&ri,r.r" 1nfrd#:r*

9notto \--

JGtm,-Ttnnicri

.a.,...:a,_:.-. +.

=t=l=13.)a..JL.:L--a

Erffiffi4"a,jXt-lra- {;^rptuX,rttt;,..-

6e61g.***1

fnF

DAC-AS F!...

Se indlid idrasi un bloc mare, cu multe etaie, in.ord-

5rrl nosrru. Doi copji stou peste drum. il pdves' li vorbesc

intre ei:"-"- - Vna caramizile cum se urcd sus, sus pe toboga-

nul dla? Ehei... ce bine arfi sd fiu eu motorul caremind toboganul, si le urcsus... sus de tot. Vii, vii, vii!...

- Ba eu a5 uea sa fiu

un vagonet mic ca dcesta'care incarcd cimentul, Pie-, '.u1 ti n15ip, rl. $i sa mergpe lihe {ic-tic-tic!... repede'repede; "Pohi1i,

melteri zi-

dari, poftiti tencuiala, var, ce

qar-ED

doriri. Tic-tic-tic, dcumd idr6$! ma intorc fi dduc dlte md-teridie. Tic-tic-tic! Eu sint mai voinic. $ilu, eh, cu bondata cu cdr6mizi!...

- Aqa crezi tu! Atunci md loc un excavator 5i odata hap! ridic todte movilele de pierii li de pAmint, ii'dacd weau, te fidic ti Pe tine.

- El, eu atunci ma fac autocamion fi cdr materialemdi muhe si mai grele. Sd vezi tul

- Eu am sa fiu -u"aro Si cit e$i tu de camion,

tot te prind in cirlig, de pdntaloni, 9i... te ridic sus, sus.

- Ce, camionul are pantaloni? Eu dm roote ii fug.

Ei vezi? Macaraua n-are!

- Las6. Sliu eu ce ma fdc...

- C,e'l

- Nu-[i spun cd te faci $ tu.

- Hain spune-mi. Nu md fac.

- Ba te faci, Ca te iei mceu duPa mine.

- Ba nu. Pe avintul meu de Pionier.

- Tu nu elti Pionier.

- Dar e frate-meu Gica. L-a fdcut pionier, nu.$tiai?

- Bine. Atunci iti spun. Eu m6 fac ,om'. Omul de

care ascultd toate maiinile, pi coe'i cel mai putemic, Uile-I,

acela. de acolo, din casula de slicld Vezi nrdcarduo rumil dscultd? Spune el, "ln sus!" - mdcardua i$i ridicd gilul

in sus. Spune, ,Pleac5-te!' - macaraud se pleacd. "La

dreapta!' La dreapta. 'La stinga!' La stinga. Gata, m6

fac om, omul care conduce macaraua, Iar tu pali sd te

faci ce-oi vrea. $i elicopter, cd tot omul e mai Putemic.Tot el conduce...

- Te rog, lasd'md ii pe mine sd md fac 'omn

!

4

- Ei; vezil $tiam eu. lntotdeauna te iei dupd mine,Tot ce vrepu sd md fac eu, vrei g tu. Nu te las! Fdledcavator, fa{e cdrdmlda...

- $ri... ddcd ma ld$i... om sd re fi ajur.

- Cum?

- Uite a5a I Tu apleci nacaraua ii prinzi un momdnde scinduri legate. Le iei in cirlig, le urci sus 1i... Vezi?Eu stau sus, ca acela de pe rcheld. Flutur mina fi strig,Hei-rup! Altfel ce te-di face cu greutatea? Vrei sd sreamereu prinsd de cirlig? Eu o descarq idr tu po(i sd iei altd.Vezi? Eu ma fac zidar.

- Bine. Aqa vreau.

- Atunci sa ddm mina. Ne-am inleles.

- Ne-am inleles!

?t

sT[, MAMA,,.

- $lii, mam6, ce-dm invaldt noiazi la grddinitd?

- Nu itiLr.

- Vrei sd-(i spun?

- Da, spune-mi.

Jv(

- Atunci lasd lucrul- Aiazd-te aici, linfld mine,inchide ochii... A;a, acum da-mi miinile tale. AFa. line ochiiinchiii. S.i nu-i deschizi, ca ne strici iocul. Acum ghiceqte.

line palmele pe genunchii mei. Acum simtil Deflerelemele-s plcioru5e, palmele tdle-s cimpia verde <le pe mar-ginea riului. Vine... fii atenta, vine, cine vine pe cimpie?Cine lop;ie-n doud picioare, uite ala, lop! !op!

- Vrbbiula !

- Ai ghicit! Dar acum. Ia ascultd, Cine merge cutoatd ldbii pe cinrpie, bui! buf! buf! buf!

- O fi lupul!

- Nu!O fi vulpea!

- hvicj! Uite, pun toard mjna-n palma ta. Calc greu,buf! buf! $Fni place zmeura gi mierea. Buf! Buf!

- Ursul!

ff-t**t *l'*x't:ffi:".'r''';i

- Coaro ?

- Nu, nu-i cioara. E cocostircul.* N-ai simlit cd am mai adus doud degete ;i te

ciupeom. Adici era ciocul. Dar acum?! Acum... N-ai sd ghFcetti! N-ai sd ghiceiti! Uite, toate degetele de Ia amindoudmiinile mele fopdie in palmele tale. Uite. Eu cint $i ele ioacd,

Tra, la, la, la, Ia,1a...tra, Ia, la, Ia, Ia, Ia...

- lepuralii?

- Nu!

- Or fi cintezoii?

- Ha! Ha! Ha! Nu. Nici cintezoii, mimico!

- Sint flutudiii ?

- Nuuu! N-ai sd ghice$ti. Sa-[ spun eu?

- Da!

- Asculta cum se ioaca, ascultd:Tra, Ia, la,la,laaa...tra, la, la, la, Iaaa...

- Sintem noi, copiii de la grddinitd. Jucdm horape cimpia vqde. Yezi? N-ai ghicrt!

tt{

BRADULET, BRADUT, BRADUT!

lncd nu i s-au lndesit ramuile, nici virful nu i s-asemetit destul. Brhdulelul de pe olmea dealului std stingherin b6taia vimului. Stei6relul, prietenul s6u de-o vdrd intrea-g5, idmd este intoldeaud pouc, lg leapdda frunzele celefrumoase, ro$ii-ddmii $i, cum se-naspRlte wmea, amor-le$te, se culcd.

Acum Steiarel dcme, iar pe Brddulel l-a cuprins ui-tul ztlelor lungi de iarnd. Cu cine sd mai sporovaiari ? Cin-ldtodrele au plecat. Aluni5ul loSnitor e acum un minunchide nuielu;e amorlite. Doame li dlunilul. Brazil cei falnicisinl r6zletiti departe de codsta murttelui. Brddule( priveflein vale. In jurul s6u, brazi mici, mici clt un lepura$ indlldtin doud picioare. Slnt mici si cdm z$ibulili. Mai maeru$ined pentru un brad! Insarea se apropie tipt4 tipul, co-borind dln virf de munte. Brddulel e trist si stinqhq. Ii e

8

dor... ri e dor de fognet de frunze... de p,is;rele, de ploaie,

de luni11ei... fi mdi dles de copii. Da. li e dor de copii.Vara toati rasunA pddurea de chiotele lor. Nici lru se to-

Deste bine zdpddd Si ei dreg ruiburile cintarr)drelor, dfldl;in ramuri cdsule mici de lemn, inveseler padureo t u fl6-,'druile rosii dle cravatelor de pionier, cu chiotele lor. Alearg6reste tot co niste iezi $lbdtici. O data s-au rrprit chiar tnpreaima Braduielului,

- De ai(i, de Ia Bradulelul asld, shigdr6 ei.

lnvilSlorul cumpdni, dpoi dete din cap, nlncepem".5i c.)piii au inceput. $i-au dnindt in rdmunle Bradu-

lelului bdsmdlule colorate, fesuri ;i s(urteici uSodre fi s-du

p()rnit sd sdpe de iur impreiwl Brddulelului, pe lingd ci' -turile vectri de copaci tiia{i, ii sd sadeascd puieli tineri debrazi. Au venit li in alta zi li in alta... Brddulelul ii aiteptomereu. Copiii au sdpat pdmintul in iurul Brddule[ului, i-aufdcut un gard de nuieluie lepoase, sd-i apere tulpina fra-qedd de salbaticiuni ;i fununi.-

- Hai, tsrddulel, brddu(, bradul, de-ocum n-ai s;mai ffi singur, ii strigau copiii, li-am adus frdliori!

