val)


189

{nod *c,*p; //p se șterge, c=nod

intermediar

if (prim->info==val) //dacă primul nod reține val,

se va șterge

{p=prim; //se reține în p

prim=prim->urmator; //primul va deveni următorul

element

delete p; //se eliberează memoria

};

else

{c=prim;

while (c->urmator->info!=val) //se poziționează pe

elementul ce urmează a fi șters

c=c->urmator;

p=c->urmator;

c->urmator=p->urmator;

if (p==ultim)

ultim=c;

delete p; //se eliberează memoria

};

}

void main()

{………………..

cout <<”stergeti nodul de informatie:”;

cin>>val;

sterge (prim, ultim, val);

…………………

}

Alte operații specifice sunt întâlnite în problema următoare. Sugestie de rezolvare pentru cerința a treia: Să se creeze o listă cu numere întregi folosind crearea prin adăugare la sfârșitul listei și să

se afișeze conținutul acestei (a). Să se determine suma elementelor impare pozitive din listă (b) și să se insereze un element după poziția k din listă, k citit de la tastatură (c).

Rezolvare:

#include <iostream>


struct nod

{int info;

nod *urmator;

};

nod *prim, *ultim, *c;

int n;

// problema a)

void creare_lista(nod *&prim, nod

*&ultim)

{int i;

cout<<"Numarul de elemente al listei

n=";

cin>>n;

cout<<"Introduceti valoarea retinuta

in primul nod:";

prim=new nod;

cin>>prim->info;

prim ->urmator=NULL;

ultim=prim;

for (i=2;i<=n;i++)

{

cout<<"Valoarea pe care o adaugam in

lista:";

c=new nod;

cin>>c->info;

ultim->urmator=c;

ultim=c;

}

ultim->urmator=NULL;

}

void afisare(nod *prim)

{

c=prim;

while (c!=NULL)

{cout<<c->info<<" ";

c=c->urmator;


190

}

cout<<endl;

}

//problema b)

int suma (nod *prim)

{int suma=0;

nod *c;

c=prim;

for(int i=1;i<=n;i++)

{if (c->info>0 & c->info%2!=0)

suma+=c->info;

c=c->urmator;

}

return suma;

}

//problema c)

void inserare_elem(nod *prim)

{nod *nou;

int k,i;

cout<<"pozitia dupa care se

insereaza element nou:";

cin>>k;

c=prim;

for(i=1;i<k;i++)

c=c->urmator;

nou=new nod;

cout<<"Valoarea de inserat:";

cin>>nou->info;

nou->urmator=c->urmator;

c->urmator=nou;

if (c==ultim)

ultim=nou;

}

int main()

{

creare_lista(prim, ultim);

cout<<endl;

afisare(prim);

cout<<endl<<"Suma elem. impare

pozitive este: "<<suma(prim)<<endl;

inserare_elem(prim);

afisare(prim);

return 0;

}

Descrierea soluției pentru problema a): Crearea și adăugarea elementelor în listă se pot comprima într-o singură funcție care va

realiza alocarea primului nod și va adăuga un nou nod la sfârșitul listei. Listarea elementelor presupune parcurgerea listei si afișarea informației din fiecare nod. Se

foloseşte un pointer de lucru notat cu c şi iniţializat cu valoarea prim, c își va schimba apoi valoarea cu adresa nodului următor (folosind atribuirea c=c->urmator), operație repetată până când c va avea valoarea NULL (ceea ce înseamnă că a fost prelucrat şi ultimul nod).

2. Datele inițiale și programele ce urmează să fie prelucrate se introduc în sistemul de

calcul prin dispozitivele periferice de intrare, apoi sunt transferate în formă binară, în memoria internă a acestuia, în locații identificabile prin adrese.

Fiecare instrucțiune este trimisă la Unitatea de Comandă și Control, care interpretează conținutul lor și emite comenzi către:

- Memorie (solicită anumite date necesare executării unor operații) - Unitatea Aritmetico-Logică (cre va efectua operațiile specificate prin instrucțiuni și va

determina unele rezultate) - Canalele de intrare/ieșire (pentru a prelua alte date și instrucțiuni de la dispozitivele

periferice de ieșire sau din memoria externă) După terminarea operațiilor solicitate, rezultatele vor fi transferate către dispozitivele

periferice de ieșire sau intrare/ieșire sau către memoria esternă pentru stocarea lor în vederea utilizării ulterioare.

3.

#include <iostream>

#include <fstream>

#include <cmath>


ifstream f("def.in");

int a,b,mx=0,ca,cb;

int maxi(int a, int b)

{

int r, x=a, y=b;

while (b!=0)

{

r=a%b;

a=b;

b=r;


191

}

return x*y/a;

}

int main()

{

while (f>>a>>b)

if (maxi(a,b)>mx)

{

mx=maxi(a,b); ca=a;

cb=b;

}

else if (maxi(a,b)==mx &&

abs(a-b)<abs(ca-cb))

{

ca=a; cb=b;

}

cout<<ca<<' '<<cb;

return 0;

}

Se citesc în variabilele a și b, pe rând, din fișierul de intrare def.in, perechile de numere. Pentru fiecare pereche se determină cel mai mic multiplu comun, folosind apeluri ale funcției maxi, și se compară valoarea acestuia cu valoarea mx, care reține valoarea maximă găsită. În cazul în care cel mai mic multiplu comun al perechii curente depășește valoarea lui mx, atunci valoarea acestuia se înlocuiește și se rețin numerele acestei perechi în variabilele ca și cb. În cazul în care a fost găsită o pereche cu cel mai mic multplu comun egal cu mx și cu o diferență mai mică între numerele ce o compun, se rețin în ca și cb numerele din această pereche.

SUBIECTUL al II-lea 1. Metoda exercițiului constă în efectuarea de operații și acțiuni mintale sau motrice, în chip

conștient și repetat, în vederea achiziționării sau consolidării unor cunoștințe și abilități. Pentru profesor, alegerea, formularea şi rezolvarea problemelor şi apoi exploatarea

rezultatelor obţinute constituie o sarcină de importanţă deosebită. Alegerea problemelor este condiţionată de programa analitică, succesiunea prezentării

noţiunilor în manuale, metodele de rezolvare ce pot fi folosite şi de elevii cărora li se adresează. Formularea problemelor trebuie să ţină cont de noţiunile cunoscute de elevi, să fie clară,

concisă (neambiguă) şi să folosească limbajul de specialitate numai în măsura în care este cunoscut elevilor.

Rezolvarea trebuie să aibă în vedere obţinerea rezultatelor pe căi clare şi uşor de verificat, reţinerea tipurilor de raţionamente folosite, deschiderea perspectivei pentru rezolvarea unor probleme analoage sau mai complexe.

Folosirea rezultatelor obţinute trebuie să vizeze lămurirea conţinutului activ în cunoaşterea noţiunilor învăţate şi adâncirea semnificaţiei lor, asimilarea metodelor de rezolvare şi aplicarea lor la rezolvarea altor probleme.

Utilizarea pe scară largă a acestei metode a condus la o clasificare a exerciţiilor şi problemelor, clasificare ce are la bază aportul capacităţilor intelectuale necesare rezolvării lor.

Exerciţii şi probleme de recunoaştere a unor noţiuni, formule, metode Exerciţii şi probleme aplicative pentru formule sau algoritmi cunoscuţi Probleme care permit însuşirea unor noţiuni Particularități ale metodei în perspectiva predării conținutului ales: Metoda are un caracter algoritmic, prin aceea că presupune anumite secvențe riguroase,

prescrise, ce se repetă întocmai: modul de parcurgere a grafului, lucrul cu structura de tip coadă. Pe lângă formarea și consolidarea de deprinderi, exercițiul conduce în acest caz la sporirea

capacității operatorii a cunoștințelor și reactualizarea lor: noțiunea de graf neorientat, lucrul cu structura de tip coadă.

Oferă posibilitatea ca gradul de intervenție al profesorului să fie redus, activitatea fiind semidirijată de acesta. Elevii au cunoștințe anterioare care le permit să rezolve singuri problema după indicațiile date de cadrul didactic.

Cunoscând modul de lucru cu elementele structurilor de date de tip stivă sau coadă, elevilor li se propune să rezolve problema parcurgerii în lăţime a unui graf oarecare.

Unitatea de învățare: Grafuri Activitatea de învățare: Parcurgerea în lățime a unui graf neorientat Obiective operaționale: OP1: Să enumere trei operații specifice structurilor de tip coadă pe baza noțiunilor

dobândite anterior.


192

OP2: Să scrie în maxim 5 minute succesiunea nodurilor din parcurgerea în lățime a unui graf neorientat format din cel puțin 5 noduri, reprezentat grafic.

OP3: Să implementeze în limbajul de programare studiat funcția de parcurgere în lățime pornind de la cunoștințele dobândite anterior despre funcții și cozi.

OP4: Să argumenteze corect științific cel puțin o aplicație din viața de zi cu zi bazată pe metoda de parcurgerii în lățime a grafurilor neorientate

Strategia didactică aplicată: Metode: exercițiul Mijloace didactice: calculator, tabla Forme de organizare a activității: individuală și frontală, dirijată de profesor sau prin

materiale didactice . Scenariul didactic: În prima etapă: - se analizează enunţul; - se verifică dacă elevii cunosc noţiunea de graf - un elev desenează pe tablă și numerotează nodurile unui graf neorientat cu minim 5

noduri - profesorul explică noțiunea de parcurgere a unui graf: Prin parcurgerea sau traversarea unui graf neorientat se urmărește examinarea nodurilor

sale, plecând dintr-un nod dat x, astfel încât fiecare nod, la care se poate ajunge din x pe muchii adiacente două câte două sa fie vizitat o singură dată.

Fie G=(X,U). Traversarea în lăţime a grafurilor presupune faptul că după vizitarea unui anumit nod v, sunt parcurşi toţi vecinii nevizitaţi ai acestuia, apoi toţi vecinii nevizitaţi ai acestora din urmă până la vizitarea tuturor nodurilor grafului (spunem că două noduri sunt vecine dacă sunt adiacente).

Implementarea acestei metode se face folosind o structură de date de tip coadă. Elevii sunt solicitați să răspundă la întrebarea profesorului: Ce sunt structurile de tip coadă

și care este principiul de funcționare al acestora? Cozile sunt structuri de date în care elementele sunt inserate la un capăt (sfârşitul cozii) şi

sunt suprimate de la celălalt capăt (începutul cozii). Ele implementează politica "primul venit - primul servit". Asupra unei cozi se pot face operații specifice cum ar fi: iniţializare coadă, test de coadă vidă, adăugarea unui element la sfârşitul cozii, scoaterea unui element de la începutul cozii. Cozile pot fi implementate static (cu variabile de tip tablou unidimensional) sau dinamic.

Profesorul aduce lămuriri suplimentare asupra algoritmului: În acest caz coada este iniţializată cu nodul x de pornire. La fiecare pas, pentru nodul aflat

în vârful cozii, se adaugă la coadă toţi vecinii nevizitaţi ai nodului respectiv după care se şterge din coadă primul nod.

Vom utiliza un vector viz, cu un număr de elemente egal cu numărul de noduri din graf, iar fiecare element al său poate lua valoarea 1, dacă şi numai dacă nodul a fost "vizitat", sau valoarea 0 dacă nodul nu a fost “vizitat”.

În a doua etapă: Un elev va figura vectorul viz la tablă și va explica formarea lui pentru graful neorientat

desenat anterior. Un alt elev va ieși la tablă și va scrie programul de parcurgere În a treia etapă: Elevii vor verifica corectitudinea programului prin folosirea de date de test construite de ei şi

prin noi teste propuse de către profesor, dar aceste teste vor fi prezentate sub formă grafică, prin desen și pe tablă.

Profesorul aduce câteva elemente de istorie în discuție: Parcurgerea în lăţime a fost descoperită de către Moore în contextul căutării de drumuri în labirinturi. Lee a descoperit, în mod independent, acelaşi algoritm în contextul stabilirii firelor de pe plăcile de circuite.

Se vor propune elevilor spre rezolvare probleme care să utilizeze rezultatul obţinut sau să folosească tehnici asemănătoare.

Dezvoltați un algoritm de pargurgere a unui graf în lățime(BF) care, testat și pe graful din figura 2 de pe tablă să viziteze toate nodurile.

Dezvoltați un algoritm recursiv de parcurgere în lățime a unui graf.


193

Program parcurgere

#include<fstream>

#include<iostream>


ifstream f("graf.txt");

int a[10][10],c[20],viz[10];

int n,m,varf,ultim=1;

void citire()

{ int x,y;

f>>n>>m;

for(int i=1;i<=m;i++)

{

f>>x>>y;

a[x][y]=a[y][x]=1;

}

}

void bf_iterativ()

{int k;

int nd;

int prim=1;

cout<<"nodul de inceput=";

cin>>nd;

viz[nd]=1;

c[prim]=nd;

while(prim<=ultim)

{varf=c[prim];

for(k=1;k<=n;k++)

if(a[varf][k]==1&&viz[k]==0)

{ultim++;

c[ultim]=k;

viz[k]=1;}

prim++;

}

}

int main()

{

citire();

bf_iterativ();

for(int i=1;i<=ultim;i++)

cout<<c[i]<<" ";

return 0;

2. Modelul conceptual al unei baze de date relaționale: entităţi şi instanţe, atribute,

identificator unic, relaţii între entităţi, normalizarea datelor. Se poate alege oricare item dintre cei propuși pentru fiecare categorie de itemi: Itemi semiobiectivi - Itemi cu răspuns scurt/de completare Obiective operaţionale : elevul să fie capabil - să discrimineze între caracteristicile noțiunilor: entitate, atribut, instanță, formă normală - să aleagă definiția/ caracterizarea/descrierea adevărată Timp de rezolvare: 2 min / item 1. Completaţi enunţul următor cu elementele care lipsesc: Gradul unei relaţii indică numărul de ............ implicate în relaţie, iar cardinalitatea unei

relaţii indică .............. de instanţe din clasa de entităţi E1 care poate sau trebuie asociată cu instanţe din clasa de entităţi E2.

