Descrierea CIP a Bibliotecii Naiionale a RomanieiWOOLF, VIRGINIA

Doamna Dalloway / Virginia Woolf; trad.: Petru Crelia-Ed. a 2-a" - Bucureitii RAO Intemational

Publishing Company, 2009ISBN 978-973-54-0107-8

l. Crctia, Pefru (aad.)

821.111-31=135.1

RAO Intemational Publishing CompanyGrupul Editorial RAO

Str. Turda nr. I I 7- I I 9, Bucurest i, Romaniawww.rao.ro, wwrx.raotrook.com

VIRGINIA WOOLFM$. Dalloway

O The Estate of Virginia Woolf, 1925

Tmducere din limba engleza

PETRU CRETIA

Ilustratia coperteiHENRI MATISSE

Lectia de pian (deralin)

@ RAO Intemarional Publishing Company, 2008pentru veNiunea in limba ronan,r

rsBN 978-973-54{107-8

Doamna Dalloway spuse cA are sa curnpere ea lnsAri florile.

Pentru ca Lucy avea de lucru pana peste cap. Ugile urmau

sa fie scoase din balamale; oamenii lui Rumpelmayer erau pe

cale sa soseasca. $i, de altfel, se g6ndi Clarissa Dalloway, ce di-

mineala! - proaspata, Iasarita parcA unor copii pe Frrnd marii'

Ce escapadi! Ce salt in adenc! Asa i se pafuse intotdeauna

la Bourton cand, cu un mic sca4ait al balanalelor pe care ilauzea $i acum, deschidea larg ferestele $i se cufunda ln aerul de

afarar Ce proaspat, ce calm, mai liriigtit decat acesta de acum,

fuegte, era aerul zorilor de atunci; ca un clipocit de vd; samnrl

lmui val; inghetat si tiios $i totusi (pentru o fati de oplsPrezece

ani cum em ea atunci) solerul daca simteai ce simtea ea atmci,

stend acolo, la fercastra deschisa, ca dinh-o cUpa in alta urma sa

se intarnple ceva zguduitoq privind la flori, la a$orii din care se

despletea fumul, la ciorile care urcau, coborau; $end $i privind,

pana cand Peter Walsh i-a spus: ,,Reverie printre legume?"

asta era? - sau: ,,ii prefer pe oameni conopidelol' - asta era?

Spusese asta probabil la micul dejun intr-o dimineata cand ea

iegise pe terasi - Peter Walsh. Urma sa se intoarcA din India

zilele astea, in iunie sau iulie, uitase in care amrme, pentru ca

scrisorile lui erau groaznic de Plicticoase; ce-ti ramanea in

amintire erau vorbele lui; ochii lui, briceagul lui, zambotul lui,

aerul lui morocanos $i, dupa Losirea absoluta a milioane de

lucrud - ce ciudat! - cdteva votbe ca acesDea, desPre veze.

6 t Viryinia Woolf

Se hcordA pulin pe bordur4 aste and sa ftaca llrgoneta luiDurtnall. O femeie incintatoare, g6ndi Scrcpe Purvis despre ea

(o cuno$tea cum prca bine cunogti pe cineva care locuiegte la un

pas de tine in Westninster); are ceva de pasarc, de gai14 verde-al-

basmr, usor, vioi, desi are peste cincizeci de ani gi e foarte albita

de cdnd cu boala ei. Satea acolo sus, pe bordur4 fara sa-l vad4

astepdnd sa traverseze, foane dreapta"

Cand ai locuit in Westrninster - cdti ani smt de ahmci? peste

douazeci simti, chiar in toiul traficului sau veghind noaptea,

Cladssa era sigura, o tacere anume, ceva solemn; o indescifra-bila pauza; o incremenirc (dar s-ar putea si he de vini inima ei,

atinsa, din cet i se spusese, de gripa) inainte ca Big Ben silnceapa sa bata. Gata! Danganrl pomi, intai o avertizare, muzi-cal{; apoi, ora, irevocabila. Cercurile de plumb se topeau in aer.