- Biaduler drdg, ii spuse fi o ferit6, cind di s6 mdi

cre:ti, o sd onindm li.n ramurile tale cujh de cintdtoare.. Debucuie, brddulelul hemdtd usor.

Au plecat copiii. Au plecat 5i zilele verii. Puielii du

mdi rdsdril , u o palmd vu chiar cu doud. Dar c(,piir ? Copriicu cravdtele ro$i, oerc ce-or fi facind? Stau, desigur, incdsd, lingi vatrd, ii citesc povelti. Stie el de la gaita cearurioasd cum e pe acolo, prin sat.

itrserarea de idrnd l-a prins pe Br:dule1 cu gindul lacopii.

si-n diminelile reci fi n)ohorite porc6 ii vine 5i luiso se zqribulaascd. O cioar6 nedgrd rece croncdnind.

Vintul s-ar lua in hirjoana cu el, nunai cd bradului nu-iorde de i nc5. El viseozd, viseazd c6-i inlre copii...

Int-o bma dimimdld cu clopolei de chiciurd aninalin ramuri, pe p()l€ca din'padse ucd un cird de copii. Pestehdine $i coiodce fluturd crovalele rotii. Cu ei du li o sanie.

- Uitdli Brddulelul nosbu!ll inconioard, tropdind veseli in iurul lui.

- EI e cel mai potrivit pentru pomul de iorni. Cei-Ia\i sint preo mari, su pre6 mici.

- Te luim cu noi, Brddulel!Brddule! li recunossu. Sint prletenii lui din vard. Ce

fericit e! Va fi cu eilNu-i pasd cd viala lui va li moi sartd,cd nu se va mai intoarce in pAdure. De drailul copiilorBrd.lule! uit6 de todte. Copiii_incep sa sdpe de zor pamin-tul Ia tulpind Br6duleluhri. Il desprind din adinc, u5urel.Bini5or, bini$or il pun inir.un sc fi-l wftd in sdnie. Brddulelrrlcade intr-rrn fel de amo4edld. DupA o weme se trezeite. Ce('ald e! I'rive$te in iur. Numai copii, copii gdtili de sArbatoare.Gerul iemij bate in fereastrd, dar cine il ia in seam6 ? Brddu-lelul e incdrcat de podoabe. Globuri lucitoare, ldnliqoare co-lorate, inelu;e de turtd dulce, flre de beteald...

- Ah, unde slnt ceilalti sa md vadd, gindelte el,seme{indu-se [alnic.

. Pe ramuri, zipad6 de vati, Ce moole e zapada dsrd!$i pamintul din hirddul de lemn nu-i ingherar... e umed,caldul. Bradulelul li-a intins u;or raddcinile, ii a simtir cipdrcd-i primdvdrd! Stelele de pe cer scdpira dcum $i inramurile lui. Ard luceferi cu codird de sirmd ! Nu numaibrodul cel bdtrin, d'n virf de munte, podrtd cileoddlS, sedrd,in cre$tet, cununi de stele..,

Copiii l-au inconiurat. Ochii lor sinl plini de bucuie!i incintare:

l0

- Brdduleg br6du5 bridul! cintA ei rotjnd hora iniurul pomului de idrnd impodobit stralucitor!

S-a sfi4iit serbarea. Fiecare copil a cdpdtat uo ddrdcsprins rle pe crednga Brddulelului. Ce bucuros e pomulde idnd! Copiii du plecat pe Ia casele lor. ln sal6 e LniSte.E cold pi blne. A tecut o nodpte, o venit ziua. A becutii ziud li a venit noapted. $i iaraii o zi, ii idr6li o noaple...Aford se cm fulgi albr de zapadd. Pe Bradulel il cuprodelnfiorarca.,. dorul de padure, de mirosul de'r6qind, de vintulrece... de brazii cei mici. Scutura din ramuri, zdpado devdtd cade ios. Ce moliiee ii cdldd! S-a desprins $j l6nli-prul argintiu. Un glob s-a sfarimat. In camerd e cdld, eprea cald. Ce bine e acuma in pddue! Brddule[ paleite. S-addunat un strat de nea pe margin€a ferestrei. Pomul deiarnd se ginde$te Ia pddurea lui dragd, la potecile troienite,ld lupailul iepurdlilor. Dar brazii plerdli din pddure nu semdi rnlorc niciodald. AriG lucru ltie ii el. lncet iii pledcdfruntea. Lacrimi de ra$ind I se preling pe cetind. Brddulelulplinge...

Deoddtd hesare. Vin coprii. Tropote, risete, uta sedeschide in lSturi.

- Hai, Br6dule[, sd te ducem la tine in pddure!Cr,piii ii scor ultimele podoabe li il urca ulor pe sdnic.

Bradulelul idrdli cdde intr-un lel de amorleold. Il rezepreintr-un tirziu aerul rece de pddure. Copiii au plecot denrult. Brdzii cei mici il privesc cuioli- De sus se cernintr-una stele de zapada.

Ninge, ninge, ninge... Crengile de brod se pledca u$orsub povora de omdt. Copiii nu sint ni( 6ied. $i Bradulelar vrea sa le mullumearcd. Ii va intilni din nou, la vard.

II

:r\r,-: '-r7!--';("7 ,t'- .;(- d

x, a.i,.Lf+x I '+)^ .*

SPUr-E.llll, MAI!I.\, SptlNE-Nll, SPtll?

.1It I

vine sa rid, sa sdl sd bdt din palme, sd chiui? Cinemd indedmnd,mamA, cine.'

Primdvara...Primdvara are mdmd? Cine i mamd ei ?

- O fi vreo stea, podte steaua aceea albas-

116 care strdluceste seard atit de blind.

- Ar. tati primdvdra? Cine-i tatdl ei, cine,

mdmd?

- Poate soarele care inc6lzeste pamintul licoace finetele, f indulceite poamele, soarele e tatdl

ei, fetitd dragd !' - Si

"primavara cine-i, mamd ? Cum e ?

Cu cine seamdnd la fdla?

- Cu tine' draga m:mii!

- Cu mine? Dar eu nu pot sa infloresc co-pacii ii sd inveplesc pdsdrelele, nici sd dau pulere

ierbii sa creascd, nici... nimic, mdmicd dragd !

- Badd, fetila ma. Tu elti primdvara noastrdl

Ia

I

SAN IT AR Ut

Cred c6 nu e greu de aflat de ce Mihdild poarta

la mina sting6 o banderold albd cu o cruce ro;ie. Mrhaildeste sanitar. i. grupa mare, duldpiorul formaciei este plincu fel de fel de doctorii. Chidr fi pi(dturi pentro duruilede burtd a ddus Mihdit6.

Darce emaiqrozavli mai grozav e$e catalooql sanjtar'

Stau copiii ciorchine in iurul mesei pe care esle afe'zat caralonul !i nu se mdi qdlurd priv,ndu-I.

Catal.qrrl este un cdiet mdre. Pe prrma pagt rd e dese'

ndt; o cruce ronie, >i-i s. ris.,rlilpre de tipar, GRUPA MARE.A scris sord mdi nrdrc d lui Mrhdi!6 t penlru ca. du; a

cite vd iDchipuili, el nu itie incd sd scrie. Nu stie sd scde,e adevarat, ddr $ie sd deseneze foarle frumos.