Barem de notare: Se acordă câte 0,50 puncte pentru fiecare cuvânt corect ales (entităţi - numărul)

2. Structura conceptuală se află în prima formă normală dacă: a. fiecărui atribut îi corespunde o valoare ..................... b. oricare entitate nu conține atribute sau grupuri de atribute .................. Barem de notare: Se acordă câte 0,50 puncte pentru fiecare cuvânt corect ales (indivizibilă

- repetitive) 3. Structura conceptuală se află în a doua formă normală dacă: a. structura este în ........... formă normală b. fiecare atribut care nu face parte din cheia primară este dependent de ............. cheie

primară Barem de notare: Se acordă câte 0,50 puncte pentru fiecare cuvant corect ales (prima -

întreaga) 4. Structura conceptuală se află în a treia forma normală dacă: a. structura este în ........ formă normală b. fiecare atribut care nu este cheie primară este dependent ............ de cheia primară


194

Barem de notare: Se acordă câte 0,50 puncte pentru fiecare cuvânt corect ales (a doua - direct)

Itemi obiectivi - Itemi cu alegere duală Obiectiv operaţional : elevul să fie capabil să decidă dacă definiția/

caracterizarea/descrierea este adevarată /falsă pentru noțiunile : identificator unic, atribute opționale, valoarea NULL

Timp de rezolvare 1 min./item 1. Un identificator unic poate fi reprezentat de unul sau mai multe atribute.

a.adevărat b.fals (Răspuns așteptat: a)2. Identificatorul unic trebuie să aibă totdeauna o valoare.

a.adevărat b.fals (Răspuns așteptat: a) 3. Atributele opționale reprezintă o caracteristică necesară a entităților .

a.adevărat b.fals (Răspuns așteptat: b) 4. Valoarea NULL reprezintă șirul de caractere vid sau valoarea 0.

a.adevărat b.fals (Răspuns așteptat: b) Barem de notare: Se acordă un punct (1p) pentru fiecare răspuns corect Itemi obiectivi - Itemi cu alegere multiplă Obiective operaţionale : elevul să fie capabil să aleagă definiția/ caracterizarea/descrierea

adevărată 1. Care dintre următoarele substantive poate reprezenta o entitate: a.Mașina b.Vmax (km/h)

c.Consum (l/100km) d.Prețul curent

Barem de notare: Se acordă un punct (1p) pentru varianta corectă (Răspuns așteptat: a)


195


Subiect






SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. Prezentaţi metoda Divide et Impera, ca tehnică de programare, după următorul plan de

idei: - descriere generală a metodei - algoritm al metodei (aplicare în problemele cu vectori) - exemplificare pentru două aplicații specifice (enunț, rezolvare). (10 puncte) 2. Comparați memoria RAM și memoria ROM ale unui sistem de calcul, din punctul de

vedere al timpului de păstrare a datelor, tipului de date memorate și al capacității de stocare. (5 puncte)

3. Subprogramul aprper testează dacă un număr este „aproape perfect” și are exact un

parametru, x, prin care primeşte un număr natural nenul de maxim 9 cifre. Subprogramul returnează valoarea 1 dacă numărul format din cifrele pare ale numărului dat este perfect și 0 în caz contrar. Un număr natural este perfect dacă este egal cu suma divizorilor săi, mai puțin numărul însuși. Exemplu: pentru x=32558, numărul format din cifrele sale pare este 28, iar acesta este număr perfect (28=1+2+4+7+14), subprogramul returnează valoarea 1.

Fişierul text aprper.in conţine pe prima linie un număr natural n (1<=n<=5000), iar pe a

doua linie n numere naturale nenule de maxim 9 cifre. Se cere să se determine cea mai lungă secvență de numere aproape perfecte, consecutive ca poziție pe a doua linie a fișierului. În cazul în care există mai multe secvențe de lungime maximă, se afișează prima secvență găsită. Valorile determinate se scriu pe ecran, separate printr-un spaţiu. În cazul în care în fișier nu există nicio valoare cu proprietatea cerută, se afișează mesajul nu există. Exemplu: dacă fişierul conţine numărul 10 pe prima linie, iar pe a doua linie numerele: 322 815 32558 36 13163 678 7465 2185 12813 65 se afişează pe ecran 32558 36 13163 deoarece este prima secvență de lungime maximă formată din numere cu proprietatea cerută. Scrieţi programul corespunzător cerinţei, care să cuprindă definiția completă a subprogramului precizat mai sus, precum și apeluri utile ale acestuia. Descrieţi în limbaj natural algoritmul utilizat. (15 puncte)



A: Transferul parametrilor la apel (în contextul Subprograme) și B: Inserarea şi formatarea tabelelor într-un document, operaţii în tabele (în contextul

Editoare de text). 1. Pentru unul dintre capitolele/conținuturile A sau B (la alegere), prezentaţi aspecte ale

activităţii didactice corespunzătoare, în care utilizați metoda expunerii ca metodă didactică, având în vedere următoarele:


- un exemplu de aplicare a acestei metode în cadrul unei secvenţe de instruire corespunzătoare capitolului/conţinutului ales, precizând unele elemente ale proiectării didactice: o activitate de învăţare, un mijloc de învăţământ/material didactic utilizat, o formă de organizare a activităţii și scenariul didactic pentru activitatea de învăţare menţionată, detaliind activitatea


196

profesorului şi activitatea elevilor, cu respectarea corectitudinii științifice a informației de specialitate. (15 puncte)

2. Pe baza unuia dintre capitolele/conţinuturile A sau B (la alegere) elaboraţi un test alcătuit

din trei itemi, de tipuri diferite. Pentru fiecare item precizați enunțul și răspunsul așteptat, dacă acesta poate fi redactat pe foaia de examen, sau etapele necesare obținerii răspunsului așteptat, în caz contrar. (15 puncte) SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Personalitatea cadrului didactic. Profesionalizarea carierei didactice: statut, roluri, competențe, standarde. (30 de puncte)


197






- descriere metodă, principiu 2p

- prezentare algoritm 2p

- enunţuri aplicații specifice 2x1p=2p - implementare pentru problemele enunțate, conform cerinței (pentru algoritmi principial corecți, dar care conduc la o rezolvare parţială se acordă câte 1p)

2x2p=4p

2. 5 puncte - precizarea tipului de date memorate 1p

- compararea capacității de stocare 2p - precizarea diferenței între timpii de păstrare a datelor 2p

3. 15 puncte - antet subprogram, conform cerinței 1p - determinare în cadrul subprogramului a numărului format doar din cifre

pare (pentru algoritm principial corect, dar care conduce la o rezolvare parţială se acordă numai 1p)

2p

- determinare în cadrul subprogramului a sumei divizorilor specificați pentru numărul anterior calculat (pentru algoritm principial corect, dar care conduce la o rezolvare parţială se acordă numai 2p)

2p

- returnare rezultat corect în cadrul subprogramului 1p - operaţii cu fişierul (declarare, deschidere pentru citire, citire) 1p

- determinare a secvenței de numere care au proprietatea specificată (pentru algoritm principial corect, dar care conduce la o rezolvare parţială se acordă numai 1p)

3p

- apeluri corecte ale subprogramului indicat 1p - afișare a datelor 1p - declarări, corectitudine globală 1p - descriere coerentă a algoritmului utilizat 2p






3x3p=9p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) - Calități atitudinale 6p


198

- Statut 6p - Roluri 6p - Competențe 6p - Standarde 6p


199


SUBIECTUL I

1. Metoda se bazează pe descompunerea unei probleme în două sau mai multe

subprobleme similare. Acesta este un procedeu recursive cu condiția de oprire la nivelul subproblemelor elementare (admit rezolvare imediată).

Plecând de la o problemă inițială, P(n), care necesită prelucrarea a n elemente, se parcurg următoarele etape:

a. Descompunerea P(n) în două sau mai multe subprobleme, de același tip, dar cu un număr mai mic de elemente prelucrate (DIVIDE).

b. Rezolvarea subproblemelor și obținerea soluțiilor (IMPERA). c. Combinarea soluțiilor parțiale pentru obținerea soluției finale.

Aplicând acest principiu în cazul calculului elementului minim dintr-un șir de valori, acesta se poate reprezenta astfel:

Algoritm: Considerăm un șir de valori: v=(v1, v2, ….., vn). Asupra acestui șir dorim să aplicăm o

prelucrare impusă. Aplicarea metodei constă în împărțirea șirului dat în două subșiruri, (v1, v2, …, vm) și (vm+1, …., vn), și prelucrarea fiecăruia dintre ele.

Pentru orice 𝑠,𝑑 ∈ 1,2,… . ,𝑛 , 𝑠 < 𝑑, vom avea o valoare m, s<m<d, astfel încât prelucrările să se facă în subșirurile (vs , ….., vm) și (vm+1 ….., vd).

Generalizând, putem spune că la fiecare pas al algoritmului vom analiza un subșir de forma (vs, ….., vd), care conține elementele șirului situate între indicii s și d.

Algoritmul metodei folosește un subprogram recursiv cu parametrii s, d și sol (soluția). La primul apel s=1 și d=n.

algoritm div_imp(s,d,sol)

dacă (s<d) atunci

împarte (s,d,m); // determină poziția mijlocului

div_imp (s,m,sol1);

div_imp (m+1,d,sol2); // se aplică algoritmul pentru fiecare

subproblemă

combină (sol1,sol2,sol) //se combină soluțiile parțiale pentru

obținerea unei soluții

altfel // rezolvă subproblema elementară

Exemplificarea se poate face cu ajutorul problemei turnurilor din Hanoi, determinare

maxim/minim într-un șir, căutare binară, determinare cel mai mare divizor comun, sortare rapidă, etc

Turnurile din Hanoi:


200

Se dau 3 tije simbolizate prin a,b,c. Pe tija a se găsesc n discuri de diametre diferite, așezate în ordinea descrescătoare a diametrelor. Se cere să se mute de pe tija a pe b, utilizând ca tijă auxiliară tija c, toate cele n discuri, respectând următoarele reguli:

- la fiecare pas se muta un singur disc ; - nu este permis sa se aseze un disc cu diametrul mai mare peste un disc cu diametrul mai

mic.

#include <iostream>

char a, b, c;

int n;


void han (int n, char a, char b,

char c)

{

if (n==1) cout<<a<<b<<endl;

else

{

han (n-1, a,c,b);

cout<<a<<b<<endl;

han(n-1, c,b,a);

}

}

int main()

{

cout<<"n="; cin>>n;

a='a';b='b'; c='c';

han(n, a,b,c);

return 0;

}

Pentru a muta n discuri de pe tija a pe tija b, folosind ca tijă auxiliară c, este necesar să se

mute n-1 discuri de pe tija a pe tija c, folosind ca tijă auxiliară b, apoi se mută discul de diametru maxim de pe tija a pe tija b și în final se mută cele n-1 discuri de pe tija c pe tija b, folosind ca tijă auxiliară a.

Se citește un vector cu maxim 100 numere naturale nenule. Să se afișeze numerele palindrom din vector (se vor utiliza funcții care folosesc algoritmul divide et impera).

#include <iostream>

int v[101], n;


int citire (int i, int j)

{

int m;

if(i==j) cin>>v[i];

else

{

m=(i+j)/2;

citire(i, m);

citire(m+1, j);

}

}

int palindrom(int x)

{

int c,o;

c=x; o=0;

while(c)

{

o=o*10+c%10;

c=c/10;

}

if(x==o) return 1;

else return 0;

}

void afispali (int i, int j)

{

int m;

if(i==j) {

if(palindrom (v[i]))

cout<< v[i]<<" ";

}

else

{

m=(i+j)/2;

afispali(i, m);

afispali(m+1, j);

}

}

int main()

{

int n;

cin>>n;

citire(1, n);

afispali(1, n);

return 0;

}

Funcția citire este utilizată pentru citirea unui vector și utilizează metoda divide et impera. Funcția palindrom testează dacă numărul dat ca parametru este palindrom sau nu (egal cu imaginea sa în oglindă) și întoarce valoarea 1 dacă numărul este palindrom sau 0 în caz contrar.


201

Funcția afispali este utilizată pentru afișarea elementelor palindrom din vector și folosește metoda divide et impera.

2. Memoria internă - este componenta ce păstrează datele pe timpul prelucrării lor de

către procesor. Ea este o componentă electronică, și din acest motiv, la încetarea alimentării cu energie electrică, datele păstrate se pierd.

Tipuri de memorie: - RAM, este memoria folosită de către procesor pentru prelucrarea datelor. Acronimul

provine din "random access memory" sau memorie cu acces aleator. Acest tip de acces la date presupune posibilitatea de a găsi în memorie orice informație într-un timp foarte scurt, apropiat de 0 și este opus accesului secvențial care presupune parcurgerea unui șir de informații neutile pentru a găsi informația căutată (cazul benzii magnetice prezente în casetele audio sau video)

- ROM, este o memorie folosită, în general, pentru a păstra informații necesare funcționării componentelor hardware. ROM provine de la "read only memory" (memorie ce poate fi doar citită) și presupune posibilitatea citirii permanente a informațiilor stocate în memorie și imposibilitatea scrierii de informații în afara câtorva cazuri speciale (fabricație, actualizări periodice etc).

3.

#include <iostream>

#include <fstream>


ifstream f("aprper.in");

int

n,i,j,x,nr=0,nrmax=0,v[5001],vmax[50

01];

int aprper(long x)

{

long p=1, y=0, d, s=1;

while (x!=0)

{

if (x%2==0)

{

y=y+(x%10)*p;

p=p*10;

}

x=x/10;

}

for (d=2;d<=y/2;d++)

if (y%d==0) s=s+d;

if (s==y) return 1;

else return 0;

}

int main()

{ f>>n;

for (i=1;i<=n;i++)

{

f>>x;

if (aprper(x)==1)

{

nr++; v[nr]=x;

}

if (nr>nrmax)

{

nrmax=nr;

for (j=1;j<=nrmax;j++)

vmax[j]=v[j];

}

if (aprper(x)==0) nr=0;

}

if (nrmax>0)

for (j=1;j<=nrmax;j++)

cout<<vmax[j]<<" ";

else cout<<"nu exista";

return 0;

}

În funcția aprper, pentru fiecare număr x se determină în variabila y numărul format din

cifrele pare ale lui x, în ordinea în care apar în x. Apoi se determină în variabila s suma divizorilor numărului y, cu proprietatea că sunt diferiți de y. Se compară suma s cu numărul y și în funcție de rezultat, funcția va întoarce una dintre valorile 0 sau 1.

Se citesc în variabila x, pe rând, din fișierul de intrare aprper.in, cele n numere aflate pe a doua linie a fișierului. În cazul în care x este aproape perfect, se adaugă într-un vector v cu nr elemente. Atunci când se ajunge la un număr x care nu este aproape perfect, se încheie o secvență de numere aproape perfecte, consecutive ca poziție în șir, și se compară lungimea acestei secvențe cu lungimea secvenței maxime. Dacă noua secvență este mai lungă, atunci se reține în vectorul vmax cu nrmax elemente.