Uite ce prosti suntem, se gardi e4 traversand Victoria Steel Ca

numai Cerul stie de ce ne e drag lucrul acesta a54 cum il vedem

a$a, infiripandul, cladindul in jurul nostru, nimicindul,creindu I in fiecare clipa din nou; dar faptudle cele mai jerpelite,

cele mai paraginite ruine asezate pe praguri de po4i (igi beau

decfierea) fac ca si noi; nu le poate veni de hac, era sigurd, nicio lege, tocmai din pricina aceasta; le e &aga yiata, in ochii oa-

menilor, in pasii lor sprinteni, apasaF sau greoi; \'uietul si zarva;

trasurile, automobilele, omnibuzele, camioanele, pufiabrii de

reclame pdsind mrsdit sau leganat; fanfaxe; fla$ete; ln triumfi.rl

si zanganinrl si ciudata ascutfta cantare a \remui avion deasupra

era ce li era ei drag; viata; Lon&a; aceasta clipa de iunie.Pentru ca mijlocul lui iunie era. Rtzboiul se teminase, mai

staruia doar pentru unii ca doamna Foxcroft de la ambasada,

carcia i se mistuia inima de duere noaptea trecuta pentru ca

ba{atul acela dragut fusese ucis gi acum vechea Maaor House

trebuia sa rcvina unui vir; sau lady Bexborough, care, dupa cet

se spunea, deschisese o tombola cu telegrama in mana, John,

favoritul ei, ucis; dar se terminase, shva. Dornnului - se termi-nase. Era iunie. Regele gi regina erau la palat. $i pretutindeni,

desi era inca atet de devreme, se auzea un topot, o yanzolealA

DOAMNA DALLOWAY ' 7

de ponei in galop, ciocniturile croselor de cricheq lorzi, Ascot,

Ranelagh $i toti ceilalti; inf4urali cu totii in navodul lin al aeru-

lui diminefii, cenusiu-albastu, care, cu scurgerea zilei, avea sa-i

scoata din faldurile lui $i sa depuna Pe terenuri $i peluze poneii

saltareli, ale caror picioare dinainte abia izbeau Pimantul ca si

scapa'rau in sus, pe tinerii inyolburafi, pe feteb razend in muse-

linele lor stravezii $i care, chiar acum, dupa ce dansasera o

noapte htreagat i$i scoteau la plimbare absurzii cdini ldnosi; si

chial acum, la ora aceasta, baEane doarnne discrete $gneau in

automobilele lor dupa treburi de taina; iar negustorii nu-qi

gaseau astampar in spatele vininelor lor cu imitatii Si cu dia-

mante, cu adorabile vechi bro$e verzi ca mare4 in monturi din

secolul al optsprezecelea. menite sa-i ispiteasca pe americani

(numai ca omul trebuie sa fie econom. nu sa cumPere pripit

darwi pentru Elizabeth), gi e4 de asemenea, care iubea toate

acestea a$a curn Ie iubea, cu o patima absurda si fidela, caxe

facea parte din ele, de \Teme ce ai ei fusesera curteni candv4 invremea regilor George, ea, de asemene4 urma chiar in noapEa

aceea sa aprinda $i sa umineze; sa dea o serata Dar, ce ciudat,

in timp ce patrundea in parc, ta,cerea; ceala; fleamAtul; rate

inotind lin, fericite; pasari mergdnd leganat unflate in pene; sicine venea spre ea, cu spatele la clidirile guvemamantului, lnchipul cel mai nimerit, ducdnd o servieta cu emblema regalh pe

ea, cine daca nu Hugh Whitbread; vechiul ei prieten Hugh

adrnirabilul Hugh!

- Buna dimineal4 Clarissa! spuse Hugh, fo4And pugin tonul(se cunosleau de copii). incotro?

- tmi place sa urnblu prin Londn, spuse doamna Dalloway.