Foile din catalog sint impdrlile prin linii drepte, insiruri lungi. Sirurile sint Si ele impdrlite in par6{ele. Sus,

in lrunted fi€cdrui lir, este scris ceva.

- Ce scrie aici, MihdilatAici scrie -numple . spune sanitarul. apd:ind cu

deqelul in liecdre pdlrdricd unde se alld un desen, ,Av6-nuf €ste... Petrica. Nu-i a$a?

- Da, da, sare vesel Petri('6. Eu sint. Pe dulapiorulmeu este desendt un avion. Aici sldu eu.

Barza este...

- Eul Barza-i a mear adica acolo inseamnd cd e

scris Lenula Pavelescu...

t4

'- Uhe Flutrrra;ul, dsra-i Opred Florin,Tqi copiii vor sd-il vdda cdsula cu numele lorFiecare uea sA dting6 cu degetul desenul7 Mihaild abia izbure;ri ,a ."-nJte pe virfuri, sd.si fdca

loc ih fd!,i Si sa drdte, dpAsind cu deqetul in ftecare D6r;ar.i,ld!,i fi sa drdte, dpAsind cu deqetul in frecare Ddtrdrcd,

- Aici. in strul dsta o sd diseneu "boalaJ, sus, "ailiti fi voi, scrie -boala' de care suferi. Adicd ce re doore.

Te doare capul. desenez un cdp bdnddidt. Te doare undrnre sdu li-d (.dzut unul, desencz un dinle. Dincoace, infiflrl de patra{ele. desenez ce trebuie sd-i dau bolnavulur,ddrcd "trdtdm?nrul"._l-am dat garflara. desenez un pdhdrcu gdr$drd. l-am dut qotnenol. desenez o sliclil6 cIcu gdrllard. l-am d.t golnenol, o sticlutd cugomenol

- -fuu yt lrds cum pt imeste gomenol din pipera- Dd. Alaluri este scris "rezuhdtul'. $t aicl desenez

cum i-d sfirsit b"alo. Un capvesel nebandajat su o milA1;ra zqirieturA...

-Aha! E foarte frumos!

se roagd el'

_ Hai, mai Radule, te rog \ lno sd_!idau cu spft pe ..bubit6..

- Nu weau, raspunde Radu.

. Ei, dar rrec zilele. Und, doua... noud... sr nicj un -r"(de\en nu se vedc inscmndt in caraloqul 5anitdrulli_ D"o. ..,| l_-.

li"l?,"or|i, ff!,"":';Jfl: in rerde ru ivh in c6su{er; ' @

Cind e vorba de bomboane de menla. iiecdre coDil ,Wzi, e ca

" .6nr'r',. pur cind e vorba sd dea cu iod p" o ,qi,i;_ \V*

lura sdu sd prcure gomenol in nasul b,,lnavluui fuo .tirli_Mare necaz pe bierul sanirar. Ceaba

- Mai wi tu s5-fi foc melc din plastelina !...

- N-dm nimic, zice Radu, e o intep6lur6. Mi.d Si

lrecut! Mrhdrla nu I lds6. In liecare diminedtd inrreaba,

- Eif Nu e nimeni bolnav? Nu vra nimeni jomenolin nas?

lntr-o zi Mirela se apropie de sanitar. In mlnd tineao forfeo4d.

- Te rog, Mih6iF, vrei sA-mi aiuti sd.mi tai unghiilela mina dreapt6? Eu nu pot li astdzi vine sro sd ne contrc-leze. Tu eyi sdnitd ii penft asta re rog... Uite, m-am spdlat

fi pe miini. (d sd nu intru in salS murdar6... cu misobi...Mihai(a ii diutA sd-!i laie unghiile. Esre opo de lericit!Acumclopotelul a sunat.

Radu intrd in sala de ioc, priftrit, nidullt ti cu bu-zunarul de ld $o4ulel rupt. Dupd el, Nicupor vine in patrulabe, hamaind.

Dar Ia uEa ,Grupei Mari', sanitarul st6 nemilcd!, cao statuie.

- Nicqor, ia sd-[i vad mirnile!Baiatul se inal[6 in doud picioare ti intinde lui Mrhdit6

doud palme aproape negre de praf.

- Spala-te pe miini. Nu vezi - sint ,bolnave'!- A1, cum o sd fiu bblnav?...

- Pdi dstd-i boala muddriei...A doua zi, Iingd desemrl lui Petricd, adica lingd avion,

in catalogul enitar re afla o mind cu palma neogri, a-dicd ,boala' de care suferd Petricd. Mai tiEiu la ,rata.ment{ a fost desnat un sdpun $i un lighean. Iar dincolo,pe cel6lalt 14 acum este desenata o mind alb6. Adica Radus-a vindecot. Mihdild e bucuros. Mwddria e o boald grea$i mai ales uritd. Bine cd a trecut!

Grozav sanitar e Mihdta !

t6

CIRIPEL CEL LACOM

Ciripel e un wabioi rolofei, zburlit 5i lacom. Cit eziulica de mare, stolul de vrabii in care traielte Cfipel seimprdstie pe drum, prin oqrdzi, dupa hran6. Cum unadinfe vrdbii afld ceva de mincare, odata striga,

"Cip,ctuip! Venili, fiati ii surioare, c-am gdsil mincare!" Vrabiilevin care de pe unde sint gi ciugulesc cu pldcere.

latna e tare grea. De citeva zile s-a stirnit o vifor-niro cumplnd. Bietele wdbiu(e nici grdi nu mai du sa ci'ripeascd: lopdie pe zdpada int6ritd, se strintJ una intr-alta,se -infoidz6 in pene, sA se mai dezmo4edw6, dar, degeaba!

Of, greu e iama pentru udbii, piui Ciripel, ne-multumit cd-{i simtea guF goala. De ieri D-am gisit bobde mincare, Nlci tu musculile, nici tu tir)l;rdfi, nici tumrrguri - vai de capul nostru!

- Cidpel, pdrcd ai fi o cu.c6 plouat; fi nicide(mun vrdbioi vlteaz, ii spuse o wabie mai bdtrind. lama e

t7

mai greu de gdsit mincale, dar tot mai d{li grdunle, fbi.mitui, mal sint copii care pun pe pryazul ferestrel res-turi de mincare. Copiil d$ia ne iubesc li ne aiuta sA he-cem iama mai utor.

- Ciffrii-ip!... Cimii-ip!.- cirtpi vrdbia ca batrind.Destul am tot stat ld taifas li ne-am vdicdrit. Vrdbii sln-tem su nis,te r6loi? Hai sA ne-ndl{6m in zbor {i sa cdu-tdm de mincae! Hdi sd veselim drumelii li copiii!

Vrabiile se indltard stol, p roli.d sus, spre bolta cao cupold de cleitar, dasuprd cdselor, ogrdzilor acoperitetoate in strai alb de zdpadd.

Ctipel s-a indltat $i el cu tot stolul deodatS, iar cinds-du imprdilidt in vizduh dupi hran6, li.a rotit ochilorii cabobitele de ienupar, li-a rotil caputorul cit o corcodulaii... ce qedeti c-a vazul ? Intr-un balcon, pe o mas6 deIemn, era aqtemut un strat de mdldi {idmintat. Zviirl Ciripelcel lacom zburb ocolo. Din cas6, copiii se uitau la leredstra.

A venit o udbie, topti unul celuilaft, cu fereald,ca sd nul sperie pe Ciripel. Acum vor veni mai multe.Stai sd vezi, vr6biuF asta le da de ;tire.

Ddr ti-ai gasir! Ciripel cel lacom se gindi cd-i multmai bine sA-li umple doar el gu6a 9i sd nu mai chemestolul. Cine !tie, poate cd atunci, cind or veni cu toate,nu mai apucd el sd se sature. Pe cind aga.., uite ce ospdll

Vr6biile. ld inceput, se nelinqira, "Unde-i CiripellL-o [i jumulit vreo pisicd? O fi degerar?" Dar Ciripel seintorcea rololei.