202

SUBIECTUL al II-lea 1. Particularități ale metodei Este o forma de expunere orală, în care predomină argumentarea raţională. Se referă la

dezvăluirea unor date noi, pe baza argumentaţiilor deductive, profesorul enunţând mai întâi o definiţie, o regulă sau prezintă un fenomen, şi după aceea analizează diferite exemple prezentând cauzele, interpretările sau aplicaţiile posibile. Funcţia acestei metode constă în introducerea elevilor în investigarea fenomenelor, a relaţiilor dintre ele, să le cunoască şi să le aplice prin cauzele lor.

Dintre formele pe care le îmbracă expunerea sistematică a cunoştinţelor (povestirea, prelegerea, descrierea, explicaţia, conversaţia), Informatica utilizează cu precădere explicaţia.

Elementele explicative domină procesul de instrucţie informatică, acestea fiind caracteristice atingerii unor obiective care cuprind formarea de deprinderi şi abilităţi practice, de exemplu utilizarea unor produse soft deseori complicate şi dominate de interfeţe neprietenoase faţă de utilizator (netransparente).

Explicația presupune o dezvăluire a adevărului pe baza unei argumentații deductive. Cu acest prilej se pun în mișcare operații logice mai complicate precum deducția, inducția, comparația, sinteza, analiza,analogia.

Elevul primeşte în condiţii univoce doar ceea ce i se comunică în funcţie de nivelul de cunoştinţe dobândit, de propriile-i presupuneri, de experienţa sa practică, de nivelul său de gândire, de înţelegerea codului de comunicaţie, ca să nu mai vorbim de oscilaţiile de atenţie. Profesorul trebuie să reproiecteze lecţia prin prisma posibilităţilor elevilor şi cu mijloacele lor de gândire. Accentul trebuie pus pe raţionament, prin argumentări temeinice, prin scoaterea în evidenţă a modului în care trebuie să gândească.

Pentru a preda noțiunile din cadrul lecției „Transferul parametrilor la apel”, recurgem la metoda explicației deoarece tema este complet nouă şi printr-o metodă activă este dificil să se asimileze noile conținuturi.

Explicaţia este recomandată ca metodă în această lecție cu scopul înţelegerii unor raţionamente, în cazul nostru însușirea noțiunilor de transmitere a parametrilor între subprograme.

Această metodă este simplă, directă și rapidă în ceea ce privește transmiterea de cunoștințe. Metoda este potrivită pentru această lecție deoarece se transmite un volum mare de informație. Explicația este îmbinată cu demonstrația practică, ceea ce scoate elevul din postura de simplu receptor și îl transformă în participant direct și activ la lecție. Profesorul are astfel un feed-back permanent dacă explicațiile sale sunt înțelese de elevi.

Unitatea de învățare: Subprograme Activitate de invatare: Transferul parametrilor la apel Mijloace de învățământ: calculatoare, tabla Forme de organizare a activității: individuală și frontală, dirijată de profesor sau prin

materiale didactice. Obiective operaționale: OP1: Să scrie corect cel puțin două de anteturi de subprogram pe baza cunoștințelor

despre parametrii valoare și transferul prin valoare OP2: Să scrie corect cel puțin două anteturi de subprogram pe baza cunoștințelor despre

parametrii valoare și transferul prin referință OP3: Să explice corect modul de funcționare al transferurilor de parametri în cel puțin

jumătate din exercițiile prezentate OP4: Să identifice cel puțin 2 diferențe între metodele de transfer studiate. OP5: Să argumenteze prin două exemple importanța transmiterii parametrilor în cadrul unui

subprogram OP6: Să recunoască într-un program toate tipurile de transfer de parametri OP7: Să proiecteze trei subprograme pentru calculul cmmmdc, testarea proprietății de

număr prim, determinarea sumei elementelor pare dintr-un vector, folosind noțiunile despre transferul parametrilor.

Scenariul activității didactice În prima etapă • Rolul profesorului


203

Creează situaţii de învăţare care produc amintirea noţiunilor, operaţiilor comportamentelor necesare pentru înţelegerea conceptului ce urmează a fi predat. Stabilește nivelul de cunoaștere de către elevi, a unor noţiuni referitoare la conceptul ce urmează a fi predat;

Ce este un subprogram? • Rolul elevilor Caută mijloace pentru a răspunde la întrebările profesorului , identifică noţiunile,termenii,

relaţiile. Un subprogram este un ansamblu ce poate conţine tipuri de date, variabile şi instrucţiuni

destinate unei anumite prelucrări (calcule, citiri, scrieri). Subprogramul poate fi executat doar dacă este apelat de către un program sau un alt subprogram.

Elevii răspund la întrebarea: Care sunt informațiile din antetul unui subprogram? Tipul rezultatului, numele subprogramului (identificator unic), parametrii folosiți pentru

comunicare. Pentru fiecare parametru se specifică tipul și numele. • Rolul profesorului Stimulează elevii prin întrebări pentru a crea un dialog prin intermediul căruia să verifice

nivelul de însușire al cunoștințelor elevilor despre subprograme. Explicați rolul parametrilor într-un subprogram. Parametrii unui subprogram sunt de două tipuri: Parametri formali – cei ce se găsesc în antetul subprogramului; Parametri actuali (efectivi) – cei care se utilizează la apel. Ei primesc valori concrete cu

care se va executa subprogramul la acel apel. Descrieți rolul stivei în lucrul cu subprograme Parametrii actuali trebuie să corespundă celor formali, ca număr şi tip de date. Tipul

parametrilor actuali trebuie fie să coincidă cu tipul parametrilor formali, fie să poată fi convertit implicit la tipul parametrilor formali.

Pentru memorarea parametrilor, subprogramele folosesc segmentul de stivă, la fel ca pentru variabilele locale. Memorarea se face în ordinea în care parametrii apar în antet.

În cadrul subprogramului, parametrii transmişi şi memoraţi în stivă sunt variabile. Numele lor este cel din lista parametrilor formali.

Variabilele obţinute în urma memorării parametrilor transmişi sunt variabile locale. La revenirea în blocul apelant, conţinutul variabilelor memorate în stivă se pierde.

În a II-a etapă Profesorul explică modul în care se face schimbul de date între modulul apelant și

subprogram. Pe parcursul acestei secvențe rolul principal este cel al profesorului. El trebuie să adapteze informația transmisă la nivelul clasei, să o prezinte într-o formă accesibilă și ușor de înțeles de către elevi.

Tot în această etapă este necesară solicitarea participării elevilor pentru rezolvarea problemelor propuse și testarea acestora.

Există următoarele metode de transfer: I. Transfer prin valoare Transmiterea prin valoare este utilizată atunci când dorim ca subprogramul să lucreze cu

acea valoare, dar în prelucrare nu ne interesează ca parametrul actual (din blocul apelant) să rețină valoarea modificată în subprogram.

Modulul apelant transmite prin parametru, către subprogram, date de intrare. În momentul apelării subprogramului, o copie a valorii parametrului este încărcată în stivă. El este văzut în subprogram ca o variabilă locală, care este iniţializată cu valoarea transmisă de modulul apelant prin parametrul actual din apel. Valoarea acestei variabile se poate modifica în subprogram, dar această modificare nu se va reflecta şi în modulul apelant, deoarece modificarea se face în stivă, şi, la terminarea execuţiei subprogramului, zona din stivă în care este memorat parametrul este eliberată.

Parametrul prin intermediul căruia se face transferul prin valoare se numeşte parametru valoare.


204

II. Transfer prin referinţă Se utilizează atunci când variabila transmisă ca parametru trebuie să reţină valoarea

obținută în timpul execuţiei subprogramului. Subprogramul reţine în stivă adresele acestor variabile.

În momentul apelării subprogramului, în stivă este încărcată adresa de memorie la care se găseşte valoarea parametrului. Subprogramul va lucra direct în zona de memorie în care se găseşte data. Atât modulul apelant cât şi subprogramul lucrează asupra aceleiaşi date, şi orice modificare a valorii acestui parametru făcută în subprogram se va reflecta şi în modulul apelant. La terminarea execuţiei subprogramului, este eliberată din stivă zona în care este memorată adresa parametrului.

Acest transfer se recomandă pentru parametrii de intrare-ieşire sau parametrii de ieşire. Modulul apelant transmite, prin aceşti parametri, date de intrare-ieşire către subprogram, subprogramul preia data, o prelucrează şi o returnează modulului apelant. Acest parametru mai poate fi şi un rezultat (dată de ieşire) obţinut înurma prelucrărilor din subprogram, care este returnat apoi modulului apelant.

Distincţia dintre un parametru valoare şi un parametru variabilă (definirea tipului de transfer) se face în lista de parametri formali din antetul subprogramului în care parametrii variabilă sunt precedaţi de operatorul adresă de memorie &.

Atunci când transmiterea parametrilor se face prin referință sau adresă, parametrii actuali memorează modificările făcute asupra valorilor lor.

Profesorul propune elevilor spre rezolvare următoarele probleme: 1. Care sunt valorile afișate de aceste programe? Justificați răspunsul. a)#include <iostream>


void test1 (int n)

{

n++; cout<<n<<' ';

}

int main()

{

int n=1;

test1(n);

cout<<n<<' ';

return 0;

}

b)#include <iostream>


void test2 (int &n)

{

n++; cout<<n<<' ';

}

int main()

{

int n=1;

test2(n);

cout<<n;

return 0;

}

a) Răspuns așteptat 2 1 (se afișează valoarea 2 în subprogram deoarece este vizibilă la nivelulul acestuia, modificarea asupra lui n; se afișează valoarea 1 în funcția principală deoarece nu s-a făcut transmiterea modificării parametrului n către funcția main).

b) Răspuns așteptat 2 2 (se afișează valoarea 2 în subprogram deoarece este vizibilă la nivelulul acestuia, modificarea asupra lui n; se afișează valoarea 2 în funcția principală deoarece s-a făcut transmiterea modificării parametrului n către funcția main).

2. Scrieți două subprograme care să realizeze interschimbarea valorilor a două variabile întregi. Transferul parametrilor se va face prin valoare, pentru primul subprogram și prin referință pentru al doilea. Testați subprogramele pentru datele de intrare a=10, b=20.

a)#include <iostream>


void interschimb1 (int x,int

y)

{

int aux;

aux=x;x=y;y=aux;

}

b)void interschimb2 (int

&x,int &y)

{

int aux;

aux=x;x=y;y=aux;

}

int main()

{

int a,b;

cin>>a>>b;

interschimb1(a,b);

cout<<a<<' '<<b<<endl;

interschimb2(a,b);

cout<<a<<' '<<b<<endl;

return 0;

}


205

a) Valorile afișate în urma executării instrucțiunii de apel interschimb1(a,b) sunt 10 20 deoarece parametrii subprogramului sunt transmiși prin valoare (modificările executate în subprogram nu se transmit în funcția principală)

b) Valorile afișate în urma executării instrucțiunii de apel interschimb2(a,b) sunt 20 10 deoarece parametrii subprogramului sunt transmiși prin referință (modificările executate în subprogram se transmit în funcția principală)

3. Transmiterea prin valoare a tablourilor permite ca funcţiile să returneze noile valori ale acestora (care au fost modificate în funcţii). Explicaţia este dată de faptul că numele tabloului este un pointer către componentele sale. Acest nume se transmite prin valoare, iar cu ajutorul său accesăm componentele tabloului.

Citiți și afișați un vector cu n elemente numere întregi. Un elev va scrie pe tablă programul sub îndrumarea profesorului .

#include <iostream>


int n, a[10];

void citeste (int n, int x[10])

{

cin>>n;

for (int i=1; i<=n;i++)

cin>>x[i];

}

void afiseaza (int n, int x[10])

{

cin>>n;

for (int i=1; i<=n;i++)

cout<<x[i]<<" ";

}

int main()

{

citeste(n,a);

aafiseaza(n,a);

return 0;

}

Elevii vor verifica corectitudinea programelor prin folosirea de date de test construite de ei şi prin noi teste propuse de către profesor.

În a III-a etapă Asigurarea retenției și transferului Profesorul va propune spre rezolvare elevilor următoarele probleme care să motiveze

elevul să se angajeze în sarcina de lucru. În analogie cu situaţiile anterioare, elevul anticipează răspunsuri la întrebări și caută

mijloace pentru găsirea lor. El efectuează verificarea practică și observă modul de transmitere al parametrilor, compară datele obținute în urma rulării programelor propuse.

Sarcină de lucru: Scrieți o funcţie care calculează cel mai mare divizor comun pentru două numere naturale

nenule (utilizând algoritmul lui Euclid). Apelați funcția într-un program C++.

#include<iostream>


int n1,n2;

int cmmdc(int a, int b)

{

int r;

do

{

r=a%b;

a=b;

b=r;

}

while (r!=0);

return a;

}

int main()

{

cin>>n1>>n2;

cout<<endl<<"cmmdc="<<cmmdc(n1,n2

);

return 0;

}

Tema pentru acasă: 1. Scrieți o funcție care primește un singur parametru x, număr natural, și întoarce valoarea

1 dacă x este prim sau valoarea 0 dacă numărul nu este prim. 2. Scrieți o funcție care are trei partametri:

- n, prin care primește numărul efectiv de elemente ale unui vector, - v, vector prin care primește maxim 100 de elemente numere întregi,


206

- s, prin care returnează suma elementelor pare din vectorul v. 2. Pentru rezolvarea cerinței se poate alege câte un item din categoriile de itemi de mai

jos: Itemi subiectivi - Rezolvarea de probleme Obiective operaţionale: elevul să fie capabil - să elaboreze/să creeze programe pentru o cerință dată - să definească / să apeleze funcții cu tip și funcții fără tip conform cerinţei de rezolvare. 1. Într-un fișier text mat.in se află pe prima linie n, nϵ[1,100], iar pe următoarele n linii câte n

numere naturale ≤ 32000, separate prin câte un spațiu, reprezentând elementele unui tablou pătratic. Se cere să se scrie în fișierul mat.out liniile tabloului care sunt strict crescătoare. Programul folosește următoarele subprograme : citire pentru citirea tabloului, funcția fără tip scrie_l pentru a scrie în fișier linia i dacă este strict crescătoare și o funcție cu tip cresc care verifică dacă linia i este strict crescătoare (i dat ca parametru).