Z4u ca-i mai placut decat h tara"

Venisera, vai, si consulte medici. Allii vin si vadi expo-

zilii; sa mearga la Opera; sa-$i scoata fetele in lume; menajul

Whitbread venea ,,si consulte medicl'. De cite ori n-o vizitase

Claxissa pe Evelyn la un sanatoriu sau altul! Evelyn e iara$i

bolnavi? Evelyn nu se simte bine deloc, spuse Hugh, facind ogrimasa fi urnflandu-$i putin hupul, trupul lui Plin, imPunator,

8 . Virginia Woolf

foarte bine facut, perfect inve$mantat (era, de obicei, aproapeprea elegant, probabil insA cA a$a hebuia, 1in0nd seama de

marunta lui slujba Ia Culte). Voia sa sugereze in felul acesta ca

solia lui suleri de o boala intema, nimic grav, vechea lui pri-etend, Clarissa Dalloway, il intelege perfect fafi sa mai fienevoie sa spuna el ce anume. O, d4 firegte, intelege; ce mizerie;

Si se simti emotionata ca o sorA ii totodata ciudat de jena6 dinpricina paladei sale. Nu tocmai palaria potxivita pentu dimineata

devreme, nu-i a5a? intotdeama in prezenta lui Hugh, care acuma

se grabea sa plece, salutand-o cu o inallare pulin exagerata apalariei 9i asigurdnd-o ca arata ca o fata de optsprezece ani $i,

fireste, avea de gand sa vina disead la serata ei, Evelyn tineaneaparat, numai ca are sd inferzie putin, dupa rccepfia de la Palat,

lmde tebuia sal duca pe tmul dintle baiedi lui Jim - lntotdeauna

se simtrea putin in inferioritae langa Hugh; ca o eleva; legata

insa de el. in pane penfu ca il Stia de cand lumea, 5i-apoi ilsocotea totu$i baiat bun in felul lui, degi pe Richard il exaspera

groaznic, cat despre Peter Walsh, el n-o iertase nici acum pen-

tru aceasta prietenie.

Putga sA-Si aflinteasca scenA dupa scenA, la Bourton - Peter

fifios; Hugh, degi nici pe departe pe masura lui, totusi nici cumafirma Peter, un imbecil absolut; nici chiar o cApafina de frizer,nimic mai mult. Cdnd maici-sa, o femeie batana, il ruga sa numai vdneze ori s-o insoleascar la Bath, facea ce-i cerea fara mur-mur; er4 lntr-adevar, lipsit de egoism, iar a spune, ca Peter, canu avea nici inirnd, nici minte, nimic decat manierele si bunacrettere a unui gentleman englez, asta nu putea spune decat

dragul ei Peter in momentele lui cele mai Foaste; Si putea fiinsuportabil; putea fi imposibil; dar ce incantator tovaras de

drum pe o dimineati ca asta!

(Iunie scosese la ivealA toate Aunzele arborilor. Mamele dinPimlico dadeau pruncilor sl suga- Marina transmitea Amiralitatiimesaj dupi mesaj. Arlington Steet $i Piccadilly pareau sa in-cinga pana 9i aerul parcului $i sa ridice, herbinte, sclipitor,

DOAMNA DALLOIVAY I 9

frunzele lui, pe valurile acelei divine vitalilati atat de draga ei.

Sa danseze, sa ca,h[easca - Chdssa adorase toate acestea.)

Puteau foaxte bine sa fie departe unul de altul yeacuxi integi,ea si cu Peter; ea nu-i scria niciodata, iar scrisorile lui erau a$a

de seci; dar adese4 pe nea$teptate, o napadea un gind. Daca ar

fi cu mine acum, oare ce-ar spune? - anume zile, anume prive-

listi i-l aduceau inapoi, cu seninatate, fara vechea amaraciune;

ceea ce er4 poate, rasphta penFu ca d-a fost cineva dmg; iata,

se intorceau in centrul parcului St James pe o dimineata fru-moasa - se intorceau cu adevarat. Dar Peter - oricat de ftmoasaar fi fost ziua, arborii, iarba, si fetita in roz - Peter nu vedea

niciodata nimic din toate acestea- Daca-l indemna ea sa

priyeasc4 isi punea ochelarii; privea. Ceea cel interesa insa pe

el era starea lumii; Wagner, poezia lui Pope, iarigi 9i iarigi ca-

racterele oanenilor, $i defectele sufletului ei. C\rm o mai certa!