- Cip, cip, Ciripel, unde-ai fost?El ipi pleca incet capul cit corcoduqa li rdspundea

pocdit, am fost dupd mincare... dar n-am gdsit!Si apa, irr fiecare zi pela prinz, Ciripel re desprindea

dio stol, $i zvir!... ld cdsufa cu balcon. Ciugula, ciugulea,

l8

igi umpla guld {l dpoi se intorcea. Vrabiile il lntrebau:

- Ciripel, di gAsit?...

- N-m gasit!

5i 4i tdore Ciripel o burta cit un ghem de lina.lntr-o zl ce sa vezi?... Nici n-apuc6 Ciripel sd inghita

bine un bulgdraq moale de milai de pe mdsula din bal-con, cind... hop!... {op!... o ciodd mdre gl n@$a cit opisicdl Lui Cbip€l ii statu inima in loc de flca. Cima, cacioua, clonf.. clonf.. ia in plisc o data cit lua Ciripel inc'ioc .de zece orl.

- Cin!... cin.., du-te mal lncolo, obramicule, ii cron-cdni cioara. Nu vezi cd ma impiedic de tine? Ciripel lupaispdiat in latui. De frica Ei necaz nici cd mai putea ciuguliceva. Parcal sta firimitua ln gll Pe cind cioara?... Clon1..Clon6. Ciocdnea o pliwul ei tare ca uo ciocan ln labliomsei. lar o ajus lingd Ciripel

- Piet din calea mea... cd indati te iumulesc I

Clripet ce si facd? S-a dat. inh-un coll Ei Ei< intinscdpu$orul sa prlndd o firimtturd. Dor eioara, clont! i-o trapde sub cloc.

,Of, ce ctoroi cumplit $i nesufqitn, gindi Ciripel. Doruno e sd spui ingind galtd e si spui tarel Ciripel de-abia indrdzni sd spuna "cip"

ca cioara il !i plesni iD cap cuplircul.

- $terge-o, n-auzi? $i Cifipel zbufd, amSrit ca vaide el, la stolul sdu.

A doua zi.. wabiutele dau tare fldminde.Dar, ce se aude ? Toate udbiile din vqin ili inalFrd

copul. Din dep6rtare re auz@ un ciripit iolnic, ,pip, pip,cip, cip!"'

Cine-i oare? Ciripel. Ce-i o el? Ce sr fiel lntr-oclipa uabiile-s acolo, la misu(a dtn balcon. $i ce vazud ?

Ce sa vada? un udbioi lacom fl prostul, iumulit de-o cioardneagrd li mare ca o pisicd.

|' $i mi {i-l iumulea cioug, de-i scdpardu fulgii luj Ciripel.I : si-l scdmand ru qh@rele, de-g vened sa-i plingi de mild.

? l'^t.-o chp6 rodte "uabi-rle' ryiirit deasupra ciorii$t da-i. qi

! ciupe5te.o, fi ciuguleite-o, $i smulge-i penele. pind cindcioara a zburat. Gripel, ca vai de el, ame(it, iumulit $i smeritlstdtea pe @l[ul mesei, e m6laiul libit pe cioc !i pe piept,

ft ageptd iudecata wdbiilor.

- Aqa flamlnzeai tu? Mergeai singur sa ciugulefti?...

t uu' 'lti;:,fi..'fll,;ff# L:Hi:. uabia cea bdtrind'{| "" "-"iii:'iiil...'i.i"..p"

'YL

- Rdmii pi ospdledzdte singu, fr69@rg fi de-o maivmi ci@ra, sd ne dai de ttire, s-o izgonim. PoftE bund !

Stolul se indlp in vazduhul plmbuiu. Vrabioiul cellacom ram6e singur, stdpin pe toatd mds plin6 d m6ldi.Dar ce folos, Fietenii lui il pErdsiprd!... A dat sa lmbuceo fdrlma,.dar n-a fost chtp. Parcii erd amar... pdrcd-i piqi*toamea. Ifi ldsd pe spdre capul cit o corcodu$d, tli rotiochiiorli cit bobul de ienupSr si cercetii area intunecatd.Deodatd, ln departare, zdri stolul de vrabii ce se ldm peun acoperi$. Ciripel baru din aripi li se indrega ln zbo!grabit inrr-dcolo. ,,Luati-mA cu voi! Ludli-ma cu voi',, lerugt el. .$i ce s-a mai inrimplil ? Nu sriu, Ddr wabiulele-sDme fl lenatoare.

ffL*-

*,

DATORIA

Of! lntotdeaura cind altepti o bucurle. ceasul mergedid incel! L:te ora l. opoi , ii cirr i. fi ze, e...

Costel de nrrlt s-d deirepldt. De altfel r,,ti di.oser 5e

miFcA de colo pind colo, voioii. Pind ii bunicu[a cintd fi fr6-mirtd aluat pentru pldcintele cu nuci si miere, 5i brinzoarceledolofane, unse cu ou ;i zahir. Astazi vine tdta de pe San-tier. Vine cu trenul de zece! Tata va aduce o bici(.letd cudou6 rodte, cu far 5i cu bec ro;u sub ia. Astdzi e ziua luiCostel. lmplineste 5ase ani. O sd fie pelrecere, nLl !1lum6!

22

Vine li nenea care ilie sd facA scamatoriir vin $i unchii,prietenll li veri$orii lui.

Este oro opr fdrd un sfen... opt fdrA zece... Mama adesfacut tdblid mesei ii d [6cur u masd mare ca deAnulnou. Din bucdtdrie se aude cum bunicd inchide si derhide.descfude 5i idr inchide u$ila cuptorului. Acum cintd Si mdma5i bunica. Nu $iil cum s-d strecurdt in casd Gnvei. Misc6dir coad6, nerdbddtor, cuprins li el de bucutid st.ipiniior.

Cosrcl ii icuturd labd, bdrb6telre,

- Urivei, vine tatd, ftii?Ciinele il nrivelte o clipd in ochi, d;:ui, dinlr-un sdll.

o tuleite in cule, invineiindu-se irlr-o goan6 nebm6.

- A inleles, ride mama.

_ E ora opt si jumdtate. Coslel t:i imbraca in qrab,t sor(uldlbastru, iji in(l[de nasturii de la minecd.

lnfa ii bunica li o datd cu ed dromd dludtului copr,OromA dulce, de vanilie...

- Unde mergi, Costele ? Asldzi nu-i grddinild ! Bar6-tenorocul s6 te bard! Ai uttat? E doar duminicd!

ffii r

*z'-x *r

- Nu, n-am uitdt, buniculS, dar ast6zi mergem lamunc6 volmtard. Ingrijim momintele ercllor. Vin ii pionierii.

- Frumos, maic6, frumos, dar taman astdzi, de ziudld, clnd vine qi rotal l1i aduce bicicleta.

- stiu, bunicd...

- Ce-ar fi sd stai frumulel ac6d, Costel? Bunico ilidduce sd gu$ti ceva bun, bun... Vin ii veri$orii tai, Tuli fiPu.i, li Aftid-s niile sricdlori... Ti-aduci dminte ce li'du farutdrn trolinel,i ? A,pa {i-or foce ii cu bicicleld, de-o incdpea pemina lor. Spui cb vin mulF copii Ia munca voluntdr6... Lipseite$i tu o datat O diuu fi pe mdma.

Costel re Iasd cind pe un picior, cind pe dltul li.$i totfrdmint6 cdciul{a in pumni. Prive$te cdtle mama. Mama5terge poharele cu un leruel dlb $i pri\;efte tn zdre lucilealor, o ochii ei albdflri, buni.

Ceasul a pomit sd se rot@scd parcd mai grdbit.Noua far6 zece,..