Exemplu: mat.in 10 30 3 5 9 11 11 80 2 3 7 9

mat.out 5 9 11 3 7 9

#include <fstream>


int n,m,a[101][101],i;

ifstream f("mat.in");

ofstream g("mat.out");

void citire(int &n, int &m, int

a[101][101])

{

int i,j;

f>>n>>m;

for(i=1;i<=n;i++)

for(j=1;j<=m;j++)

f>>a[i][j];

f.close();

}

void scrie_l(int i)

{

int j;

for(j=1;j<=m;j++)

g<<a[i][j]<<" ";

g<<endl;

}

int cresc(int i)

{

int j;

for(j=1;j<m;j++)

if( a[i][j]>a[i][j+1])

return 0;

return 1;

}

int main()

{

citire(n,m,a);

for(i=1;i<=n;i++)

if(cresc(i) )scrie_l(i);

g.close();

return 0;

}

Barem de notare:

Criterii şi rezolvare Punctaj Observaţii

Pentru program corect 20 puncte

-antet subprogram (*) 6=2x3 puncte (*) Se acordă câte 1p. pentru fiecare aspect al antetului (structură, declarare parametru) conform cerinței. (**) Se acordă câte 2p. pentru fiecare subprogram corect

verificare a proprietății indicate/citire/scriere(**) 6=2x3 puncte

-instrucțiune/instrucțiuni de returnare a rezultatului

2 puncte

-declarare a tuturor variabilelor locale, corectitudine globală a subprogramului

2 puncte

-operaţii cu fişiere: declarare, pregătire în vederea citirii, citire din fişier

2 puncte

afișare a mesajului conform cerinței, declarare variabile, corectitudine globală a programului1)

2 puncte


207

1) Corectitudinea globală vizează structura, sintaxa, alte aspecte neprecizate în barem. Timp de rezolvare 10 min. 1. Se consideră un vector v cu n elemente numere naturale pozitive. Să se scrie toate

perechile de elemente din vector egal depărtate de mijlocul vectorului și care sunt formate din elemente prime între ele. Programul folosește următoarele subprograme: funcția fără tip citire pentru citirea tabloului și o funcție cu tip cmmdc care calculează cmmdc (a,b), unde a și b sunt numere naturale nenule.

Exemplu: Pentru n=6 ,v=[2,3,4,7,9,13] se scriu perechile: 2 13 4 7

#include <iostream>


void citire(int &k ,int x[50])

{

int i;

cin>>k;

for(i=1;i<=k;i++)

cin>>x[i];}

int cmmdc(int a, int b)

{

while(a!=b)

if(a>b) a=a-b;

else b=b-a;

return a;

}

int main()

{

int n,v[50],i;

citire(n,v);

for(i=1;i<=n/2;i++)

if (cmmdc(v[i],v[n-

i+1])==1)

cout<<v[i]<<" "<<v[n-

i+1]<<endl;

return 0;

}

Barem de notare:




citire/calcul cmmdc(a,b) (**) 4=2x2 puncte

-instrucțiune de returnare a rezultatului 1 punct


1 punct

-verificare a proprietății indicate,afișarea conform cerinței

1 punct

-declarare variabile, corectitudine globală a programului1)

1 punct

1) Corectitudinea globală vizează structura, sintaxa, alte aspecte neprecizate în barem. Timp de rezolvare 10 min. 2. Se dă un tablou cu n elemente, numere naturale. Să se înlocuiască fiecare element din

tablou care nu este număr prim cu valoarea 0. Programul folosește următoarele subprograme: funcția fără tip citire pentru citirea tabloului și o funcție cu tip prim care verifică dacă un număr natural este număr prim. Pentru n=7 ,v=[12 ,11, 9, 8, 23,29,27] se afișează 0 11 0 0 23 29 0

#include <iostream>


void citire(int &k ,int x[50])

{

int i;

cin>>k;

for(i=1;i<=k;i++)

cin>>x[i];

}

int prim(int a)

{

int d;

if (a<2) return 0;

for(d=2;d<=a/2;d++)

if(a%d==0) return 0;

return 1;


208

}

int main()

{

int n,v[50],i;

citire(n,v);

for(i=1;i<=n;i++)

if(!prim(v[i])) v[i]=0;

for(i=1;i<=n;i++)

cout<< v[i]<<" ";

return 0;

}

Barem de notare:




citire/ verificare a proprietății de numar prim (**) 4=2x2 puncte

-instrucțiune/instrucțiuni de returnare a rezultatului

1 punct


1 punct

-verificare a proprietății indicate , afișarea rezultatului

1 puncte

-declarare variabile, corectitudine globală a programului1)

1 punct

Corectitudinea globală vizează structura, sintaxa, alte aspecte neprecizate în barem. Timp de rezolvare 10 min. Itemi semiobiectivi - Itemi cu răspuns scurt/de completare Obiective operaţionale : elevul sa fie capabil - să calculeze valorile returnate de o funcție pentru o valoare inițială a parametrului

acesteia - să diferenţieze transferul prin valoare de transferul prin referinţă - să utilizeze corect argumentele unei funcții (prin valoare, prin referință) Timp de rezolvare 5 min./ item 1. Completaţi enunţul următor cu valoarea numerică potrivită : Programul următor #include <iostream>


int a,c;

int f (int x)

{

c=c-x;

return(x*x);

}

int main()

{

c=...............;

a=f(c);

cout<<a<<" "<<c;

return 0;

}

va scrie valorile 10000 0 dacă valoarea iniţială a lui c este .............................. Barem de notare: Se acordă un punct (1p) pentru răspunsul 100. 2. a)Ce valori scrie programul ? #include <iostream>


int a;

int f(int a)

{a=a*a;return a+a;}

int main()

{int a=3;

cout<<a;

cout<<f(a);

cout<<a;

return 0;}

b)Ce valori se vor scrie, dacă antetul funcției devine: int f(int &a)?


209

Barem de notare: a) Răspuns corect : 3183 (1 punct ) b) Răspuns corect : 3189 (1 punct ) 3. a)Ce valoare scrie programul ? #include <iostream>


int x,y;

int p(int &m , int &n)

{m=n*y;

n=n-1;

return m-n+y;}

int main()

{ y=3;x=4;

cout<<x<<y<<p(x,y)<<x<<y;

return 0;}

b)Ce valori se vor scrie, dacă antetul funcției devine: int p(int m, int n)? Barem de notare: a) Răspuns corect : 92943 (1 punct ) b) Răspuns corect : 431043 (1 punct ) Itemi obiectivi - Itemi cu alegere multiplă Obiective operaţionale : - să aleagă dintre valorile returnate de o funcție prin identificare corectă a argumentelor

unei funcții (prin valoare, prin referință); - să diferenţieze transferul prin valoare de transferul prin referinţă Timp de rezolvare :5 min./item 1. Precizați ce valori se vor afişa la executarea următorului program: #include <iostream>


int x,y;

void f(int x,int &y)

{

x=40;y=50;

}

int main()

{

x=1;y=2;

f(x,y);

cout<<x<<" "<<y;

return 0;}

a)1 50 b)1 2

c)40 5 d)niciun răspuns anterior nu e corect

Barem de notare: Varianta corectă este a)1 50 (1 punct ) 2. Precizați ce valori se vor afişa la executarea următorului program: #include <iostream>


int a,c;

int f (int x)

{

c=c+x;

return(x*x);

}

int main()

{c=3;

a=f(c);

cout<<a<<" "<<c;

return 0;}

a) 6 3 b) 9 6

c) 6 9 d) 3 6

Barem de notare: Varianta corectă este b) 9 6 (1 punct ) 3. Precizați ce valori se vor afişa la executarea următorului program:


210

#include <iostream>


int a,b;

void f(int x,int &y)

{

x=x*10;

y=y*x;

}

int main()

{a=5;b=6;

f(a,b);

cout<<a<<" "<<b<<" ";

f(a,a);

cout<<a<<" "<<b;

return 0;}

a) 5 300 250 300 b) 5 6 5 6

c) 50 6 500 6 d)50 300 250000 300

Barem de notare: Varianta corectă este a) 5 300 250 300 (1 punct ) Timp de rezolvare 3 min/item


211


Subiect






SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. Prezentați drumurile într-un graf orientat după următorul plan de idei:

- Definiții preliminare (graf orientat, adiacență, drum, cost) - Descrierea algoritmului lui Roy-Floyd de determinare a unor drumuri de cost minim

într-un graf orientat - Un exemplu de aplicare a algoritmului Roy-Floyd în rezolvarea unei probleme

concrete (enunț, implementare într-un limbaj de programare studiat, descriere a soluției). (10 puncte)

2. Precizaţi două dispozitive periferice de intrare-ieșire şi scrieți pentru fiecare o definiție scurtă. (5 puncte)

3. Subprogramul matr are exact trei parametri: n și m prin care primeşte două numere

naturale nenule (1<=n,m<=25) și a prin care returnează un tablou bidimensional cu n linii și m coloane construit după cum urmează: dreptunghiul format din liniile 1 și n și coloanele 1 și m are numai elemente egale cu primul număr prim impar, dreptunghiul format din liniile 2 și n-1 și coloanele 2 și m-1 are numai elemente egale cu al doilea număr prim (nu se iau în considerare elementele ce fac parte din primul dreptunghi) etc. Exemplu: pentru n=5 și m=7 se obține matricea:

3 3 3 3 3 3 3 3 5 5 5 5 5 3 3 5 7 7 7 5 3 3 5 5 5 5 5 3 3 3 3 3 3 3 3 Fişierul text matrice.in conţine pe prima linie două numere naturale nenule n și m

(1<=n,m<=25). Se cere să se citească cele două numere din fișier și să se construiască în memorie o matrice precum este cea descrisă mai sus, folosind apelul subprogramului matr. Elementele tabloului bidimesional se scriu în fișierul matrice.out, câte o linie a matricei pe un rând al fișierului, oricare două numere de pe o linie fiind separate prin câte un spațiu. Scrieţi programul corespunzător cerinţei, care să cuprindă definiția completă a subprogramului precizat mai sus, precum și apeluri utile ale acestuia. Descrieţi în limbaj natural algoritmul utilizat. (15 puncte)



A: Limbaje de programare (Pascal sau C/C++) (în contextul Fişiere text – operaţii specifice)

B :Realizarea de prezentări în PowerPoint (în contextul Aplicaţia software specializată pentru realizarea unei prezentări)

1. Pentru unul dintre capitolele/conținuturile A sau B (la alegere), prezentaţi aspecte ale activităţii didactice corespunzătoare, în care utilizați metoda proiectului ca metodă didactică, având în vedere următoarele:


- un exemplu de aplicare a acestei metode în cadrul unei secvenţe de instruire corespunzătoare capitolului/conţinutului ales, precizând unele elemente ale proiectării didactice: o activitate de învăţare, un mijloc de învăţământ/material didactic utilizat, o formă de organizare a activităţii și scenariul didactic pentru activitatea de învăţare menţionată, detaliind activitatea


212

profesorului şi activitatea elevilor, cu respectarea corectitudinii științifice a informației de specialitate. (15 puncte)

2. Pe baza unuia dintre capitolele/conţinuturile A sau B (la alegere) elaboraţi un test alcătuit din trei itemi, de tipuri diferite. Pentru fiecare item precizați enunțul și răspunsul așteptat, dacă acesta poate fi redactat pe foaia de examen, sau etapele necesare obținerii răspunsului așteptat, în caz contrar. (15 puncte)


Managementul clasei de elevi: concept, modele, funcții, strategii de intervenție. Metode și tehnici de cunoaștere și caracterizare psihopedagogică a elevilor. (30 de puncte)


213






- definiții, conform cerinței 4x1p=4p

- descriere a algoritmului 2p - enunţ problemă adecvat exemplificării indicate 1p - implementare pentru problema enunțată, conform cerinței


2p


- precizarea a două dispozitive de intrare-ieșire 1p - definirea celor două dispozitive 2x2p=4p

3. 15 puncte - antet subprogram, conform cerinței 1p - construirea în cadrul subprogramului a tabloului bidimensional cerut


4p

- determinare în cadrul subprogramului a numărului prim corespunzător dreptunghiului curent


2p

- returnare rezultat corect în cadrul subprogramului 1p - operaţii cu fişierul (declarare, deschidere pentru citire/scriere, citire, scriere) (pentru rezolvarea parțială a cerinței se acordă numai 1p)

2p

- apeluri corecte ale subprogramului indicat 1p - afișare a matricei 1p - declarări, corectitudine globală 1p - descriere coerentă a algoritmului utilizat 2p






3x3p=9p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) - concept 6p

- modele 6p - funcții 6p - strategii de intervenție 6p - metode și tehnici de cunoaștere și caracterizare psihopedagogică 6p


214


SUBIECTUL I 1. Se numeşte graf orientat o pereche ordonată de mulțimi notată G=(V, U), unde: V este o

mulțime, finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri sau vârfuri; U este o mulțime, de perechi ordonate de elemente distincte din V, ale cărei elemente se numesc arce.

Exemplu de graf orientat: G=(V, U) unde: V={ 1,2,3,4}, U={{1,2}, {2,3},{1,4}}. - submulțimea {x,y}, care reprezintă un arc, se notează cu (x,y) (într-un graf orientat arcul

(x,y) este diferit de arcul ( y,x)). - fiind dat arcul u=(x,y), se numesc extremități ale sale nodurile x şi y; x se numeşte

extremitate inițială; y se numeşte extremitate finală. - dacă într-un graf există arcul u=(x,y) (sau u=(y,x), sau amândouă), se spune despre

nodurile x şi y că sunt adiacente; - dacă u1 şi u2 sunt două arce ale aceluiaşi graf, se numesc incidente dacă au o

extremitate comună. Exemplu. u1=(x,y) şi u2=(y,z) sunt incidente; - dacă u1=(x,y) este un arc într-un graf, se spune despre el şi nodul x, sau nodul y, că

sunt incidente. Fie G=(V, U) un graf orientat. Se numeşte drum, în graful G, o succesiune de noduri, notată

D=( xi1, xi2,...., xik) , cu proprietatea (xi1, xi2 ),..., (xik-1, xik) ∈ U (altfel spus (xi1, xi2),..., (xik-1, xik) sunt arce).

- fiind dat drumul D=( xi1, xi2,...., xik) se numesc extremități ale sale nodurile xi1 şi xik (xi1 extremitate inițială şi xik extremitate finală) - lungimea drumului

- fiind dat drumul D=( xi1, xi2,...., xik), prin lungimea sa se înțelege numărul de arce care apar în cadrul său.