Cum se mai infruntau! Are sa se marite cu un prim-ministru Si

are sa-$i primeasca oaspelii din inaltul unor trepte; gazda p€r-

fecti o numea el (9i ea pHnsese din pricitla asta in camera ei de

culcare), avea stofa unei gazde perfecte, ii spunea el.

Astfel ca iata, si acum, in parcul St James, continua sa-l

infrunte, sa-i demonstreze ca bine facuse nemarimndu-se cu el.

Da, bine facuse. Pentru ca intr-o casnicie, intre oameni care

faiesc zi de zi in aceea$i casa hebuie sa existe un dlaln de liber-tate, un dmm de independenF; ceea ce Richard ii acorda, si ea

lui. (Unde era in dimineata a$a, de pilda? Vreun comitet, nu-lintreba niciodata.) Cu Peter insa totul trebuia imparta$it; totulfiebuia la,rnudl Ceea ce era de nesupoltat, iar cdnd asta a dus lascena din gridina cea mica! hnga izvor, a fost obligatd sa rupa

cu el, alfel ar fi fost nirniciti, pierduli amindoi, era convinsd de

asta; totu$i pufiase in ea, pretutindeni, ani de-a rdndul, ca pe o

sAgeata infipta in inima, tdstetea, toftua; qi apoi oroarea clipeicand cineva i-a spus ca s-a insurat cu o femeie intAnib pe vapor,

in drum spre India! N-are sa uite niciodata toate acestea! Rece,

ftua inimA, o mironosit4 a$a ii spunea- N-are sa inleleaga nicio-data cat o iube$te. De buna seama insa ca femeile acestea din

l0 t Viryinia Woolf

India inlelegeau - stupide, dragute, frivole femei de nimic.

$i-apoi era o mili de prisos. Era absolut fericit, o asigura el -absolut fericit, de$i nu facuse nimic de care sa se poata vorbi;viala lui inneaga se irosise in zadar. $i-acum se mai gdndea laasta cu manie.

Ajunsese la poa.rta parcului. Zabovi o clipa, uitandu-se laomnibuzele de pe Piccadilly.

Acum nu mai spunea despre nimeni din lume ca e asa sau

altfel. Se simtea tbarte tanara; $i totodata. nespus de batrana.

Patrundea, ca o lame de cutit, in orisice; $i totodata ramanea

afarA, privind. Avea, in timp ce se uita la taxiud, senzalia dura-bila ca este afara, afar4 departe, in laryul marii, 9i singura; avu-

sese intotdeauna sentimentul ca este tare, tare primejdios sa

traiesti fie $i o singura zi. Nu ca s-ar h crezut inteligenh, sau

foane ieqita din comun. Cum izbutis€ sa heaca prin viaF cu aju-

torul pulinelor mladiF de cunoa$tere pe care i le diduse FriiuleinDaniels? Nu-5i putea da seama. Nu $tia nimic; nici limbi, niciistorie; ajunsese sa nu citeasca mai nimic, doar cate o carte de

memorii, in pat; si cu toate acestea, spectacolul era pentru ea

absolut fascinant; totul; recerea ma$inilor; 9i nu avea sA maispuna despre Peter, nu avea sa mai spuna despre ea insa$i, ,,sunta5a sau aga".

Singuml ei dar era sa cunoasca oamenii aproape instinctiv,se gdndi ea, mergAnd. Pune-o inh-o incaperc cu cineva, odata-

9i zburlegte spinarea ca o pisica; sau toaxce. Devonshire House,Bath House, ca.sa cu papagalul de po4elan, candva le vazuse pe

loate iluminate; 9i igi arnintea de Sylvi4 de Fred, de Sally Seton -de o mullime de oameni; Si ca a dansat noaptea inheaga; $icaruFle trecand, gleoaie, sPIe piaui intoarcerea cu ma$ina acasi"

prin parc. isi anintea cum aruncase odata un Siling in Serpen-tine. De amintit, oricine i$i aminteste; ce ii era ei &ag era ast4aici, acum4 in fala el doamna asta grasa din bida. $i afinci are

vl€o impofianla. se inftbA e4 indreptandu-se catre Bond Stee!fr€ vreo importanF ca trebuie in mod inevitabil sa inceteze cu

toorl? ToaE acqstea tebuie sa se desfa$oarc mai departe fara ea;