Costel se uitd rugAtor cdtre mama sa:

- Mdmico, te rog...

- Ce uei sa m6 !ogi, Costele ?

- Sa ai tu griid de biciclet6, te rog... $E dpoi clipindcatre bardn6, ii sbigd coborind in godna sc6rile:

- Datoria, bunlculd, nu fi matale supd!atd!...

=tlloo

LA CHI]RHANA

o llt

=

Aod mdrii !tralu(esre de Ddrcd-i invelila in poleidld

*,,n,ll!?"ff "o,i'iuno""'.J'""i"0,"..''il?::""J[?'.lTil:{q;ed stdu ruprldli dor b6ieli. Fard sa se mrite. lard sa sop' N (leasca cevd intre ei, .opiii iscodesc ljecdre mi5cdre d \\oeJcdrului. Acerta este un b6rbdl nu Drea inalt, eu glrumaz \puternic li umefli ldgi. E imbracat ru un lricou de culoareo pv:linei,rdsucir pinE sub brale.cupieptulgol, tirlIde sodre. \ IAre pantoloni largi, bine strln{i in chimir. fi-i inc6lldt cu L.izme scde, grodse, .e g aiunda adinc. 16 llqce pas. in 1 fnr"ipul iildv de pe plai6. tasind urme mari.

_ lsa)"".d>,;i -tt"jt _

ti,i*. 6)>*> + -

:""?.

Pescarul ipi vede de treaba, dczleglnd ni$te otgodnegrele, rasucite in iwl unui butuc. Munce$le li cint6.

Mulchit bratelor se incordeazd, re umfld, moi-nrdisd-i plesneascd mineca tricoului

DeodatS, omul se opreite din lu@, re indreaptd demijloc li priveite cerul, -lu, iu, aici elti. dr6gutd! Vreis6 dai spoima-n pui, $oimulelule de seard?!n

Cei doi copil zdrdc ii ei ioimulelul de rar5. Pasdrere rotesle lin, chiar deasupra lor. Cu aripile inting, nemiicate,cd un avion. Md mare ca o cioard, qoimule{ul ate fupulfi capul acoperite cu pene cenu$ilalbastre, Aripile ii sintinmuidte pdcA in rugina.

Se lasa lin spre pdmint. I se vad piciodrele roiii licscul tot ro9u, din iurul ochilor. Deodata ie du'{e un srigJtde pas6re in prtmeidte,

"Clichichiii! Chirichichiiii !!!...'

Pewarul, cu miinile pilnie la gud, se tinguie pe limba

loimulelului de seard:,Chtchichiii... ichiri(]hii...'Pasdrea ili inal6 spre zdri capul frumoi, cu ciocul

coroiat, bate din aripi fi sdgeteazd zdrea, pierzindu se indep6n5ri.

- Hal Ha! Ha! a[ vazu! copii? L-am pus pe goand.IEiF din dscunzitodre, iaca, iacd ce l-am mai speridtl AGezut cd-s ueun flrtate prins ln capcand ! Ha ! Ha ! Ha...

Copiii se aFoptar6 codindu-se. Pqcarul se arrleca spreei li, aratind cibe prsdred ce se pierdea in zdri, le spuse,

- $olmulelul de sedr6 nu trebuie omorit. E pdsArefolositoore. Cu6F locul de omizi li de gingdnii rele, mdiales gone$e clorile cenuiii cdre fdc stricdciuni cimpului cuserundtui. Intr-acolo l-dm gonit. Sd dpere porumb"l deciori. Aici, Ia chohana, n-are ce cAutd. Imi sp?rie pescd-ruqil qi rindunelele. Omul rdsuceple idr otgonul greu, vor-bind rerios. Dar s voi rc-i, voinicilor? De ce nu

"inteli

26

la gradini{d? Ei?! Sa nu-mi umblali o minciuni. Sa vdaudl! Spune tu. bdiete, cdre elti mdimare...

Cel mai mare loptelte anevoie:

- Vine astdzi... sora.,,

- $i wea sd ne facA ioje4iq zice ll cel mdi mic.

- Cind vine rcra Ia grddini(d?

- Mai incolo, cd mai intii merge pe la creqd,

- Aha! $i voi? Ati fugit li oli venit aici?

- Da, nene... $i noi... deh! zice cel mare, sumecin-du-$ pantalonii $i stringindGi in cingdtoare.

- Da, nene! Dehl ingind g cel mic.

- Da'1ie cum ili spune, bre?

- Miemi zice Gu[d $l lui ftate-meu, ca se poartdcu cingdtoare, ii zice Curelupe...

- Aqa, va sd zica Guld qi... Curelu5e, bdieli de grd-dinitd, au venit la cherhana, aici, sd vadd cum muncerpescarii. AF-i ?

- Aqir-i, nene. .

- Apoi, id sui(i ru mine.nbarc6, si c€rcetam nivoadele. Sdnu le fi desprins vintul in zori. I)6-cat ar fi de toatd truda pescarilor!Hai, sui!!

Gutd si Cureluse nu-si maigdresc astimpir de bu, uriel Pes-carul zimbeqte tainic, in barba rop.cata ca blana vulpii.

$i barca a pornit sd plu-teascd legdnatd, grdbit6, condusdde brale voinice.

. - U1,*_ Gu{6, ce departq-i molul, lipa deoddtd Cu-relute, trdginduJ pe frdle.sdu de mind.

_ - N-u-i nimic, ii r6spulse Gutd serios, dar simteil el cum pe trup i re toce "piele de g6ina".,. . .

P9r.urul. conduce voinice$e, 5ii privepte pe cei doilnrflrr il vesel.

, - Igcl, idc6, le arald el ru mina indlldla spre inlin-dereo dgintie a m6rii. Iasd, b6ie!i, cum vin vdluile ingoand, unele dupa altele, cu qraba mare..,

- D,raa! abia 5optesc cooiii.

- Cind veli fi vo.i mdri, $i veti visli singui, valurilevd vor $ri de fricd.

"Asra_i Gutd si dstaldh ii Cueluse-.or sd-$i spund ele intre ele. Nu-i de qluma cu barca'lor.ci-i minatd de oameni neinfiicdli. Nu-i aqa I

- A;a-i. nene. spun copiii, pdvind departe, depdne,cdtre umbrd intunecatd a malului. Barca alspss5 1qpq6q,repede.

, - Am diuns. Tineli voi vislele binel Sa cercetezlegdtura plaselor, spune Descarul.

.. Depone e mdlul ti mdred-i adin^d ii inlunecard, iarvisld e gred ii F smuce$te din cheieruri. Baietii rin liecarecite.o vi5l6. O !n cu putere, cu dmindoud miinile. pescdrulse pleacd peste margined bdrcii $i barca se-nclind sub greu-tatea ftri-

- Cueluseee !

- Ce-i, GuF!

- Sd nu scapi Iopdla cd li-o lurA apa!

- Nu, Gug. O tjn brne.Vinrul clatind.barca, imbrincind din spate copiii. Apd

wed.sd Ie smulgd lopelile, Dar b6ie(ii re proptesc curaiogipe picioare qi nu se clinterc un pas.

28

Rind pe rind, pescarul cerceteazd ndvoadele. I.a ina-poiere sint ru tolii vereli ii cinr6.

Dar, deodat6, din depdrtare se ivefte un val mare,albastru, ca o seore de uiaf. Vine pe deasupra apelorcare cresc tot mai mult.

Curelwe scdpd un fipdt.

- Prindeti-vd bine de barcd, le spune pescarul. Apoiprinde vislele putemic li se inalfA in picioare. Copiii il pri-vesc mira(i. Pare atit de mare ! Atinge parcd cerul cucre;tetul.