Exemplu de drum: Fie graful G=(V, U) unde: V={ 1,2,3,4,5 } U={(1,3), (4,1), (3,2), (2,4), (5,2)} cu reprezentarea grafică astfel:

D1=(1, 3, 2) este, în graful G, drum cu lungimea 2 şi extremitățile 1 şi 2. D2=(4, 1, 3, 2) este, în graful G, drum cu lungimea 3 şi extremitățile 4 şi 2. Graful ponderat Considerăm graful G=(V, U) si o funcție f:U R+ care asociază fiecărei muchii (arc) u un

număr real pozitiv numit general costul muchiei. Funcția f se numește funcția cost. Un graf G=(V, U) pentru care s-a definit o funcție cost se numește graf ponderat.

Se definește costul unui drum de la nodul x la nodul y ca fiind suma costurilor muchiilor (arcelor) care formează acel drum. Metoda cea mai adecvată pentru reprezentarea unui graf ponderat este matricea costurilor.

Matricea costurilor unui graf este o matrice pătratică de dimensiune n (Anxn), ale cărei elemente ai,j sunt definite astfel încât să pună în evidență costul asociat fiecărei muchii. În funcție de cerință, există două forme de reprezentare a matricei costurilor:

matricea costurilor maxime – pentru a determina valoarea maximă a funcției cost matricea costurilor minime – pentru a determina valoarea minimă a funcției cost Matricea costurilor minime – elementele ai,j sunt definite astfel:


215

𝒂𝒊,𝒋 =

𝒄,𝒅𝒂𝒄ă 𝒆𝒙𝒊𝒔𝒕𝒂 𝒖𝒏 𝒂𝒓𝒄 𝒄𝒖 𝒄𝒐𝒔𝒕𝒖𝒍 𝒄 𝒊𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒏𝒐𝒅𝒖𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒊 𝒔𝒊 𝒋, 𝒄𝒖 𝒊 ≠ 𝒋𝟎,𝒅𝒂𝒄𝒂 𝒊 = 𝒋

∞,𝒅𝒂𝒄𝒂 𝒏𝒖 𝒆𝒙𝒊𝒔𝒕𝒂 𝒐 𝒎𝒖𝒄𝒉𝒊𝒆 𝒖𝒏 𝒂𝒓𝒄 𝒊𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒏𝒐𝒅𝒖𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒊 𝒔𝒊 𝒋 𝒄𝒖 𝒊 ≠ 𝒋

Algoritmul lui Roy-Floyd Fie (i, j) o pereche de vârfuri ale grafului. Acest algoritm are la bază următoarea idee: dacă

drumul minim de la i la j trece prin vârful k, drumurile de la i la k și de la k la j sunt minime. În situația când unul din aceste noduri nu este de lungime minimă, putem să-l înlocuim cu

unul care îndeplinește această condiție caz în care se contrazice ipoteza de optimalitate. De aici rezultă și modul în care rezolvăm problema. Pentru fiecare pereche de vârfuri (i, j) se presupune că se cunoaște un drum (nu neapărat de lungime minimă). În ipoteza că un astfel de drum nu există a fost reținută lungimea ∞.

Pentru fiecare nod între 1 și n se încearcă să se îmbunătățească lungimea drumului. Fie k un astfel de nod. Dacă lungimea drumului de la i la k, la care se adaugă lungimea de la k la j este mai mică decât lungimea inițială de la i la j, se reține ca lungime a drumului de la i la j suma lungimilor celor două drumuri.

…………………………..

{

for (k=1;k<=n;k++)

for (i=1;i<=n;i++)

for (j=1;j<=n;j++)

if (a[i][j]>a[i][k]+a[k][j]

a[i][j]= a[i][k]+a[k][j];

}

……………….

Enunț problemă conform cerinței: Se citește un graf orientat cu n noduri si m arce, etichetate cu valori naturale. Să se

calculeze costul minim al drumului dintre oricare două noduri din graf.

#include<fstream>


const int mx=15000;

int a[20][20],n,m;

ifstream f("graf.in");

ofstream g("graf.out");

void citire()

{ int i,j,x,y,cost;

f>>n>>m;

for(i=1;i<=n;i++)

for(j=1;j<=n;j++)

if(i==j) a[i][j]=0;

else a[i][j]=mx;

for(i=1;i<=m;i++)

{ f>>x>>y>>cost;

a[x][y]=cost;

}

}

void rf()

{ int i,j,k;

for(k=1;k<=n;k++)

for(i=1;i<=n;i++)

for(j=1;j<=n;j++)

if(a[i][j]>a[i][k]+a[k][j])

a[i][j]=a[i][k]+a[k][j];

}

void afis()

{ int i,j;

for(i=1;i<=n;i++)

{ for(j=1;j<=n;j++)

if(a[i][j]==mx) g<<"- ";

else g<<a[i][j]<<" ";

g<<endl;

}

}

int main()

{ citire();

afis();

rf();

g<<endl;

afis();

}

Pentru date de test se poate folosi fișierul graf.in afișat mai jos. Datele de ieșire corespunzătoare sunt afișate de asemenea.


216

Graf.in 5 5 1 4 2 1 3 20 3 2 5 2 4 9 5 2 10

Graf.out 0 - 20 2 - - 0 - 9 - - 5 0 - - - - - 0 - - 10 - - 0 0 25 20 2 - - 0 - 9 - - 5 0 14 - - - - 0 - - 10 - 19 0

2. Modemul funcționează pe baza transformării semnalului digital (corespunzător

calculatorului) în semnal analogic (corespunzator liniei telefonice) și invers. Este folosit în realizarea unor conexiuni la Internet.

Touchscreenul sau ecranul tactil este un ecran acoperit cu o folie transparentă sensibilă la atingere, care permite punctarea obiectelor de pe ecran cu ajutorul degetelor; acest aspect poate fi considerat un avantaj deoarece interfața pare naturală, dar și un dezavantaj deoarece punctarea nu se poate face cu mare acuratețe.


#include <fstream>


ifstream f("matrice.in");

ofstream g("matrice.out");

int a[26][26],n,m,i,j;

int primr(int x, int d)

{

if (d<=x/2)

if (x%d==0 || x==1)

return 0;

else return primr(x,

d+1);

else return 1;

}

int primi(int x)

{

int d, prim=1;

for (d=2;d<=x/2;d++)

if (x%d==0) prim=0;

if (prim==1 && x>1)

return 1;

else return 0;

}

void matr(int n, int m, int

a[26][26])

{

int x=2,i,j,k;

for (k=1;k<=n/2+1;k++)

{

do

{

x++;

}

while

(primr(x,2)==0);

for (j=k;j<=m-

k+1;j++)

{

a[k][j]=x;

a[n-k+1][j]=x;

}

for (i=k;i<=n-

k+1;i++)

{

a[i][k]=x;

a[i][m-

k+1]=x;

}

}

}

int main()

{

f>>n>>m;

matr(n,m,a);

for (i=1;i<=n;i++)

{

for (j=1;j<=m;j++)

g<<a[i][j]<<" ";

g<<endl;


217

}

return 0;

}

Funcția primi testează, folosind un algoritm iterativ, dacă numărul x dat ca parametru este prim sau nu. Funcția primr realizează același lucru, dar folosind un algoritm recursiv și încă un parametru care permite apelul pentru valori necesare ale posibilului divizor.

Funcția matr construiește cele n/2+1 dreptunghiuri din care este formată matricea, elementele acestora fiind obținute ca numere prime consecutive.

SUBIECTUL al II-lea 1. Ideea învăţării bazate pe proiect a fost lansată de J. Dewey şi popularizată de W. H.

Kilpatrick, prin lucrarea “The project method“(1918). Metoda proiectului a apărut din nevoia formării omului de acţiune, cu deprinderi practice şi cu independenţă în gîndire.

La orele de informatică/TIC această metodă permite elevului de a integra în practică cunoştinţe acumulate anterior, precum şi de a achiziţiona cunoştinţe şi deprinderi noi. Prin elaborarea proiectelor elevul pătrunde în sfera activităţilor din viaţa reală şi conştientizează utilitatea cunoştinelor acumulate în clasă la mai multe discipline.

Proiectul elevului este un mijloc de activizare a activităţii cognitive a elevului, de dezvoltare a creativităţii lui. El acţionează individual, în grupe sau în echipe (cooperative learning) şi foloseşte cunoştinţele obţinute nu doar la o disciplină, ci la mai multe, adică metoda îi îndeamnă la o abordare interdisciplinară. În acest sens prezentarea poate avea ca temă un subiect ales de comun acord cu elevul fie din Informatică fie din altă arie curriculară.

Avantajele acestei metode sînt entuziasmul elevilor în procesul lucrului, cointeresarea lor, legătura cu viaţa reală, dezvoltarea abilităţii de a lucra în grup, sporirea curiozităţii şi a interesului ştiinţific al elevilor, educarea autoevaluării şi autodisciplinei, dezvoltarea gîndirii critice al elevilor.

Învăţarea bazată pe proiecte este concepută pentru aplicarea cunoştinţelor şi folosirea abilităţilor în activităţi diverse, profesorul doar ghidează activitatea elevului. Elevii pot lucra independent de profesor dacă au sarcini clare.

Responsabilitatea pentru procesul de învăţare se împarte între profesor şi elev. Proiectul poate fi de mai multe tipuri (Ioan Cerghit):

- proiect de investigaţie - acţiune (anchete, monografii, culegeri etc); - proiecte de acţiune ecologică (de determinare a poluantului, de înfrumuseţare a

cartierului, a localităţii, de eliminare a poluării, de protecţie a mediului etc); - proiecte de activitate manuală (de realizare a unor activităţi practice: îngrijirea florilor,

grădinărit etc); - proiecte de tip constructiv (confecţionare a unor materiale pentru lecţii, construcţie a

unor machete, de strîngere a unor materiale pentru organizarea unui muzeu etc.);

- proiecte de tip probleme (rezolvarea unor probleme cu care se confruntă); proiecte de

tip învăţare (îmbunătăţirea unor practici de instruire); Unitatea de învățare: Aplicaţia software specializată pentru realizarea unei prezentări Activitate de invatare: Realizarea unui proiect în PowerPoint Mijloace de învățământ: calculator, surse de documentare (Internet, cărți din biblioteca

școlii) Forme de organizare a activității: individuală sau cu echipa proiectului, dirijată de

profesor sau prin materiale didactice Obiective operaționale: OP1: să identifice cel puțin 5 operații și 5 instrumente specifice oferite de aplicația

PowerPoint OP2: să explice corect pentru cel puțin două obiecte modul de lucru OP3: să proiecteze fiecare secvență a proiectului cursiv în cadrul acestuia pe baza planului

inițial OP4: Să prelucreze optim datele colectate apelând la soluții computerizate (diagrame,

tabele) OP5: Să organizeze conținutul diapozitivelor prezentării respectând cel puțin trei cerințe din

grila de criterii pentru evaluarea proiectului echipei, pusă la dispoziția elevilor. OP6: Să construiască diapozitivele prezentării folosind cel puțin două elemente design și

animație pentru a realiza o prezentare în conformitate cu cerințele


218

Etapele de desfăşurare a proiectului conţin următoarele secvenţe: 1. Alegerea temei - Elevii pot alege tema proiectului din cele oferite de profesor sau pot propune propria temă 2. Stabilirea obiectivelor 3. Planificarea activităţilor a) distribuirea activităţilor - Grupele de elevi se pot alege după diverse criterii: Elevi cu

același nivel al cunoștințelor sau de nivel diferit. În cadrul fiecărei grupe se distribuie sarcinile după dorințele elevilor implicați.

b) identificarea surselor de informare c) stabilirea unui calendar de desfăşurare a acţiunii Profesorul va stabili o dată de început și una finală. Se pot stabili date intermediare pentru

monitorizarea progresului și îndepărtarea erorilor. d) stabilirea metodelor folosite 4. Cercetarea / investigarea propriu-zisă Profesorul trebuie să insiste ca sursele de documentare să fie credibile și să fie specificate

în cadrul unei bibliografii. 5. Analiza şi generalizarea rezutatelor obţinute 6. Realizarea produsului final 7. Susţinerea proiectului – Elevii susțin proiectul.. 8. Evaluarea cercetării / activităţii desfăşurate Pentru o evaluare cât mai obiectivă din partea profesorului fiecare elev ar trebui să-și

prezinte contribuția personală. La evaluare pot contribui și colegii de clasă. Fiecare proiect va fi discutat împreună cu realizatorii și clasa.

Proiect Folosind aplicația PowerPoint creați o prezentare după următorul plan: Să conțină între 10 – 15 slide-uri - Designul pentru slide-uri poate să fie luat de pe Internet (free template) sau realizat de echipă - In primul slide va fi inserat un obiect de tip WordArt cu numele temei abordate și numele elevilor - Următoarele slide-uri vor conține obligatoriu elementele: - 2 linkuri (catre pagina grupei si către ultimul slide din prezentare) - imagini cu diferite efecte de animație. - scheme de animație (tranziție). - un obiect de tip chart, bazat pe un tabel din Excel - o diagramă de tip SmartArt, cu numele echipei și cu fiecare membru și rolul său în echipă - un film cu elemente relevante despre tema proiectului 2. Test de evaluare – aplicația PowerPoint - Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor se acordă 90 de puncte. Din oficiu se

acordă 10 puncte. - Timpul efectiv de lucru este de 15 minute. - Fişierul test_p, pe care îl veţi prelucra, este furnizat în directorul test, a cărui localizare

este indicată de profesor. Fișierul va fi salvat după fiecare prelucrare în acest director. Rezolvarea pentru itemul 1 se va scrie pe primul diapozitiv al prezentării.

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect. 1. Introducerea automată a unei imagini pe toate diapozitivele (slide-urile) unei prezentări

electronice se realizează astfel: (10p) a. Copiere(Copy) / Inserare(Paste) pe fiecare slide b. Insert / Picture pe fiecare slide c. Folosind master-slide-ul d. Nu este posibil


219

2. Deschideţi fişierul test_p din directorul (folderul) test. a. Inseraţi o forma automată (autoshapes) în primul diapozitiv, cu chenar verde, în care

introduceţi textul „Test iniţial”. (20p) b. Stabiliţi un fundal (background) de culoare galbenă pentru primul diapozitiv şi aplicaţi un

efect de animaţie (de intrare) titlului prezentării. (40p) c. Salvaţi fişierul test_p (indiferent de etapa prelucrării) cu numele copie.html, în format

Web Page, în directorul (folderul) test. (20p) BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE - Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor. - Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se

acordă fracţiuni de punct. - Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total

acordat pentru test la 10.