DOAMNA DALLOWAY } II

oarc o supara lucrul acesta? Sau nu cumva ajungi sa te consolezicu credinF ca moartea e un smrsit absolut? Dar ca, intr-un felsau altul, pe strazile Londrei, in fluxul gi refluxul lucnrilor, aici,acolo, ea supraviefuia, Peter supravietuia, tra.iau liecare incela.lalt, ea fiind parte, era ferm convinsa, din arborii de acasr;din casa de aici, aga uata cum era Si gata sa se desfame in praf

5i pulbere: parte din oameni pe carc nu-i indnise niciodata; fiinddesfaswata ca o ceaF intre cei pe care ii $tia bine, care o inalFuin crengile lor a5a cum vazuse ea ca arborii inalla ceata, care insa.

se raspandeqte mereu mai departe, viata ei, ea insasi. Dar la cevisa in timp ce privea in vitrina lui Hatchard? Ce incerca sa

regaseasca? Ce imagine a unor albe zori la lara, in rimp ce citeain cartea deschisa:

,pe-a soarelui argig sa nu te mai temiNici de al iemii aspru criva1."

Evul acesb 6tziu din experienla universului a facut sa izvo-rasca in ei totri, in tod barbatii $i femeile, o fdntdna de lacrimi.Lacrimi si tristegi; curaj $i rabdare; o tinuta perfert onesta sistoica. Gandeste-te, de pilda, la femeia pe carc ea o admira celmai mult, lady Bexborough, deschizdnd b:uzrul.

Uite Plimbai si noslr'made a lui Jorrockl fite Buretelesapunit, \ite Memoiile si Venabi in Nigeda ale doamneiAsquith, toate deschise. Nenuma.rate ca4i, dar parca. nici unapotrivita s-o duci lui Evelyn Whitbread, la sanatoriu. Nimic instare s-o arnuze si s-o faca pe aceasta femeie mamndca si nes-pus de uscata sa aiba, la intrarca Clarissei, macar pentru o clipa,o infafsarc cordiala; inainte s,r se a$teama la obi$nuita discutieinterminabila desprc bolile de femei.

Ce mult ar fi dorit ast4 ca oarnenii sa se arate incanraf cand

apare ea, se gandi Clarissa, si se intoarse, ludnd-o inapoi spreBond Str€el plictisita, pentu ca era o neghiobie si faci ceva dinmotive straine. Mai degraba ar fi vrut sa fie unul din oameniiaceia care, ca Richard, faceau un lucnr pentu lucrul acela, cata

t2 | viryinia woolf

yreme ea - cugeta, asteptand sa Eavelseze - din doui lucruri pe

unul nu-l facea a$4 pur si simplu pentru ca febuia facu! pentxu

el insugi, ci pentru a-i face pe oarneni sa creada una sau alt4 stu-

piditate perfect4 i$i dadea seema (iar acuma agentul de circulafe

isi inzdF mana), pentru ca nimeni, nici macar o clpa, nu se lasa

amdgit. O, daca Si-ar putea trai inca o data viata! se gandi ea,

continudnd sa se indrepte spre tuotuar, daca ar fi putut pana si sa

arate altfel !

Ar fi fost, in primul rand, oache$a ca lady Bexborough, cu

pielea ca rn pergament sifonat si cu ochii fnrmogi. Ar fi fosr, ca

Iady Bexborough, lenta $i impozant4 carn trupesa; intercsata de

politica exact ca un bbrbaq cu o vila la lara; foarte dernn4 foarie

sincera- in loc de asta, avea o figura ingusta, ca un arac; o fata

mica si ridicola, ascutita, ca de pasare. Ca avea dnuta, asta era

adevarat; $i mdini si picioarc delicate; si se imbraca bine fata de

putinul cat il cheltuia. Dar acum adesea trupul acesta pe carelpl.llta (se opri sa priveasca o pictura olandeza), txupul acesta, cu

tot ce putea el, pa,rea sa nu fie nimic absolut nimic. Avea sen-

zalia exhem de bizara ca este invizibila; nevaz(a; necunoscuta;

ca acuma nu mai e vorba de maritil, de avut copii, ci ca exista

doar inaintarea aceasta uimitoare si aproape solemna impreuna

cu toli ceilalti, pe Bord Streeq ca este doar doamna Dalloway;nici mlcar Clarissa; ca este doamna Richard Dalloway.