Vislele sci4iie. Barca se-ntoarce domol. Curelu;e pri-vege inapoi. Valul se ndpusteqte tdios asupra lor. O cllpase afla cu to(ii ca intr-un castel albaslru de ape. O clipddoar dueazd lupta cu valul. Barca se saltd in paua lrri despume, cd un cdldret curaios. Citeva clipe bdrca plut.'ltedeasupro creslei inspumdte $i dpoi se losd utor sd alunecepe luciul liniftit al apei.

Altul qi altul, valurile vin ln galop.Vislele gem in incheieturile lor de fia, minuite de

puternicul stapin al apelor,

- Lua{i tinichelele din capdtul bdrcii, b6ieti, $i zvirii(iapa afard din bdrcd. Copiii nu mai alteapta alt indemn.lgi desclepteazd miinile de pe banculd fi, incet, incet se pleacd

$i iau tinichelele de Ia locul lor.Barca se clatina pe loc, apoi se-nal1d pod peste valuri.Pe fundul barcii doi bdielei cu qo4uri olbaslre ;i funde

albe muncesc de zor. Umplu tinicheaua cu apa din collulb6rcii, o zvirle in mare, iar se pleacd, iar adund apa, iaro zvirle... Cite un val curios se saltd peste muchia bircilsd vadd ce fac copiii acolo.

Atunci Curelule f)uturd Uoichedua deasupra lui ii srriqd:

- Fugi d-aicea, va/ule, c6-ti dau o rinlcheaua in cio !Cind du ajuns la mal" pescml a ros din adinol

unui buzunar un pieptene ilirb li i.a pieptEnor fnmos.. - A(m, haide[ repeior, grabiF-vd, sd aiungeti Id

grddini{I pind Vne sora! Voi s6 fti primii ld iniecfie. Llnuibdidt care lnfrutd valui cit cas ti cde va deveni pescar,nu-i mai este teamd de o impuN6tu6 mica de inieclje,)i apoi,_voi trebuie sA seftelisdndto$i, voinici, nu-i aja?

-_Mie nici nu mi-e iemd, nene percuule, Ii spunevesel Gug. Cd mi-a mai faqt si afta dat6... trei...

.- Nici mie, spw 5i Curetupe ti, luindu-l pe hate-sdu de min6! coborird in godnd, ld vdle, spre uli{d satului.

.. La cap5rul porecii s-au mai oprit o ddtd ll ti-aulluturdr miinile in *mn de bun rdmds c6tre prrerenui lorvoinic $i neinfrlcat, nenea pqcarul.

r); I

' CEL MAI FRUMOS DESEN

Sd vedeli ce s-a intimplat lntr-o zi, la cdmirrul copi'ilor din oraqul meu.---

a"i, ,"ti copiii din grupa mdre de*neazd frumos Unul

srie sl fdcd'renuri. altJl cbsute,altul @men! iar o felitd

iiu sa deseneze niste flori... cele mai frumoare florit- Fetita wa iniotdeartna ca desenul ei sa fie -cel mai

frumos'. '

Clnd tovari{a educatoate laudd derenul altui copil,

fetila plinge de necaz. 3t

.- Eu gtiu sd dejenez mai. frumos, spue @.lntr-o zi, copiii du vizitdt portul. Au vazur vapoare.

remorchefe, marindri, au v6zut macarale grele, care descarcdsau incdrcd ldzi in vapoare, du privit indelung Dunared cuundele aurii, in care se ofund,t soarele. $i dtvenit tndpoi,ld cdju(d lor cu podelule albastre la feregi. Tovdrdideducdtodre le-a spus copiiior si desneze ceva din cele ceau vdzut in port. Care desen va fi nai frumos, desigu, osd fie pus la gazeld de perete,

"Ce sd descrrez? se gindelte letild care ftid sd ldcdnumJi llori. A. da, omvdzut pdrcd aculo oOradilila... sunbte Uhivecc , u flori Iu fereaslrd \rnei cdrute. l)dcd voidesena flori, descnui meu va fi cel mai frunos.n_ $i.., desend fetila un mdnunchi de flori galbene, cufrunzulile verzi. Erau tare frumoase ! -

,Desigur,gindea ea,nici un copil nu a desenat agafrumos cd mine."

5i, mulrumjtd, je duse la masa eCrrcdlodrei si puse de.scnuralSlurea de ce:elal,e,dld,mdi in [dl,i._ - iiamii !i alege tu, de data aceasta, care e cel mdifrumos d. seilJ ii5pusc edu.arcarea Si ii dadu lool la masa ei.

Ce mare era acum fetrla. cind sta pe scaunul inalr aleducaroarei! l.r aranid in gioba lunda,i5i incruntd u)orsprincenele $i se urla Ia tedrrcul de desene.

- AI meu e cel mai,..Nrr. nu te grdbi, ii lopti educa:odrea. prive:re cu

dlen{ie liecdre desen... 9i vezi de-l alege pe cel mai bun.Luvinrul tau trebuie sd fie bine cumpdnrt.. Ferrla incepu sd privedsed rind pe rind Ioile col,,rrre.ldt; un vdpor,fi incd uhul,si o nrdcdrd... ii niftp odmc,)iinlr-o barcd. $r laraqi vapoarr., bArci, oam:ni... un mdflndrmare, cu must6ti.

32

I)ar cel mai frumos era un vapor cu geomuri ro-tunde, cu llardulel $i coluri multe pe care ieSa fum ne-qru si rnv6l;lucit. ln fa1,i, su pe punte, un mdrindr cu ber"ldMarinarul avea o flme la ureche. lar mai sus, pe catarfl...fflfiia un steflule!. Ferita se uita cind Ia desnul ocesta, cind laflorile ei f{albcne cu frunzulile verzi. Ce sd facd ? E doar ceacare alege desenele. $i iati cd, uitindu-se cu luare-amirile,maidfld $ un alt desen. O macara mare, care tidica oIad6 grea. Un om voinic minuia macaroua... $i omulavea la pdl6rie prinsd o floare totie, cd o scinteie.

lar se uita fata la descnul ei cu flori glalberre;i frunzevqzi. Florile erau singure, depane de veselia portului.

Sl idrasl se urtd la lloarea ro5ie de la pdldrid umillilice nrirruio mdcaroud, se uitd $i ld marindrul cu beretd clttt

celilalt desen. Ce frumos vapor, cu steguletul colorat, priroCe catarg!... Cite ai de vdzut cind te ui(i ld deseneleastea... ParcS-li spun o povelte.

Florile ei galbene erau humoase, dor tdcute, singuralice.Copiii ro[i aiteptau nerabddtori, sd vadd cdre deser v.rfi ales.

letita mdi pvdi pulrn. Se uiti :i cdtre edu( dloarc.Apoi, indllindu-p in piciodre, pe virfurt. rtdicd doua foi in itts.

.- Eu pe astea le aleg!5i coprii privirE un vdpor cu un sledll pe-(dldrg ir

ru un mrindr pe punle, cu tloare la ureclrc. In celalaltdewn eta un mdcarogiu vesel, 5i el cu floare Ia ureche,linga o macara. Fericiti, copiii bdturd din palme, iar fata se

simti deoddtd tare bucuroasS.

o'\ ) .-o

INIMIOARA

Bunicd o srriga "pdsiricd"! dar nu e o pdsdric6. E ofetiiS. La p6r, soare. la chip, floare-ochi de cicoare, lnpicloare dre botoFi de lin6 rofie.

Mama a plecat in tirg. Fetei de la rirg i-dduce inimdde turtd dulce. Cu mdrgele, cu bomboane. tlh miiloc eo oglind6, soarele din cd sdJ prind6.

Ei, ii-i singurd feilca. Bunica toarce, toarce. Nepo-(icd el p ioacd sus in pat cu un motdnel vdrgat. Pe urmise duce ld fereastrd. Se uit6-n drum $i peste drum, la casa

cea albastrd, cu muFcate la fereastrd. 5iacolo, la fereastra cealaltd, std o fatd. Zicica-i sori. O fumicd de fedca, cu codite -doud ile. Nasul cit un nAsturelJ vai de el !