1. c 10p

2. a. Pentru rezolvare corectă - inserare formă automată - parametri corecţi (chenar, conţinut) (*)

20p 10p 10p

(*) Se acordă numai 5p dacă un singur parametru este conform cerinţei.

b. Pentru rezolvare corectă - realizare fundal - realizare efect de animaţie

40p 20p 20p

c. Pentru rezolvare corectă 20p


220


Subiect






SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. Prezentați conexitatea grafurilor neorientate după următorul plan de idei:

- definiții preliminare (graf neorientat, adiacență, lanț), conexitate, componente conexe; - două enunțuri de probleme practice în rezolvarea cărora se utilizează conexitatea; (10puncte)

2. Precizaţi rolul procesorului și definiți cea mai importantă caracteristică a acestuia. (5 puncte) 3. Subprogramul vocala are exact un parametru, x, prin care primeşte un șir de maxim 200

de caractere ce pot fi doar litere mici ale alfabetului englez și spații. Subprogramul returnează valoarea 1 dacă șirul de caractere x conține toate vocalele literă mică ale alfabetului englez și 0 în caz contrar. Exemplu: pentru x=”afara este soare si lumina”, subprogramul returnează valoarea 1 deoarece x conține cel puțin o dată fiecare vocală {„a‟,‟e‟,‟i‟,‟o‟,‟u‟}; pentru x=”cerul este albastru”, subprogramul returnează valoarea 0 deoarece x nu conține vocalele „i‟ și „o‟.

Fişierul text sir.in conţine mai multe șiruri de caractere, fiecare șir pe câte un rând al

fișierului. Se cere să se determine cel mai scurt șir de caractere aflat pe un rând al fișierului sir.in, cu proprietatea că are toate vocalele litere mici ale alfabetului englez. În cazul în care există mai multe șiruri cu proprietatea precizată și de lungime minimă, se afișează ultimul șir găsit. În cazul în care nu există niciun șir cu proprietatea precizată, se afișează mesajul “nu exista”. Datele de ieșire se scriu pe ecran. Exemplu: dacă fişierul conţine șirurile de caractere

cerul este albastru afara este soare si lumina aeioquiiii iiaeeeiouz primavara este aproape se afişează pe iiaeeeiouz deoarece este ultimul șir cu proprietatea cerută. Scrieţi

programul corespunzător cerinţei, care să cuprindă definiția completă a subprogramului precizat mai sus, precum și apeluri utile ale acestuia. Descrieţi în limbaj natural algoritmul utilizatizat. (15 puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Se consideră capitolele/conținuturile de mai jos, notate cu A și B, extrase din programele

școlare de liceu pentru disciplinele Informatică și Tehnologia Informației și a Comunicațiilor: A: Implementarea unor algoritmi elementari cu structuri repetitive B: Rolul şi funcţiile componentelor unui calculator personal 1. Pentru unul dintre capitolele/conținuturile A sau B (la alegere), prezentați aspecte ale

activității didactice corespunzătoare, în care utilizați metoda Mozaic, ca metodă didactică, având în vedere următoarele:


- un exemplu de aplicare a acestei metode în cadrul unei secvenţe de instruire corespunzătoare capitolului/conţinutului ales, precizând unele elemente ale proiectării didactice: o activitate de învăţare, un mijloc de învăţământ/material didactic utilizat, o formă de organizare a activităţii și scenariul didactic pentru activitatea de învăţare menţionată, detaliind activitatea profesorului şi activitatea elevilor, cu respectarea corectitudinii științifice a informației de specialitate.


221

2. Pe baza unuia dintre capitolele/conținuturile A sau B (la alegere) elaborați un test alcătuit din trei itemi, de tipuri diferite. Pentru fiecare item precizați enunțul și răspunsul așteptat, dacă acesta poate fi redactat pe foaia de examen, sau etapele necesare obținerii răspunsului așteptat, în caz contrar.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Proiectarea activităților didactice: concept, niveluri, exigențe, avantaje, dezavantaje și

limite. Variante de redactare a proiectelor de activitate didactică (30 de puncte)


222






- definiții preliminare (graf neorientat, adiacență, lanț) 2p

- conexitate (definiție, exemplu și contraexemplu) 2 2p

- componente conexe (definiție, exemplu) 2p

- două probleme practice care utilizează conexitatea (enunț). 2x2p=4p

2. 5 puncte - precizarea rolului procesorului 2p - definirea celei mai importante caracteristici a procesorului 3p

3. 15 puncte - declararea variabilelor 1p - determinarea unui șir care conține toate vocalele


3p

- determinarea șirului de lungime minimă, care are proprietatea cerută 2p - operaţii cu fişierul (declarare, deschidere pentru citire/scriere, citire un șir, citirea tuturor șirurilor)

4x1p=4p

- afișarea șirului cerut 1p - tratarea cazului “nu există” 2p - descrierea coerentă a algoritmului utilizat 2p






3x3p=9p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) - Concept 6p

- Etape 6p - Niveluri 6p - Avantaje și limite 6p - Variante de redactare 6p


223


SUBIECTUL I 1. Numim graf (G) o pereche ordonată de mulțimi (X, U), unde X este o mulțime finită și

nevidă, iar U o mulțime de perechi formate cu elemente distincte din mulțimea X. Numim vârfuri sau noduri elementele mulțimii X. Mulțimea X se numește mulțimea vârfurilor

sau mulțimea nodurilor grafului G și este de forma: X= {x1, x2, x3,…,xi ,…, xn}, unde xi este nodul i al grafului G care are n noduri.

Numim ordinul grafului = card(X) = n numărul de noduri ale acestuia. Numim perechi de noduri elementele mulțimii U, adică submulțimi de două elemente din

mulțimea X și se notează cu uk. Elementul uk va fi definit de perechea (xi, xj), în care xi și xj aparțin lui X și xi ≠ xj (sunt elemente distincte din mulțimea X). Elementul uk leagă nodurile xi și xj și se notează: (xi, xj). Mulțimea U se numește mulțimea muchiilor sau mulțimea arcelor grafului G și este de forma: U={u1, u2, u3,…,uk ,…, um}.

După modul de traversare a muchiilor, distingem două tipuri de grafuri: grafuri neorientate – grafurile ale căror muchii nu au nicio orientare, muchia putându-se

parcurge de la oricare dintre cele două vârfuri vecine; grafuri orientate – grafurile ale căror arce au o anumită orientare, drumul dintre două vârfuri

parcurgându-se doar în sensul indicat de arc. Grafurile se pot desena în plan sub forma unor figuri geometrice alcătuite din puncte

(vârfuri sau noduri) și linii drepte sau curbe (muchii sau arce) care unesc anumite perechi de puncte. În cazul grafurilor orientate se vor adăuga săgeți pe arce, care indică sensul de deplasare.

Numim graf neorientat o pereche ordonată de mulțimi G = (X, U), în care X este o mulțime finită de vârfuri, iar U este o mulțime de perechi neordonate (xi, xj).

Un exemplu de graf neorientat Informații despre graf Într-un graf neorientat, două vârfuri legate printr-o muchie se numesc vârfuri adiacente

(vârfurile 1 și 2 sunt adiacente și sunt extremitățile muchiei (1, 2)). Într-un graf neorientat, dacă o muchie are un capăt într-un anumit vârf, spunem că muchia

și vârful sunt incidente (muchia (1, 2) este incidentă nodurilor 1 și 2). Aceste noțiuni pot fi extinse și la grafurile orientate.

Fiind dat un vârf într-un graf neorientat, sunt considerați vecini ai acestuia toate celelalte vârfuri adiacente cu el (mulțimea vecinilor vârfului 2 este {1, 3, 4}).

Gradul unui vârf x, notat cu d(x), reprezintă numărul muchiilor care trec prin vârful x (incidente cu x).

Numim vârf izolat un vârf dintr-un graf neorientat care nu are nicio muchie incidentă sau care are gradul 0 (vârful 7).

Numim vârf terminal un vârf dintr-un graf neorientat care are o singură muchie incidentă sau care are gradul 1 (vârful 1).

Teoremă: Într-un graf G = (X, U) cu n vârfuri și m muchii, suma gradelor tuturor vârfurilor este egală cu 2*numărul muchiilor.

Teoremă: Dacă graful neorientat G = (X, U) are n noduri, atunci numărul total de grafuri

neorientate care se pot forma cu aceste vârfuri este g=2𝐶𝑛2.


224

Teoremă: Dacă graful G = (X, U) are n vârfuri (n≥2), atunci cel puțin două vârfuri au același grad.

Propoziție: Pentru orice graf G = (X, U), numărul nodurilor de grad impar este par. Propoziție: Numărul minim de muchii, mmin, pe care trebuie să le aibă un graf neorientat cu

n vârfuri, pentru a nu exista noduri izolate este [(n+1)/2]. Propoziție: Numărul total al grafurilor neorientate cu n vârfuri date este Lanţ: Fiind dat un graf neorientat G = (X, U), un şir x1, x2,…,xn de vârfuri

formează un lanţ dacă oricare două vârfuri consecutive reprezintă o muchie a grafului. Lungimea unui lanţ este, prin definiţie, numărul de muchii ale sale, iar vârfurile x1 și xn se numesc extremități ale lanțului.

Lanţ elementar: Este un lanţ în care vârfurile sunt distincte două câte două. În caz contrar lanțul este ne-elementar.

Lanţ simplu: Este un lanţ în care toate muchiile sunt distincte. Lanţ compus: Este un lanţ care nu este format numai din muchii distincte. Teoremă: Dacă într-un graf G = (X, U) avem lanț între nodurile x și y, atunci graful va

conține un lanț elementar între nodurile x și y. Teoremă: Un lanţ elementar este şi lanţ simplu, dar pot exista lanţuri simple care nu sunt

elementare.

G = (X, U) Informații despre lanțuri

Ciclu elementar: Un lanţ x1, x2, …, xn-1, xn, în care succesiunea x1, x2, …, xn-1 este lanţ

elementar şi x1 = xn. Un ciclu format doar din vârfuri distincte, excepție făcând primul și ultimul. Ciclu: Un lanţ care conţine cel puţin un ciclu elementar. Un ciclu este un lanț în care primul

vârf coincide cu ultimul. Teoremă: Dacă într-un graf G=(X, U) avem un ciclu, atunci graful va conține și un ciclu

elementar. Observație: Lungimea unui ciclu nu poate fi egală cu 2.

G = (X, U) Informații despre cicluri

Graf conex: Un graf se numeşte conex dacă orice două vârfuri distincte sunt unite prin cel

puţin un lanţ. Observație:Un graf conex are o singură componentă conexă (graful însuși).

2

)1(

2nn


225

Teoremă: Într-un graf neorientat G = (X, U) numărul minim de muchii mmin necesar pentru ca graful să fie conex este n-1.

Teoremă: Fie graful neorientat conex G = (X, U), cu n vârfuri și n-1 muchii este aciclic și maximal în raport cu această proprietate.

Propoziție: Dacă într-un graf cu n noduri avem p componente conexe, numărul minim de muchii ce trebuiesc adăugate pentru a deveni conex este p-1.

Propoziție: Într-un graf conex G = (X, U) cu n vârfuri și n-1 muchii, orice pereche de noduri este legată printr-un lanț și numai unul.

Propoziție: Dacă graful neorientat G = (X, U) cu n vârfuri și m muchii este conex, numărul maxim de muchii care se pot elimina pentru a obține un graf parțial conex este m-n+1.

Propoziție: Dacă graful neorientat G = (X, U) are n vârfuri și m muchii, numărul de muchii care trebuie eliminate pentru a obține un graf parțial conex aciclic este m-n+1.

Componentă conexă: Reprezintă un subgraf al grafului de referință, maximal în raport cu proprietatea de conexitate (între oricare două vârfuri există lanț). Un graf este conex dacă şi numai dacă are o singură componentă conexă.

G = (X, U) – graf cu componentele conexe:

{1,2}; {3, 4, 5, 6}

G =(X, U) – graf cu componentele conexe:

{1, 4}; {2, 3, 6}; {5}

Propoziție: Dacă graful neorientat G = (X, U) are n vârfuri și m muchii și p componente

conexe, numărul de muchii care trebuie eliminate pentru a obține un graf parțial aciclic este m-n+p. Propoziție: Fie graful neorientat conex G = (X, U). Pentru a obține două componente

conexe din acesta trebuie să înlăturăm un număr minim de muchii egal cu gradul minim din graf. Teoremă: Fie graful neorientat G = (X, U), cu n noduri și p componente conexe, numărul

maxim de muchii pentru acesta este ((n-p)*(n-p+1))/2. Observații: Dacă într-un graf numărul componentelor conexe este mai mare decât unu, atunci graful nu

este conex; Singura componentă conexă a unui graf conex conține toate nodurile grafului. Problema 1: Într-un grup de n personae se precizează perechi de persoane care se

consideră prietene. Folosind principiul conform căruia ”prietenul prietenului meu îmi este prieten”, să se determine grupurile cu un număr maxim de persoane între care se pot stabili relații de prietenie, directe sau indirecte.

G = (X, U) – graf conex G = (X, U) – graf ne-conex


226

Problema 2: Fiind dat un graf neorientat conex G=(X,U) cu n noduri și m muchii citite de la tastatură, să se determine un nod p care poate fi eliminat astfel încât subgraful generat de mulțimea X-{p} să rămână conex.

2. Procesorul - este componenta care efectuează calcule matematice logice cu ajutorul

datelor din sistemul de calcul. Operațiile matematice necesare prelucrării acestor date sunt executate de către procesor sub formă de liste de instrucțiuni logice, numite programe.

Cea mai importantă caracteristică a procesorului este viteza de calcul, măsurată în milioane de operații matematice (instrucțiuni) efectuate de procesor într-o secunda - MIPS. Valoarea acestei viteze influențează decisiv viteza întregului sistem de calcul. Frecvența de utilizare se măsoara în MHz (MegaHertz).