Bood Street o fascina; Bond Steet deweme dimineala, invara timpurie; cu drapelele flunudnd; cu magazinele sale; fara

parad4 fara fast; un sul de tweed in magazinul de unde tatil ei

i$i cumparase costumele timp de cincizeci de ani; c0teva perle;

somon pe un bloc de gheaF.

,,,Asta-i tot'', spuse, privind in magazinul de pescarie. ,Asta-itot", repeta, zabovind o clipa la vitrina unui magazin de manugi

unde, inainte de riuboi, puteai sa-ti cumperi manugi aproape per-

fecle. Iar batanul ei unchi William avea obiceiul sa spuna ca o

lady se cunoaste dupa incallaminte si dupa manusi. UnchiulWillizun se intorsese in pat inh-o bun,r dimineata, in timpulrazboiului. Spusese ,,Ir4i-a fost de-ajuns". Manusi si pantofi;

DOAMNA DALLOWAY . 13

avea o pasiune pentru manugi; dar propriei sale fiice, Elizabeth,

ei nu-i pasa nici un pic nici de una, nici de altaNici un pic, se gdndi ea, continuand sa mearga pe Bond

Street catre un magazin unde i se rezervau llori cind dadea o

serata. Lui Elizabeth ii pasa mai mult decit de orice de cAinele

ei. Casa infteaga mirosea azi-dimineala a cahan. TotuSi, mai

bine bienrl Grizzle decat domni$oara Kilman; mai bine rapciuga

si catmn $i toate celelalte decat sa stea zavofatd intr-un dormitor

imbacsit, cu o cane de ruglciuni! Mai bine orice, se sirntea incli-nata sa spuna. Dar poate e doar o faza, oum spune Richard, din

cele prin care trec toate fetele. Poate e indmgosfita. Dar de ce d9

domnigoara Kilman? Care a avut o viafa arnafat4 fireste; tebuiesa fi seama de asta, iar Richard spunea ca e o persoana foarte

capabila, ca are un spidt istodc autentic. Oricum, erau insepara

bile, iar Etizabeth, propria ei fiica, se ducea la imparta$anie; si

nu-i pdsa absolut deloc nici cum se imbraca, nici cum ii trata pe

musafirii veniF sa ia masa la ei, 5tiind din experienta ca extazul

religios ii face pe oameni insensibili (ca gi procesele); le toceste

sentimentele, de vreme ce domnisoara Kilrnan ar fi facut orice

pentru rusi, postea crincen de dragul austriecilor, dar in relaliile

personale provoca de-a dreptul torturi, atat era de insensibila,

imbracata cum era intr un impermeabil verde. Purta haina asta

de ani nenumarati; transpira; nici nu inha bine la dne si te $i

facea sa-i simti superioritatea, sa-f simti inferioritatea; cat e ea

de sifaca; cat e$ti hr de bogat; cum locuia intr-o mahala filra opema sau un pat sau o carpgta sau a$a ceva, cu sufletul tot ru-ginit de nemultrurnirea asta obsedant4 concedierea ei de la 5coe a

in timpul razboiului - biatir faptura acrita! Fire$te, nu pe ea o

detesta, ci ceea ce reprezenta ea ca idee, idee care absorbise inea foarte multe lucruri care nu erau domnisoara Kilman; deve

nise unul dintre spectrele acelea cu care te lupJi noaptea; unul

dinte acele specfte care ne incaleca $i sug jumatate din sangele

vielii noastre, dominatori 9i despotici; de fapt, nu incape indoialzr

ca, aruncand inca o data zarul, de-ar fi cazut deasupra negrul $i