Cd-i turtit de geam, s6raol. Dar feti(ei nicinu-i pasd. Este tare buflroasA c.a z6dt-o pecealalta !

Flutura dio mina mlc6. ,PEsdrican iirdspmde din fereastrd lot la fel. Rid qi.pi facsemne-nhe ele. Apoi, una se pitege sub fe-reastrd.Nu mai e! Unde-i odre? nA, te-amprins! Te-am prins! Te-am prins!' stdgd fatadin fereastrd cu mu$cate, veseld nevoie marec-a zdrit-o ilindu.se biniqor de sub petvaz pecealaltd. Vai, ce haz! Ce veselie. ,Acumlindu-mi vine mle', pare-a spune fi ferita deIa geamul cu mu$cate. 5i, repede se pitegedupd alba perdeluld.

cHs

if,g;,61,,tP, -^'$

t

oEl'a-ct''$L

Rid feti(ele amindoud ii fi dratd botoieli si luslilele-n-celite. 5i apoi isi fac iar semne cdre spun: ,,Hai, viia{ara?',Viu indatd..."

$i-au cohorir dc la fereo.rrd fer'!ele amrnrloua. bu"u-rod,e li grabite. zor-nevoe .d je-n,dlle fr sd rds; didrd.ld ioacd...

Fiecare se imbracd: ciordpei in bocdncei, hainA grod-sd,5al pe cap, rdsucit ld !lit, coLdc, petrecut apoi Ia spate

finnodat de dou; ori.Pdsdrica tropdie grdbila !r se-ndreapd catre uid.

35

- Merg la ioc, bunicd draga! Maalteaptaofeti(d!

- O fetiF, cine oare?

- la, vecina de la casa s mulcate.

- Vai, se tlnguie bdtdna, ea nu e de legea noastrd.Tu sdsoaica, ea rominca.,.

- M; maninc6?

- Nu e bine, nu aveti aceeaii limbd... Tu s6saicd,ea rominc6... clatind din cap batrina. Pdsdricd-nepogcA, sbimai bine cu bunica.

- Vai, se poate, bunicu!6, dar cum e? Nu"i cd limine? 5i ietita fuge-afard-n graba mare, s-o'ntilneascd pecealalt6.

lar cealalt6 copilild, cu cod4e-dou6 i{e, o prive$te, fe-ricir,a, $i-i aratd un ndmete de zdpadd alb, inalt.

S-au pomit opoi sd faca omul de zdpodi, iat6-1. Muncae, cdci nu e Eagi sd cladepti dirr neaua albd mop burtosca un butoi, cu capul cit un burduf...

Buf!

- CEzui, zice-o fetild. Ufurel o mind micd ii diutdsd se scoale.

Apoi iar adund bulgdri, sus apore un cocoloE, capde mo5 cu ochi mari, pu:r drr cdrbune, li cu nos de ardeirr5l Tiii, cd ldre mindru-i moSu! Rid terilele amindoud'

"Bravo nou5!"Vlne mama de la tirg. ln dasage, rnulte-aduce...

- Inima de turtd dulce?

- Uire-o aici, fetita mea!$1, deodatd, bucurie: inimio-

ara aurie, bund, rumend 5i dulce,mama in doud o fringe, ,,Fiec6-reia o parte, asta-i impd(ealadreapt6 intre doud surioaten.

Iar in ciobul de ogLindd, dez-iipit din tuna dulce, cele doutr su-rioare privesc fumul unui hom cese duce... se tot duce...

lrlllrrlrrlllrllllrrr

ALIMEN TAqA

- r-:-

CE S-A iNTiNTPLAT?

Ce s-a intimplat de vatmanul s-a sculat? S-a sculat.le,limrn.dld. *o

'palar bine pe lold, iute, iule d plpr'dt.Drrpa el am alernot. ln d"poul de trdmvdre d rilrdt

li a trezil un lrdmvai curdtr spdldt.-. Tanc! Tanc! Tanc!)l d pomil.

V.am i,nril rn loc pe pod Si oicea, , e mdi \dd?S-au pornl mdturdlofii. zor.nevoie, cd sa spele cil lunun.cu mdturi grele, strdda toald... Vin pe ddta li malini cuperii g.ele. Trec zodte stropilori...

lar in parcuri, cite flori! Cridinarj in cizme greleaduc ploaia prjn furtun, allii cosesc iarbd verde... iard eu,alerg in drum. Ce-i dtitd zarv6, graba ?! Ce e? Ce s-aiotimplat ?

38

r

II NIrr5rmtrt:'*ffi

A

mdfrnd dlbd fi dirr ed ,1,iuri ,le{ drc6. Plrnd cu co-\14{i Si cornuri, chifle tumene. bdnzodice, cosuri grele At' *u-,l:'il

"" mititidn cu ri'ndl. mJnusi dll)e fi ffichiptul pe sp.incene...

- Unde lugi a( umd. rrenc? Spune-mi, ce $a jffffifffii&irilimpldr, de cu zori loli v-dti i(lrlar, .r.rli pumit

"$" S ;;pi;-Ecrrubiti. orasul sdl oreodritil Sourre-mi. oare cioe F $r:',,"i D";e maturali ie stradil.Cne recel Ce ffiparadal Ce griid din pdt \a scodld;- . ffiCrrm, nu ptilr? Trec copiii cdrre tc@ld!

GHICI?

O poveste-ghlcitoareGhici, ghiciulicd, ghici!Und3 am gresit eu oare?Ghici, ghiciulica, ghici !

Un motan tdrcat, rotcat, a plecat la vindtoarer boc,boc, boc, cdlca el Fntof peste piefele grddinii... tot cuochii dupd wabii pi urechrle crullte.

Lingd un lopron spoit, motdnelul s-a pitit. Nici oumqcA, nlci clipeite, doil mustdlle-li zburleile. Vrabiu{c,cam vreo !dse, infoiate, bune, grase, stau pe-o strealina decasd $i sporavdiesc de zor,

- Uite un motan pitir.Vrea pe datd sa ne-nha1e!Cip, cirip, prosru( mai e ! EIne crede oare moorte?

ZaNd mare fac vrdbiutele

li-fi scutura de zor cod4ele lorlungi li despicatc-n virf. Motd-nelul, tot gindindu-se la vin6-toare, vdzu cd nu mai aregheare.r#.r;,r

t:lit:'i4

Ce sa faca? S-ou tocittot mergind, mergind pedrum. $i-a luot el o pila

- de unde, nu giu - lis-a apucal sd-li ascutdghearele. Cind colo, ce sd

vezi?l Afard re intunecS.' Noapte.i neagr6, copacii

tot negri, vrdbiutele, ase-menea ll motanul nostrunu mal zarefte nimic.

- Am sd-i spun stapinei si pund un bec $i-n gri-dlnd, iqi spuse el inciudat li incepu sd-li caute drumul catrebucdtdrie.

Se dadu cu capul de-o buturugd, se.mPiedica deun ciotJ intra cu labele dinainte in strachind cu apd a luiAzorica. Vai!

Noroc de o gaind mincacioasd, care ie$ire afara dincotel" sd mai ciuguleasca ceva boabe! Noroc de ea; c6-lIua pe motdnel de-o labulS iiJ duse pin6-n uld bucotdriei.Acolo, motdnelul ficu' miau-mierlauu-auuu!.'.

$i st6pina ii deschire uF.Aceasta este...O poveste ghicitore,Ghici, ghiciulica, ghici!Unde am gre$t eu oare IGhici, ghiciulica, ghrci!

DINDIA

Dindia este o lard, $i ldrd astaeste un covor mare si frumos ctrlorat.Marginile cenu5ii aie covorulut sintdrumui dungile albdstre, riuri, pe celeneqte mce r6ul. ln miiloc este undesen din pAralele verzi. Acolo.t pd.dwd djn Dindia. In pAdure, copiii duadus o wlpe de pisld, o veverlld decarlon $ un iepura5 de tlnichea. Nu-mai mule{ul gdlbui nu-t in padue.Pddw fdrd ursulef nu re poate!