#include <fstream>

#include <string.h>


ifstream f("sir.in");

char s[201], voc[6]="aeiou",

sir[201];

int i,ok;

int main()

{

sir[0]=0;

while (!f.eof())

{

f.getline(s,201);

ok=1;

for (i=0;i<5;i++)

if

(strchr(s,voc[i])==0) ok=0;

if (ok==1)

if (strlen(sir)==0 ||

strlen(s)<=strlen(sir))

strcpy(sir,s);

}

if (strlen(sir)!=0) cout <<

sir;

else cout << "nu exista";

return 0;

}

Șirurile de caractere se citesc din fisierul sir.in, pe rând, în variabila s. Pentru fiecare astfel

de șir, se presupune că are în componență toate vocalele (ok=1) și se testează, folosind funcția predefinită strchr, dacă vocalele alfabetului englez există. În cazul în care una dintre vocale nu este identificată în șirul s, variabila ok ia valoarea 0. Dacă au fost găsite toate vocalele în s, se compară lungimea acestuia cu lungimea variabilei sir, care va reține șirul de lungime minimă, care conține toate vocalele.

SUBIECTUL al II-lea 1. Metoda mozaicului este o metodă didactică modernă deoarece este o metodă care

propune o învățare în echipă, dirijată de profesor. Acesta împarte clasa în 4-5 grupe de lucru, fiecare grupă având câte patru sau cinci elevi și fiecare elev are o sarcină de studiu și o sarcină de transmitere a informațiilor asimilate către ceilalți colegi ai grupei.

Fiecare elev al grupei va deveni expert, acest lucru realizându-se prin regruparea elevilor în grupuri de experți, unde tot grupul are aceeași temă de lucru.

În cadrul grupului de experți elevii își împart sarcinile, tot timpul colaborează între ei pentru îndeplinirea în cât mai bune condiții a sarcinii de lucru.

Metoda Mozaic poate fi aplicată cu succes atunci când elevii rezolvă un set de probleme, își însușesc unele noțiuni, vizualizează o prezentare sau realizează un studiu de grup. Această metodă favorizează învățarea întregului material pentru întreaga clasă de elevi.

Profesorul își asumă un rol diminuat, de îndrumător și reglator al activității. La începutul lecției acesta intervine semnificativ, atunci când împarte elevii în grupurile de lucru și le prezintă acestora sarcinile de lucru, dar și la sfârșitul, când va expune concluziile activităților realizate cu toată clasa.

Etapele realizării acestei metode sunt: - pregătirea materialului de studiu (identificarea temei de studiu, împărțirea în sub-teme,

împărțirea clasei în grupe, împărțirea sarcinilor, întocmirea fișei expert) – profesorul;


227

- organizarea colectivului în echipe de învățare (fiecărui elev din grupă i se atribuie o literă și va avea ca sarcină să învețe în mod independent și foarte atent sub-tema cu litera primită) – profesorul și elevii;

- constituirea grupului de experți (elevii cu aceeași literă se vor grupa și vor dezbate aceeași problemă, împreună, urmând să prezinte un raport individual asupra temei studiate, fiecărui grup de experți îi revine sarcina de a fi bine instruiți, deoarece vor avea responsabilitatea transmiterii informațiilor învățate către colegii din echipa inițială) – elevii;

- reîntoarcerea în echipa inițială de învățare, predarea celor învățate și realizarea raportului de echipă – elevii;

- evaluarea (grupele expun rezultatele tuturor elevilor clasei, iar profesorul poate sprijini această activitate prin: fișe de evaluare, formularea unor întrebări, solicitarea unui raport/eseu) – elevii și profesorul.

În timpul învățării prin colaborare, profesorul va stimula cooperarea, va monitoriza predarea și se asigură că există participare din partea tuturor membrilor echipelor. Exemplu: utilizarea metodei Mozaicului pentru recapitularea instrucțiunilor repetitive. Unitatea de învățare: Limbajul Pseudocod Activitatea de învățare: Reprezentarea algoritmilor în pseudocod

Mijloace de învățământ: calculator, videoproiector, fișe de lucru, surse de documentare (Internet, cărți din biblioteca școlii)

Forme de organizare a activității: individuală, cu echipa de experți și cu echipa inițială, dirijată de profesor sau prin materiale didactice Obiective operaționale :

OP1: să aplice în cel puțin cinci probleme structurile repetitive învățate OP2: să descrie corect modul de funcționare pentru cel puțin trei structuri repetitive OP3: să urmărească corect modul de execuție al tuturor instrucțiunilor, pe secvențe de cod OP4: să rezolve cel puțin cinci aplicații în care să utilizeze structurile repetitive studiate Etapa 1: clasa va fi împărțită în grupuri de câte patru elevi (notate 1, 2, 3, 4) și materia de

însuțit tot în patru (fișa A, B, C, D). Profesorul va prezenta succint subiectul tratat, va atribui sarcinile de lucru și va explica

modul în care se va desfășura activitatea. Etapa 2: Elevii vor fi regrupați, în funcție de litera fișei primite (fișa A: Aplicații cu

instrucțiunea repetitivă While; fișa B: Aplicații cu instrucțiunea repetitivă Do-While; fișa C: Aplicații cu instrucțiunea repetitivă For cu incrementare; fișa D: Aplicații cu instrucțiunea repetitivă For cu decrementare)

Etapa 3: în grupurile de experți se va aborda porțiunea de lecție care a revenit fiecărui grup, comunică, hotărăsc împreună.

Etapa 4: elevii revin în grupurile inițiale, unde le vor prezenta celorlalți membrii ai grupului secțiunea de lecție pregătită.

Este important ca profesorul să monitorizeze această activitate, având grijă ca achizițiile transmise să fie corecte.

Etapa 5: la final se va face trecerea în revistă a întregului material, prin expunere orală cu toată clasa, iar profesorul va adresa clasei câteva întrebări bine alese, prin intermediul cărora va reliefa nivelul de înțelegere al temei

Metoda Mozaicului are ca și avantaj de vârf faptul că implică toți elevii în activitate, fiecare dintre aceștia devenind responsabili atât pentru propria învățare, dar și pentru învățatea celorlalți coechipieri.

Alte avantaje ale acestei metode sunt: încurajarea încrederii în sine la elevi; dezvoltarea priceperii de a comunica argumentativ, de a relaționa în cadrul unui grup; dezvoltarea gândirii critice, logice precum și a răspunderii individuale și de grup.

2. Elaborare itemi Item cu alegere multiplă Efectul montării unei plăci de reţea pe placa de bază a unui sistem desktop este:

a. creşterea vitezei microprocesorului b. posibilitarea interconectării cu alte calculatoare c. posibilitatea conectării mai multor monitoare d. creșterea capacității de stocare


228

Barem de corectare: răspunsul corect este b Item de tip pereche În coloana A sunt indicate unităţi de măsură, iar în coloana B caracteristici ale unor

dispozitive de calcul. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.

A B 1.pag/min a. frecvenţa microprocesorului

2.GHz b.rata de transfer 3.Tb c. viteza de imprimare

4.Gbps d. capacitatea de memorie 5. Hz e. rezoluţie

f. rata de refresh g. viteza de rotaţie

Barem de corectare: răspunsuri corecte: 1-c, 2-a, 3-d, 4-b, 5-f Item dual

Scrieți litera corespunzătoare fiecărui enunț şi notaţi în dreptul ei litera A, daca veți considera că enunţul este adevărat, sau litera F daca apreciaţi că enunţul este fals. Modificaţi un enunţ apreciat ca fals astfel încât să fie adevărat.

1. CPU este un circuit electronic care realizează operaţii aritmetice, logice şi operaţiile de intrare/iesire ale sistemului

2. Microprocesorul este un dispozitiv opțional în constructia unui sistem de calcul 3. Unitatea de măsură a frecventei microprocesorului este MB Barem de corectare: răspunsurile corecte sunt: 1-A, 2-F, 3-F. Posibile reformulări: 2. Microprocesorul este un dispozitiv obligatoriu în constructia unui sistem de calcul 3. Unitatea de măsură a frecvenţei microprocesorului este GHz

Item de completare Completaţi spaţiile libere astfel încât să obţineti un enunt corect: Rezoluţia se refera la …….(1)…. Afişați pe suprafaţa ecranului. Suprafaţa vizibilă a ecranului este determinată din proporţia laturilor şi dimensiunea ..(2)… Suprafaţa vizibilă, rata de …..(3)….. şi distanța dintre pixeli determină rezoluţia maximă

suportată de monitor. Barem de corectare: răspuns corect: 1 – numărul de pixeli; 2 – diagonalei; 3 – împrospătare

a imaginii (refresh) Item întrebare structurată Placa video este un dispozitiv important al unui calculator. Se cere: 1. Descrieţi rolul plăcii video 2. Enumeraţi 3 caracteristici ale plăcii video 3. Precizaţi modurile de lucru ale unei plăci video Barem de corectare: 1. Placa video este dispozitivul care asigură capacitatea afişării datelor pe ecranul

calculatorului. 2. Rezoluţie, rata de refresh, memorie, viteza de prelucrare a informației grafice 3. O placă video oferă două moduri de lucru – modul text şi modul grafic


229

Anexe

1. P R O G R A M A pentru examenul național de definitivare în învățământ disciplina

de examen: Informatică si Tehnologia Informaţiei si a Comunicaţiilor _ OMECS

5558_2015

a. Prezentare. Competenţe ale cadrului didactic Conform Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare,

examenul naţional de definitivare în învăţământ finalizează formarea inițială a celor care doresc ocuparea funcțiilor didactice din învățământul preuniversitar. Titularizarea în sistemul naţional de învăţământ este condiţionată de promovarea acestui examen.

Această programă se adresează cadrelor didactice care susțin examenul de definitivare în învățământ în specializări din domeniile informatică şi tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor.

Conform Standardului ocupaţional al profesorului de gimnaziu şi liceu, domeniile de competenţă sunt:

• comunicare; • curriculum; • dezvoltarea profesională; • evaluare; • formarea elevilor; • relaţia şcoală – familie – societate. Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepției didactice și modalitățile concrete

prin care profesorul pune elevii în situații de învățare eficiente pentru a conduce la formarea capacităților și competențelor prevăzute în programele școlare. Această orientare este cu atât mai necesară, cu cât disciplina tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor face parte din trunchiul comun al planului-cadru pentru liceu, iar la gimnaziu este prevăzută prin lege (Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011) introducerea acestei discipline în trunchiul comun. De asemenea, disciplina informatică face parte din curriculumul diferenţiat al planului-cadru pentru liceu, specializările matematică-informatică şi ştiinţe ale naturii.

Competențele cadrului didactic care susţine examenul de definitivare în învăţământ în specializări din domeniile informatică și tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor sunt:

• cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor informatice de la toate nivelurile şi specializările la care se studiază aceste discipline;

• aplicarea adecvată a principiilor specifice didacticii disciplinelor informatice; • aplicarea cunoştinţelor de metodica predării disciplinelor informatice; • utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare; • proiectarea şi realizarea unor demersuri didactice interactive prin adecvarea

strategiilor didactice la conţinuturi; • proiectarea şi realizarea unor demersuri didactice intradisciplinare, interdisciplinare,

transdisciplinare; • proiectarea şi realizarea evaluării competenţelor dobândite de elevi; • elaborarea unor instrumente de evaluare care să permită autoreglarea procesului

didactic; • adaptarea demersurilor didactice la particularităţile de vârstă/specificului dezvoltării

intelectuale a colectivului de elevi; • realizarea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creşterii

eficienţei rezultatelor activităţilor didactice; • integrarea mijloacelor didactice tradiţionale şi moderne în cadrul secvenţelor

didactice; • elaborarea unor oferte educaţionale pentru curriculumul la decizia şcolii/în dezvoltare

locală. b. Tematica de specialitate 1. Algoritmi - noţiunea de algoritm; caracteristici; - principiile programării structurate;

http://www.isj.ph.edu.ro/blog/wp-content/uploads/2015/10/programa_definitivat_Informatica-si-Tehnologia-Informatiei.docx

http://www.isj.ph.edu.ro/blog/wp-content/uploads/2015/10/programa_definitivat_Informatica-si-Tehnologia-Informatiei.docx


230

- structuri fundamentale (secvenţială, de decizie, repetitivă); - reprezentarea algoritmilor (pseudocod, scheme logice); - algoritmi elementari şi aplicarea acestora în prelucrarea datelor (de exemplu

probleme cu numere şi cu cifrele numerelor, probleme de divizibilitate, prelucrarea unor secvenţe de valori, generarea şirurilor recurente);

- algoritmi de sortare: prin metoda bulelor, prin inserţie, prin selecţie, prin numărare; - algoritmul de interclasare; - algoritmi de căutare (secvenţială, binară); - analiza complexităţii unui algoritm (considerând criteriile de eficienţă: durată de

executare şi spaţiu de memorie utilizat). 2. Limbaje de programare (Pascal sau C/C++) - concepte generale (sintaxa unui limbaj de programare, mediu de programare); - elementele de bază ale unui limbaj de programare: vocabularul limbajului,

identificatori, constante, tipuri de date simple, variabile, operatori, structura programelor, comentarii, expresii, citirea/scrierea datelor, instrucţiuni;

- tipuri de date structurate (tablou, înregistrare, şir de caractere) – prelucrări specifice; - fişiere text – operaţii specifice; - subprograme predefinite; - subprograme definite de utilizator: proiectarea modulară a rezolvării unei probleme;

declarare, definire şi apel subprograme; mecanismul de transmitere a datelor prin parametri; variabile globale şi variabile locale, domeniu de vizibilitate;

- subprograme recursive; - programarea orientată pe obiecte: principii (abstractizarea datelor, încapsulare,

moştenire, polimorfism); clase şi obiecte (instanţe); membrii claselor (date şi metode); constructori şi destructori; niveluri de acces la membrii clasei; supraîncărcare; derivarea claselor.

3. Metode de programare - metoda greedy: descriere, oportunitatea utilizării metodei, aplicaţii specifice (de

exemplu problema rucsacului în varianta continuă, problema spectacolelor); - metoda backtracking: descriere, oportunitatea utilizării metodei, aplicaţii specifice

(de exemplu problema comis-voiajorului, problema reginelor, problema explorării unui labirint); - metoda divide et impera: descriere, oportunitatea utilizării metodei, aplicaţii specifice

(de exemplu problema turnurilor din Hanoi, sortarea prin interclasare, sortarea rapidă); - metoda programării dinamice: descriere, oportunitatea utilizării metodei, aplicaţii

specifice (de exemplu determinarea unui subşir crescător de lungime maximă, problema rucsacului în variantă discretă, determinarea unui subşir comun de lungime maximă);

- metode de generare a elementelor combinatoriale: permutări, aranjamente, combinări, submulțimi, partiţiile unui număr natural, partiţiile unei mulţimi.