- Haide, Ddnut, adu unul tn pddue!Ddnut Une striN usul in brale qi se zbinluie in iurul

Dindiei.

- Nu vreau! Numai eu md ioc o el!Sic-sic-si-ele!Am un ur-su-let!

Zce el ala odatd... de doua orl... de trei ori... de nou;orl. Dar copiii nu.l mal iau in seand. Jml lor e a$t defrumosl Ei clddesc oraqe noi ln Dndia...

42

Mafinile li camioan€le incdrcdte cu cuburi fi pl6culecolordte, cu cutil, belilere, chjdr ii cu vdpoare, gonescpe drumul cenusiu din Frd Dindrd. Vagoanele ce duc trac-toare, macarale, gAleli ti lope(j trec prinlre dedluri ti v6i OdFbene li ro$ii: Uuu! Tic - tjc - tic, uuu!...

Un conductor cu un fluler in gurd mind trenul cugriid, sd nu se rdstoame ueun vagon.,.

- Uuu! Tic - tic - tic!$efu_! de gora indlF un stegulel ro$u.

- Pif! Pif!

- SSl;!-.$i Irenul se opre$te in gdra.Ddnu( sti pe margined Djr;diei, cu usulerul in brare,

li ppteSte inceti$or,

- Pil.. Tic - tic !...pif, tic - lic... dpoi cinrd tor mai ince-tiibr... sic, si-cuJe(... Am un ursulel! Dar pin6 Ei ursulelul$i-a inrors capul qi se uitd cdtre pddurea verde din Dindia,acolo.unde p afld veverila, vulpeo, iepura;ul ;i cdlelul alb...

In padurea dln Dindia doj copii con\tnriesc o cd:u(dpenbu animale. Bat de zor crr ciocanele, Boc! Boc! Boc!

Ddnut se oprefte din lopdit $i se uitd ld ei.

- Mdi ziddrulel Ai uitat balconasul ! balconasul!

- Uite-l colo, Iingd genunchtul tau.

- Mullumer, ii stilgd zidarul, prinzind balcona5ulverde, zdbrelir.

_ Prinde, porjve$e fi bdte cu ciocdnelul, Boc! Boc ! Boc!Dar trtsrcd n-arbdte in cdsuld animdlelor, ci chidr in inimabdidrului cu ursulerul! EI cinrd tor mai incer:

- Sic... sic... slculef..am un ursulel!Un copil-mililian fluierd din 1ignal,

- Oprili matinile ! $i trenurile ! $i camioanele...

$i maiioile, {i lrenudle, $i camioanele se opresc. Vin

43

)

copiii la grddinita! PApusile punate cu griid de fetite trecrepede drumuile din Dindia.

Ddnu{ se opre$e in col(ul covorului. S.a l6sat intr.ungenuncfil pi privelte atent la cei ce conrtruiesc podul pesternrl alha$n' din t)ind'a!

- Hei! Uite, uite acolo... S-a desprins m qurubel,strigd el.

- Unde?

- Acolo lingd piciorul podului...

- Ah, da! $urubelni1a... $urubelni{a...!

- Lasd cd o aduc eu, strlgd in grdbi Ddnu{ $i aleargala sertarul cu uner'^...

Ursulelul a rdmds pe podea... singur $i raslurnar culd(a-n ios. Danu! dledrg6 cu bucurie sd ducd me5terlordinDindia twbelnita.

- Ei, tovardle, pe unde treci - ii srigd mil4ianul -nu vezi cd e stopt Afteaptd sa trcacd mafinile $i pe urmddprind lumirii{a verde.

Ddnut s-a ddt unpasinapoi. "Bine

cd nu m-d amen-dat', ginde5te el. S"a inrpiedicat de uNule{ $t I-a luat in bra[e.

,Haidem in Dindid", ii $opteste cu bucurie.

- Puteti trece, il invitd mililianul, aprinzind luminl{averde la semaforul cu lantmd. Dadut pdlefle cu g.lia pedrumul cenuqiu.

- Ei, tovardF Danul ii striga o $oferifa care are uncamion de lemn. Nu se merge cu ursul pe strada. Urca-lin camion.

- Bine. ll urc. Sd-l la$i, re rog, in pddrire, ta el acasd.Eu mi duc l;n06 riu unde I construieite podul. 5e pote I

- Da. Hai, Danut, hai! Treci repede strddd.

oPovEsTE cu crucuREr

Erau odatd doi ciucurei-fia-tiori de lin6 alba, prinpi de iliculunei fetite.

Dar ciu(reii AFtia erau ni$eciucurei prostuli fi nebundtici.

Dmineala, fetila bea lapte bltut a mdmaligulS cdld6.

- Ia sa vdd dac6.i bun, zice un ciucurel de pepieptul fetitei, fi, deodati, lupl sare-n forfuria cu lapte! Ebun, e bun... e bun... cint6 el dpoi, leganindu-se vesel.

- Sl vad li eu, zice al doilea ciucurel qi... hop 5i elin farfurie !

Apoi amindoi ciucueii se leginau incolo $-ncoace,incolo pi-ncoace... Pe ilicul fetitei s-d intins o pata albdde lapte.

Fetita s-a dus sd se ioace. A framintat lut cu apd,sd facd oluri fi copdlle pentru p;pulA.

- Ia si vad ce face fetila noastrd 7 zice un ciuruel,pi, hop in ciubdrul cu dp6 si lut!

- Tii, ce frumos sinl zice el, pdrcd sint un negri$or!

- Sa flm doi negriqori, cd sintem doar frd{iori, ziceqi al doilea ciucurel Ei... hop qi el!

Acum amindoi ciucureii negri{ori salt6 pe pieptul fe-titei: incolo fi-ncoace, incolo gi-ncoace. Pe ilic p maiface inc6 o patd mare, intunecatS.

Ld Drinz, ciucureii fraliori s-au intrebat, -Oare cemSnincd fetita noasrd I Ahb... Ciulama... Ce bine... Cemult o sd se bucure fetita cind va avea doi ciucureiiar albiqori", 6i hop! s-au bdgat ciucureii in farfuria cuciulama.

Acum sint albi, albi ca doi bulgaraql de nea pi se

leag6na veseli: incolo $i-ncoace, incolo rr-ncodcel.. $i pe

ilicul ferilei, miniil cu ldple bdtut, cu lut. acum o altiDdrd se [dce, albd-gdlbuie, de... "iulama! Ciucureirse fdlesc

ii sah6 veseii incolo fi-ncodce. incolo 1-ncua.e.. 5i hdbdn-au ce-i afteapt6.

Ce"i d$teapt6 ?

Un liqhean cu apa cdld6. Fetila, cu minecile sumecate pina m-ai sus de codte. cllbucepte, clabuceste fi fredcd

ilicul in apd. Acum spald un ciucurel! Celdlalt tremura 9i

se qindegte',Vin:i eu, vin !t eu,5i sapunul dre spuma!Of, ce hamiea sdpina..." Apd cdlda! Apd rece. d lrecut,ce iute-i gata! Fdta-nlinde fringhiula. Acum cine se dbhuta? Hutd, huta pe fringhie!?

llicelul cel cural 5i ru cei doi ciucurei - dlbi ti ei

CUPRINS

D.c-6{ fi......3Stq mam|.........6Bridulet bradut, bi&ut1......ESpuneml, n.ni, Fun nl, Aul?......12S.niblul. .. . ..14ClriFl cd l6con......17Dalorh......22La chshana......sG mdi fruhos deh. 3l

Ce $a humpLt?......3EGhicl?......ODindb......41O poBt€ cu dumt......6

tif.{4i:,ttjll f,iFsr

6m.*@-IJryehb