4. Alocarea dinamică a memoriei - conceptul de alocare dinamică a memoriei; - operaţii specifice alocării/eliberării dinamice a memoriei (definirea tipurilor de date

necesare, alocarea memoriei pentru date simple şi structurate, accesarea datelor alocate dinamic, eliberarea memoriei alocate dinamic);

- structuri de date implementate dinamic: liniare (liste simplu şi dublu înlănţuite, liste circulare, stive, cozi) şi arborescente (arbori cu rădăcină, arbori binari, arbori binari de căutare); operaţii specifice (creare, inserare, ştergere, parcurgere, căutare).

5. Teoria grafurilor - grafuri orientate şi neorientate: definiţie, metode de reprezentare, terminologie

(grad, adiacenţă, incidenţă, lanţ, lanţ elementar, lanţ simplu, drum, drum elementar, drum simplu, ciclu, ciclu elementar, circuit, circuit elementar, graf parţial, subgraf, graf transpus);

- tipuri speciale de grafuri (graf bipartit, graf complet, graf turneu); - parcurgerea grafurilor (parcurgerea în lăţime şi în adâncime); - conexitate, tare conexitate, determinarea componentelor conexe, tare conexe; - grafuri ponderate, drumuri de cost minim (algoritmii Dijkstra şi Roy-Floyd); - grafuri hamiltoniene; - grafuri euleriene; - arbori; arbori parţiali de cost minim (algoritmul lui Kruskal, algoritmul lui Prim);


231

- arbori cu rădăcină, arbori binari, tipuri speciale de arbori binari (arbore binar complet, arbori binari de căutare, heap-uri): terminologie, metode de reprezentare, operaţii specifice.

6. Baze de date - concepte de bază: bază de date, sistem de gestiune a bazelor de date; - clasificarea bazelor de date (modelul relaţional, modelul reţea, modelul ierarhic); - modelul conceptual al unei baze de date relaționale: entităţi şi instanţe, atribute,

identificator unic, relaţii între entităţi, normalizarea datelor; - modelul fizic al unei baze de date relaționale: tabele, înregistrări, câmpuri de date,

tipuri de date, cheie primară, cheie străină (externă), constrângeri, integritatea referențială; - operaţii specifice prelucrării bazelor de date relaționale (crearea tabelelor,

adăugarea înregistrărilor, modificarea structurii tabelelor, modificarea datelor, crearea și modificarea constrângerilor, ştergerea tabelelor/înregistrărilor, crearea interogărilor simple și complexe);

- comenzi de bază SQL (SELECT, INSERT, UPDATE, DELETE). 7. Arhitectura generală a sistemelor de calcul - prezentare generală; componentele unui sistem de calcul şi interacţiunea dintre

acestea; - arhitectura unui calculator personal: unitate centrală (componente, funcţii), memorie

internă (structură, funcţii, tipuri), memorie externă (structură, funcţii, tipuri), dispozitive periferice (structură, funcţii, tipuri).

8. Sisteme de operare - concepte de bază: sistem de operare, tipuri de sisteme de operare; - caracteristicile unui sistem de operare (structură, funcţii, elemente de interfaţă); - programe și accesorii livrate cu sistemul de operare; - organizarea logică a datelor (sistemul de fişiere; operaţii specifice); - securitatea datelor, viruşi informatici, programe antivirus; - programe pentru administrarea fișierelor și/sau folderelor comprimate. 9. Aplicaţii de birotică - procesoare de text; - editoare de calcul tabelar; - editoare de prezentări. 10. Reţele de calculatoare - concepte de bază (definiţie, tipuri de reţele, funcţii, protocoale de reţea); - reţeaua Internet: acces, adresare, servicii oferite de reţeaua Internet (particularităţi,

protocoale, aplicaţii specifice); - limbajul HTML şi editarea paginilor web. c. Tematica de didactică a disciplinei

I. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele informatice în concordanţă cu curriculumul naţional

1. componentele curriculumului naţional: plan-cadru, programe şcolare; 2. planificare calendaristică, proiect al unităţii de învăţare, proiect de lecţie; 3. obiective operaţionale; 4. oferte educaţionale pentru curriculumul la decizia şcolii/în dezvoltare locală; 5. demersuri didactice intradisciplinare, interdisciplinare, transdisciplinare pentru

disciplinele informatice. II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la

disciplinele informatice: 1. Metode didactice (de exemplu, observarea, exerciţiul, modelarea, problematizarea,

demonstrarea, învăţarea prin descoperire, expunerea sistematică a cunoştinţelor, conversaţia, aplicaţii practice, instruire programată, învăţare asistată de calculator, metode didactice activ-participative centrate pe elev).

2. Forme de organizare a activităţii didactice: frontală, individuală, pe grupe. 3. Mijloacele de învăţământ: - funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;


232

- tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor; - integrarea mijloacelor de învăţământ în procesul de predare-învăţare-evaluare:

organizarea activităţii în clasă și laborator; alegerea manualului, a produselor software (sistem de operare, mediu de programare) şi a auxiliarelor didactice necesare;

- valorificarea software-ului educaţional intra-, inter- şi transdisciplinar; utilizarea platformelor de e-learning ca resursă educaţională; valorificarea reţelei Internet ca resursă educaţională.

III. Evaluarea randamentului şcolar în concordanţă cu competenţele generale şi specifice

1. evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, caracterizare, funcţii, tipologie;

2. erori în evaluare şi modalităţi de minimizare a lor; 3. metode şi instrumente de evaluare clasice şi moderne (alternative); calităţi ale

instrumentelor de evaluare; 4. itemi: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare,

modalităţi de corectare şi notare. d. Bibliografie - Sunt obligatorii conținuturile manualelor școlare pentru disciplinele informatică şi

tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (clasele IX-XII) cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar.

- Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține examenul.

Pentru tematica de specialitate: 1. *** Variante de subiecte propuse pentru examenele de bacalaureat pentru disciplina

informatică şi proba de evaluare a competenţelor digitale 2. Cerchez, E., Şerban, M. Programarea în limbajul C/C++ pentru liceu, vol I, II, III, IV

Ed. Polirom, 2004-2013 3. Cormen, T., Leiserson, Ch., Rivest, R. Introducere în algoritmi, Ed. Byblos, Cluj,

2004 4. Fotache, M. Proiectarea bazelor de date. Normalizare şi postnormalizare.

Implementări SQL şi Oracle, Ed. Polirom, 2005 5. Fotache, M. Visual Fox Pro - Ghidul dezvoltării aplicaţiilor profesionale, Ed. Polirom,

2002 6. Gălăţan, C. C++. Introducere în Standard Template Library, Ed. ALL, 2008 7. Gălăţan, C. Secrete C++, Ed. Microinformatica, 2006 8. Giumale, C., Negreanu, L., Călinoiu, S. Proiectarea şi analiza algoritmilor. Algoritmi

de sortare, Ed. All, 1997 9. Ivaşc, C., Prună, M. Bazele informaticii, Ed. Petrion, 1995 10. Ivaşc, C., Prună, M. Tehnici de programare (Aplicaţii), Ed. Petrion, 1999 11. Ivaşc, C., Prună, M., Mateescu, E. Bazele Informaticii (Grafuri şi elemente de

combinatorică) - Caiet de laborator, Ed. Petrion, 1997 12. Mincă, C. Caiet de laborator - Teste de evaluare, pentru clasa a IX-a, Informatică,

profilul real neintensiv, Ed. L&S INFOMAT, Bucureşti 2005 13. Mincă, C. Caiet de laborator - Teste de evaluare, pentru clasa a X-a, Informatică,

profilul real neintensiv, Ed. L&S INFOMAT, Bucureşti 2005 14. Mincă, C., Dumitriu-Lupan N. Caiet de laborator - Teste de evaluare, pentru clasa

a XI-a, Informatică, profilul real neintensiv, Ed. L&S INFOMAT, Bucureşti 2009 15. Mitrana, V. Provocarea algoritmilor, Ed. Agni, Bucureşti, 1994 16. Odăgescu, I. Furtună, F. Metode şi tehnici de programare, Editura Computer Libris

Agora, 1998 17. Panţiru, M., Panţiru I. Baze de date, Ed. L&S Infomat, Bucureşti, 1999 18. Paşoi, M., Lica, D. Fundamentele programării, culegere de probleme, clasa a IX-a,

Ed. L&S Infomat, 2005 19. Paşoi, M., Lica, D. Fundamentele programării, culegere de probleme, clasa a X-a,


233

Ed. L&S Infomat, 2005 20. Paşoi, M., Lica, D. Fundamentele programării, culegere de probleme, clasa a XI-a,

Ed. L&S Infomat, 2006 21. Pătrăşcoiu, O., Marian, Gh., Mitroi, N. Informatică - elemente de grafuri şi

combinatorică, metode, algoritmi şi programe, Ed. All, Bucureşti; 22. Popescu, D.A. Culegere de probleme pentru gimnaziu şi liceu, Ed. ALL, Bucureşti,

2000 23. Popescu, D.A., Ioniţă, A.E. Combinatorică şi teoria grafurilor, Ed. RABOH, 2005 24. Popescu, I. Baze de date relaţionale, Ed. Universităţii Bucureşti, 1998 25. Pracsiu, D. Culegere de probleme semnificative de informatică, Ed. Media Sind,

2015 26. Rancea, D. Limbajul Pascal, Algoritmi fundamentali, Ed. Computer Libris Agora,

1999 27. Rancea, D. Limbajul Pascal, Ed. Computer Libris Agora, 1997 28. Tanenbaum, A.S. Organizarea structurată a calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004 29. Tanenbaum, A.S. Reţele de calculatoare, Ed. Byblos, 2004 Pentru metodica predării disciplinei: 30. *** Ghid de evaluare la Informatică şi Tehnologia Informaţiei. Ed. Aramis, SNEE,

2001 31. Brut, M. Instrumente pentru e-learning, Editura Polirom, 2006 32. Cerghit, I. Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006 33. Cristea, S. (coord) Curriculum pedagogic, EDP, Bucureşti, 2006 34. Cucoş, C. Pedagogie generală Ed. Polirom, Iaşi, 2000 35. Cucoş, C. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice.

Editura Polirom, Iaşi 2009 36. Cucoş, C. Teoria si metodologia evaluării, Editura Polirom Iaşi, 2008 37. Dumitriu-Lupan, N. (coord.) Introducere în Microsoft .NET Framework – Mini Ghid

Metodologic, 2009 (www.microsoft.com/romania/educatie/curs_dot_net/profesori) 38. Ionescu, C. Metodica predării informaticii, Universitatea “Babeş- Bolyai”, Cluj, 1999 39. Ionescu, M., Radu, I. Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995 40. Jinga, I., Negreţ, I. Învăţarea eficientă, Ed. Aldin, Bucureşti, 1998 41. Jinga I., Istrate E., Manual de pedagogie, Editura All, 2006 42. Jinga, I., Istrate, E. Instruirea şi evaluarea asistată de calculator, Editura ALL,

Bucureşti, 2006 43. Manolescu, M. Evaluarea şcolară, Editura Meteor, Bucuresti, 2006 44. Masalagiu, C., Asiminoaie, A. Didactica predării informaticii. Ed. Polirom, 2004 45. Oprea, C.L. Strategii didactice interactive, Editura didactică şi pedagogică, 2006 46. Petre, C., Popa, D. ş.a. Metodica predării Informaticii şi Tehnologiei Informaţiei, Ed.

Arves, Craiova 2002 47. Potolea, D., Neacșu, I., Manolescu, M. (coordonatori), Sichim, C., Dumitriu-Lupan,

N., Țoca, L., Niță, M., Pintea, R. (autori), Ghid de evaluare disciplina informatică, Editura ERC PRES 2011 (https://insam.softwin.ro/fisiere/GHID_DE_EVAL_INFO.pdf)

48. Potolea, D., Neacșu, I., Manolescu, M. (coordonatori), Tarasă, D., Dumitriu-Lupan, N., Țoca, L., Bejan, D., Harabagiu, A. (autori), Ghid de evaluare disciplina tehnologia informației și a comunicațiilor, Editura ERC PRES 2011

49. (https://insam.softwin.ro/fisiere/GHID%20DE%20EVAL_TIC2.pdf) 50. Stoica, A. (coord.) - Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed.

Prognosis, Bucureşti, 2001 51. Stoica, A. Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică. Ed. Humanitas,

Bucureşti, 2003

http://www.microsoft.com/romania/educatie/curs_dot_net/profesori

https://insam.softwin.ro/fisiere/GHID_DE_EVAL_INFO.pdf


234

ANEXA NR. 7 la Metodologie

PROBA PRACTICĂ DIN CADRUL CONCURSULUI PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR

VACANTE/REZERVATE

Disciplina INFORMATICĂ ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

1. Realizarea practică a subiectelor înscrise pe biletul de examinare. 2. Biletul de examinare va conţine cinci subiecte care tratează: • O aplicaţie în mediul de programare Pascal sau C++ (cap. 2* al programei):

- Se vor testa abilitățile candidatului în utilizarea mediului de programare, depanarea programului/aplicației;- 3 p

• O aplicaţie de baze de date (cap. 6* al programei) - Se vor verifica abilitățile candidatului în utilizarea unui sistem de gestiune a bazelor de

date (SGBD) din programele şcolare de liceu; - 2 p • Utilizarea unui sistem de operare (cap. 8* al programei)

- Se vor verifica abilitățile candidatului în utilizarea unui sistem de operare (SO) -2 p • Implementarea unei aplicaţii de birotică (din cap. 9* al programei) - 1 p • Utilizarea serviciilor reţelei de Internet (cap. 10 * al programei)

- Se vor testa abilitățile candidatului în utilizarea serviciilor Internet - 1p 3. Realizarea practică a subiectelor înscrise pe biletul de examinare nu va depăşi 60 minute.

4. Evaluarea se face pe baza punctajelor menţionate mai sus. Se acordă un punct din oficiu. 5. Condiţia de promovabilitate: minim nota 7 pentru angajare pe perioadă nedeterminată; minim nota

5 pentru angajare pe perioadă determinată. NOTĂ: Prevederile prezentei anexe sunt valabile şi pentru candidaţii care vor opta pentru un

post/catedră vacant/ă din palate şi cluburi ale copiilor şi elevilor. Proba practică este evaluată de cei doi profesori examinatori care fac parte din comisie.

Rezultatul probei practice se obţine ca medie a punctajelor acordate de fiecare profesor examinator.

Rezultatul probei practice se evaluează prin note de la 10 la 1.